PROIECT DIDACTIC

Sistemul digestiv la om

Clasa a VII-a

1
 Proiect de lecƫie

I. Date de identificare

Institutie: Școala Gimnazialǎ “Dimitrie Anghel” Cornesti

Nr. de ore: 2 ore pe săptămână
Data: 15.12.2021
Disciplina școlară: Biologie, clasa a VII-a
Unitatea de învățare: Funcțiile de nutriție în lumea vie
Titlul lecției: Digestia bucală și digestia intestinală
Tipul lecției: mixtă
Timp: 50 min.
Locul de desfășurare: sala de clasǎ
Profesor: Ungureanu Elena Mǎdǎlina

II. Competențe specifice

1.1. Selectarea unor texte, filme, tabele, desene, grafice, diagrame ca surse pentru extragerea
unor informații referitoare la unele procese, fenomene si sisteme biologice;

1.2. Realizarea independentă a unor activități investigatoare pe baza unor fișe de lucru date;

1.3. Colaborarea în echipă pentru îndeplinirea sarcinilor de exploatare a sistemelor vii.

III. Compentenţe derivate

C.D 1.1. Descrierea și localizarea componentelor tubului digestiv și definirea digestiei;

C.D 1.2. Identificarea formațiunilor implicate în digestie;

C.D 1.3. Cunoașterea funcțiilor îndeplinite de componentele tubului digestiv.

IV. Obiective operaţionale

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1. Să identifice componentele tubului digestiv;

O2. Să definească digestia;

O3. Să identifice formațiunile implicate în digestia mecanică;

O4. Să indice tipurile de dinți și particularitățile acestora;

O5. Să indice cum se realizează digestia bucală și digestia gastrică; rolul enzimelor implicate
în digestia bucală și gastrică.

V. Resurse educaționale

Forma de organizare: frontală, individuală, pe grupe;

Metode şi procedee: conversația, demonstrația, expunerea, învățarea prin descoperire,

problematizarea, jocul practic;

Materiale: calculator, videoproiector, planșa ”alcătuirea aparatului digestiv”, imagine

”alcătuirea cavității bucale”, imagine ”dinți”, filmuleƫe

Bibliografie:

1) Costica N., Suport de curs didactica biologiei, 2012.

2) Programa şcolară pentru disciplina biologie, aprobată de Ministerul Educaţiei, București,

2017

3) Zoe Partin, Luminiƫa Logofǎtu, Cezar Th. Niculescu, Biologie. Manual pentru clasa a VII-
a, Editura Corint, 2008
VI. Analiza conținutului lecției:

Nr. Diviziuni de conținut Subdiviziuni de conținut Cod

finalitati

1. Definiția digestiei 1.1. Totalitatea transformărilor pe C.D.1.1; O1, O2.

care le suferă alimentele la nivelul
tubului digestiv. O3.

2.1. Transformări mecanice

2.1.1. Marunțirea alimentelor

2.2. Transformări fizice

2.
Transformările digestiei 2.2.1. Dizolvarea alimentelor O3.

2.3. Transformări chimice

2.3.1 Descompunerea
alimentelor

3.1. În cavitatea bucală

3.1.1. Mărunțirea alimentelor

3.1.2. Descompunea glucidelor

3.1.3. Formarea bolului

alimentar

3.2. În faringe

3.2.1. Înghițirea bolului

3. alimentar
Digestia 3.3. În esofag C.D 1.2.; C.D
1.3.; O3; O4;
3.4. În stomac
O5
3.4.1. Descompunerea
proteinelor

3.4.2. Descompunerea lipidelor

3.4.3. Formarea chimului gastric

 Desfǎșurarea lecƫiei

Nr. Etapele lecţiei∕ C.d./ Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice Timp
crt.
Evenimentele O.o. Metode Mijloace de Forme de (minute)
instruirii didactice învăţare organizar
e

