Mamifere

Mamiferele actuale au talia cuprinsa intre cea a liliacului musca si a chitcanului pitic care masoara circa 3cm si cantaresc pana in 2g si balena albastra care poate atinge 33m lungime si 160190t. forma corpului variaza mult dar ca regula corpul este alcatuit din cap, gat, trunchi, coada si 2 perechi de membre, de regula egale. Aspectul membrelor este corelat cu mediul de viata si modul de deplasafre. Mamiferele terestre se deplaseaza prin mers, alergare, sau salturi. Primele sunt animale plantigrade sprijinindu-se pe toata laba piciorului sau digitigrades cand in timpul mersului se sprijina pe degete. Cele care alearga au numarul redus de degete si picioare lungi sprijinindu-se pe varful degetelor care sunt ingvelite intr-o copita, numita ungula de unde si numele de unguligrade. Mamiferele unguligrade pot fi paricopitate cand au un numar par de degete (porci, bovinele) respective imparicopitate cand au numar impar de degete (cailor cu un degete, respective rinoceri care au 3 degete). Mamiferele care executa salturi, cum sunt iepuri, sau canguri au membrele posterioare mai lungi si mai puternice. Mamiferele zburatoare pot fi grupate in specii care planeaza, si specii care executa zbor active. Suprafata de zbor este reprezentata de un pliu tegumentar numit patagiu, la mamiferele care planeaza, patagiul este prins pe laturile corpului intre cele 2 membre, spre exemplu veverita zburatoare. La lilieci membrele anterioare sunt transformate in aripi patagiul fiind intins si sustinut de piesele autopodului find prins sip e marginile corpului. Mamiferele arboricole au membrele lungi, cu degetul unu opozabil, adeseori si coada este prehensila. Mamiferele adaptate la viata subterana (cartitele, orbeti), au bratul si antebratul scurte, iar autopodul este gros si puternic mai ales la membrele anterioare folosite pentru saparea galeriilor. Mamiferele acvatice au membrele transformate pentru inot, fie prin prezenta membranelor interdigitale (foci, morse) sau la cetaceae (baleen si delfini) sunt prezente doar membrele anterioare care au autopodul lung transformat in paleta inotatoare, deasemeni prezinta codala care este un pliu musculos prins in plan orizontal fata de axa corpului.

Organizarea interna

Tegumentul si produsele sale

Prezinta 3 parti componente: epiderma, derma si hipoderma

Epiderma Are grosimi variabile In diferite regiuni ale corpului. Prezinta 2 paturi si anume una mucoasa si una cornoasa, fiecare fiind alcatuit din cate 3 straturi. Stratul superficial al paturi cornoase se exfoliaza continuu. Derma

Tesut conjunctiv, contine vase de sange, terminatii nervoase libere, corpusculi tactili, fibre muscular netede dar si striate, foliculul firului de par, glandele sudoripare.

Hipoderma Format din cellule adipoase, constituie stratul termoizolant al corpuiui.

Produsele cornoase ale tegumentului Parul

Formeaza blana . firul de par prezinta tulpina, radacina si bulb. Tulpina prezinta 3 componenete: maduva, scoarta si epidermicula. Bulbul si radacina sunt invelite intr-o teaca epiteliala dubla, formand foliculul parului. La acest nivel sunt prezente vase sangvine, terminatii nervoase, si cellule generatoare care asigura cresterea firului de par. La nivelul foliculului parului se deschide si glanda sebacee. La mamifere se intalnesc 3 tipuri de fire de par: parul de contur (peri drepti cu grosimi diferite, in unele regiuni ale corpului pot fi mai desi si mai lungi formand smocuri, motul sau coama. Tepi aricilor sunt peri de ocntur lungi ingrosati si rigizi); parul lanos sau puful (sunt peri lipsiti de maduva, au textura fina sunt desi si adese ori mai lungi); peri senzitivi (peri tactili prezentand terminatii nervoase in teaca externa a folicului parului, deobicei sunt plasati in regiunea capului).

Solzi

Pot fi de natura epidermica cum sunt cei de pe coada cangurilor si a rozatoarelor dar si solzi de pe corpul pangolinilor. Exista si solzi dermo-epidermici alcatuit dintr-o parte osoasa dermica si o parte cornoasa epidermica fiind intalniti la tatui.

Coarnele

Deobicei sunt prezente la masculi unor grupe de mamifere. Pot fi de natura cornoasa sau osoasa. Sunt 3 tipuri de coarne: coarnele rinocerilor (cornoase, epidermice, fiind alcatuite din fibre de cheratina puternic cimentate intre ele, prezinta papile bazale ce asigura cresterea lor permanenta); coarnele cervidelor (sunt pline si caducei[cad anual], se formeaza pe o escrescenta a osului frontal, si initial sunt acoperite de tegument); coarnele bovinelor (sunt osoase, goale si permanente, au crestere continua, prezinta o axa osoasa dermica in care se continua sinusul frontal, la suprafata prezinta o teaca cornoasa epiderrmica sau sunt invelite in tegument). Ciocul se intalneste doar la ornitorinc si este alcatuit din 2 teci cornoase care acopera marginile falcilor.

Calozitatile

Sunt portiuni ingrosate ale tegumentului intalnite mai ales la primate, sub forma calozitatilor fesiere.

