ANATOMIE COMPARATĂ

 CURS 1
Preceambrian (durata 3000 milioaneani)
-depuerea primelor strate in care se gasesc urme de animale-crustacee primitive-trilobiti
-durata timpului precambrian a fost de cca 3000 milioane ani fata de durata erelor urmatoare de cca
570 milioane de ani
1. Paleozoic(durata 330 mil ani)
-ridicarea unor catene muntoase urmata de fenomene geologice si variatii mari ale conditiilor de viata
-exista un singur continent-Pangeea
-domina animalele din clase inferioare
-apar vertebratele- forme primitive (Ostrcodermisi pesti Placodermi)
-apar amfibienii- cucerirea mediului terestru
-spre sfarsitul erei apar reptilele
Paleozoic – 570 mil ani
• Ordocivian
-se mentine clima blanda si uniforma
-favorizeaza diversificarea faunei: nevertebratemarine, vertebrate inferioare
• Silurian
-se manifesta cu intensitatemare miscarile orogenetice – ridicare unor lanturi muntoase este insotita de
marirea suprafetei uscatului, apele se retrag, animalele marine nevoite sa se adapteze noilor conditii
-climat cald si uniform
-moluste mult mai numeroase
-artropode-trilobitii-atingmaximumde dezvoltare
-cordate – reprezentate prin: Agnate(Ostracodermi) si Gnatostomate- pesti placodermi,
crosopterigieni
-fauna palozoica atinge apogeul in Silurian
• Devonian
-intermediar intre formarea lanturilormuntoase din Silurian si orogeneza din perioada urmatoare
-extinderea ariilor continentale– extinderea faunei la mediul continental: nevertebrateledin Silurian
continua sa se dezvolte mult; insecrele aparin Devonian
-cordatele – continua evolutia, prezinta o mare dezvoltare
-devonianul – perioada fundamental a istoriei pestilor – Placodermi. Elasmobranchi (stramosi
ai rechinilor), Dipnoi
-placodermii, crosopterigienii si dipnoii trec in lagunele cu apa dulce continentale, astfel acesti
pesti sunt primele vertebrate continentale din care au evoluat primele tetrapode, amfibienii
Tendinte evolutive in seria vertebratelor
-trecerea vertebratelordin mediul acvatic in mediul terestru (mediul terestru mult mai agresiv)
-primele vertebrate terestre au facut fata la temperature mult mai variate
-presiunea partial a oxigenului in aer este relativeconstata comparative cu cantitatea de oxygen
dizolvata in apa
-gravitatia mult maiputernica
-apar apendicii pentru locomotive– amfibienii raman legati prin biologia de mediu acvatic
-dupa unii cercetatori aparitia si diferentierea structurilor necesare pentru locomotive/ evolutia
miscarii
reprezinta forta motrice a evolutiei.
• Carbonifer
-inaltarea lanturilor Hercinice
-initial, clima calda si umeda, la final clima calda uscata si regiuni reci cu ghetari
-trilobitii pe cale deextinctie
-insectele apar in Devonian, sufera o mare dezvoltarein Carbonifer si Permian
-pestii – modificari importante – placodermii pe cale de disparitie;
-Crosopterigienii si Dipnoii- reducere dramatica; mai bine dezvoltati Selacienii si ganoizii
-amfibienii- aparuti la finalul Devonianului evolueaza si se diversifica; din amfibienii stegocefali
au luat nastere reptilele primitive
• Permian
-vertebratele sunt reprezentatede pesti, amfibieni si reptile
-dintre pesti, cei mai numerosi sunt selacienii si ganoizii (majoritatea de apa dulce)
-amfibienii stegocefali ating apogeul dezvoltarii lor
-reptilele au o mare dezvoltare, prevestind diversificarea lor uriasa din Era Mezozoica
-majoritatea reptilelor din Permian apartin ordinului Therapsida din care deriva mamiferele
-reptilele prezinta o evolutie importanta in Permian.
Mezozoic – Era Reptilelor – 225 mil de ani
-din ou -> pui perfect echipat sa supravietuiasca (coaja groasa deci nu se deshidrateaza)
-durata de cca 173 mil ani
-miscari orogenetice, eruptii vulcanice – mare parte din lanturile muntoase ale Europei Centrale
-conditii paleogeografice, paleoclimatice diferite de Paleozoic – influenteaza puternic viata
-disparitia pestilor placodermi
-dezvoltarea pestilor teleosteeni
-explozia reptilelor – atinge apogeul dezvoltarii – cuceresc toate mediile de viata; Era Mezozoica
– era reptilelor
-aparitia pasarilor simamiferelor
• Triasic
-depozitele litologice prezinta prezinta trei serii litologice
-clima calda si uscata in uneleregiuni
-dintre crustaceele din Era Paleozoica nuse mai gasesc trilobitii
-mari schimbari in lumea vertebratelor: Pestii dipnoi si crosopterigieni se intalnesc foarte rar.
Amfibienii isi contina evolutia, dupa apogeul din Permian. Reptileleincep inca din
Triasicmarea lor dezvoltare: apar primii chelonieni si primii dinozauri
• Jurasic
-conditii favorabile ceea ce a dus la marea dezvoltare a lumii vii, fauna atinge o maredezvoltare si
diversificare
-vertebratele – cele mai importante evenimentelese petrec in Jurasic: mare radiatie adaptativa a
reptilelor, aparitia
pasarilor si mamiferelor
-pestii ososi isi continua dezvoltarea; marea majoritate sunt pesti ososi
-reptilele sufera o mare radiatie adaptativa, diversificare si specializare cucerind uscatul, apa,
aerul
-dintre reptilele terestre, cele mai importantesunt dinozaurii
-aparitia primei pasari– Archaeopterix
-apritia mamiferelor care ocupa un loc modest in era Mezozoica, dar se vor dezvolta in Era
Neozoica
• Cretacic
-pestii selacieni sunt in devoltare si diversificare
-in Cretacicul superior predomina pestii ososi
-apar urodelele
-reptilele (reptile specializate) in usor declin dar domina toate mediul terestru, acvatic, aerian
-catre sfarsitul Cretacicului, in plin apogee, dinosaurienii sufera extinctie ale carei cauze raman
necunoscute, lasand camp libermamiferelor
-pasarile isi continua evolutia
-mamiferele evolueaza – aparmarsupial
-reptilele mezozoice dispar si locul lor este luat de mamifere placentare si pasari, mai bine
adaptate la noile conditii de viata
Era Neozoica – Era Mamiferelor – durata 67 mil ani
Era Neozoica
-domina de orogeneza alpine – ridica cei mai tineri munti din toate continentele
-numeroase fenomene vulcanice
-modificari in repartitia marilor si uscatului
-racire a climei in continentele nordice aproape de Cuaternar
-fauna sufera modificari (fauna se apropie de cea actuala): domina teleosteenii, in lumea pestilor,
Amfibieni reprezentati prin Urodele si Anure; pasarile domina spatiun aerian
-mamiferele cuceresc uscatul (Mamiferele deriva din reptile Therapsidae, homeotermie)
– mare radiatie adaptativa a mamiiferelor
Ere geologice
Perioada Neogena
-apar Primatele
-ample miscari orogenetice – se ridica cei mai tineri si mai inalti munti actuali
-intensa activitatevulcanica
-conduc la schimbarea climei
-Fauna din Neozoic dominata de mamifere: Ecvide, Artiodactile, carnivore
-Primatele aparute in Paleogen , se diversifica, sunt mult mai numeroase, evolueaza spre antropoide
-Fauna neogena foarte apropiata de fauna actuala
• Perioada cuartenara (1,5 – 2 milioaneani)
• Pleistocen
• Holocen – astazi
-se caracterizeaza printr-o racire a climei pe apeoape tot Globul care a condus la cea mai extinsa
Glaciatiune (1/4 din suprafata Pamantului a fosr acoperita de calote de gheata)
-Glaciatiunea cuaternara a limitat evolutia, a determinat migratia animalelor
-dintre mamifereproboscidieni (elefant, mamut) si hominidele in plins evolutie
-se caracterizeaza prin aparitia omului
-Artiodactile cuaternare prezente si azi, Bovide, carnivore cuaternare – ursul de caverna (Ursus
spelaeus), leul de caverna (Felis spelaeus)

 CURS 2
Vertebratele - Filogenie
Regn Animalia Philum Chordata
Subphylum Vertebrata Supraclasa Pisces Supraclasa Tetrapoda
Clasa Reptile
Clasa Pasari (Aves) Clasa Mamifere

Regn Animalia
Philum Chordata – toate vertebratele prezinta notocord in timpul dezvoltarii embrionare; se conserva
in viata adulta la Ciclostomi
Subphylum Vertebrata Supraclasa Pisces
Supraclasa Tetrapoda
Clasa Mamifere – origine Reptile, Ord. Therapsida
Ordinul Primata
Fam Hominidae
Homo sapiens – specie tanara - 150 de mii de ani
- 56 de mii de specii de vertebrate astazi pe Terra
 - greutate de la 10 g la 100.000 de kg
- Era paleozoica - 570 milioane de ani – 200 milioane de ani
- in marile de pe Terra traiau vertebrate - pesti
ostracodermi si placodermi
- vertebratele au un stramos comun
- evolutie de peste 540 mil ani a vertebratelor pe Terra

Forta motrice a evolutiei este miscarea

• Diferentierea structurilor cu rol in deplasare (apendici):
- Viteza mai mare de deplasare
- Sanse mai mari de supravietuire
Apendicii sunt legati de trunchi prin centuri
Centura scapulara – clavicula este prezenta la unele mamifere
- prezenta la liliac
- prezenta la Primate – e necesara aparitia claviculei
- Clavicula apare la un moment dat in evolutie – creste mobilitatea articulatiei
- Scapula este mentinuta in pozitie doar de musculatura
- Membrul superior este slab legat de trunchi ancorat prin articulatia scapulei la clavicula si a
claviculei la stern
- Planul de organizare al membrelor este asemanator in toata seria vertebratelor
- 3 segmente:
Stilopod Zeugopod
Autopod – format din: bazipod - carpiene, tarsiene
metapod – metacarpiene, metatarsiene acropod - falange
• Plan fundamental conservat in serie dar membre specializate in functie de modul de viata:
- Membru adaptat la fuga – membrul de tip unguligrad – ultima falanga acoperita de
copita vine in contact cu solul – suprafata mai mica in contact cu solul (alearga aplicand
ultima falanga pe sol/ in varful degetelor)
- Membru adaptat la mers si alergat – membru de tip digitigrad –
acropodul vine in contact cu solul (alearga aplicand degetele pe sol)
- Membru de tip plantigrad – intreg autopodul vine in contact cu solul
(pasim pe toata planta) pentadactil
Membru de tip plantigrad
– intreg autopodul vine in contact cu solul (pasim pe toata planta)
- prezent la Primate
- pentadactil
- largirea umerilor si ingustarea
taliei ne permite sa alergam chiar daca suntem pentadactili
Membru de tip plantigrad
– intreg autopodul vine in contact cu solul (pasim pe toata planta)
- prezent la Primate
- pentadactil
- largirea umerilor si ingustarea
taliei ne permite sa alergam
chiar daca suntem pentadactili

Sistemul nervos in seria vertebratelor

• Sistemul nervos se dezvolta ventral fata de notocord sau fata de coloana vertebrala;
• In cursul dezvoltarii embrionare, encefalul prezinta un stadiu trivezicular –
prozencefal, mezencefal, rombencefal
 • Intr un stadiu urmator de dezvoltare embrionara – encefalul ajunge la stadiu pentavezicular
– caracteristic tuturor vertebratelor actuale
• Toate vertebratele au creier pentavezicular in stadiu adult
Creierul in seria vertebratelor
Se considera ca ancestorul Vertebratelor a avut un encefal format din 3 vezicule:
- Prozencefal – functii olfactive
- Mezencefal – functii vizuale
- Romencefal – functii acustice si vestibulare – primeste informatii de la urechea interna si
organele liniei laterale
Creierul pentavezicular
• Prozencefalul se divide in
- telencefal (emisferele cerebrale)
- diencefal
- Mezencefalul – ramane o structura compacta la toate vertebratele
• Rombencefalul se divide in
- metencefal (punte – ventral, cerebel- dorsal)
- mielencefal - bulbul rahidian
• Din cavitatea tubului neural iau nastere ventriculii cerebrali
Diferentierea tubului neural
• Tubul neural diferentiaza un stadiu trivezicular si ulterior stadiu pentavezicular (prezent la
toate vertebratele)
• Se observa placodele retinei la nivel diencefalic
• Din cavitatea tubului neural iau nastere ventriculii cerebrali

 Evolutia creierul la vertebrate

Encefalul la Vertebrate sufera o serie de modificari care determina o crestere de volum pe
seama cresterii complexitatii functiilor sale
In seria vertebratelor, telencefalul este vezicula care sufera cele mai importante
modificari
• La vertebratele inferioare veziculele encefalice sunt relativ egal dezvoltate si sunt
dispuse in acelasi plan
• In seria vertebratelor, telencefalul este vezicula care sufera cele mai importante
modificari:
-la vertebrate inferioare este
structura cu functii exclusiv olfactive
-la vertebratele superioare(Reptilele-Mamifere), primeste si informatii non-olfactive -
devine astfel vezicula dominanta, vezicula coordonatoare a intregii activitati nervoase;
preia functiile mezencefalului de la vertebratele inferioare
Mezencefalul
- La vertebratele inferioare primeste informatii vizuale si informatii stato- acustice
- La aceste vertebrate, mezencefalul este vezicula dominanta, coordonatoare a intregii
activitati nervoase
Telencefalul tuturor vertebratelor este constituit din 3 formatiuni:
- palium -
- striatum
- septum
- In functie de dispunerea celor 3 formatiuni se disting doua tipuri de encefal in
seria vertebratelor:
A. Telencefal de tip inversat
B. Telencefal de tip eversat
. Telencefal de tip inversat
Dispunerea paliumului – dorsolateral, dorso-medial
- striatumului – ventral
- septum – ventro-medial

- Aceasta dispunerea a palium, striatum, septum, contureaza doua emisfere cerebrale

in interiorul carora se formeaza ventriculii cerebrali(laterali)
- Encefalul de tip inversat este prezent la Ciclostomi, Selacieni, Amfibieni, Reptile,
Pasari, Mamifere

B. Telencefalul de tip eversat

- Cele 3 formatiuni – palium, striatum, septum, fuzioneaza, formeaza o masa nervoasa
unica numita nucleu bazal(structuri simetrice)
- Fuziunea celor 3 formatiuni se datoreaza migrarii latero- ventrale a paliumului care
fuzioneaza cu striatum si septum
- Migrarea latero-ventrala a paliumului
a. determina formarea unui singur ventricul telencefalic
b. antreneaza extinderea panzei coroidiene, etalata intre structurile paleale simetrice ,
astfel aceasta panza coroidiana va forma plafonul ventriculului telencefalic unic
- prezent la Teleosteeni – vertebrate care sufera o mare radiatie adaptativa,

