SINTEZA SI SECRETIA CELULARA

1. Biosinteza proteinelor
Biosinteza proteinelor reprezinta cel mai complex proces biosintetic descris pana
acum. Materialele necesare pentru biosinteza sunt:
-aminoacizi (caramizi)
-ARNt (transportori)
-ribozomi (constructori)
-informatia din ARNm (plan)
1. ARNt de transfer
ARNt transporta aminoacizii care vor constitui, in citoplasma, viitorul lant
peptidic. Prezinta o zona de conectare la secventa codonului de pe ARNm si o zona de
conectare la un aminoacid specific.
ARNt activeaza aminoacizi specifici, in prezenta enzimei aminoacil-ARNtsintetaza. Activarea este necesara pentru adaugarea aminoacidului la lantul polipeptidic
2. Ribozomii - sunt organite nemembranare cu rol in sinteza proteinelor. Lipsesc
din eritrocite.
Ribozomii cuprind doua subunitati:
Subunitate mica (40S): prezinta o proeminenta (cap), o platforma si o baza
Subunitate mare (60S): prezinta trei proeminente (protuberenta centrala, tulpina si
creasta)
Ribozomii se formeaza prin autoasamblare, in prezenta Ca si Mg, nefiind necesari
factori neribozomali. ARNr este esential in acest proces.
Structura moleculara ribozomala
ARN ribozomal
Proteine bazice bogate in arginina si lizina
Ioni de Ca si Mg
3. Poliribozomii
Sunt complexe mari, de 10-100 ribozomi si o molecula de ARNm, facand mult
mai eficienta sinteza de ARNm:
-molecula de ARNm are lungimea in functie de cantitatea de informatie continuta
-numarul ribozomilor care formeaza poliribozomii depinde de marimea proteinei
ce trebuie sintetizata
-ribozomii se ataseaza la ARNm doar in momentul sintezei proteice
-poliribozomii liberi participa la sinteza proteinelor structurale
-poliribozomii atasati la RE intervin in sinteza proteinelor de export
4. ARNm
ARN este sintetizat pornind de la ADN, in prezenta enzimelor ARN-polimeraze
(transcriptie). ARNm este monocatenar, cu 70-10.000 de nucleotide.

Codul genetic si modul de interpretare

In timpul sintezei proteice, complexul translational se deplaseaza dinspre capatul
5 spre capatul 3al moleculei de ARNm
Aminoacid = codon (3 nucleotide) din ARNm = corespunde unui anticodon din ARNt
ARN are 4 tipuri de nucleotide => 64 de posibilitati de a aranja cate trei nucleotidele
dintr-un codon:
-3 secvente nu codifica (codoni stop)
-61 de secvente codifica 20 de AA
Un AA e reprezentat de mai multi codoni => cod genetic degenerat (fie exsista mai multi
ARNt specifici pentru acelasi AA, fie ARNt poate cupla mai multi codoni diferiti)
Rezumat:
Secventa de AA dintr-o proteina este construita pe baza translarii informatiei
codificate in ARNm, reprezentand copia unei catene din ADN. Acest proces este
realizat de catre ribozomi.
AA sunt specificati de codonii ARNm care reprezinta triplete de nucleotide.
Procesul de translatie necesita molecule adaptor care sunt ARNt. Aceste molecule
contin triplete de nucleotide (anticodoni) care corespund codonilor din ARNm.
ARNt va insera AA in pozitiile lor specifice din lantul polipeptidic.
Codonul AUG este codon start
Codonii UAA, UAG, UGA sunt codoni stop
Codul genetic este degenerat: un AA e codat de mai multi codoni
Codonii codeaza aceeasi AA la aproape toate speciile (cod universal)
A treia pozitie din fiecare codon e mai putin specifica decat primele doua

Etapele biosintezei proteice

-trei etape principale
-doua etape accesorii
1. Etapa I activarea presintetica a precursorilor
Aminoacil-ARNt-sintetazele (20) activeaza ARNt. Legarea AA la ARNt are loc in
doua etape:
-in prima etapa: enzima, AA si ATP formeaza un complex si elibereaza Ppi
-in a doua etapa: grupul aminoacil este transferat pe ARNt (se elibereaza AMP)
AA+ATP+ARNt =>aminoacil-ARNt + AMP + 2Pi
Fiecare molecula de ARNt este recunoscuta de o aminoacil-ARNt-sintetaza
specifica. Identificarea ARNt de catre ARS specifica este foarte importanta pentru
translatie
In aceasta etapa, are loc atasarea unei molecule libere de Met la ARNt-Met
(specific). Complexul metionil-ARNt-Met poate cupla subunitatea ribozomala mica in
vederea intitierii sintezei proteice.