Gheatele, unghiile si copitele

Sunt formatiuni cornoase care acopera ultimul segment al degetelor fiind formate din placa, sol si matrice. Placa este o teaca prezenta pe partea superioara a ultimului segment al degetului. Solul este o portiune ingrosata a tegumentului sub marginea anterioara a placii matricea este cuta generatoare de la baza placii asigurand cresterea continua a acesteia. Gheara are placa alungita cu marginile rulate solul avand aspectul unei fasii inguste. La unghii placa este lata iar solul este ingust iar la copita, placa si solul se ingroasa invelind complet ultimul segment al degetului. Placa formeaza zidul copitei iar solul formeaza talpa copitei. La unele grupe de mamifere apare pernita moale si rotunjita prezenta pe partea ventrala a ultimului segment al degetelor.

Glandele sebacee

Au aspect de ciorchine si se deschid la baza foliculului parului. Secreta o substanta grasa numita sebum care lubrifeaza tegumentul si protejeaza firul de par.

Glandele sudoripare

Sunt tubuloase prezentand un glomerul situate in derma si un tub de evacuare deschis la suprafata tegumentului. Au rol in termo-reglare si excretie. Sunt prezente pe toata suprafata corpului cu concentrari in unele regiuni ale acestuia. La hipopotap se transforma in glande mucoase cu o secretie purpurie.

Glandele odorante

Sunt glande sudoripare modificate prezente in anumite regiuni ale corpului. Secreta substante odorante cu rol deosebit in viata speciilor teritoriale si a celor sociale. La carnivore si

rozatoare se gasesc in regiunea inghinala si anala. La ungulate se gasesc in regiunea capului (glanda occipitala la camile, glanda botului la bovine, glanda cavitatii lacrimare la antilope si ovine). Liliecii prezinta o glanda a fetei cu secretii odorante.

Glandele mamare

Sunt tubule acinoase avand structura lobulara sunt functionale doar la femele si au secretie periodica. La monotreme formeaza campuri galactofore, canalele glandelor mamare deschizandu-se la suprafata tegumentului. La celelalte mamifere formeaza una sau mai multe perechi de mamele care prezinta mameloane la nivelul carora se deschid canalele galactofore.

Aparatul locomotor

Scheletul este format din oase masive in general pline cu maduva. Craniul este de tip platibazic. Prezinta 2 condili occipital. La nivelul neurocraniului apar complexele osoase masive occipital, temporale, sfenoidale si etmoidale. In urechea medie exista 3 osicioare (ciocanul format din articular; nicovala formata pe seama angularului; scarita format ape seama columelei). In stanca temporalului se afla casuta timpanala al carei perete exterior la carnivore formeaza bula timpanica prin hipertrofiere. Viscerocraniul prezinta orbitele separate de fosele nazale, prin oasele nazale si lacrimale. Mandibula este reprezentata de dentar care se articuleaza direct cu scvamozalul. Articulatia craniana este scvamozodentara. Arcul hiodian este foarte redus. Laringele apartine viscerocraniului.

Coloana vertebrala

Vertebrele sunt platicentrice sau opistocelice. Prezinta 5 regiuni: cervical (7v), toracala (vertebre care poarta coaste), lombara (5-7v), sacrala (reprezentata de osul sacru) si codala cu numar variabil de vertebre. Atunci cand coada lipseste vertebrele dinapoia osul sacru formeaza regiunea coccigiana.

Cusca toracica

Starnul este lat, si prezinta pe margini suprafete de articulare cu coastele. Coastele sunt arcuri osoase. Se articuleaza la vertebrele toracale prin capul si tuberozitatea coastei. In functie de modul de articulare la stern sunt adevarate, se articuleaza direct la stern prin capatul sterna, false

articulandu-se la stern prin intermediul ultimei coaste adevarate cu ajutorul unui cartilaj costal, si flotante care nu legaturi cu sternul.

Scheletul apendicular

Centura scapulara este formata din omoplat si clavicula. Omoplatul se formeaza prin fuzionarea scapularului cu coracoidul. Clavicula este prezenta doar la speciile care executa miscari laterale cu membrele anterioare. Membrul anterior cuprinde humerus, radius, cubitus, carpiene, metacarpiene si falange.

Centura pelviana

Ilioanele, ischioanele si pubisurile se unesc formand oasele sacrale articulate la osul sacru. La marsupiale apar si oasele marsupiale. Membrul posterioar cuprinde femurul, tibia, peroneul, tarsiene, metatarsiene si falange.

Scheletul membrelor supfera modificari legate de mediul de viata si modul de locomotive. Speciile arboricole prezinta clavicula, degete foarte mobile, degetul 1 opozabil. Speciile adaptate la viata subterana autopodul transformat in lopata iar oasele stilopodului si zeugopodului scurte. Liliecii au metacarpienele si falangele lungi si subtiri, pentru a sustine si intinde patagiul. Mamiferele acvatice au oasele stilopodului si zeugopodului scurte, falangele alungite la pinipede, sau fenomenul de polifalangie adica un numar suplimentar de lafange la cetacee.

Musculature

Musculature striata asigura miscarea segmentelor corpului si locomotia, musculature neteda asigura peristaltismul visceral. Mamiferele prezinta 3 grupe de muschi tipici: diafragmul (separe cavitatea toracica si abdominal); pielosi (apartin tegumentului); mimici (confera expresie fetei).