1. Moment - - salută; -răspund la salut; - instructaj; - activitate 2

organizatoric -notează în catalog elevii absenți - informează profesorul cu -conversatie frontalǎ
și asigură liniștea în clasă pentru privire la absenți;
buna desfășurare a lecției;

2. Reactualizarea O 1. -adresează elevilor intrebări: Elevii sunt atenƫi la manual; - activitate

cunoştinţelor ȋntrebǎrile profesorului și frontalǎ;
anterioare rǎspund la ȋntrebǎri: -Conversatia -caiete 5
1) Din ce este format tubul cateheticǎ -oralǎ;
1. Tubul igestiv este (examinatoare) -imagine
digestiv? videoproiector
format din cavitatea
2) Care sunt glandele anexe bucală, faringe, esofag, cu ”alcătuirea
tubului digestiv? stomac, intestin subțire, tubului
intestin gros și anus. digestiv”

2) Glandele anexe ale

3) Ce formă are stomacul ?
tubului digestive sunt:
glandele salivare, ficatul și
pancreasul.
3) Stomacul are forma
literei J
3. Captarea O 1. -împarte clasa în 4 grupe a câte 4- - ascultă indicațiile -instructaj -4 boluri; - pe grupe 8
atenţiei 5 elevi și le împarte fiecǎrei profesorului; -zahăr cubic;
O 2. grupe câte un bol. Prima grupǎ
primește un bol cu zahăr, a doua -alune;
grupă-alune, a treia grupă- boabe
de struguri, a 4-a grupă- gumă de -struguri;
mestecat.
- -gumă de
-oferă indicații: fiecare elev v-a problematizarea mestecat;
lua din bol cate un aliment și il v-
a ține pe limba 2-3 secunde, după
care ii roagă să mestece -dialog
alimentele. -răspund întrebărilor
adresate de profesor:
-la final adresează întrebari
fiecarei grupe: a) Zahǎrul s-a topit în
prezența salivei, fără a
a) Ce s-a întamplat cu zahărul ? mesteca.

b) Alunele nu s-au topit,

b) Ce s-a ȋntâmplat cu alunele ?
S-au topit când au fost ținute pe
limbă ?
. c) Strugurii deși conțin
c) Ce s-a întâmplat cu strugurii?
d) Ce s-a întâmplat la nivelul
cavității bucale în prezența gumei
?
au fost mărunțite cu
ajutorul dinților și - experiment
amestecate cu salivă,
formandu-se o pastă.
glucoză, au necesitat
marunțire.
d) Glandele salivare au
secretat mai multă salivă,
datorită mentolului
4. Enunţarea -anuntǎ titlul lectie și ȋl scrie pe - noteazǎ titlului lecției în ~ conversaƫia -manual; - 2
titlului lecţiei şi tablǎ. caiete euristicǎ
a obiectivelor -tabla;
Comunicǎ clar obiectivele lecƫiei: -urmǎresc cu atenƫie ~ frontalǎ
obiectivele prezentate de -caiete;
Ȋn aceastǎ lecƫie vom descoperi profesor.
ȋmpreunǎ totalitatea -creta;
transformǎrilor pe care le suferǎ
alimentele de la introducerea lor
ȋn cavitatea bucalǎ pânǎ la
trecerea produșilor finali ai
digestiei ȋn sânge și eliminarea
resturilor nedigerate.