Telencefalul
-palium
- striatum
- septum

DIENCEFAL
• La toate vertebratele este format din talamus, hipotalamus, metatalamus, epitalamus
• Formeaza peretii ventriculului III
Talamus – formeaza peretii laterali ai ventriculului III
- doua mase talamice care la mamifere conti numerosi nuclei
- slab dezvoltata pana la reptile cand capata rol important de releu: receptioneaza,
amplifica si transmite informatiilor non-olfactive catre scoarta cerebrala (neocortex)
- alungirea cailor nervoase, in seria vertebratelor se face prin releu talamic, (Ex:
informatiile vizuale din mezencefal vor fi proiectate la nivelul scoartei cerebrale)
- contine al treilea neuron pe traiectul cailor ascendente (ale sensibilitatii) exceptie?
- dezvoltarea talamusului la reptile este in corelatie directa cu dezvoltarea telencefalului
la aceste vertebrate (neocortexul integreaza informatii non-olfactive care ajung la
nivelul acestei scoarte prin releu talamic)
Epitalamusul
- format din 1. epifiza
- ochiul parapineal caracteristic reptilelor
- nucleii habenulari – primesc informatii olfactive
- sunt voluminosi la vertebratele a caror hranire depinde major de
olfactie(ex:rechini)
Epifiza
- prezenta in toata seria vertebratelor
- pastreaza legaturi stravechi cu retina – intervine in reglarea ritmului noapte-zi
- pesti si amfibieni contine celule receptoare
- reptile contine atat celulele fotoreceptoare cat si celule secretorii
- pasari, mamifere – devine strict structura cu functii secretorii – glanda endocrina
- secreta melatonina – noaptea/serotonina -ziua
Hipotalamusul
- Formeaza planseul ventriculului III la toate vertebratele
- Centru de coordonare a activitatii viscerale in toata seria vertebratelor
- Foarte dezvoltat la pesti – diferentiaza lobii hipotalamici inferiori, sacul vascular si
hipofiza, lobii mamilari
- Hipofiza – prezinta la toate vertebratele o invaginatie –infundibulum de care se prinde
tija hipotalamo-hipofizara, in toata seria vertebratelor
- Lobii hipotalamici inferiori
- Lobii mamilari de la Pesti se omologheaza cu corpii mamilari – structuri cu functii
olfactive vechi
- Sacul vascular este o structura caracteristica pestilor
Metatalamus
- Format din corpii geniculati sau genunchiati la pasari si mamifere
- Laterali(externi) – integreaza informatii vizuale
- Mediali (interni) – integreaza informatii auditive

MEZENCEFAL
• Integreaza primar informatii vizuale
• este vezicula dominanta la Anamniota, intrucat la aceste vertebrate,
mezencefalul primeste toate tipurile de informatii:
- Vizuale –primar
- Stato-acustice – secundar, prin tractursuri speciale
- La vertebratele inferioare, mezencefalul diferentiaza:
- o zona dorsala - tectum opticum (TO)/ lobi optici – primesc informatii vizuale
(primar)
- o zona ventrala – tegmentum – contine nucleii motori ai nervilor III si IV
- torusuri semicirculare (TS) – primesc informatii stato-acustice
(secundar) - ventricul mezencefaliC
Evolutia structurilor mezencefalice:
Tectum opticum
TO de la pesti si amfibieni – centrii de integrare si coordonare a activitatii vizuale TO la om
– tuberculii cvadrigemeni superiori – functii reflexe vizuale
Torusuri semicirculare
TS la pesti, amfibieni – primesc secundar (prin tractusuri), integreaza inf. Stato-acustice
TS la reptile – corpora postica
TS la pasari si mamifere – CVI – functii reflexe auditive
Ventriculul mezencefalic
- prezent la Anaminiote, nu se numeroteaza
– se ingusteaza in evolutie
- formeaza apeductul Sylvius la Amniote
Cea mai importanta eferenta a mezencefalului este fascicolul tecto-spinal – poate fi omologat
cu caile piramidale de la mamifere

ROMBENCEFALUL
- metencefalul format din:
- cerebel – dispus dorsal
- puntea lui Varolio – ventral (la mamifere – apare in legatura cu dezvoltarea si
diferentierea emisferelor cerebeloase, conecteaza emisferele cerebeloase nou aparute)
bulbul rahidian, maduva prelungita
 - structura straveche, se modifica foarte putin la vertebrate
- la mamifere, bulbul este sediul unor reflexe vitale/centrii vitali

 Tendinte in evolutia creierului

• Crestere in volum a creierului
- Dimensiunea creierului are o pondere constanta din corp la pesti, amfibieni si reptile
- Crestere relativa a creierului comparativ cu dimensiunea corpului la pasari si mamifere
• Creste compartimentalizarea functiilor
• Creste complexitatea creierului anterior
- Tranzitia de la mediu acvatic la uscat la amfibieni si reptile- creste importanta simtului
vizual si auditiv favorizand dezvoltarea mezencefalului si a romencefalului
• Comportamente complexe corelate cu dezvoltarea cerebelului
• Flexiunea, santurile maresc suprafata emisferelor cerebrale
• Suprafata scoartei cerebrale este mult mai importanta decat volumul in determinarea
complexitatii creierului intrucat corpurile neuronale sunt localizate la nivelul scoartei
cerebrale(cea mai mare suprafata la Primate, cetacee)

• CURS 3
Creier in seria vertebratelor
Creierul olfactiv
• Dezvoltarea structurilor olfactive este in corelatie cu importanta olfactiei/dezvoltarea
simtului olfactiv.
• Simtul olfactiv este esential pentru supravietuire:
- informeaza despre prezenta dusmanului
- informeaza asupra calitatii alimentelor
- comportament de grup
- comportament sexual
• Simt ancestral
- proiectie telencefalica directa, fara releu talamic

Importanta olfactiei in lumea vertebratelor

Pestii – au un simt olfactiv bine dezvoltat, mai ales speciile rapitoare
Reptilele
– simt olfactiv bine dezvoltat/hipermacrosmatice;
- prin organul Jacobson percep mirosurile alimentelor ajunse in cavitatea bucala Pasari –
microsmatice; reducerea structurilor nervoase cu functii olfactive; Mamifere
1. hipermacrosmatice (caracter reptilian): marsupiale, monotreme
2. macrosmatice – rozatoare, carnivore
3. microsmatice – simt olfactiv slab dezvoltat - primate, primate superioare, om
- simt olfactiv la Primate:
- aprecierea calitatii alimentelor
- traiesc in grupuri – simt olfactiv slab dezvoltat
4. Anosmatice – mamifere marine

Diferentierea structurilor telencefalice – structuri olfactive

• Structurile olfactive sunt prezente in toata seria vertebratelor:
1. Bulbi olfactivi – la care vin filetele nervului olfactiv in toata seria vertebratelor; filetele n.
olfactiv = axonii neuronilor bipolari din mucoasa olfactiva (neuronii de ordin I)
 - singurii neuroni care se divid
- In toata seria vertebratelor exista fie cartilaj, fie os etmoid pe care stau bulbii olfactivi.
1. Tractusuri olfactive
2. Lobi olfactivi
3. Nuclei olfactivi
• Bulbii olfactivi, tractusuri olfactive, lobii si nucleii olfactivi formeaza rinencefalul
• Dezvoltarea structurilor olfactive este in corelatie cu importanta olfactiei/dezvoltarea
olfactiei
Analizatorul olfactiv:
Receptorii olfactivi: dendrita lunga si butonata, prevazuta cu cili a neuronilor bipolari din
mucoasa olfactiva (neuroni de ordin I)
Receptori
• Neuronii bipolari din mucoasa olfactiva – sunt neuroni primitivi, se divid la nivelul mucoasei
olfactive?
• Dispunerea mucoasei olfactive la om
Evolutia organului olfactive
• Saci olfactivi
– vertebrate acvatice
- structuri de dimensiuni mici, situate pe partile laterale la pesti
- mucoasa olfactiva captuseste sacii
- apa cu substante odorante dizolvate intra/iese
- nu comunica cu cavitatea bucală
Fose nazale –vertebrate terestre
- structuri aparute la amfibieni
- prezinta o deschidere externa(narina) si o deschidere interna (choana)
Calea olfactiva
Neuronii de ordin I - Neuronii bipolari din mucoasa olfactiva
• Axonii lungi, subtiri, amielinici ai neuronilor bipolari din mucoasa olfactiva – se
grupeaza in filete nervoase care formeaza nervul olfactiv
Neuronii de ordin II – celulele mitrale din bulbii olfactivi
• Axonii neuronilor bipolari strabat lama ciuruita a etmoidului, patrund in craniu si fac
sinapsa cu neuronii de ordin II - celulele mitrale (neuroni multipolari), localizate
in bulbii olfactivi
• Axonii celulelor mitrale formeaza tractul olfactiv, situat pe fata bazala a lobilor frontali

 Segment central - Cortex olfactiv la om

Calea olfactiva nu prezinta releu talamic/metatalamic
Segmentul central – informatiile olfactive, in seria vertebratelor, ajung in cortexul olfactiv
Cortexul olfactiv la om: Hipocamp, nucleu amigdalian

EVOLUȚIA PALIUMULUI
• Telencefalul este vezicula care sufera cele mai profunde modificari in evolutie
• Telencefalul la vertebratele inferioare(Anamniote) – structura cu functii olfactive
• Telencefalul la Amniote – integreaza informatii non-olfactive, devine vezicula
dominanta
• Telencefalul tuturor vertebratelor este constituit din 3 formatiuni de baza care vor evolua
diferit:
- palium(manta, acoperis)
- striatum
- septum
 • In functie de dispunerea celor 3 formatiuni se disting doua tipuri de encefal in seria
vertebratelor:
A. Telencefal de tip inversat
B. Telencefal de tip eversat
A. Telencefal de tip inversat
- Dispunerea - paliumului – dorsolateral, dorso-medial
- striatumului – ventral
- septum – ventro-medial
- Aceasta dispunerea a palium, striatum, septum, contureaza doua emisfere cerebrale
in interiorul carora se formeaza ventriculii cerebrali(laterali)
- Encefalul de tip inversat este prezent la Ciclostomi, Selacieni, Amfibieni, Reptile, Pasari,
Mamifere

A. Telencefal de tip inversat

- DISPUNEREA
- paliumului – dorsolateral, dorso-medial
- striatumului – ventral
- septum – ventro-medial

Aceasta dispunerea a palium, striatum, septum, contureaza doua emisfere cerebrale in

interiorul carora se formeaza ventriculii cerebrali(laterali)

Encefalul de tip inversat este prrezent la Ciclostomi, Selacieni, Amfibieni, Reptile, Pasari, Mamifere
B. Telencefalul de tip eversat
- Cele 3 formatiuni – palium, striatum, septum, fuzioneaza, formeaza o masa nervoasa unica
numita nucleu bazal(structuri simetrice)
- Fuziunea celor 3 formatiuni se datoreaza migrarii latero- ventrale a paliumului care
fuzioneaza cu striatum si septum
- Migrarea latero-ventrala a paliumului
a. determina formarea unui singur ventricul telencefalic
b. antreneaza extinderea panzei coroidiene, etalata intre structurile paleale simetrice , astfel
aceasta panza coroidiana va forma plafonul ventriculului telencefalic unic
- prezent la Teleosteeni – vertebrate care sufera o mare radiatie adaptative

Paliumul la vertebratele inferioare(ciclostomi, selacieni):

- este nediferentiat
- neuronii sunt dispusi difuz, in jurul ventriculilor laterali – caracter de primitivitate

Paliumul la Amfibieni:
- Se observa pentru prima data o tendinta de migrare a neuronilor din zona periventriculara
catre suprafata emisferelor cerebrale
- Acesta tendinta de migrare se produce in zona paleala mediala
- La amfibieni, se diferentiaza doua zone paleale:
- zona arhepaleala(AP) – dispusa medial – in aceasta zona se produce migratia
neuronilor intre zona periventriculara si suprafata emisferelor cerebrale
- zona paleopaleala(PP)– dispusa lateral
- Tendinta de formare a scoartei cerebrale

Telencefal de Triturus cristatus

Arhepalium
- Dispus ventro –medial
- Expune tendinta neuronilor de a migra din zona periventriculara catre suprafata emisferelor
cerebrale
- Tendinta de formare a scoartei cerebrale
 Paleopalium - Dispus dorsolateral
 Striatum - Dispus ventral
 Septum- Dispus ventro-medial

EV. PALIUM:
Paliumul la Reptile
- pentru prima data apare neopaliumul, dispus intre arhe- si paleopalium
- Neopaliumul are dimensiuni mici, bistratificat…omolog funtional neopaliumului mamalian
- Arhepaliumul sufera delaminare - prezinta doua straturi(fascia dentata si stratul celulelor
ammoninene)
- Neopaliumul – primeste informatii non-olfactive prin releu talamic – pt prima data in
evolutia vertebratelor
- Odata aparut, neopaliumul va evolua
- Incepand cu reptilele, arhe- si paleopaliumul vor fi impinse pe fetele mediale si bazale sale
emisferelor cerebrale
- formatiune de origine paleala, situata deasupora striatumului
- Apare creasta ventriculara dorsala
TELENCEFAL LA ȘOPÂRLE
Palium:
• Arhepalium bilaminar
• Paleopalium- dorso-lateral
• Neopalium -
- situat rostral in emisfera, intre arhe- si paleopalium
- achizitie a creierului la reptile

Paliumul la Pasari
- Telencefal de tip reptilian – se regasesc toate elementele de la reptile dar emisferele
cerebrale sunt foarte voluminoase
- Pe fata dorsala a emisferelor apar santuri – valecula
- Paliumul din jurul valeculei se considera ca integreaza informatii vizuale
- Diferentierea unei structuri intraventriculare (ventriculii laterali), deasupra
striatumului (numita epistriatum initial) dar cu origine paleala – creasta ventriculara
dorsala
- Creasta ventriculara dorsala – arie de asociatie, sediul memorizarii de triluri, cantece,
comportamente complexe de reproducere

Paliumul la Mamifere
- Telencefalul atinge maximul de dezvoltare constituid 83 % din greutatea encefalului
- Cresterea exorbitanta a emisferelor cerebrale se face pe seama neopaliumului
- Neopaliumul diferentiaza 6 straturi
- Predominanta unor straturi in anumite regiuni ale cortexului uman constituie asa
numitele arii corticale
- La mamifere, datorita cresterii suprafetei neopaliumului, apar cute:
- Neopalium cutat – girencefalie
- Neopalium neted, lipsit de cute – lisencefalie
 - Extinderea neopaliumului la mamifere, va determina migrarea arhe- si
paleopaliumului, pe fetele mediale si bazale ale emisferelor cerebrale, unde formeaza
hipocampul
- Neopaliumul va fi separat paleopalium printr un sant – fisura rinala
- Extinderea neopaliumului Migrarea latero-ventrala a arhe- si paleopaliumului
CORTEX OLFACTIV
• Arhe- si paleocortexul
– scoarta straveche, cu 3 straturi, pe care o mostenim de la reptile (creier reptilian)
- constituie segmentul central al analizatorului olfactiv
- sunt formatiuni extinse la vertebratele hipermacrosmatice si macrosmatice
- la mamiferele superioare, arhe- si paleocortexul au o suprafata redusa, intrucat la
acestea predomina neocortexul, scoarta non-olfactiva
• prezinta functii complexe la mamifere
SISTEMUL LIMBIC
• Creier mamalian primitiv(creier reptilian, stravechi), creier emotional care integreaza
informatii de ordin olfactiv
• Limbus - margine
• cuprinde mai multe structuri nervoase care sunt dispuse pe fetele ventrale/bazale si
mediale ale emisferelor cerebrale
• cuprinde arii corticale cu functii olfactive care formeaza rinencefalul(creier olfactiv),
constituit din arhe- si paleocortex (palium)
• Girul Cinguli
• Girul parahipocampic
• Uncus – extremitatea anterioara a girusului parahipocampic
• Hipocamp
- constituie planseul cornului temporal al ventriculului lateral
• Hipotalamus
• Nucleu amigdalian
Emotiile se rasfrang asupra organismului si implicit asupra starii de sanatate – influente
psihosomatice (Ex: astm, ulcer).

