CELULA

Bucur Valentina (Budurca)

 Cuprins :
1. Definitii
2. Anatomia
3. Procariote
4. Eucariote
5. Componentele celulare
6. Compozitia chimica a celulei
7. Proprietati fiziologice generale
8. Diviziunea celulara
9. Istoria descoperirii celulare
10. Stiati ca :
11. Referinte
 Definiții
Pentru celulă au fost date numeroase definiții. Astfel chiar aceiași
autori (Toma C. și Niță Mihaela în „Celula vegetală”, Editura Universității
„Al. I. Cuza”, Iași, 1995) dau două definiții diferite în funcție punctul de
vedere din care este abordată problema. Aceste definiții sunt:

• 1. „Celula este o unitate morfo funcțională elementară a tuturor

organismelor procariote și eucariote. Ea reprezină un prim nivel de
organizare a materiei vii, dotat cu capacitatea de autoreglare,
autoconservare și autoreproducere.”
• 2. „ Privită prin prisma teoriei sistemice, celula poate fi definită ca un
sistem biologic deschis, deosebit de dinamic, aflat în relații de echilibru cu
mediul înconjurător – în cazul protofitelor și protozoarelor – sau ca un
subsistem când devine parte componentă a
unui țesut, organ sau organismpluricelular.”
 Anatomia

Există două tipuri de celule: procariote și eucariote. Celulele procariote sunt,

de obicei, independente, în timp ce celulele eucariote sunt adesea găsite în organisme
multicelulare.

Celula eucariotă(stânga) și procariotă (dreapta)

Tabel 1: Comparație între proprietățile celulelor procariote și eucariote
Procariote Eucariote
Tipuri de organisme bacterie, archaea protiste, ciuperci, plante, animale

~ 10–100 µm (spermatozoizi, separați

Dimensiuni ~ 1–10 µm
de coadă, sunt mai mici)

Tipul nucleului celular fără nucleu individualizat nucleu cu membrană dublă

ADN circular (în general) cromozomi lineari cu proteine histone

sinteză de ARN în nucleu
ARN-/sinteza proteinelor cuplat în citoplasmă
sinteză de proteine în citoplasmă
Ribozomi 50S+30S 60S+40S

structură complexă cu membrane

Structură citoplasmatică structură simplă
intracitoplasmatice și citoschelet

Mișcarea celulelor flagel făcut din flagelină flagelară și ciliară făcută de tubulină;
Metabolism anaerob, aerob de obicei aerob
de la una până la câteva mii (cu toate
Mitocondria nu are
acestea unele duc lipsă de mitocondrii)
Cloroplaste nu are în alge și plante
celule izolate, colonii, organisme
Organizare de obicei celule izolate evoluate multicelulare cu celule
specializate

diviziune binară (diviziune Mitoză (pentru celulă somatică)