5. Comunicarea O 1. Copii, noi am ȋnvǎƫat cǎ sistemul -privesc imaginea cu învățarea prin - planșǎ cu -frontalǎ 20
şi însuşirea digestiv este format din tub componentele tubului descoperire
O 3. digestiv pentru a identifica alcatuirea
noilor digestiv și glande anexe. tubului
cunoştinţe componentele acestuia;
O 5. - prezint elevilor mulajul cu digestiv
corpul uman pentru a ne aminti -urmăresc mulajul
împreuna localizarea segmentelor corpului uman cu atenție
tubului digestiv și a glandelor pentru ca a putea stabili
anexe. împreunǎ cu profesorul observația;
rolul fiecărui component.
- elevii rǎspund la
-numește câte un elev pentru a ȋntrebare:
localiza componentele la planșă
Alimentele sunt zdrobite,
La ȋnceputul lecƫiei ȋn urma sfǎrâmate frǎmântate și
experimentului, alimentele au sunt dizolvate cu salivǎ. problematizarea - imagini - frontalǎ
suferit câteva transformǎri. Daƫi- videoproiector
mi exemple. Digestia bucalǎ se cu “ cavitatea
desfǎșoarǎ ȋn cavitatea bucalǎ”
- observaƫia
Unde se desfǎșoarǎ digestia bucalǎ.
bucalǎ? - manual
- Cavitate bucalǎ prezintǎ
Urmǎriƫi cu atenƫie imaginea și anterior buzele, posterior
numiƫi componentele cavitǎƫii vǎlul palatin și omușorul,
bucale. lateral – obrajii, ȋn partea - frontalǎ
inferioarǎ podeaua - calculator
acoperitǎ de limbǎ, iar
planșeul bucal formeazǎ - observația
- limba intervine activ în
cerul gurii.
mestecarea și înghițirea - video-
alimentelor.
proiector
- alimentele sunt sfărmate -conversația
mecanic de către aparatul
masticator, format din: mușchii - sunt atenti și răspund la
masticatori și dinți. întrebările profesorului; - imagini
-descoperirea
În stomac: -elevii urmăresc imaginea
și răspund la întrebări.
-Înainte ca primul bol alimentar
să ajungă în stomac, glandele din
pereții acestuia încep să secrete
suc gastric.
Sucul gastric conține: apa,
mucus, HCl și enzime.
-Acidul clorhidric (5%)
completează acțiunea amilazei
salivare, este antibacterian, dă
carcterul acid sucului gastric.
-Pepsina este cea mai
importantă enzimă a sucului
gastric. Pepsina descompunând
proteinele în aminoacizi care pot
fi preluati de organism.
-Lipaza gastrică acționează
asupra grăsimilor, transformandu-
le în acizi grași
Alimentele răman o vreme în
stomac, iar când acțiunea sucului
gastric este terminată,
musculatura începe să se
contracte, iar chimul gastric este
evacuat spre duoden. - observația

Pentru ca elevii sǎ ȋnƫeleagǎ mai -observă imaginile cu - conversația - filmuleƫ 6

bine etapele digestiei, profesorul stomacul si urmăresc
explicațiile profesorului -
prezintǎ elevilor un filmuleƫ .
problematizarea
- urmǎresc cu atenƫie
filmuleƫul - descoperirea

- observare
6. Fixarea și O1. - ȋntocmește pe tablǎ o schema - noteazǎ schema pe caiete - conversaţia - calculator - frontalǎ 7
sistematizarea sumarǎ a celor discutate. euristicǎ
cunoștinƫelor O2 - rǎspund la ȋntrebǎrile -
- adreseazǎ ȋntrebǎri pentru profesorului și rezolvǎ fișa - observaƫia videoproiector
O3. completarea schemei și se ȋmparte individualǎ de lucru.
o fișǎ de lucru, care se corecteazǎ - filmuleƫ
O4.
cu clasa.
- planșǎ
(se evalueazǎ capacitatea de
- mulaj
rezolvare corectǎ a sarcinilor de
lucru și corectitudinea
rǎspunsurilor)

7. Aprecierea - profesorul face aprecieri legate - ascultarea informaƫiilor - conversaƫia - - frontalǎ 1

rezultatelor de participarea la lecƫie, ordine și transmise de cǎtre
disciplinǎ; profesor

8. Ȋncheierea - distribuie fiecǎrui elev imaginea - atașeazǎ imaginea ȋn 1

activitǎƫii alcǎtuirii tubului digestiv și roagǎ caiete;
atașarea acesteia ȋn caiete.
- rǎspund la salut
- salutǎ
 Schema lecƫiei

Digestia bucalǎ și digestia intestinalǎ

Digestia

Digestia reprezintă totalitatea transformărilor pe care le suferă alimentele la nivelul

tubului digestiv.
Aceste transformări pot fi;
● MECANICE - mărunțirea alimentelor;
● FIZICE - dizolvarea alimentelor;

● CHIMICE - descompunerea alimentelor.