FUNCȚII SISTEM LIMBIC

• Olfactia – segmentul central al analizatorului olfactiv este cortexul olfactiv
• Memoria – avand ca suport anatomic hipocampul si girul parahipocampic
• Emotii si impulsuri – cu sediul in nucleul amigdalian
• Functii homeostatice – cu localizare la nivelul hipotalamusului

CURS 4
Creier la Mamifere lisencefale – Ratus norvegicus albicans
Telencefal
- Extinderea neopaliumului la mamifere, va determina migrarea arhe- si paleopaliumului, pe fetele
mediale si bazale ale emisferelor cerebrale
Bulbii olfactivi se continua cu tractusurile olfactive
Tractusurile se impart in doua strii – interna si externa Stria externa – se extinde de a lungul fisurii
rinale - se termina in lobul piriform
Stria interna – se orienteaza medial
- se termina in tuberculul olfactiv
Bulbii olfactivi, tractursuri olfactive, strii olfactive, lobi piriformi, tuberculi olfactivi formeaza
rinencefalul. Rinencefalul(creier olfactiv, creier reptilian)- constituit din arhe- si paleopallium
separat de neopalium prin fisura rinala
EVOLUȚIE PALIUM
Extinderea neopaliumului Migrarea latero-ventrala a arhe- si paleopaliumului

CORTEX OLFACTIV
• Arhe- si paleocortexul
– scoarta straveche, cu 3 straturi, pe care o mostenim de la reptile (creier reptilian)
- constituie segmentul central al analizatorului olfactiv
- sunt formatiuni extinse la vertebratele hipermacrosmatice si macrosmatice
- la mamiferele superioare, arhe- si paleocortexul au o suprafata redusa, intrucat la
acestea predomina neocortexul, scoarta non-olfactiva
• prezinta functii complexe la mamifere

SISTEMUL LIMBIC
• Creier mamalian primitiv(creier reptilian, stravechi), creier emotional care integreaza
informatii de ordin olfactiv
• Limbus – margine, la limita dintre emisfere cerebrale si trunchiul cerebral (Broca)
• cuprinde mai multe structuri nervoase care sunt dispuse pe fetele ventrale/bazale si
mediale ale emisferelor cerebrale
• cuprinde arii corticale cu functii olfactive care formeaza rinencefalul(creier olfactiv),
constituit din arhe- si paleocortex (palium)
• Girul Cinguli
• Girul parahipocampic
• Uncus – extremitatea anterioara a girusului parahipocampic
• Hipocamp
- constituie planseul cornului
temporal al ventriculului lateral
• Hipotalamus
• Nucleu amigdalian
Emotiile se rasfrang asupra organismului si implicit asupra starii de sanatate – influente
psihosomatice (Ex: astm, ulcer).
La primate si om – mamifere microsmatice, paleo- si arhecortexul sunt relativ diminunate
(allocortex)
Paleocortexul/paleopalium
- deplasat in interiorul emisferelor cerebrale prin dezvoltarea neopaliumului
- se considera a fi scoarta olfactiva primara
- format din lobii prepiriformi si piriformi, diminuati substantial
- scoarta de tip paleocortex are doua straturi
- aria(lob) prepiriforma – aria entorinala si uncus
- aria (lob)piriforma – formatiuni parahipocampice
Arhecortex/arhepalium
• se considera scoarta olfactiva cu functii asociative
• se gaseste in profunzimea fisurii interemisferice, deasupra corpului calos- benzii de
substanta cenusie - limbul cortical secundar (sistem limbic secundar)
• Arhepaliumul la mamiferele superioare inclusiv la om prezinta:
- o zona supracaloasa
- o zona subcaloasa - profunda: hipocamp
Hipocampul
– girul hipocampic- portiunea anterioara a girului temporal 5
- are structura corticala arhepalela
 - scoarta cu 3 straturi
- constituie planseul cornului temporal al ventriculului lateral
- girul hipocampului se uneste cu girul cinguli formand un inel - limbul, marele
lob limbic (Broca)
- contine cornul lui Ammon

Uncus (crosetul)
–antrenat in varful hipocampului odata cu deplasarea acestuia
–extremitatea anterioara a girusului parahipocampic

Nucleul amigdalian

- origine paleopaleala
- se gaseste sub uncus, lob temporal
- intra in alcatuirea nucleilor bazali
- apartine rinecefalului (arie de proiectie pentru informatii olfactive)
- moduleaza functii vegetative si endocrine
- intervine in comportamentul emotional, memorie emotionala, evaluarea
circumstantelor
- considerat o interfata intre sistemul limbic, scoarta cerebrala, unele organe de simt
(Martini)
SISTEMUL LIMBIC – EFERENTE
• Eferente catre circumvolutia corpului calos (cinguli) – informatiile olfactive ajung in
lob frontal, parietal
• Fornix – trigon cerebral - bolta cu 4 stalpi
– tractus de substanta alba care conecteaza hipocampul cu hipotalamusul
- fornixul conserva prin excelenta fibre arhepalele, realizand conexiuni de la cornul Ammon,
hipocampului la tuberculul mamilar de aceeasi parte
- tractus trigono-hipotalamic – aduce informatii de ordin vizual, auditiv , lingual, cutanat, vagal,
mesaje care pot fi analizate, integrate la nivel hipocampal;
• Arhecortexul (hipocampul) apare dezvoltat la mamifere anosmatice, la microsmatice ca
si la macrosmatice
• Evolutia sa il transforma intr un centru multifunctional – presupune pierderea functiei
initiale si dezvoltarea functiei secundare
• Excitatia electrica a centrilor olfactivi exercita o influenta importanta asupra centrilor
hipotalamici, vasoconstrictori, respiratori, cardiaci
• Rinencefalul la om releva o tendinta de reducere a zonelor senzoriale (arii primare de
proiectie olfactiva, paleocortex) in favoarea ariilor asociative (arii corticale secundare,
arhecortex)
• Hipocampul – f excitabil- comportamente emotive, agresive, depresive
• La om arhecortexul are raporturi cu paleocortexul, neocortexul, hipotalamusul explica
manifestarile somatice si vegetative aparute in cursul reactiilor depresive, agresive etc.
• Rol in memorizare - hipocampul si corpii mamilari
- in special memorie emotionala
- rol in consolidarea noilor amintiri, evocarea amintirilor
- invatarea bazata pe amintiri spatiale – memorie afectata de stres prelungit (exces de
glucocorticoizi)
Emotiile se rasfrang asupra organismului si implicit asupra starii de sanatate –
influente psihosomatice (Ex: astm, ulcer).
• Olfactia – segmentul central al analizatorului olfactiv este cortexul olfactiv
• Memoria – avand ca suport anatomic hipocampul si girul parahipocampic
 • Emotii si impulsuri – cu sediul in nucleul amigdalian
• Functii homeostatice – cu localizare la nivelul hipotalamusului
• Sistemul limbic la om intervine in starile emotionale si in legatura acestora cu
activitatea viscerala
CREIER LA MAMIFERE
Telencefalul
• Dezvoltarea exorbitanta a emisferelor cerebrale, acopera celelalte vezicule encefalice
• Cresterea emisferelor cerebrale se face pe seama dezvoltarii neopaliumului care
formeaza intreg plafonul emisferelor cerebrale si se extinde si pe fata bazala
• Neocortexul cunoaste cea mai mare dezvoltare la Mamifere si in special la specia
umana
• 83% din masa encefalului nostru - emisferele cerebrale
- Arhe- si paleopaliumul sunt deplasate pe fata bazala a creierului, separate de
neopalium prin fisura rinala
- Flexiune a emisferelor cerebrale la Placentare, cu formarea sistemului sylvian si
aparitia lobului temporal
- aparitia corpului calos si flexiunea emisferelor cerebrale la Placentare
determina migrarea formatiunilor olfactive, diseminate deasupra corpului
calos, pe fata bazala si mediala a emisferelor cerebrale
- Constituirea cailor piramidale
Corpul calos
- premiera in lumea vertebratelor
- cea mai mare banda de substanta alba(comisura) a creierului care leaga cele doua
emisfere cerebrale
- nu exista la Monotreme, se schiteaza la Marsupiale
- permite coordonarea celor doua emisfere cerebrale cu predominanta unei dintre ele
Diencefalul
- Este cuprins in profunzimea telencefalului, ajunge in raport lateral cu corpii striati
- EXPUNE – dorsal – epifiza
- ventral - infundibulum, hipofiza, corpii mamilari
Talamusul
- contine f multi nuclei, masele talamice cresc mult la mamifere
- incepand cu reptilele functioneaza ca statie de releu: amplifica si transmite la scoarta
toate informatiile care ajung pe cai ascendente (caile sensibilitatii)
- la toate vertebratele contine neuronul III pe traiectul cailor sensibilitatii
Diencefalul
Metatalamusul
- format, la Pasari si Mamifere din corpii geniculati/genunchiati laterali si mediali
- corpii geniculati sunt legati prin brate conjunctivale de mezencefal, de lama
cvadrigemina
Mezencefalul
- ramane o portiune nervoasa de mici dimensiuni
-aparitia lamei cvadrigemine – dorsal
CVS omologabili? – reflexe oculocefalogire
CVI omologabili? – reflexe acusticocefalogire
- Aparitia pedunculilor cerebrali – ventral, corelat cu aparitia cailor piramidale
Metencefalul
• Cerebelul
- dezvoltare foarte mare prin:
- apar emisferele cerebeloase (neocerebel)
 - apar nucleii cerebelosi
- Cerebelul format din?
• Puntea lui Varolio
- achizitie a creierului mamalian
- banda de substanta alba care interconecteaza cele doua emisfere cerebeloase
- apar nuclei noi care sunt statii pe traiectul fasciculelor cortico-ponto- cerebeloase
Mielencefalul
- evolutie lineara in seria vertebratelor
- contine centrii vitali
- cresterea complexitatii nucleilor olivari
- nuclei olivari foarte voluminosi la mamifere acvatice
- aparitia piramidelor bulbare

CURS 5
ANALIZATORII
1. Segment periferic: R
2. Segment intermediar: caile de conducere
3. Segment central: la nivelul scoartei cerebrale, unde senzatiile devin constiente
CLASIFICAREA RECEPTORILOR
A. Clasificare structurala
• Celule epiteliale modificate
• Structuri de origine nervoasa:
- Neuroni modificati
- Prelungiri neuronale
- Terminatii nervoase libere
- Terminatii nervoase incapsulate
B. Clasificare dupa provenienta stimulului
• Exteroreceptori
• Proprioreceptori
• Interoreceptori
C. Clasificare in functie de tipul de energie la care sunt sensibili
• Mecanoreceptori
• Termoreceptori
• Fotoreceptori
• Chemoreceptori

CĂILE SENSIBILITĂȚII
Caile sensibilitatii proprioceptive
a. Calea sensibilitatii proprioceptive constiente
-fasciculele spinobulbare
b. Calea sensibilitatii
inconstiente
-fascicului spinocerebelos direct Flechsig
-fascicului spinocerebelos incrucisat Gowers
• Caile sensibilitatii exteroceptive
• Calea sensibilitatii tactile
a. Calea sensibilitatii tactile grosiere
• – f. spinotalamic anterior
a. Calea sensibilitatii tactile fine – fascicule spinobulbare Goll si Burdach –
b. Calea sensibilitatii termice si dureroase
- f. spinotalamic lateral
SEGMENTUL INTERMEDIAR
• Toate caile sensibilitatii fac parte din cai complexe, formate din neuroni de 3 ordine
inlantuiti sinaptic:
- Proneuronul - neuron pseudounipolar situat in ganglionu spinali si gangl. Senzitivi de
pe traiectul uinor nervi cranieni
- Deutoneuronul
a. pentru sensibilitatea exteroceptiva, proprioceptiva inconstienta si interoceptiva –
neuronul de ordin II este situat in cornul posterior al MS
b. pentru sensibilitatea ? – situat in nucleii bulbari
- Neuronul de ordin III – talamus, de regula…metatalamus ?
• Caile de conducere ale analizatorilor includ nervii spinali si cranieni.

SEGMENTUL CENTRAL
• Proiectie la nivelul scoartei cerebrale, unde senzatiile devin constiente
• Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente proiecteaza informatia in cerebel –
sensibilitatea proprioceptiva inconstienta
- Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta – pozitia in spatiu, informatii despre forte
gravitationale: migratiile pasarilor, migratiile mamiferelor marine se presupune ca in aceste
migratii se ghideaza dupa fortele graviatationale
- Cerebelul prezent in toata seria vertebratelor. Cu cat abilitatile motrice sunt mai complexe
(cu atat cerebelul este mai dezvoltat) cu atat suntem mai adaptati (forta motrice a evolutiei –
motilitatea).