Diviziunea celulelor
simplă) Meioză (pentru formarea gameților)
 Procariote
Celula procariotă este mai simplă și mai mică decât o celula eucariotă. Este
lipsită de nucleuindividualizat, și de cele mai multe organite ale celulei eucariote.
Există două tipuri de procariote: bacteriile si archaea; amândouă au o
structură similară. Materialul nuclear al celulelor procariote constă dintr-un singur
cromozom, care este în contact direct cu citoplasma. La aceste celule, regiunea nucleară
nedefinită din citoplasmă se numește nucleoid.
 Eucariote
Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele și algele sunt toate
eucariote. Aceste celule sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât o procariotă tipică și pot avea
volumul de 1000 de ori mai mare. Diferența majoră dintre procariote și eucariote este că celulele
eucariote conțin compartimente legate de membrană în care pot avea loc activități specifice
metabolice. Cea mai importantă dintre acestea este nucleul celular, un compartiment delimitat de
membrană, care adăpostește ADN-ul celulelor eucariote.
Tabel 2: Comparație între structurile celulelor animale și vegetale
Celulă tipică animală Celulă tipică vegetală
Organite •Nucleu •Nucleu
• Nucleol (în nucleu) • Nucleol (în nucleu)
•Reticul endoplasmatic •Reticul endoplasmatic
rugos rugos
•Reticul endolasmatic neted •Reticul endolasmatic neted
•Ribozomi •Ribozomi
•Citoschelet •Citoschelet
•Aparat Golgi •Aparat Golgi(dictiozomi)
•Citoplasmă •Citoplasmă
•Mitocondrii •Mitocondrii
•Vezicule •Plastide
•Vacuole •Vezicule
•Lizozomi •Vacuole
•Centrozom •Perete celular
• Centrioli
 Componentele celulare
Toate celulele, indiferent dacă sunt procariote sau eucariote,
au o membrană care inconjoară celula, separă interiorul acesteia de
mediul său, reglementează ceea ce trece înăuntru și afară
(permeabilitate selectivă) și menține potențialul electric al celulei.
Toate celulele posedă ADN (materialul ereditar de gene)
și ARN (care conține informațiile necesare pentru construirea
diferitelor proteine cum ar fi enzimele, mașinăriile primare ale
celulelor). În celule există de asemenea și alte tipuri de
biomolecule. Lista de mai jos conține componentele principale ale
celulei.
 Membrana
 Citoplasma
 Nucleu
 Compoziția chimică a celulei
• macroelemente, (elemente prezente în proporție de 98%):
– oxigen, (66%)
– hidrogen, (10%)
– carbon, (18%)
– azot, (3,5%)
• microelemente, (elemente prezente în proporție de 2%):
– calciu, (1,2%)
– sulf, (0,9%)
– potasiu, (0,15%)
– sodiu, (0,15%)
– clor, (0,1%)
– magneziu, (0,1%)
• ultramicroelemente, (elemente prezente în proporție redusă - 0,01%):
– iod
– fier
– mangan
– zinc
– cobalt, etc.
• Substanțe anorganice
• Substanțe organice
• Acizi nucleici;
• Glucide;
• Lipide;
• Proteine.
 Proprietăți fiziologice generale
• Metabolismul
Din substanța intercelulară în celulă pătrund substanțe
nutritive: oxigen, glucoză, lipide, apă, săruri, iar din ea se elimină substanțe sub formă de
deșeuri. Substanțele care intră în celulă participă la procesele de biosinteză. Biosinteza
semnifică formarea proteinelor, glucidelor, lipidelor din substanțe mai simple, ce sunt
specifice celulei date. De exemplu, în celulele mușchilor se formează niște proteine speciale,
care le asigură contractilitatea. O dată cu biosinteza, în celule are loc și descompunerea
substanțelor organice. În urma descompunerii se formează niște substanțe de structură mai
simplă. Reacțiile de descompunere decurg cu participarea oxigenului (reacții de oxidare) și
sunt însoțite de degajare de energie. Această energie se consumă în procesul activității vitale a
celulei sub formă de energie chimică, termică, mecanică. Procesele de biosinteză și
descompunere constituie metabolismul.

