Genetica

umană
 Clonarea

Clonarea ("klon", in greaca, inseamna “mlădită”) este definita ca o

metoda prin care se produc clone, adica organisme, celule sau molecule
identice. Exista o clonare naturala, cand, pornind de la acelasi zigot, apar
gemenii. In antichitate, a fost cunoscuta clonarea la plante (vita-de-vie,
pomii fructiferi), care se pot inmulti astfel, cu pastrarea caracteristicilor
genetice. Cultivate in vitro, celulele vegetale, cat si cele animale, pot evolua
in clone. Dupa diviziune, rezulta doi embrioni identici din punct de vedere
genetic. 

Oaia Dolly - Eveniment marcant in stiinta clonarii

Dolly ( 5 Iulie 1996 - 14 Februarie 2003 ) a fost o oaie femela de specie
domestica, facandu-se remarcata in intreaga lume ca primul mamimer
clonat dintr-o celula somatica adulta, prin procesul de transfer nuclear.
Clonarea a fost realizata de Ian Wilmut, Keith Campbell si alti cercetatori
de la Institutul Roslin de langa Edinburgh (Scotia).
Tehnica folosita a fost aceea a transferului nuclear de celula somatica.
Aceasta presupune ca nucleul unei celule adulte sa fie transferat intr-un
ovul aflat in dezvoltare, ovul ce a avut nucleul sau scos. Celula hibrida
rezultanta este apoi stimulata sa se divida cu ajutorul unui soc electric, iar
cand ajunge la un anumit stadiu de dezvoltare este implantata in mama
surogat.
Dolly si-a trait intreaga viata la Institutul Roslin. Acolo a fost imperecheata
cu un berbec de munte scotian si a dat nastere in total la sase miei. Primul
nascut a fost Bonnie, in Aprilie 1998. 

Au urmat in 1999 gemenii Sally si Rosie, iar in 2000 tripletii Lucy, Darcy si
Cotton. In toamna anului 2001, Dolly, in varsta de cinci ani, a inceput sa
sufere de artrita, dar boala a fost tratata cu succes folosind
antiinflamatoare.

Pe data de 14 februarie 2003, Dolly a fost eutanasiata din artrtitei severe si

a unei boli progresive de plamani. In mod normal, o oaie din specia ei are o
durata de viata de aproximativ 11-12 ani, dar Dolly
nu a trait decat sase ani. Desi au existat unele
opinii conform carora Dolly ar fi fost programata
genetic sa moara la aceasta varsta si ca bolile au
aparut tot pe acelasi fond, pana la urma s-a
demonstrat ca oaia era perfect sanatoasa,
afectiunile de care suferea fiind destul de comune
la specia respectiva - mai ales daca era tinuta in
interior, cum a fost cazul lui Dolly.
Clonarea umana

Tehnica transferului nuclear a fost aplicata, pana la urma, si fiintelor

umane. Primele informatii despre rezultate ale cercetarii in acest domeniu
au aparut in 1993, cand doi cercetatori americani, J.Hall si R. Stilmann, au
anuntat intentiile lor de a face asemenea experimente pe celule umane.
Mai tarziu, in 1998, intr-un centru de sterilitate al unui spital din Seul, a fost
obtinut, prin tehnica Honolulu, un embrion uman. Nucleul folosit apartinea
aceleiasi persoane de la care fusese prelevat ovulul. Procesul a fost
intrerupt in momentul in care divizarea ajunsese la patru celule, datorita
restrictiilor impuse de guvernul coreean. Oameni de stiinta din Statele Unite
au declarat, in 2001, ca au clonat cu succes embrioni de maimuta. Peste
cateva luni, la 24 noiembrie 2001, cercetatorii de la Advanced Cell
Technology au anuntat obtinerea mai multor embrioni umani clonati in scop
de cercetare a celulei stem.

Sindromul Down
Sindromul Down (trisomia 21) reprezintă cea mai comună cauză genetică
de retard mental blând și moderat ( maladie prezentă la copil încă din
momentul conceperii), cauzată de prezența unui cromozom 21
suplimentar. 

In 1959, geneticianul de origine franceză, profesorul Jérôme Lejeune, a

descoperit că sindromul Down este cauzat de prezența unui cromozom 21
în plus, rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi.

Un „sindrom” reprezintă o corelație de semne și simptome. Denumirea

„Down” provine de la medicul englez, John Langdon Haydon Down, primul
care a descris acest sindrom în anul 1866, cu aproximativ 100 de ani
înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit. În fiecare zi,
în Regatul Unit al Marii Britanii se nasc între unul și doi copii cu sindrom
Down, situație în care incidența acestui sindrom este de 1/1000 de nou-
născuți. În România nu există o statistică, dar având în vedere faptul că la
nivel mondial incidența este de aproximativ 1-800 nașteri, se poate estima
că sunt în jur de 30.000 de persoane care suferă de trisomie 21.

Toate persoanele cu Sindrom Down prezintă un anumit grad de dificultate

de învățare (retard mental blând sau moderat). Gradul de dizabilitate diferă
de la o persoană la alta și este dificil de apreciat în momentul nașterii.

Pareri sincere
Capitolul meu preferat de anul acesta de la biologie a fost
genetica umana.
In legatura cu modul dumneavoastra de predare si evaluare, mie
imi place foarte mult. De predat mie personal imi place foarte mult
cum predati, intelegand mult din clasa si fiindu-mi mai usor sa
invat acasa. Singurul lucru pe care il am aici de reprosat este
faptul ca dictati prea repede si scrieti prea mic la tabla. Iar in
legatura cu modul de evaluare, probabil daca nu ati corecta la
sange(stiu ca nu e asa mereu, dar vorbesc la general) nu ar mai
invata toti copiii.
Va spun foarte sincer(pentru ca oricum nu imi scriu numele pe
aceasta foaie) ca nu as schimba nimic daca as putea nici la
modul in care decurge ora, nici la dumneavoastra si nici la modul
in care va comportati cu noi. Pentru mine sunteti profesoara mea
preferata care m-a invatat multe lucruri si nu ma refer in legatura
cu materia, ci “lectii de viata”, cum sa ma comport in unele situatii,
cum sa imi gestionez timpul, cum sa imi aleg pasiunile si multe
alte lucruri. Apreciez ca sunteti fparte atenta la detalii(obsevati
cand se vopsesc fetele, cand cuiva ii e rau), va pasa de copii,
glumiti cu ei si totusi ii puteti tine in frau si, prin diferite metode, ne
faceti sa ne implicam in activitati care ne ajuta si pe noi(“pentru ca
ai vorbit, plantezi 2 flori Sanduleanu ai inteles?”).
In incheiere, vreau sa va spun din nou cat de mult va apreciez si
sper ca, desi va mai suparam cateodata, sa nu ne lasati clasa
cum ne amenintati cateodata ca o sa faceti.