ARII CORTICALE
• Ariile precentrale – motorii (coarne anterioare motorii MS)
• Ariile postcentrale –
senzitive (coarne
posterioare senzitive MS)
Lobii senzitivi si senzoriali la
mamifere:
- Lob parietal, girul postcentral din lobul parietal
- Lob temporal- arii auditive
- Lob occipital- arii vizuale

Homunculus senzitiv/Homunculus motor

Somatotopie:
- reprezentare a informatiilor proiectate de la fetei, corpului
- reprezentare de a lungul suprafetei girului postcentral
- homunculus senzitiv

SISTEMUL TEGUMENTAR
• cel mai mare sistem
• constituit din
- Piele
- Anexe tegumentare
- glande
- fanere: gheare, copite, unghii, coarne la mamifere
ANALIZATORUL CUTANAT
Tegumentul
 • Simtul tactil dezvoltat la om; oamenii simt nevoia sa atinga ca sa cunoasca mai bine
• Pielea – este un imens camp receptor;
• receptia- rol esential al tegumentului
• La nivelul pielii se gasesc:
- receptorii sensibili la deformari mecanice – mecanoreceptori
- receptori termici
- receptori pentru durere
• Dpdv., structural, receptorii tegumentari sunt:
a. Terminatii nervoase libere- dispusi la suprafata, in epiderm- receptori pt durere si
termici
b. Terminatii nervoase incapsulate (corpusculi senzitivi) Sensibilitatea capului, gatului?
Sensibilitatea de la nivelul trunchiului – asigurata de nervii spinali
• Pielea glabra – prezinta numeroase tipuri de receptori
• Pielea acoperita cu par – predomina receptorii anexati foliculilor pilosi
• Pielea se continua cu mucoasele la nivelul orificiilor naturale ale organismului –
mucoasele contin receptori cu aceleasi caracteristici ca si receptorii cutanati
• Pielea este alcatuit epiderm, derm, sub care se afla hipodermul
Epidermul
- origine ectodermica ca si sistemul nervos
- alcatuit din 5 straturi la nivelul degetelor, fetei palmare a mainii si fetei plantare a
piciorului
- nu este vascularizat
- contine mai multe tipuri celulare:
 -keratinocite,
 -melanocite,
 -celule Langerhans
STRATUL CORNOS
Stratul cornos al epidermului blocheaza penetrarea radiatiilor UV, filtrand mare parte din
ele,
Melanocitele reprezinta a doua linie de aparare importiva radiatiilor UV
Melanocitele
- se gasesc la nivelul stratului germinativ,
- trimit prelungiri printre celulele epidermale, la nivelul carora migreaza melanosomi
Celulele Langherhans – se afla in printre celulele din stratul germinativ al epidermului
Receptorii din epiderm:
Terminatiile nervoase libere
- receptori sensibili la durere si temperatura
- dispusi printre celulele epidermice
Discurile Merckel
-receptori sensibili la atingere,
-mai numerosi la nivelul degetelor
-situati printre celulele stratului bazal
Dermul
- origine mezodermica
- format din tesut conjunctiv dens, strat mult mai gros decat epidermul
- contine vase de sange, vase limfatice, terminatii nervoase libere si incapsulate
- contine formatiuni cu origine epidermica: glande sebacee, sudoripare, foliculi pilosi -
formatiuni care migreaza in derm sau chiar in hipoderm
Diferentiaza doua straturi:
- stratul papilar -papilele dermice contin capilare sangvine si terminatii nervoase
 - stratul reticular
RECEPTORII DIN DERM
A. Terminatii nervoase libere
- receptioneaza stimulii tactili, termici, durerosi
- se gasesc si in jurul foliculilor pilosi
B. Terminatii nervoase incapsulate Corpusculii Meissner
- numerosi la nivelul degetelor, pleoapelor, organe genitale externe
-sensibili la atingeri usoare
Corpusculii Krause
-varietate de corpusculi Meissner, mai mici
- se gasesc in dermul de la nivelul orificiilor naturale, unde se continua cu mucoasele
- se gasesc in mucoasele de la nivelul buzelor, conjunctiva, mucoasa bucala
• . Terminatii nervoase incapsulate Corpusculii Ruffini
- dispusi in dermul profund si in hipoderm; dispusi in capsulele articulare
(proprioreceptori)
-sensibili la presiune Corpusculii Pacini
- cei mai voluminosi corpusculi senzitivi
- aspect ovoid,
- situati in derm profund si hipoderm, mai numerosi la nivelul degetelor
- se gasesc si in periostul oaselor (proprioreceptori)
- sensibili la presiune si vibratii
DERMUL
• cea mai mare rezerva de apa in corp
• la nivelul sau se formeaza sudoarea – rol in termoreglare, detoxifiere
• retentie de apa in derm – apar edemele:
• cand mancam prea sarat – retentie de apa datorita Na+,apa care se acumuleaza la
nivelul dermului
• boli cardiace
• boli renale
• menstruatie
GLANDE:
• Tubuloase
• Acinoase • Holocrine
• Tubuloacinoase
• Merocrine
• Glande mucoase
• Glande seroase • Apocrine
• Glande sebacee- secreta substante uleioase
GLANDE SUDORIPARE
A. Glande sudoripare ecrine
- Se gasesc la nivelul tegumentului general
- Productie apoasa, de regula, nu are miros perceptibil; in anumite patologii sudoarea
produsa de gl ecrine are miros
- Secretie intensa la temperaturi foarte inalte (2l/ora – deshidratare – moarte- scade
dramatic volumul sanguin)
- Rol important in detoxifiere alaturi de rinichi si ficat
-Se pot pierde cantitati mari de apa dar fara productie ecrina organismul se poate intoxica cu
proprii produsi de dezasimilatie

B. Glande sudoripare apocrine

- Localizare axilara si perigenitala
- Secretie mai vascoasa
 - Sudoarea are in compozitie feromoni
- Sudoarea poate prezenta miros corelat cu anumite alimente – peste, usturoi, alcool
Atat glandele ecrine cat si glandele apocrine au o bogata inervatie simpatica.
Glandele sudoripare, muschii erectori ai firelor de par, vasele din tegument au exclusiv
inervatie simpatica- neurotransmitator acetilcolina

GLANDE SEBACEE
• Glande holocrine
• Aflate sub control hormonal
-in secretia sebumului e implicat dihidrocolesterolul
-secretie mai abundenta la sexul masculine
• Glandele sebacee sunt prezente pe toata suprafata tegumentului cu exceptia
tegumentului palmelor si plantelor?
• La om mai numeroase la nivelul fetei si la nivelul capului
• Formeaza o la suprafata pielii o pelicula acida care
- ofera protectie antibacteriana
- confera elasticitate pielii
Acnee - infectie bacteriana a foliculului pilos
- se instaleaza in zonele de ten gras – secretie intensa de sebum – bacterii –
- pori dilatati
- aspectul pielii se datoreaza alimentatiei – lactatele, dulciurile schimba microbiota

La nivelul glandelor sebacee se secreta si depoziteaza (7 dihidrocolesterol – provit D3)

Sub influenta razelor UV, provitamina D3 se transforma in vit D3 care patrunde in vasele din
derm – circulatie- ficat (forma metabolica intermediara a vit D)– sange – rinichi (vit
D/calcitriol – forma care poate fi folosita de organism
Cu varsta scade capacitatea de a sintetiza vit D3 la nivelul pielii – persoanele in varsta au
deficit de Vit D3
S a constatat ca bolnavii de cancer sau cei cu patologii inflamatorii severe au deficit de
vitamina D
Persoanele cu deficit de vit D - imunitate scazuta

FANERE TEGUMENTARE
Unghii
- prezente la om si la celelalte Primate
- protejeaza varful degetelor (ultima falanga) - degete prehensile, degetul I opozabil
- ultima falanga latita, acoperita de unghie – mai multe terminatii nervoase –
simt tactil mai dezvoltat

HIPODERM
• Format din tesut conjunctiv lax si numeroase celule adipoase
• La nivelul adipocitelor se depoziteaza grasimi – paniculul adipos – grosimi variabile in
diferite zone ale corpului
• Protectie termica, protectie impotriva socurilor, ancoreaza pielea de organele
subiacente
• Printre celulele hipodermului se gasesc corpusculii senzitivi Ruffini si Pacini

PIGMENȚIA TEGUMENTARĂ
• Cea mai importanta sursa de pigmentatie este melanina
Eumelanina
- culoarea inchisa a parului si tegumentului - brun sau negru
 - pigmentul produs de melanocite se acumuleaza in keratinocite si acesta il transfera
foliculului pilos
Feomelanina- coloratie roscata
• Culoarea deschisa a parului (blond) si a pielii – produsa de nivele intermediare de
feomelanina si nivele scazute de eumelanina
• Importanta in pigmentatie este si cantitatea de melanina
• Alte surse de pigmentatie includ hemoglobina (rosu-roz) si caroteni (galben)
Procesul de imbatranire tegumentara
• In jurul varstei de 20 ani, efectele incep sa devina vizibile
• Activitatea celulelor stem intra in declin- pielea devine mai subtire, dificultati in
procesele de reparare
• Declina activitatea de producere a vit D3 – in consecinta se reduce absorbtia de calciu,
consecinte osoase
• Activitatea glandelor se reduce – piele uscata, corpul se poate supraincalzi
• Vascularizatia in dermscade in intensitate – senzatie de frig
• Foliculii pilosi mor sau produc fire de par mai subtiri
• Dermul se subtiaza si devine mai putin elastic - riduri

CURS 6

URECHEA LA MAMIFERE
• Urechea externa apare mai tarziu in seria vertebratelor – apare la Mamifere
• Urechea medie – prezinta la Mamifere 3 oscioare – nicovala, ciocanul si scarita
• Urechea interna
- adapostita la mamifere in interiorul osului temporal - complex osos, format prin fuziunea mai
multor oase separate
- formata din mai multe cavitati sapate in stanca temporalului

URECHEA EXTERNĂ
• apare pentru a sustine rolul auditiv al urechii interne
• forma de palnie ca sa culeaga vibratiile aerului si sa le directioneze catre CAE
• pavilionul urechii la om – prezinta foarte multe reliefuri, aparute in special la Primate
• odata cu aparitia acestor reliefuri la nivelul pavilionului urechii, muschii auriculari
incep sa si piarda functia – muschii auriculari sunt slab dezvoltati la om
URECHEA MEDIE
• Apare incepand cu Amfibienii – cele mai spectaculoase transformari ale aparatului
acustico- vestibular se produc la trecerea de la mediul acvatic la mediul terestru
• La unii amfibieni apare pentru prima data in serie, timpanul
• Nu toate vertebratele terestre au timpan – serpii nu au timpan
• La amfibieni, apare pentru prima data trompa lui Eustachio care la aceste vertebrate se
deschide in cavitatea bucala
• La amfibieni – apare columela structura care nu se omologheaza cu columela de la
vertebratele superioare
• Cavitate cu aer
• Contine la Mamifere 3 oscioare - ciocan, nicovala si scarita
-scarita – omologabila cu columela de la Amfibieni,Reptile se sprijina pe fereastra ovala
(vestibulara); provine din arcul hiomandibular – inervat de nervul VII
- nicovala (incus) – provine din osul patrat (os cranian)
- ciocanul(maleus) – provine din osul articular (os cranian), provine din arcul I , inervat
de nervul V, inervatie m. tensor al timpanului)
 - Patratul si articularul – oase implicate in articulatia falcilor la Reptile
- In evolutie se elibereaza din articulatie si incepand cu reptilele therapsidae vor capata alte
roluri)
- Dentarul si scvamozalul – formeaza articulatia temporo-mandibulara la mamifere
• Oasele urechii medii – singurele oase care nu cresc in timpul dezvoltarii
• La nivelul urechii medii se afla:
- Fereastra ovala(vestibulara) acoperita de membrana si pe care se aplica talpa scaritei
- fereastra rotunda (timpanica)
• Rol oscioarelor
- de a tempera amplitudinea miscarilor timpanului,
Vibratiile aerului sunt amplificate de cele 3 oscioare si astfel cresc energia pe care talpa
scaritei o imprima membranei ferestrei ovale ( se amplifica vibratiile membranei ferestrei
ovale), vibratiile membranei ferestrei ovale sunt transmise perilimfei din rampa vestibulara a
melcului osos
• Sunetele din aer sunt transmise astfel in mediu lichid – perilimfa; vibratiile perilimfei
vor fi transmise endolimfei si astfel se stimuleaza mecanic celulele cu cili /celule
receptoare

URECHEA INTERNĂ
• Formata din
- Labirint osos
- Labirint membranos - contine endolimfa
• Intre labirintul osos si cel membranos se afla perilimfa
Labirintul osos
• Format din cavitati osoase, dispuse astfel:
- vestibul osos – central
- 3 canale semicirculare osoase – se deschid prin 5 orificii la nivelul vestibulului osos
- melcul osos – cohleea

LABIRINT MEMBRANOS
Canale semicirculare membranoase
Utricula si sacula - doua structuri membranoase care se gasesc la nivelul vestibulului osos
• In utricula se deschid canalele semicirculare membranoase
• Sacula - comunica printr un canal cu melcul membranos
• In utricula, sacula si in crestele ampulare de la baza canalelor semicirculare se gasesc
receptorii vestibulari – celulele epiteliale modificate - celule senzoriale cu cili, un cil cu
structura speciala - kinocil
MELCUL OSOS
- Este rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax – columela; la varf prezinta un
orificiu – helicotrema
- In columela sunt sapate spatii unde sunt dispusi corpii neuronilor bipolari care
impreuna formeaza ganglionul spiral al lui Corti
- In jurul columelei este o lama spirala osoasa – completata de membrana bazilara
- Lama spirala impreuna cu membrana bazilara impart melcul osos in doua rampe:
- rampa vestibulara
- rampa timpanica
- Rampele vestibulara si timpanica contin perilimfa
- Vibratiile perilimfei din rampa vestibulara se transmit prin helicotrema
perilimfei din rampa timpanica
RECEPTORII VESTIBULARI AUDITIVI
 • Urechea interna contine receptorii vestibulari si acustici (apar la Amfibieni)
• In toata seria vertebratelor, sunt celule epiteliale senzoriale?, asa numitele
celule cu cili (stereocili si un kinocil)
• La polul bazal al acestor celule sosesc dendritele neuronilor din ganglionul nervos de pe
traiectul nervului VIII
• celulele ciliate formeaza zone senzoriale la nivelul diferitelor structuri ale
melcului membranos
• Arii senzoriale numite
- macule – aglomerari de celulele senzoriale cu cili
- cuprinse intr o structura gelatinoasa
- de la Pesti la Mamifere, prezinta cristale de carbonat de calciu
- Utricula – pozitia maculei este orizontala
- Sacula – pozitia maculei este verticala
- creste ampulare – zone senzoriale mai inalte, situate la nivelul zonelor mai dilatate ale
canalelor semicirculare – crestele canalelor semicirculare
RĂUL DE MIȘCARE
• se produce prin suprastimularea receptorilor vestibulari
• Se explica prin faptul ca receptorii vestibulari sunt situati in bulb in apropierea
centrului vomei din substanta reticulata bulbara
Ex. Rau de masina, rau de mare, rau de inaltime – suprastimulare receptori vestibulari

CALEA VESTIBULARĂ
• Cuprinde neuroni de 3 ordine:
Neruron de ordin I Neuron de ordin II
Axonii deutoneuronilor formeaza:
- Fasciculul vestibulo-talamic – unde se gaseste neuronul de ordin II pe calea vestibulara
- F. Vestibulo-spinal
- F. Vestibulo- cerebelos
-F. Vestibulo-nuclear
- Neuron de ordin III
–talamus
Proiectie difuza pe scoarta

MELCUL OSOS
- Este rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax – columela; la varf prezinta un
orificiu – helicotrema
- In columela sunt sapate spatii unde sunt dispusi corpii neuronilor bipolari care
impreuna formeaza ganglionul spiral al lui Corti
- In jurul columelei este o lama spirala osoasa – completata de membrana bazilara
- Lama spirala impreuna cu membrana bazilara impart melcul osos in doua rampe:
- rampa vestibulara
- rampa timpanica
- Rampele vestibulara si timpanica contin perilimfa
- Vibratiile perilimfei din rampa vestibulara se transmit prin helicotrema
perilimfei din rampa timpanica

MELCUL MEMBRANOS
- este situat in interiorul melcul osos dar nu ocupa intreg canalul osos al melcului;
- are aproximativ aceeasi forma ca si melcul osos
 - intre melcul osos si cel membranos se afla perilimfa
- contine endolimfa
- are in sectiune forma triunghiulara

