Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Virusurile sunt entitati infectioase de nivel subcelular cu dimensiuni cuprinse intre 80 si 2500 mA.
Ele sunt parazite intracelulare lipsite de organizare celulara, enzime si metabolism.
Stiinta care se ocupa cu studiul virusurilor se numeste virusologie.
Virusurile se prezinta in 3 stari: virion, virus vegetativ si provirus.
Virionul este virusul matur infectios si este alcatuit din invelis proteic numit capsida virala si miez,
numit genom viral (reprezentat de un singur tip de acid nucleic: ADN sau ARN).
Virusul vegetativ este acidul nucleic aflat liber in citoplasma celulei gazda.
-monocatenare (de exemplu: virusul gripal, virusul turbarii, virusul mozaicul tutunului, virusul
imunodeficientei umane dobandite HIV)
-bicatenare (reovirusuri)
Multiplicarea virusurilor
Virusurile nu se multiplica, nu se inmultesc, sunt reproduse de celula gazda pe care o
paraziteaza.Virusurile ofera informatia ereditara pentru a fi reproduse iar celula gazda asigura
substanta, echipamentul enzimatic si energia necesara.
Genomul viral patrunde in celula gazda si deviaza procesele de biosinteza caracteristice
acesteia.Celula gazda va efectua sinteze noi dupa modelul furnizat de virionul decapsidat (numit virus
vegetativ).Se vor sintetiza acid nucleic viral si proteine virale.Dupa aceea se vor asambla noile
componente intr-un numar mare de virioni.Prin lizarea (distrugerea) celulei gazda se vor elibera noii
virioni.
Replicarea materialului genetic viral se realizeaza tot pe baza complementaritatii bazelor azotate, dar
cu unele particularitati:
-la dezoxiribovirusuri catena de ADN serveste ca matrita pentru sinteza alteia complementare
-la ribovirusuri catena de ARN serveste ca matrita pentru sinteza alteia complementare, care la
randul ei devine matrita pentru sinteza ARN-ului initial
-la HIV molecula de ARN serveste ca matrita pentru sinteza unei catene de ADN sub actiunea enzimei
reverstranscriptaza aflata in echipamentul virusului.
Sunt utilizate in ingineria genetica ca vectori cu ajutorul carora pot fi transferate gene de la
eucariote in celulele bacteriene
Eucariotele sunt reprezentate de protiste, fungi, plante si animale.Ele sunt organisme unicelulare sau
pluricelulare ale caror celule prezinta nucleu adevarat, cu membrana nucleara dubla, mitocondrii si
aparat Golgi.
La eucariote materialul genetic se afla in nucleu (materialul genetic nuclear) dar si in citoplasma, mai
precis in mitocondrii si cloroplaste (material genetic extranuclear).
Cromatina se prezinta ca un lant flexibil alcatuit din unitati numite nucleosomi.Nucleosomul are
forma unui cilindru turtit, format dintr-un octamer de proteine histonice (8 proteine histonice)
inconjurat la exterior de un segment de ADN format din 140 perechi de nucleotide.Acest segment de
ADN formeaza o pereche de inele la varful si la baza cilindrului.
Legatura dintre doi nucleosomi se realizeaza cu ajutorul unei secvente de ADN formata din cateva
zeci de nucleotide care se gasesc unite cu un alt tip de histone.
ADN-ul impreuna cu histonele formeaza complexul nucleohistonic care alcatuieste fibra de
cromatina.
La inceputul diviziunii celulare se formeaza cromozomii prin spiralizarea si condensarea fibrei de
cromatina.
Cromozomii pot fi cel mai bine studiati in metafaza, deoarece atunci sunt cel mai bine spiralizati si
condensati.
Cromozomul metafazic este format din doua fibre de cromatina, numite cromatide surori.
Fiecare cromatida este alcatuita dintr-o molecula de ADN bicatenara.Cele doua fibre de cromatina se
intersecteaza intr-un punct numit centromer.
Centromerul este o constrictie primara care delimiteaza intr-un cromozom doua brate egale sau
inegale.