• Excitabilitatea
Această proprietate a materiei vii este reprezentată prin capacitatea oricărui corp
viu de a răspunde, în mod activ, la unele modificări în mediul său de viață și, în general, la
orice acțiune care îi tulbură echilibrul. Factorii de mediu care provoacă în celula vie tulburări
reversibile sunt numiți excitanți. În celulele excitate se schimbă viteza proceselor de
biosinteză și de descompunere a substanțelor, consumul de oxigen și temperatura. Celulele își
îndeplinesc funcțiile lor firești numai în stare de excitație. Celulele grandulare produc și
secretă anumite substanțe, cele musculare se contractă, în celulele nervoase apare un semnal
electric foarte slab numit impuls nervos, care se propagă pe membranele celulare.
 Diviziunea celulară
Diviziunea (în latină divisio, divisionis =
diviziune, împărțire) se realizează pe două căi:
- directă (amitoză)
- indirectă (mitoză și meioză).
Diviziunea este procesul prin care o celulă
ajunsa la maturitate (celula mamă) va da naștere
la doua celule identice (celulele fiice) care vor
avea cromozomi identici cu aceasta.
Diviziunea directă: Amitoza
Diviziunea amitotică este
caracteristică procariotelor. Ea reprezintă
diviziunea care are loc fără fus de
diviziune. Se poate întâlni și la unele
eucariote cum ar fi: unele ciuperci
(drojdiile), alge albastre verzi (alga
Pleurococcus - verzeala zidurilor), celule
maligne, celule pe cale de regenerare, în
gale (țesuturi ale plantelor).
Diviziunea indirectă
Diviziunea indirectă se
realizează în prezența fusului de
diviziune. Fusul de diviziune se
formează din centrozom. Fusul de
diviziune este format din fibre polare
(mențin distanța dintre cei doi poli ai
celulei) și kinetocorale(de acestea se
atașează centromerii cromozomilor).
Fusul de diviziune asigură distribuția
echilibrată a cromozomilor în cele două
celule fiice.
Diviziunea indirectă este de
două tipuri:
Mitoza: diviziune
ecvațională/equațională;
Meioza: diviziune reducțională.
 Istoria descoperirii celulei
Celula a fost descoperită de Robert
Hook în 1665 care făcea studii pe tulpini de plută
folosind microscopul. Acesta a observat că materialul
dat a fost împărțit în mai multe compartimente, egale ce
semanau cu niste camarute. Acestea au primit numele de
celule (lat. cella=camera) Antonie van Leeuwenhoek a
observat primul organismele unicelulare într-o picătură
de apă, folosind microscopul.
Teoria celulară a fost enunțată pentru prima dată
de Matthias Jakob Schleiden și Theodor Schwann în
1839. În 1858, Rudolf Virchowemite teoria sa, Omnis
cellula ex cellula, potrivit căreia celulele apar în urma
diviziunii celulare.
 Stiati ca :
 Oamenii au aproximativ 100 bilioane sau
1014 celule; dimensiunea tipică celulei este de
10µm iar masa tipică celulei este de 1 nanogram.
 Cea mai lungă celulă umană este de aproximativ
135 µm și se găsește în cornul anterior din măduva
spinării în timp ce celulele granulare din cerebel, cele
mai mici, pot avea circa 4 µm.
 Cea mai lunga celulă poate ajunge de la degetul
de la picior la partea inferioară a trunchiului cerebral.
 Cele mai mari celule cunoscute sunt celulele de
ou de struț nefertilizate, care se cântăresc aproximativ
3.3 pfunzi.
Imagine tridimensională, la microscopul electronic cu baleiaj, a unor globule albe (formă sferică cu excrescențe
pe membrană) și roșii (formă de discuri concave). Obs.: globulele roșii sunt celule specializate anucleate.
 Referințe

• ^ Cell Movements and the Shaping of the Vertebrate Body in Chapter 21 of Molecular
Biology of the Cell fourth edition, edited by Bruce Alberts (2002) published by Garland
Science.
The Alberts text discusses how the "cellular building blocks" move to shape
developing embryos. It is also common to describe small molecules such as amino
acids as "molecular building blocks".
• ^ Integrative Biology 131 - Lecture 03: Skeletal System pe YouTube first 12 minutes of
the lecture covers cells (by Marian Diamond).
• ^ Campbell, Neil A. (2006). Biology: Exploring Life. Boston, Massachusetts: Pearson
Prentice Hall. ISBN 0-13-250882-6.
• ^ Mitzi Perdue. „Facts about Birds and Eggs”.
• ^ Maton, Anthea (1997). Cells Building Blocks of Life. New Jersey: Prentice
Hall. ISBN 0-13-423476-6
• ^ "... I could exceedingly plainly perceive it to be all perforated and porous, much like a
Honey-comb, but that the pores of it were not regular [..] these pores, or cells, [..] were
indeed the first microscopical pores I ever saw, and perhaps, that were ever seen, for I
had not met with any Writer or Person, that had made any mention of them before this. .
." – Hooke describing his observations on a thin slice of cork. Robert Hooke
Va multumesc !