Sectiune prin melcul osos/ membranos

- Rampa vestibulara – dispusa superior, contine perilimfa
- Canal cohlear- melcul membranos, contine endolimfa
- Rampa timpanica- situata inferior, contine perilimfa

CANALUL COHLEAR
• Este despartit de rampa vestibulara prin membrana vestibulara- Reissner
• Este despartita de rampa timpanica prin lama spirala osoasa si
membrana bazilara
• pe intreaga lungime a canalului, de a lungul membranei bazilare cohlear, se afla
organul lui Corti

ORGANUL LUI CORTI

• Organ receptor format din celule epiteliale senzoriale si celulele de sustinere
• Desupra celulelor receptoare, plutind liber in endolimfa se afla
membrana tectoria:
- se prinde cu un capat de lama spirala osoasa
- stereocilii celulelor receptoare sunt enclavati in membrana tectoria
- structura mobila, se misca odata cu vibratiile endolimfei si stimuleaza celulele
receptoare auditive
- Aspect triunghiular in sectiune
- Prezinta un singur rand de celule receptoare catre columela
- Prezinta 3-4 randuri de celulele receptoare spre pretele osos
- Prezinta tunelul Corti

CALEA AUDITIVĂ
• Cuprinde neuroni de 4 ordine
a) Neuron de ordin I
b) Neuron de ordin II
c) Neuron de ordin III
d) Neuroni de ordin IV

Organe statoacustice in seria vertebratelor

- LINIA LATERALĂ
- URECHEA INTERNĂ LA VERTEBRATE
• Toate vertebratele prezinta ureche interna
• Adapostita la vertebratele non-mamaliene in structuri osoase si cartilaginoase care
prefigureaza osul temporal; la mamifere adapostita la nivelul osului temporal
• La vertebratele inferioare, rolul urechii interne este stato-kinetic (echilibru), ulterior
capata si rol acustic
• La toate vertebratele, urechea interna prezinta in toata seria aceeasi structura:
- labirint osos
- labirint membranos
• Labirintul membranos format din:
- canale semicirculare
- zona centrala vestibulara – formata din utricula si sacula
 • Odata cu trecerea la mediul terestru, o structura de la nivelul saculei, structura numita
lagena va capata rol auditive
- URECHEA INTERNĂ LA PEȘTI
 La unii pesti, vezica gazoasa prezinta o extensie anterioara care ajunge la urechea
interna
Kardong,
 La alti pesti, oscioarele Weber, conectaza vezica gazoasa cu urechea interna/Kardong

-LABIRINTUL MEMBRANOS
• este protejat in seria vertebratelor de structuri cartilagionoase sau osoase care
formeaza labirintul osos
• format din
- canale semicirculare membranoase
- utricula
- sacula
- canal cohlear derivat din lagena – apare la Reptile
- In interiorul labirintului membranos se gaseste endolimfa
• Intre labirintul osos si labirintul membranos se gaseste perilimfa; ambele au structuri
similare limfei
Sacula
- Incepand de la Pesti prezinta o invaginare ventrala – lagena
- Lagena la Pesti si a Amfibieni are dimensiuni mici
- Lagena la Reptile, Pasari, Mamifere se alungeste luaind nastere
canalul cohlear numit si melcul membranos
- In toata seria vertebratelor, lagena are rol acustic
• are structura asemanatoare in seria vertebratelor
• partea superioara a labirintului membranos este formata din 3 canale semicirculare
Canalele semicirculare
• Ciclostomii au doar doua canale semicirculare
• Canalele semicirculare
- prezinta un capat mai dilatat – zona ampulara
- se deschid la nivelul utriculei
- reprezinta partea vestibulara, mai veche a urechii interne prezenta in toata seria
vertebratelor
• La Amfibieni exista o papila in plus – papila amphibiorum, precum si papila basilaris
• Papila amphibiorum – caracteristica amfibienilor, primele vertebrate care cuceresc
mediul terestru
• Papila bazilara
- apare I data la Amfibieni
- in evolutie se alungestesi devine la mamifere organul Corti
- la nivelul acestei papile se gasesc celule receptoare cu cili (rol auditiv)

Simtul stato-acustic in seria vertebratelor

• la nivelul romencefalului vom gasi in toata seria vertebratelor cantonat simtul stato-
acustic
• primul simt aparut - simtul pozitie in spatiu, a miscarii capului, detectarea
miscarii din jur, simtul echilibrului
• incepand cu Amfibieni
 - apare urechea medie
- mezencefalul - TS se unesc fuzioneaza pe linia mediana; capabil sa decripteze, integreze
informatiile auditive
• urechea medie si externa apar so se dezvolta in corelatie cu dezvoltarea simtului acustic
nu au functii vestibulare
• primele structuri receptoare pt simtul vestibular sunt organele liniei laterale
• In evolutie, aparatul receptor vestibular se diferentiaza foarte putin – f diferentiat de la
inceput - Ciclostomii au doua canale semicirculare, incepand cu pestii toate vertebratele
au 3 canale semicirculare
• Urechea interna se complica odata cu trecerea vertebratelor la viata terestra

CURS 7

• Vederea cromatica – nu este prezenta la toate vertebratele

• Se pare, unii pesti de recif vad in culori
• Unii amfibieni, au vedere cromatica
• Serpii au pit organs cu care percep radiatiile IF – detecteaza prezenta animalelor cu
sange cald
• Pasarile rapitoare de zi vad in culori
• Primatele vad in culori
Stimul - lumina = radiatie electromagnetica
Radiatii gamma, razele x – au lungime de unda foarte scurta Undele radio – au lungimi de
unda f mari.
Cu cat lungimea de unsa este mai mare cu atat energia este mai mica; prin urmare sunt foarte
periculoase radiatiile cu lungimi de unda mici: raze gamma, UV, X
- Perceptia vizuala umana – radiatiile electromagnetice cuprinse intre 360- 760nm
(spectru VIS)
- Cele mai multe vertebrate au perceptia vizuala in acest interval de lungimi de unda
360-760 nm
ORGANUL VIZUAL ÎN SERIA VERTEBRATELOR
Ochii pot avea dispozitie:
- laterala – ochi laterali
- mediana - Complex vizual median – numit ochiul parapineal/organ parietal
prezent la unele reptile; prezent, se pare la amfibieni primitive
- Pasarile si mamiferele – sunt homeoterme, nu mai au nevoie de cuantificarea cantitatii
de lumina pt a evita supraincalzirea, complexul epifizal sufera modificari – din aceste
structuri se diferentiaza glanda pineala – epifiza
- Pasarile si Mamiferele – pierd organele epifizale, dar epifiza pastreaza legaturile
ancestrale cu retina
- Ochii laterali – au aceeasi structura in toata seria vertebratelor, unitate structurala a
organului vizual in seria Vertebratelor
- Primate si om – frontalizarea globilor oculari – camp vizual foarte larg
- Organul vizual al vertebratelor este alcatuit din globul ocular si anexele sale
- Globul ocular prezinta 3 straturi concentrice:
- sclerotica
- uveea
- retina
Sclerotica - Albul ochilor,
- formata din tesut conjunctiv fibros
- rol de protectiesi sustinere, mentinerea a formei globului ocular
 - Limita dintre sclerotica si cornee este marcata de santul sclero-cornean.
- Multe vertebrate au osicule sclerale cu rol de mentinere a formei si de protectie a
globului ocular
SCLEROTICA prezintă:
 la polul posterior – lama ciuruita a scleroticii prin care trec fibrele nervului optic si
artera oftalmica
 la polul anterior- diferentiaza corneea
Corneea
 transparenta, avasculara si foarte inervata (ramul oftalmic al n V);
 bombata ca o sticla de ceas
 hranita de catre umoarea apoasa
 permanent umectata de o pelicula fina de lichid – secretie lacrimala permanenta
X prima refractie a luminii se produce pe cornee- orice deformare a corneei determina
deformari ale imaginii - astigmatism
Uveea
- tunica medie a globului ocular,
- bogat vascularizata - rol de hranire
- pigmentata – formeaza o camera obscura,
- diferentiaza
- coroida -
- corpul ciliar – dispus anterior coroidei,
- irisul – dispus anterior corpului ciliar
COROIDA
- cea mai extinsa structura a uveei
- limita dintre coroida si corpul ciliar se numeste orra serata
- diferentiaza la Crocodilieni si la unele Mamifere (Carnivore, Cetacee, Bos) un strat
reflectorizant – tapetum lucidum
Tapetum lucidum
- se gaseste intre coroida si retina
- contine melanofori, iridofori
- reflecta lumina care a ajuns la coroida
Corpul ciliar
- situat anterior coroidei;
- dispus circular in jurul cristalinului; cristalinul se insera pe corpul ciliar prin
ligamentul suspensor
- fomat din
- muschii ciliari: radiari si circulari- aceeasi inervatie ca muschii irisului
- procesele ciliare: retea de capilare care secreta umoarea apoasa
Irisul – culoarea ochilor
- culoarea irisului e data de cantitatea de melanina
- prezinta in centru un orificiu cu diametru variabil numit pupila
- prezinta muschi circulari si radiari
Membrana argentea
- structura prezenta la Pesti
- acopera irisul
- contine iridofori – ochi stralucitori in lumina la Pesti!
Retina – tunica interna
- rol de receptor vizual
- natura nervoasa
 - origine diencefalica – placodele optice care se dezvolta din zona diencefalului in timpul
dezvoltarii embrionare
- retina – creier la suprafata
- Are doua zone
– retina vizuala
- retina oarba

Ochiul parietal la Sphenodon (CROCODIL)

Al treilea ochi :
– receptioneaza cantitatea de lumina
- nu formeaza imagini
- determina comportamente legate de expunerea la soare a reptilelor - functioneaza ca
un termostat, protejandu le de supraincalzire

DIFERENȚIEREA TUBULUI NEURAL

• Tubul neural diferentiaza stadiul pentavezicular
• Se observa placodele retinei la nivel diencefalic
RETINA
Retina vizuala – captuseste polul posterior al globului ocular pana la orra serata
Retina oarba
- are doua straturi
- are doua portiuni
- retina ciliara – captuseste fetele posterioare ale corpului ciliar
- retina iriana – fata posterioara a irisului
Retina vizuala
- Formata din 4 straturi principale:
1. Stratul pigmentar
- Situat imediat sub coroida
- Contine melanina- formeaza o camera obscura
1. Stratul celulelor cu conuri si bastonase
2. Stratul neuronilor bipolari
3. Stratul neuronilor multipolari
Axonii neuronilor multipolari formeaza n. Optic care paraseste globul ocular strabatand
coroida, lama ciuruita a scleroticii.

RETINA prezintă două pete sau macule:

- Macula lutea – prezinta o depresiune centrala – foveea centralis conține celule cu con
- Pata oarba
- locul prin care fibrele nervului optic parasesc retina
- nu contine celule fotosensibile
• Pasarile – vertebrate cu simt vizual foarte dezvoltat
- Rapitoarele de zi – prezinta doua fovei- fovea centralis si fovea lateralis
- Pasarile- au dispozitie laterala a globilor oculari – miscari ale capului pt a realiza o
buna suprapunere a campurilor vizuale
Anexele globului ocular
- Organe de protectie: genele, sprancenele
- Organe de miscare
Pleoapele – apar mai tarziu in evolutie cand vertebratele ajung in mediu terestru
• La Amfibieni – apare pleoapa superioara, pleoapa inferioara si membrana nictitanta
• La om ramane o reminiscenta a membranei nictitante in unghiul intern al ochiului
 • La Reptile – apar pleoapele mobile
Genele
-Apar mai tarziu, la mamifere – rol de protectie si de retinere a impuritatilor (camilele au gene
foarte lungi – furtuni de nisip)
- La nivelul pleoapelor, al firului de par(gene) se gasesc glande sebacee – infectii
ale acestor glande – orjelet.
- La unele mamifere care traiesc la temperaturi scazute, glandele sebacee de la nivelul
pleoapelor deverseaza pe suprafata globului ocular o substanta cu continut bogat in
lipide, cu rol de protectie a corneei
- Genele si sprancenele la om - frumusete

Muschii globului ocular

- Sunt asemanatori ca dispozitie si inervatie in toata seria vertebratelor
- Sunt situati in orbita
- In jurul globului ocular exista tesut adipos cu rol de protectie
Conjunctiva
- membrana vascularizata care captuseste pleoapele si se rasfrange si pe sclerotica,
acopera sclerotica pana la santul sclero-cornean
- foarte inervata
- diferentiaza doua zone
- palpebrala – captuseste pleoapele
- sclerala – merge peste sclerotica pana la cornee

Mediile transparente ale globului ocular

Corneea
Umoarea apoasa
Cristalinul – lentila biconvexa
- Situat in spatele irisului
- Acoperita de o capsula – cristaloida
- Mentinut in pozitie de ligamentul suspensor- zonula Zinn
Umoarea vitroasa/sticloasa - corpul vitros
- Nu prezinta vase de sange la adult
UMOAREA APOASĂ
- similara LCR,
- dispusa in camera anterioara si posterioara a globului ocular
-secretata in permanenta de procesele ciliare (la nivelul camerei posterioare a globului
ocular)
Camera posterioara – situata intre cristalin si iris
Camera anterioara – situata intre iris si cornee
Umoarea apoasa trece prin pupila din camera posterioara a globului ocular in camera
anterioara a globului ocular
- drenata/resorbita in permanenta la nivelul canalului Schlemm, situat in unghiul irido-
cornean.
X glaucom – boala asociata cu cresterea presiunii intraoculara provocata de tulburari de
resorbtie a umorii apoase
FOTORECEPTORII
- telereceptor – receptie la distanta – f important pt supravietuire
- 90 % din informatiile pe care le primim, vin pe cale vizuala
- Sunt neuroni modificati:
- Celule cu bastonas
- Celule cu con
 - Celulele cu con si bastonas au prelungirile fixate in stratul pigmentar
- O mica parte din radiatiile electromagnetice pot fi percepute de fororeceptorii nostrii
(spectru VIS):
- radiatii cu lungime de unda de 420nm- percepute de celulele cu con pt culoarea
albastru
- radiatii cu lungime de unda de 530nm- percepute de celulele cu con pt culoarea
verde
- radiatii cu lungime de unda de 560nm- percepute de celulele cu con pt culoarea
rosie
• Celulele cu bastonas
- Sunt mult mai numeroase
- Sunt dispuse cu precadere spre periferia retinei si mai rarefiate catre portiunea
centrala a acesteia
- Foarte sensibile la lumina – asigura vederea nocturna
• Celulele cu con
-asigura vederea diurna si cromatica
-mai putin sensibile la lumina
- mai numeroase in zona centrala a retinei
- fovea centralis contine exclusiv celule cu con
ANALIZATOR VIZUAL
• Segmentul periferic- retina vizuala - unde se gasesc fotoreceptorii
• Segmentul intermediar – numit si calea optica
• Segmentul central
- La vertebratele inferioare – se considera ca segmentul central al analizatorului vizual
este mezencefalul (pana la Reptile)
- La Mamifere – lobul occipital, pe fata mediala, in jurul scizurii calcarine: ariile 17, 18,
19
X Lovituri in zona occipitala- orbire de tip central
Segmentul central
• La vertebratele inferioare, segmentul central este situat la nivelul mezencefalului (TO)
• La Amfibieni, se pare apar niste prelungiri nervoase care se proiecteaza la nivelul
emisferelor cerebrale
• Pasarile - au ochi voluminosi – proiectia vizuala se face la nivelul scoartei cerebrale
(segment central)
CALEA OPTICĂ
• Neuronul de ordin I – neuronii bipolari din retina
• Neuronul de ordin II – neuronii multipolari(ganglionari/ nu exista ganglion pe calea
optica!!!!! ) din retina
-Axonii neuronilor de ordin II formeaza nervul optic/1milion de axoni per nerv optic
-Chiasma optica incompleta- se incruciseaza axonii neuronilor multipolari din retina nazala,
celelalte fibre nu se incruciseaza si se dispun in tractul optic de aceesi parte
-Tractusurile optice – contin axoni ai neuronilor de ordin II din retina frontala de aceeasi parte
si din portiunea nazala a retinei de partea opusa
-O parte din fibrele tractului optic se indrepta spre mezencefal – colaterale la
mezencefal – CVS -
• Neruronul de ordin III- metatalamus - corpi geniculati laterali