DIGESTIA BUCALĂ ȘI DIGESTIA INTESTINALĂ

Digestia începe la nivelul cavității bucale, aici are loc:

- mărunțirea limentelor si amestecarea lor cu saliva. (Definirea salivei)

- Saliva este formată din apă și enzime (substanțe proteice: AMILAZA SALIVARĂ).
- descompunerea glucidelor;
- formarea BOLULUI ALIMENTAR;
- limba împinge bolul alimentar către faringe.

În faringe are loc:

- înghițirea bolului alimentar;
- înaintarea acestuia către esofag.

În esofag:

- bolul alimentar este transportat către stomac cu ajutorul musculaturii din pereții acestuia;
- prin orificiul cardia, bolul alimentar ajunge în stomac.
 În stomac:

- bolul alimentar este amestecat cu sucul gastric care este secretat de glandele gastrice și
este format din acid clorhidric (HCl) și enzime (pepsina, lipaza gastrică);
- au loc descompunerea proteinelor din carne în prezența pepsinei, formandu-se
aminoacizi;
- descompunerea lipidelor din lapte, frișcă, oua etc. în prezența lipazei gastrice,
formându-se acizi grași și glicerol;
- se formează CHIMUL GASTRIC;

- prin orificiul pilor, chimul gastric trece în primul segment al intestinului subțire,
duoden.
 ANEXA

1. Alcătuirea tubului digestiv

2. Alcătuirea cavității bucale
3. Tipuri de dinți
4. Faringele și esofagul
 5. Stomacul

SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ
 hrana Faringe
-masticația -
-descompunerea
glucidelor

Intestin orificiu Esofag

Stomac

-descompunerea proteinelor
-DUODEN
-descompunerea lipidelor
-descompunerea glucidelor
 Fișǎ de lucru

I. Bifaƫi ȋn dreptul rǎspunsului/rǎspunsurilor corecte

1 Orificiul pilor face lăgătura dintre:

a) faringe-esofag
b) esofag-stomac
c) stomac-intestin subțire
d) intestin subțire-intestin gros

2 Singurul segment al tubului digestiv care are în structura peretelui său muscular fibre
musculare longitudinale, circulare și oblice, este:
a) faringele
b) stomacul
c) intestinul subțire
d) intestinul gros

3 Intestinul gros are următoarele componente:

a) cecum-pilor-colon
b) duoden-cecum-rect
c) apendice vermiform-colon-rect

d) cecum-colon-rect

4. Ficatul:
a) este localizat în cavitatea abdominală stângă
b) este cea mai mare glandă din corpul uman

c) formează numeroase anse

d) prezintă pe fața sa convexă vezicula biliară
5. Referitor la dentiție, sunt corecte următoarele afirmații:

a) incisivii au rol de sfâșiere a alimentelor

b) dentiția temporară are în componență 32 de dinți
c) în structura dintelui, dentina este acoperită de cement și smalț
d) rădăcina este componenta dintelui înfiptă în alveola dentară

II. Completaţi spaţiile punctate: (0,4 p fiecare rǎspuns corect)

1. Pancreasul secretă ..........................................
2. Glandele salivare îşi varsă secreţia în ...............................
3. Trecerea nutrimentelor prin peretele intestinului subţire în sânge se numeşte
………………

4. Transformǎrile pe care le suferǎ alimentele de-a lungul tubului digestiv poartǎ numele de
………
5. Stabiliţi formula dentarǎ pentru dentiţia
permanentă……………………………………………
6. Glandele anexe ale sistemului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul și
……………………… .