2. Etapa II initierea
Semnalul de initiere la nivelul ARNm este codonul AUG
Met-ARNt-Met se leaga la subunitatea mica a ribozomului si impreuna se leaga la
ARNm.
La eucariote, mecanismul prin care subunitatea ribozomala mica recunoaste
situsul de initiere nu este complet elucidat. Primul semnal recunoscut este capatul 5.
Dupa recunostere, are loc o glisare a subunitatii mici de-a lungul moleculei de ARNm, in
vederea localizarii AUG. Secventa Kozak este esentiala pentru initierea sintezei:
ARNm 5-ACCAUGGSubunitatea ribozomala mica poate gasi situsul de initiere datorita unui grup de
proteine, denumite factori de initiere (IF 3 tipuri la procariote si 5 tipuri la eucariote).
Numai dupa ce subunitatea mica gaseste si leaga AUG, subunitatea mare poate fi
adaugata.
3. Etapa III elongarea
Presupune interventia unor factori de elongare
a) Inserti: are loc pozitionarea corecta a unui AA-ARNt la locul A al ribozomilor
b) Transferul: lantul peptidic de pe locul P este desprins de ARNt (ARNt deacilat) si
cupleaza AA de pe locul A (dipeptidil ARNt )
c) Translocarea : prin hidroliza unei molecule GTP, ribozomul se deplaseaza catre
capatul 3, cu un codon. Astfel, ARNt de pe fostul loc P ajunge pe locul E si este eliberat
in citoplasma. Locul A va fi liber pentru a primi un nou AA-ARNt
4. Etapa IV terminalizarea
Are loc cand citirea ARNm intalneste un codon stop
Costurile energetice ale sintezei
-formarea unui complex AA-ARNt = 2 grupari fosfat
-activare incorecta a unui AA = 1 GTP
-primul pas al elongarii = 1 GTP
-translocarea = 1 GTP

2. Reticulul endoplasmatic (RE)

RE este situat perinuclear, este un organit celular membranar si este format din:
-o retea de vezicule
-un sistem tubular complex
-vezicule
RE e format din 60% proteine si 40% lipide (fosfolipide si colesterol, cu acizi
grasi foarte nesaturati)
Este abundent in celulele cu rol de secretie si sinteza. Exista reticul rugos (RER)
si neted (REN).
Structura generala a reticulului:
-structuri saculare
-membrane (fosfolipidice, delimiteaza cisternele)
-cananlicule
RER si REN nu sunt separate, prezinta conexiuni morfologice si functionale. RER
are loc in sinteza proteinelor, REN in sinteza lipidelor. RE mai are loc in depozitarea
calciului.
RER:
-format din saci (cisterne) si tuburi si ribozomi
- este o formatiune bazofila, perinucleara
REN:
-este format din canalicule care comunica cu sacii RER
-e mai bine dezvoltat in celulele care sintetizeaza hormoni steroizi, glicogen, pigmenti
Functiile RE:
-specifice RER
-specifice REN
-comune celor doua tipuri de cellule

a) Functiile specifice RER

1. Sinteza si sortarea proteinelor prin prezenta ribozomilor
RER e mai bine dezvoltat in pancreasul exocrin, in plasmocite, in hepatocite, in
neuroni. Are capacitatea de a capta proteine din citoplasma in timpul sintezei lor de catre
ribozomi. Le poate transloca partial (devin proteine structurale) sau complet (devin
proteine secretorii)
Mecanismul de translocare pentru proteine solubile (de export)
Proteinele nou sintetizate poseda o secventa semnal initiala. RER prezinta o
carticula de recunoastere a secevntei (SRP) si un receptor specific pentru SRP.
Atasarea SRP la peptid (la secventa-semnal si la situsul de cuplare al factorului de
elongare) opreste sinteza proteica. Aceasta va continua dupa ce ribozomul se cupleaza la
RER (prin intermediul unui sistem numit translocon). Lantul peptidic se detaseaza de
SRP si se ataseaza la unitatea de translocare (in prezenta GTP)