CURS 8
Organul vizual in seria vertebratelor
• Toate vertebratele acvatice, de asemenea, mamiferele acvatice prezinta:
- glob ocular turtit
 - cornee aplatizata
- cristalin – voluminos, sferic, rigid
- Acomodarea la Mamifere se face prin modificarea curburi cristalinului
• Acomodarea la Pesti se face prin modificarea pozitiei cristalinului (retractia
cristalinului spre corpul vitros), intrucat cristalinul este rigid
Organul vizual la Teleosteeni
• Glob ocular turtit
• Sclerotica
-fibroasa,
- prezinta in regiunea ecuatoriala globului ocular un inel cartilaginos carese intinde pana
la cornee
- confera rigiditate globului ocular
• Corneea este transparenta, aplatizata
• Coroida
- contine o mare cantitate de pigment melanic
- diferentiaza:
- Glanda Erdl- posterior
- Iris - anterior
- Membrana argentea – pe fata externa a coroidei, catre sclerotica, pe fata externa
airisului
- Ligamentul falciform – polul superior al cristalinului
- Ligamentul suspensor – polul inferior al cristalinului
• Glanda Erdl (corpul coroidian vascular)
- are forma de potcoava
- Indeparteaza sclerotica de retina
- Cuprinde nervul optic
- Are functie nutritiva
- Membrana argentea
- - situata pe fata externa a
- coroidei, catre sclerotica
- - contine iridofori
- culoarea argintie a ochilor la pesti
- Separe ca nu e implicata in
- fiziologia globului ocular
- Tapetum lucidum
- diferentierea a coroidei
- dispus pe fata interna, catre retina
-se intalneste la vertebratele active in lumina slaba (vedere crepusculara,
nocturna):Teleosteeni, Crocodilieni, Mamifere: Ungulate (Bos), Cetacee, Carnivore
- contine cristale de guanina si melanina
-lumina patrunsa in ochi se reflecta si la nivelul tapetum lucidum, crescand intensitatea
fasciculului luminos la nivelul conurilor si bastonaselor
• Ligamentul suspensor
- diferentiere coroidiana
- strabate retina superior- dispus superior
- se insera pe cristalin, la polul superior
- suspenda cristalinul
• Ligamentul falciform
- strabate retina,
- patrunde in corpul vitros, se indreapta catre cristalin(polul inferior)
- ligamentul falciform se continua cu muschiul retractor alcristalinului
 - Muschiul retractor al cristalinului se insera la polul inferior al cristalinului printr o
portiune dilatata numita – campanula Haller - Rol in acomodare
- Irisul
- -contine melanina
- -prezinta muschicirculari si radiari – structuri
- prezente in toata seria
- vertebratelor, de
- asemenea cu aceeasi inervatie in toata seria vertebratelor
• Retina
- contine abundent pigment melanic
• Cristalinul – sferic, rigid
• Anexele globului ocular
- Nu au glande lacrimale
- Au pleoape rudimentare – pliuri circulare reduse in inaltime

ORG. VIZ. LA AMFIBIENI

• Sclerotica partial cartilaginoasa
• Coroida si irisul sunt lipsite de membrana argentea
• Lipseste ligamentul falciform
• Raman cu cristalin sferic si rigid prin urmare acomodarea se face prin modificarea
pozitiei cristalinului – prin actiunea muschiului protractoral cristalinului
• Prezinta glande lacrimale – adaptarea la mediu terestru
• Sediferentiaza pleoapele(superioara si inferioara) precum si a treia pleoapa
– membrana nictitanta (mobila, transparenta)
• Anurele – au globi oculari bine dezvoltati

ORG. VIZ. LA REPTILE

• Globul ocular este adaptat pentru vederea diurna, crepusculara sau nocturna;
• Sclerotica prezinta anterior piese osoase – osicule cu rol de consolidare a globului
ocular
• Coroida diferentiaza conul– formatiune vascularizata si pigmentata caracteristica
Reptilelor
• Conul
-strabate retina la nivelul petei oarbe si patrunde in corpul vitros pana la cristalin
- se poate omologa culigamentul falciform de laTeleosteeni
- este puternic pigmentat (culoare neagra)
- Rol inca nelamurit:
- Functie nutritiva
- Rol in detectarea miscarilor, prin umbra pe care o lasa pe retina
• Se disting 4 tipuri de diferentiere a globului ocular corespunzator celor 4 ordine de
reptile:
- Chelonieni – ochi cu dispozitie laterala, vedere binoculara
- Lacertilieni – ochi cu diferentieri in corelatie cu modul de viata nocturn, diurn,
crepuscular
- Ofidieni – ochi atrofiati
- Crocodilieni –ochi bine dezvoltati, prezinta tapetum lucidum – acuitate vizuala crescuta
in lumina crepusculara
- pupila cu aspect de fanta verticala
Anexele globului ocular
• muschii extrinseci ai globului ocular sunt mai slab dezvoltati ca la Mamifere dar au
aceeasi inervatie, astfel incat sa poata vedea lateral,
- Reptilele isi misca capul si nu globii oculari
• Apar pleoapele mobile
• Au glande Harder

ORGANUL VIZUAL LA PĂSĂRI

• Simt vizual f dezvoltat in detrimentulsimtului olfactiv(microsmatice)
• Globi oculari f. voluminosi; cei mai mari globi oculari corelat cu talia;
orbite cu suprafata mare
• Dispunerea globilor oculari:
- dispozitie laterala- la cele mai multe Pasari – doua campuri vizuale diferite
- dispozitie frontala – la rapitoarele de noapte – dispozitie care permite intr o mare
masura suprapunerea campurilor vizuale – vedere tridimensionala (perceptia adancimi
), stereoscopica
Caracteristici:
• Sclerotica prezinta piese osoase
- 15-20 osicule asezate precum tiglele pe casa
- Osicule cu dispozitie anterioara
- Inel osos cu rol de protectie si de mentinere a formei globului ocular
• Coroida diferentiaza o structura caracteristica Pasarilor – numita pecten
• Cristalinul foarte elastic
Pecten (pieptenele)
- structura vascularizata, contine pigment melanic in cantitate mare
- omologabil cuconul de la Reptile
- formatiune lamelara cutata precum dintii unui pieptene– aproximativ 30 lamele
-deriva din coroida, la nivelul petei oarbe, strabate retina, corpulvitros Rol:
- nutritiv – rol de hranire acorpului vitros; sa demonstrat ca distrugerea pectenului
(ca si a conului reptilian) scade cantitatea de oxigen de la nivelul globului ocular
- perceptia miscarilor prin umbra pe care o lasa pe retina

Retina diferentiaza la pasari:

- foveea centralis - contine la Pasari aproximativ 1 milion de celule cu con/mm2 (de 3x
mai mult decat la om)
- fovea lateralis
- a doua fovee prezenta la unele pasari – rapitoare de zi, randunelele
- dispusa postero-lateral fata de prima fovee
- permite acestor pasari sa aiba si vedere frontala(inainte) nu doar laterala
Anexele globului ocular
• Pleoape – ochi se inchid prin ridicarea pleoapei inferioare
- Membrana nictitanta puternic dezvoltata
• Glande anexe ale globului ocular
- Glande lacrimale
- Glande Harder- secreta o substanta adipoasa, deversata pe fata interna a membranei
nictitante - rol de lubrifiere
• Muschi extrinseci ai globilor oculari
- miscari limitate ale globilor oculari in orbita provocate de dimensiunea mare a globilor
oculari
- cresterea adaptativa a mobilitatii gatului – prin cresterea numarului devertebre
cervicale
 Analizatorul gustative
• Aduce informatii despre substantele chimice din mediu
• Receptori gustativi
- chemoreceptori dar structural sunt diferiti de receptorii olfactivi?
- receptorii gustativi sunt mult mai putin sensibili decat receptorii olfactivi
- sunt celule epiteliale modificate – celule senzoriale
- in toata seria vertebratelor receptorii gustativi sunt celule senzoriale modificate
Celulele senzoriale gustative:
- prezinta un cil la polul apical
- se grupeaza aprox 20-30 celule receptoare si impreuna cu celulele de sustinere formeaza
muguri gustativi
- cilii celulelor senzoriale ies printr un porla suprafata mugurelui
- muguri gustativi sunt prezenti in toata seria vertebratelor unde sunt dispusi la Pesti
la suprafata tegumentului printre celulele epidermale?
- cei mai multi muguri se gasesc la nivelul papilelor circumvalate de la baza limbii
- la animalele care nu mesteca hrana, muguri gustativi sunt putin numerosi
La Mamifere, receptorii gustativi sunt situati in cavitatea bucala
La mamifere – pt prima data apar niste proeminente – papile gustative, la nivelul carora se
gasesc muguri gustativi:
- papile foliate
- papile fungiforme
- papile circumvalate – cele mai mare, dispuse la baza limbii la toate mamiferele; contin
cei mai multi mugurigustativi.

• Mugurii gustativi, la mamifere, sunt dispusi:

- limba- in principal
- bolta palatina
- mucoasa faringiana
- glota

Limba
- organ cu sensibilitatate mare atat dpdv. gustativ (senzorial) cat si dpdv senzitiv (tactil,
termic, dureros)
- este cel mai fin organ tactil
- limba apare la Pesti dar la aceste vertebrate, muguri gustativi sunt in numar foarte
redus la nivelul cavitati bucale si faringe; f. numerosi la nivelul tegum.?
- Mugurii gustativi de la nivelul capului (Pesti) - nervul VII
La pesti informatiile gustative sunt proiectate la nivelul mezencefalului (rolde
integrare)
-La Amfibieni, receptorii gustativi sunt dispusi in cavitatea bucala – apare o structura lingula
elongata care se proiecteaza in afara cavitatii bucale
- Inervatia limbii e aceeasi la toate Mamiferele:
1. Sensibilitatea tactila, termica, dureroasa – asigurata de ramura mandibulara a nerv
V,din care se desprinde nervul lingual
Nervul lingual inerveaza senzitiv mucoasalinguala si de asemenea inerveaza senzitiv musculatura
limbii.
2. Sensibilitatea gustativa muguri gustativi cu dispunere pe limba, bolta palatina, faringe
–
3. inervatie asigurata de 3 nervi

CALEA GUSTATIVĂ
 • Protoneuronul – corpul situat in ggl de pe traiectul nervilor VII, IX, X Se afla in
- Dendritele- preiau impulsurile de la baza celulelor senzoriale ale mugurilor gustativi
- Axoni protoneuronului – patrund in TCsi fac sinapsa cu deutoneuroni situati in
N. Tractusului solitar din bulb
- Axoni deutoneuronului – se incruciseaza si ajung in nuclei talamici de partea
opusa
- Neuronul de ordinul al treilea - talamus
Segmentul central – SCdin girusul postcentral, aria gustativa situata la baza girusului
postcentral, aria Brodman 43

ANALIZATOR GUSTATIV
• Simtul gustului e implicat si in declansarea unor reflexe secretori de la nivelul
cavitatii bucale precum si de la nivelul stomacului
• Masticatia(vertebrate)prelungita – f important pentru un contact cat mai indelungat al
alimentelor cu saliva, stimulare eficienta a mugurilor gustativi, declansarea secretiilor
digestive
• Oameni pot decela 5 gusturi primare care se pot combina (cateva sute de
gusturi): dulce, sarat, acru, amar, umami
• Gustul umami -determinat de monoglutamatul de sodiu – potentator de gust
adaugat in toate preparatele fastfood = shaorma, mcpuisor, burger de la vivo
• Ne putem antrena gustul degustatorii de vinuri - isi antreneaza papilele gustative; ne
putem antrena simtul olfactiv (industria parfumurilor)
• Moleculele odorante din hrana pot stimula mucoasa olfactiva prin choane aceste
particule odorante ajung la mucoasa olfactiva
• Combinatia gust miros- aroma

CURS 9
SISTEMUL ENDOCRIN
• SN si SE sunt interconectate si functioneaza coordonat ca doua sisteme
integratoare – integreaza organismul la conditiile mereu schimbatoare ale
mediului extern
- SN care actioneaza precis, rapid dar pe durata scurta;
- SEprelungeste si potenteaza actiunea SN, actiune mentinuta prin mesageri chimici
produsi de glandele endocrine(hormoni)
• Ca sa poata lucra coordonat celulele trebuie sa comunice – astfel comunicarea prin
substante chimice s-a perfectionat continuu
•
• Intre sistemul nervos si sistemul endocrin s au stabilit relatii neuroendocrine, sau
format interrelatii complexe care au ca rezultat reflexe neuro-endocrine
• homeostazia
• Reflexe neuro-endocrine:
ex: in stimularea simpatica (pericol iminent)
- fb postganglionare simpatice secreta noradrenalina
- anumite fibre preganglionare lungi ajung la medulosuprarenala si stimuleaza secretia de
adrenalina si noradrenalina care vor prelungi stimularea SNS

• Format din organele endocrine - glandele endocrine, glande fara canal de excretie; isi
varsa produsi de secretie in sange – glandele endocrine sunt bine vascularizate
• In toata seria vertebratelor se diferentiaza aceleasi glande endocrine si se sintetizeaza
aceeasi hormoni(au aceeasi structura in toata seria vertebratelor)
 • T4 – structura chimica regasita si la alge marine, anelide de asemenea, in seria
vertebratelor

Alte structuri secretoare de hormoni

B. Exista si celule secretoare de hormoni care nu sunt agregate in structuri de tip
glandular
- prezente in toata seria vertebratelor
- in afara glandelor endocrine, exista si un asa numit sistem endocrin difuz – aglomerari
de celule care se formeaza din crestele neurale care migreaza in diferite zone ale
corpului nostru
- provin din celulele crestelor neurale migrate in ficat, rinichi
C.Celule endocrine la nivelul intestinului
- Enterohormoni- hormoni secretati de celule endocrine cu localizare la nivelul tubului
digestiv
D. Hormoni secretati de tesutul nervos, secretati de neuroni (creier si MS)
Senumesc neurohormoni sauneurosecretii diferite de neurotransmitatori!!!
- Exemple Factori de eliberare si inhibare secretati de nuclei hipotalamici, ocitocina,
vasopresina(ADH)
- Neurosecretiile se depoziteaza in organele neurohemale:
- Urofiza
- Eminenta mediana
- Lobul posterior al hipofizei

Organe neurohemale
- loc de depozit si de eliberare ahormonilor
- formate din prelungiri nervoase, vase de sange si din celule gliale speciale – pituicite
• Urofiza
- organ neurohemal, de depozit al unor hormoni
- se gaseste, la Teleosteeni si la Selacieni, in regiunea terminala a MS
- depoziteaza si elibereaza o substanta cu rol in osmoreglare la Pesti
• Lobul posterior al neurohipofizei

Glande endocrine - origine embrionara

- Au origini embrionare diferite
• Origine ectodermica
- Hipofiza : neurohipofiza- origine nervoasa, adenohipofiza –origine ectodermica
- Epifiza-
- Urofiza
- Medulosuprarenala – ganglion simpatic modificat
• Origine mezodermica
- Corticosuprarenala/corpii interrenali
- Gonadele
• Origine endodermica
- Tiroida
- Paratiroidele
- Timus
- Corpii ultimobranhiali –glande endocrine de mici dimensiuni care provin din pungile
faringiene
- Pancreas endocrin

G.E. – STRUCTURĂ
 • Au origini embrionare diferite dar in toata seria vertebratelor, au structura comuna si
anume, sunt formate din:
- Parenchim glandular – celule epiteliale de tip secretor
- Retea bogata de capilaresinusoide – glandele endocrine sunt f vascularizate
- Stroma conjunctiva redusa
HORMONII
• Produsi de secretie – hormonii- termen introdus in 1905 de catre Starling –
denumeste si caracterizeaza hormonii
• grec. – a stimula
• Sesecreta in cantitati f mici in sange, greu dedecelat
• Actioneaza la mare distanta de locul de secretie
• Tesuturile si celulele tinta prezinta receptori specifici pt hormoni
Exista si hormoni metabolici generali – majoritatea celulelor din corpul nostru au receptori
specifici pentru acesti hormoni (STH)
• In filogenie, structura chimica a majoritatii hormonilor a ramas neschimbata
1.Hormoni peptidici:insulina, glucagon
2.Hormoni steroizi – prezenti si la drojdii, laNV
- Hormoni corticosuprarenalieni: glucocorticoizi, mineralo...si sexosteroizi
-Hormoni gonadali: estrogeni, testosteron
-3.Amine biogene – catecolamine4. Prostaglandine (PGE)
- grup separat cu proprietati de hormoni
- actioneaza ca hormoni locali
• Jocul hormonilor – predominanta unora sau a altora dintre hormoni –
Biotipologie umana/Biotipologie endocrina

GLANDE ENDOCRINE – HIPOFIZA, EPIFIZA, TIROIDĂ, PARATIROIDĂ, PANCREAS

ENDO., SUPRARENALE, OVAR, TESTICUL

GLANDELE ENDOCRINE ÎN SERIA VERT.

• Hipofiza(Gl. pituitara)
-Situata la nivelul regiunii cefalice in toata seria vertebratelor
• Epifiza(Glanda pineala)
-prezenta timpuriu in seria vertebratelor
- rol la vertebrate:
- Tiroida
- Foliculi cu localizare la nivelul rinichilor la Pesti
- mai multi foliculi tiroidieni – localizati langa vase mari desange
- Lamamifere, tiroida e localizata in regiunea cervicala,
• Timus – roluri multiple si inca nelamurite
• Glandele suprarenale
- LaPasari si Mamifere se formeaza o glanda unica dispusa la polul superior al
rinichiului
- Formata din doua glande dpdv embriologic si functional:
- corticosuprarenala(vertebratele superioare)/corpii interrenali(vertebratele
inferioare
- medulosuprarenala(vertebratele superioare)/corpii suprarenali(vertebratele
superioare)
• Pancreas endocrin
• Gonade

Reglajul glandelor endocrine

 • Sepoate face:
A. Hormonal Ex: TSH– tiroida
B. Umoral Ex: actiunea Glc din sange – actiune reglatoare asupra secretiei pancreasului
endocrin
Insulina:
- Sinteza de glicogen– glicogenogeneza
- Introduce glucoza in celule Glucagon, Parathormon, Calcitonina

Glanda hipofiza (pituitara)

• Origine ectodermica
• Lamajoritatea vertebratelor este situata intr o depresiune a osului sfenoid (cu exceptia
Ciclostomilor)
• Protejata de o prelungire a durei mater, la mamifere
• Suspenda pe fata ventrala a hipotalamusului de care e legata prin tija hipotalamo-
hipofizara
• Aprox. 500mg
• Coordoneaza celelalte glande endocrine
• formata din doua structuri diferite embriologic, structural, functional -
adenohipofiza si neurohipofiza, care odata formate se alatura
Adenohipofiza – provine dintr o invaginare a plafonului stomodeumului (cavitatii bucale
primitive)
• - punga lui Rathke
• - se pastreaza mult timp legatura adenohipofizei cu cavitatea bucala
Neurohipofiza – provine dintr o invaginare a planseului ventriculului III

Adenohipofiza
• Formata din:
- pars tuberalis (lobul tulpinii) – putin dezvoltat, nu e prezent la toate vertebratele
- pars intermedia =lobul intermediar, foarte putin diferentiat la vertebrate, inclusiv la om;la
reptile bine dezvoltat, implicat in schimbarea culorii tegumentului
-pars distalis = lobul anterior al adenohipofizei
Adenohipofizanu este lobul anterior!!!
Neurohipofiza
• Formata din:
-infundibulum =baza/ portiunea initiala a tijei hipotalamo-hipofizare
-eminenta mediana –in vecinatateainfundibulului
- pars nervosa =lobposterior
Atat eminenta mediana cat si lobul posterior sunt organe neurohemale

HIPOTALAMUS
• Delimitat anterior de chiasma optica
• Laacest nivel se afla corpii mamilari, infundibulum de care este ancorata hipofiza
• Formeaza planseul ventriculului al III lea
• prezinta nuclei formati din neuroni secretori de neurohormoni:
-Nuclei supraoptici(NSO) si paraventriculari(NPV) – secreta ocitocina si hormonul antidiuretic
- Nucleii tuberali – secreta factori activatori si inhibitori aisecretiilor adenohipofizei
• Fibrele viscero-senzitive care culeg informatii de la baro- si chemo de la nivelul
sinusurilor carotidiene si din arcul aortic conduc aceste informatii pe calea nervului IX
(nervul Hering) si a nervului X in partea inferioara a n. tractusului solitar
 • Nucleul tractusului solitar reprezinta punct de releu pt informatiile care ajung la
hipotalamus (centru superior de integrare vegetativa)
• Nucleii tractusului solitar au numeroase legaturi cu nucleii vegetativi PS – declansand
reactii secretorii la nivelul tubului digestiv- secretie salivara, gastrica etc.
- Realizeaza controlul asupra activitatii vegetative prin:
1. Sistemul hipotalamo-hipofizar (Centru superior de integrare vegetativa - centru
endocrin) prin relatiile sale cu hipofiza- relatii prezente in toata seria vertebratelor
2. Centri vegetativi simpatici si parasimpatici (Centru nervos de coordonare a activitatii
vegetative)
-cordonarea SNS (portiunea posterioara coordoneaza activitatea SNS), SNP (portiunea
anterioara coordoneaza activitatea SNP)
-centru superior de integrare vegetativa pt informatiile viscero-senzitive provenite de la baro-
sichemoR
3. Legaturi cu sistemul limbic – prin fornix
Hipotalamusul si hipofiza
- Hipotalamusul controleaza hipofiza prin neurohormoni
- Lanivelul hipotalamusului exista neuroni care secreta neurosecretii (neurohormoni)
- Neurohormoni ajung pe doua cai la hipofiza:
• Cale vasculara –leaga hipotalamusul de lobul anterior- Sistemul port hipotalamo-
hipofizar
• Cale nervoasa – leaga hipotalamusul de lobul posterior- Tractul hipotalamo- hipofizar:
Cale vasculara – Sistemul port hipotalamo-hipofizar - transport de factori activatori si
inhibitori care moduleaza secretia de hormoni ai adenohipofizei
Cale nervoasa – leaga hipotalamusul de lobul posterior:
- Tractul hipotalamo-hipofizar
-format din axonii neuronilor din nucleii NPV, NSO(transport la neurohipofiza a ocitocinei si
ADH)
- prezent in toata seria vertebratelor
Sistemul port hipotalamo-hipofizar
- Descoperit in 1930
- Prezent la toate vertebratele desi nu are structura a complexa ca la mamifere:
- Plex primar de capilare la nivelul eminentei mediane, se formeaza din artera hipofizara
superioara, care provine din a. carotida interna (exista si artere hipofizare posterioare
care vascularizeaza lobul posterior)
- De la nivelul acestui plex se formeaza vene portale lungi care ajung la lobul anterior
al hipofizei
- Venele portal lungi se capilarizeaza la nivelul lobului anterior – plex secundarde
capilare(se capilarizeaza venulele – doua sisteme port in corpul uman)
- Sistem port: capilare- vene-capilare
• In regiunea ventrala a hipotalamusului, in zona tubero-infundibulara se gasesc neuronii
de mici dimensiuni- neuroni parvocelulari care secreta neurohormoni adenofizotropi:
a. Neurohormoni cre stimuleaza secretia de hormoni ai lobului anterior –
factori de eliberare (RH)
b. Neurohormoni care inhiba secretia si eliberarea hormonilor lobului anterior al hipofizei
– factori de inhibare (IF)
1.TRH(tireotropin releasing hormon)
-primul neurohormon identificat a fost TRH(1974)
-secretat de neuroni parvocelulari
-ajunge la lobul anterior al hipofizei prin sistemul port H-H
-determina secretia de TSH
2. CRH-corticotropin releasing factor –lob anterior- ACTH-corticosuprarenala
 3. GnRH– gonadotropin releasing hormon?- lob anterior- LH, FSH-gonade
4. GHRH– Growth releasing hormon- STH-...
5. PIF – prolactin inhibiting factor
6. Somatostatina
• Sa postulat ca pentru fiecare hormon al lobului anterior exista cate un factor de
eliberare si un factor de inhibare – inca nu sau identificat toti
• Factori de eliberare si inhibare ajung prin axoni lungi ai neuronilor parvocelulari
ajung in eminenta mediana unde vor fi depozitati (organ neurohemal).
• Eminenta mediana e legata prin sistemul port H-H de lobul anterior al hipofizei

CURS 10
Hipotalamusul si adenohipofiza
• STH
• Prolactina
• TSH
• FSH
• LH
• ACTH

 ADENOHIPOFIZĂ
• 6 hormoni ai lobului anterior:
- 4 hormoni glandulotropi TRH-TSH– tiroida- secretie de T3; T4 CRH...
GnRH– FSH,LH(hormoni gonadotropi) – gonade
- 2 hormoni non-glandulotropi
- Hipotalamus-GnRH- eminenta mediana- Lob anterior hipofiza- FSHsi cantitati mici de
LH
- FSH
-sex feminin – ovar- maturarea foliculilor, implicit secretie de estrogeni
-sex masculin – spermatogeneza

FSHla sexul feminine

• Ciclul menstrual – bioritm lunar
- Primele cicluri(12-13 ani) sunt anovulatorii
- Ziua 14 nivelurile crescute de estrogeni stimuleaza secretia de LH– ruperea foliculului
matur, ruperea peretelui ovarian, eliberarea ovocitului de ordin II
- Daca sub influenta FSHse initiaza maturizarea a doi foliculi ovarieni- sarcina gemelara,
dar gemeni nu s identici
- Foliculul matur rupt se transforma in corp galben care secreta in special progesteron
Ciclul uterin
• Faza proliferativa(foliculara) (zilele 5-14)
• Faza secretorie(luteinica) (zilele 15-26) Endometrul se ingroasa ajungand la 7 mm la
femeia negestanta
Dureaza cat timp este functional corpul galben, scade secretia de progesteron faza secretorie
intra in declin.
• Faza ischemica (zilele 26-28)
Scaderea nivelelor de progesteron si estrogeni:
-sindrom premenstrual
-descuamarea endometrului, intrucat nu sa
produs nidatia
• Faza hemoragica (zilele 1-4)
LH
• Sexul feminin – determina ovulatia, formarea corpului galben (secreta mari cantitati
de progesteron, mici cantitati deestrogeni):
-progesteronul- actioneaza pe uter (organ tinta)
- troficitatea mucoasei uterine in vederea nidatiei
- cantitati mici de progesteron – sterilitate
- la sexul masculin (denumit siICSH)
- Stimuleaza secretia de testosteron (celulele Leydig)
Testosteron
-induce modificari la pubertate
- dezvoltare musculara, creste competitivitatea, rezistenta la efort, agresivitatea
Suplimentele cu testosteron (interzise astazi) – hipertrofia fibrelor musculare, competitivitate
dar produc perturbari care pot avea consecinte f grave – cancere, dementa.
- se secreta la nivel testicular un hormon numit inhibina care actioneaza pe bucla de
feed/back negativ si inhiba secretia hipotalamica deGnRH

• Prolactina
- Prezenta de la Pesti la Primate
- In toata seria vertebratelor stimularea secretiilor cu rol in hranirea puilor
- Induce comportamente parentale in toata seria vertebratelor:
-exista pesti care secreta mucus sub stimularea prolactinei, mucus cu rol in hranirea
puietului
- Crocodilieni – femela asteapta ecloziunea oualelor si apoi duce pui la
Apa

• Prolactina
-Pasari – la nivelul gusi , sub stimularea prolactinei se secreta un lichid de natura glico-
proteica cu care se hranesc pui (laptele de pasare)
- in perioada de incubatie, se formeaza in regiunea pectorala o
placa incubatoare - zona mai vascularizata, pe care o aseaza deasupra oualelor
-Mamifere – prolactina (si estrogeni ) determina dezvoltarea glandei mamare la pubertate
- stimuleaza secretia lactata
- la om, din luna a treia de gestatie este secretat in cantitati mari si determina amenoree,
galactoree
- la sexul masculin – cantitati prea mici de prolactina
determina sterilitate

Sistemul simpatico-adrenal
• Hans Selye, 1936 introduce termenul de stres
• Stresul acut: accident, examen, situatie de viata si de moarte
• Stresul cronic – organismul este supus in permanenta unor factori stresanti (poate fi si
un alergen)

STRESUL – MODALITĂȚI DE ACȚIUNE

• Stresul acut
- este determinat de sistemul simpatico-adrenal
- din partea posterioara a hipotalamusului (care coordoneaza activitatea SNS)ajung
impusurile nervoase la coarnele laterale ale MS
- coarnele laterale- partea centrala a SNS
- fibrele preganglionare fac sinapsa in ggl latero- vertebrali
 - fibrele preganglionare de sub T6 intra in nervul splahnic – fibre preganglionare
simpatice lungi (colinergice) care ajung la medulosuprarenala
- stimularea fibrelor preganglionare lungi care ajung la medulosuprarenala – stimularea
celulelor cromafine(feocromocite) – secretie de adrenalina (80%) si noradrenalina
(20%)