Mecanismul de translocare pentru proteinele structurale

Pentru aceste proteine exista doua situatii posibile : sinteza de proteine uni-pass
sau multi-pass.
Pentru proteinele uni-pass :
1. Peptidul semnal este situat terminal si initiaza translocarea. Transferul se opreste cand,
la nivelul transloconului ajunge o secventa stop (ea devine domeniul transmembranar al
proteinei)
2. Peptidul semnal este situat intern. Procesul este similar celui descris in cazul
proteinelor solubile.
Sortarea intracelulara a proteinelor
In momentul in care polipeptidul are 30 AA, sinteza poate urma doua cai
1. Import Co-Translational: Daca este destinat oricarui dintre compartimentele sistemului
endomembranar, polipeptidul devine asociat cu membranele RER si este
transferat in lumen, in timp ce sinteza continua. Proteinele memnranare integrale
sunt inserate in membranele RER si nu sunt eliberate in lumen.
2. Import Post-Translational: Daca porteinele sunt destinate exportului, sinteza lor
continua in titoplasma.
2. Glicolizarea lantului polipeptidic
Se realizeaza in timpul etapei de elongare, prin atasarea de grupari glucidice
preformate in lumenul RER
3. Modificari ale lanturilor laterale de aminoacizi

b) Functii specifice REN

-sinteza lipidelor
-functie de detoxifiere (enzime pentru oxidare, hidroliza, reducere)
-eliberarea glucozei din glicogen
-eliberare/secretare a Ca (induce contractia/relaxarea)

c) Functii comune ale RER si REN

-RE este un sistem circulator intracitoplasmatic, care induce o compartimentare
functionala a citoplasmei
-RE sintetizeaza fosfolipide (fosfatidilcolina)
-RE este suport mecanic pentru citoplasma
-RE este uzina de membrane a celulei

3. Complexul Golgi (CG)

Este format dintr-un grup de cisterne. In microscopia fotonica, este vizibil datorita
coloratiei cu impregnanta argentica. Este un organit polimorf, cu variate aspecte (vacuole,
trabecule). Este situat in zonele unde activitatea metabolica este mai intensa.
Ultrastructura:
-cisterne aplatizate (se impart in zonele cis, proximala sau de formare, mediala si trans,
distala sau de maturare)
-membrane
-vezicule si tuburi
Elemente:
1. Reteaua cis-Golgi: e formata dintr-o retea de tuburi si are rol in trierea proteinelor care
vor fi returnate catre RE fata de cele care vor fi pastrate in CG
2. Compartimentul principal este format din saci turtiti
3. Reteaua trans-Golgi: e formata dintr-o retea de tuburi si are rolul de a sorta proteinele
care vor fi inmagazinate in vezicule cu diferite destinatii
4. Intre fata proximala si nucleu exista vezicule de tranzitie (transporta substante din RE
in CG)
5. La extremitatea sacilor exista vezicule de secretie in care se gasesc proteine secretate
de celula, maturate in CG si excretate prin exocitoza

Functiile CG
1. Functii legate de secetia celulara rol central in secretia celulara
a) Concentrarea produsilor de secretie, sintetizati in RE se face in veziculele de secretie
fie in celulele de la periferia sacilor Golgi
b) Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie implica mai multe etape:
Conversia pre-proteinelor in proteine de secretie (din proinsulina rezulta insulina)
Glicolizarea terminala a proteinelor
Glicolizarea glicolipidelor
Sulfatarea
Prin aceste reactii, CG sintetizeaza mucopolizaharide si gangliozide
c) Sortarea sau segregarea produsilor de secretie si ambalarea lor in membrane
compatibile de a fuziona cu plasmalema.
2. Biogeneza lizozomilor
-implica mai intai segregarea lipidelor lizozomale de ceilalti produsi de secretie in zona
trans
-din zona trans se desprind vezicule imbracate in clatrina
-veziculele isi pierd clatrina si devin lizozomi primari
3. Dirijarea traficului de membrane sub forma veziculelor
-primeste vezicule din RE, le modifica si apoi expediaza veziculele de secretie spre
plasmalema
-expediaza veziculele cu enzime lizozomale, care devin lizozomi primari
-reciclarea membranelor (poate aduce la CG proteine de membrana)
-biogeneza membranelor