• Determina descarcari mari de catecolamine:

- Activitate cardiaca – cresc frecventa cardica
-vasconstrictie pt vasele din tegument, viscere – cresterea presiunii arteriale;
vasodilatatie a vaselor din muschiischeletici
- Metab glucidic - glicogenoliza
- Act asupra sistem respirator- bronhodilatatie, cresterea frecventei respiratorii
- Actiune asupra sist digestiv- inhiba secretiile, inhiba peristaltismul intestinal
- Schimbari in hemodinamica – vasodilatatie/vasoconstrictie
- Mentinerea starii de alerta
- descarcari mari de adrenalina de catre medulosuprarenala

STRESUL CRONIC
• Stresul cronic moderat este important pentru dezvoltare cand nu atingi faza de
epuizare (faza III de stres)
• Stresul cronic prelungit in faza de epuizare, perturba functionarea sistemului
imun
• In stres sunt modificate valorile hemoleucogramei – leucopenie
• Multe forme de cancer se declanseaza dupa stres prelungit
MODALITĂȚI DE ACȚIUNE
-descreste activitatea digestiva – ulcer gastric
- Schimbari de hemodinamica – in anumite zone sufera vasoconstrictie acuta periferica
(piele palida) si vasodilatatie in creier, muschi scheletic, muschi cardiac
- mentinerea starii de alerta (si in somn functioneaza starea de alerta)
• Reglajul in stresul cronic este in pricipal realizat prin nucleii parvoceluari
hormoni de eliberare si inhibare care ajung la adenohipofiza- prin sange la
corticosuprarenala – stimuleaza secretia de glucocorticoizi (cortizol) si
mineralocorticoizi(aldosteron)
• Raspuns la stres
- retentie de Na,
- consecutiv retentie de apa – edeme
- retentia determina cresterea volemiei – hipertensiune
• Soc puternic – exces de glucocorticoizi- cresterea glicemiei- diabet
• Cele mai frecvente boli induse de stres cronic sunt bolile psihosomatice:
- Ulcer gastric
- Emfizem pulmonar
- Boli cardiovasculare: angina pectorala – infarct
- Boli autoimune –lupus eritematos
- Psoriazis
- Tiroidita Hashimoto
• Astm bronsic
- Administrare prelungita de cortizon
- scade imunitatea
- creste fragilitatea vasculara
• Modalitati de iesire din starea de stres prelungit:
- Medicatie
 - Meditatie
- Respiratie

NEUROHIPOFIZA
• Formata din:
-infundibulum =baza/ portiunea initiala a tijei hipotalamo-hipofizare
-eminenta mediana – in vecinatatea infundibulului
- pars nervosa =lob posterior
Atat eminenta mediana cat si lobul posterior sunt organe neurohemale

Hipotalamusul si lobul posterior al hipofizei

• Incepand cu Reptilele, nivelul hipotalamusului se gasesc nuclei supraoptici (NSO) si
paraventriculari (NPV)
• acesti nuclei prezinta neuroni magnocelulari care secreta neurohormoni peptidici
ocitocina (oxitocina) siADH
• Neuroni magnocelulari, prin axoni lor lungi, transporta hormonii (ocitocina, ADH)
in lobul posterior al hipofizei
• Cale nervoasa – leaga hipotalamusul de lobul posterior:
- Tractul hipotalamo-hipofizar
-format din axonii neuronilor din nucleii NPV, NSO(transport la neurohipofiza a
ocitocinei si ADH)
- prezent in toata seria vertebratelor

HIPOTALAMUSUL SI NEUROHIPOFIZA
• Neurosecreti le NSO si NPVau suferit modificari chimice in evolutia vertebratelor, astfel
primul hormon secretat de nucleii preoptici (vertebratele inferioare) este argininvasotocina
• In evolutie acest hormon a suferit modificari – formarea a doi hormoni ADH si Ocitocina
• Ciclostomi au doar argininvasotocina
• La pesti, acest hormon intervine in osmoreglare
• La Amfibieni – argininvasotocina regleaza absorbtia apei prin tegument
• Reptile- se contureaza actiunea antidiuretica a argininvasotocinei
• Mamifere – ADH – retentia apei – reabsorbtie la nivelul TCD- creste volemia
Ocitocina
• Reptile – determina contractia oviductelor
• Mamifere – determina contractia musculaturinetede a uterului gravid
-secretie de ocitocina in pulsuri – contractii la intervale neregulate, apoi contractii regulate
datorita secretiei regulate de ocitocina (feed back pozitiv)
- se considera ca este hormonul maternitatii- h. care induce protectia progeniturii
- alaptarea stimuleaza secretia de ocitocina
- se produce secretie de ocitocina si la sexul masculin
Tiroida
• Deriva din pungile branhiale I si II,
• Evaginare ventrala a planseului faringian - origine faringiana in toata seria
vertebratelor
• Lapesti nu este o glanda unica – foliculi tiroidieni diseminati de a lungul aortei
ventrale dar si la nivelul inimii, intestinului, rinichilor
• Amfibieni – rol in metamorfoza
• Pasari –organe pereche,
- dispuse de a lungul a. carotide comune
 - Rol in reproducere, formarea penajului

Mamifere
• glanda tiroida situata in proximitatea cartilajului tiroid al laringelui
• cea mai mare glanda endocrina:prezinta 2 lobi si o portiune numita istm
• Este intim asociata cu glandele paratiroide
• Formata din doua populatii de celule tiroidiene si celuleparafoliculare
• Reglare prin reglaj hipotalamo-hipofizar – feed back negativ:
- stimulata de TRH(hipotalamus) – TSH(lob anterior al hipofizei)- Tiroida - secretie T3, T4
• Celulele tiroidiene –celule foliculare- se dispun sub forma unor foliculi; in lumenul
foliculilor se gaseste tireoglobulina; depozitare extracelulara a hormonilor secretati
• contine si celule parafoliculare - celule C care secreta calcitonina
• patologia tiroidiana este foarte zgomotoasa: depresi , modificari de comportament,
• In timpulsarcini creste si concentratia de hormoni tiroidieni
• La mamifere, hormonii tiroidieni trec prinplacenta la embrion, pana acesta isi secreta
proprii hormoni – cresterea organismului, dezvoltarea SN
• Copi care nu secreta cantitati mici de hormoni tiroidieni – nanism tiroidian

GLANDE PARATIROIDE
• Contin celule parafoliculare care secreta calcitonina si celule principale care secreta
pepsinogen.
• Celulele parafoliculare – celule C,
- originea in crestele neurale
- migreaza la nivelul pungilor branhiale
- formeaza corpiultimo-branhiali la vertebrate
- Lamamifere le regasim ca:
- celule parafoliculare in tiroida
- in glandele paratiroide
• Glandele paratiroide – esentiale pentru viata

CURS 11
Sistemul urinar in serie

• Sistemul urinar este format in toata seria vertebratelor din rinichi si caile urinare

• Morfologic atat rinichii cat si caile urinare sunt asociate organelor sistemului urinar
(organe sist genital), avand in vedere ca deriva din structuri adiacente

RINICHII – FUNCȚII
• Functie excretorie
• Functie osmoreglatorie
Lichidul interstitial trebuie sa retina sau sa elimine sarurile in functie de mediul de viata- mediu
dulcicol, salmastru, mediu terestru
• Functie endocrina- secreta eritropoietina, hormon implicat in eritropoieza
- Implicati in conversia vitaminei D la forma activa
- Implicati in procese metabolice – gluconeogeneza in inanitie
DEZVOLTAREA EMBRIONARĂ
Nefrotomul si tubul nefric
• Rinichiul se formeaza la nivelul mezodermului intermediar (piese intermediare)
localizat la nivelul peretelui dorsal si posterior al corpului embrionului.
 • regiunea posterioara a mezodermului intermediar se extinde formand creasta
nefrica care proemina usor in cavitatea corpului, de la nivelul peretelui dorsal
• Segmentatia somitelor se extinde si la nivelul mezodermului intermediar pe care l divide
in segmente renale- nefrotoame(segmente renale), precursorii embrionari ai tubilor renali
(nefroni)
• Segmentatia mezodermului intermediar este secventiala progreseaza din partea anterioara
catre partea posterioara a crestei nefrice.
• Mezodermul intermediar din partea posterioara a crestei nefrice nu mai sufera
segmentatie si da nastere la Amniote unui blastem renal din care se diferentiaza nefronii
• Nefrotomul (precursori ai nefronilor)contine
- nefrocelul, o camera celomica care se poate deschide in celom, via unei
- palnii peritoneale ciliate (nefrostom)
- expansiune laterala
- expansiune mediala al nefrotomului
• Ulterior, capatul medial al nefrotomului se largeste intr-o capsula renala cu pereti subtiri
in care se dezvolta glomerulul (retea de capilare arteriale)
• Expansiunile laterale provenind de la mai multi nefrotomi succesivi fuzioneaza si formeaza
un duct comun – ureter primar sau canal Wolf
• Canalul Wolf se extinde posterior si se deschide la nivelul cloacului

NEFRONUL LA VERTEBRATE
• Dimensiunile, aspectul morfologic al nefronilor difera la diversele clase de vertebrate
in functie de necesitatile osmorglatorii si excretorii
• La Ciclostomi, nefronul e destul de simplu: un tubul scurt conecteaza capsula renala la
ductul excretor .
• La pestii ososi de apa dulce, nefronul este mai diferentiat: acesta include o capsula renala,
tubuli distal si proximal, in mod obisnuit, alaturati printr-un segment intermediar, si un
tubul colector
• Oricum, nefronul Teleosteenilor de apa sarata este, in mod obisnuit redus, intrucat
tubulul distal este pierdut si la cateva specii, de asemenea, se pierde capsula renala.
• La amniote, nefronul este complet diferentiat si segmentul intermediar care contribuie la
ansa lui Henle la mamifere, este, adesea, elaborat.

- Nefron deschis (catre celom) cu glomerul extern- Ciclostomi, larve de amfibieni

- Nefron deschis cu glomerul intern – rinichi de tip pronefros la Pesti si Amfibieni
- Nefron glomerular inchis: mesonefros- la vertebratele inferioare, metanefros- vertebrate
superioare
- Nefron inchis aglomerular- Teleosteeni de apa sarata
DEZV. EMBRIONARĂ
 planul fundamental care stat la baza sistemului urinar consta din tubuli nefrici asociati si
dispusi segmentar care se deschid printr-un capat in celom si prin celalalt capat in ductul
nefric si intre cele doua capete detin un glomerul.
Pâlnia peritoneala ciliata pare sa directioneze fluidele de la celom la tub, glomerulul asociat
adauga fluide din sange iar tubulul insusi modifica fluidul colectat inainte ca el sa curga in tubul
nefric.
Desi aceasta structura reprezinta planul primitiv si fundamental a organizarii tubului urinar,
deschiderea tubulilor in celom este foarte rara in rinichii vertebratelor adulte.
 Chiar si in timpul dezvoltarii embrionare, tubul nefric, in mod obisnuit se dezvolta direct
in creasta nefrica fara a stabili o deschidere directa in celom via unei palnii peritoneale

Conceptul tripartit al organizarii rinichiului

• Diferentele structurale si de dezvoltare ale tubulilor nefrici care provin din creasta nefrica au
inspirat o modalitate de a privi formarea rinichiului cunoscuta ca conceptul tripartit.
• Acest concept prevede formarea tubilor nefrici in una din trei locatii ale crestei nefrice.
• Pierderea ulterioara, fuziunea sau inlocuirea acestor tubuli constituie baza de dezvoltare
pentru rinichiul definitiv al adultului.
• Specific, tubulii nefrici pot sosi din regiunea anterioara, intermediara sau posterioara a crestei
neurale, dand nastere unui pronefros, mesonefros sau metanefros.
• In plus, fata de diferentele pozitionale, aceste 3 regiuni variaza in functie de conexiunile la celom.

PRONEFROS
• Pronefrosul anterior este, de regula,un stadiu de dezvoltare embrionar transient la toate
vertebratele.
• Tubulii care apar, in partea anterioara a crestei nefrice sunt denumiti tubuli pronefrici.
• Acesti tubuli se alatura pentru a forma un duct pronefric comun (ureter primar).
• Acest duct se extinde posterior, deschizandu-se intr-o structura de tip cloaca.
• Glomerulii pot proemina in acoperisul celomului corpului si fluidele sunt filtrate de acolo in
cavitatea corpului.
• Tubulii pronefrici ulterior, preiau acest fluid celomic prin intermediul palniilor ciliate peritoneale,
actioneaza asupra lui si eventual excreta acest fluid ca urina.
• Oricum, cei mai multi rinichi de tip pronefros poseda glomerului care au contact direct cu tubulii
pronefrici.
• Tubulii pronefrici devin asociati direct cu glomerulii pentru a forma rinichii functionali la larvele
de ciclostomi, la cativa pesti adulti si la embrionii celor mai multe dintre vertebratele inferioare.
• Fluidele filtrate din sange intra in tubuli direct si palniile peritoneale pot ramane sau pot sa nu
ramane deschise, depinde de specie.
• La cateva amniote, in mod obisnuit, numai cativa tubuli apar in timpul dezvoltarii embrionare. Ei
nu sunt conectati la celom si nu devin functionali.
• La cele mai multe vertebrate, pronefrosul embrionar regreseaza si sunt inlocuite de un tip
secundar de rinichi embrionar – mesonefros

MESONEFROS
• Tubulii rinichiului de tip mesonefros se formeaza in regiunea mijlocie a mezodermului
intermediar/ crestei nefrice.
• Tubulii mesonefrici nu produc un nou duct dar, in schimb, se racordeaza la ductul pronefric
preexistent.
• Pentru a fi in concordanta, ductul pronefric se numeste acum duct mesonefric
• Mesonefrosul, in mod obisnuit, devine functional la embrion, dar daca el persista la adult, este
modificat prin incorporarea tubulilor suplimentari ce sosesc de la creasta nefrica posterioara.
• Opistonefrosul este prezent la cei mai multi pesti adulti si amfibieni.
• Acest rinichi mesonefric extins cu tubuli suplimentari posteriori se numeste opistonefros .
• La amniote, mesonefrosul este inlocuit in dezvoltarea tarzie de un al treilea tip de rinichi
embrionar– metanefros.
 METANEFROS
• Se caracterizeaza prin formarea ductului metanefric care apare ca un diverticulum ureteric ce
soseste la baza ductului mesonefric preexistent.
• Diverticulum ureteric/duct metanefric se extinde dorsal in regiunea posterioara a crestei
nefrice/mezodermului intermediar.
• Aici ea se extinde si stimuleaza cresterea tubulilor metanefrici care sosesc si formeaza rinichiul
metanefric.
• Metanefrosul devine rinichiul adult al amniotelor iar ductul metanefric este denumit, ureter