Fmeitle fundamentale ale organismului uman d\o

2. Analizatorii ). Este format dintr-un strat spre eP

Analizatorii sunt sisteme morfofuncfionale prin in-
termediul caror4 la nivel cortical, se realizeaza analiza
cantitativa gi calitativa a stimulilor din mediul extern 9i
intem, care aclioneaza asupra receptorilor.
Excitafiile propagate pe caile senzitive determina,
in ariile corticale, formarea d"€q3g!ii.
Fiecare analizator este alcatuit din trei segmente:
6[mit {ermul papilar, gi un strat spre hipoderm, n
ln stratul papilar se afla papilele dermice, care
nigte ridicaturi tronconice. Pe suprafafa
papilele sunt mai evidente gi formeaza nigte
nente numite greste-p-apilare, a cdror intiparire
amprentele, cu"i"iportlnia in medicina legala gi
criminalistica. (
u,,.
lpt ,

periferic, intermediar 9i central. Stratul reticular este constituit din fjbrte de

FSegmentul R€ri@ (receptorul) este o formaliune si
" fibre elastice formand fascicule groase.
J-i---
specializata, care poate percepe o anumita forma de ilelulare sunt relativ rare.
eneroie din mediul extem sarr intern, sub forma de
'Bg
stimlti/&or&S*l cl tu!, -f, Cr..6^?" u ')
o Segrnentul'interrnediar (de conducere) este format l.l
din caile nervoase prin care impulsul nervos este
transmis la scoarla cerebrala. Caile ascendente sunt
g-Elifficu
speci- O
V sinapse pu[ine, imputsurire sunt
conduse Fpid $ proiectate intr'o arie corticala S- il
fica fiecarui analizator. iar pe calea indirecta (sistemulSRAA)-
^-^^^r^-t activator),
-^;r^,,t^- ascendent
reiicular :,-ffiilil+ sunt ^^^,{,,-^
^^*:.,^*^-\ impulsurile conduse /
tept+i proiectate cortical, in modgli@ si,nggBesific.
:aSegnstut
cenhal este repiezentat fglh-ditr
rggg(esjrebrala la care ajunge calea de conducerg gi
la nivelul careia imoulsurile/sunt transformate in sen-
zatii soecifice.
:--i-- :r --w

Analizatorul cutanat
ffi
t-ffi
5
Pielea
FrS. 42 Pielea gi receptorii cutanali: a. epiderm; b. derm; c.
Pielea este un imens c6mp receptor, datorita
numeroaselor gi variatelor terminafii ale analizatorului
cutanat care informeaza centrii nervogi superiori
asupra proprietatilor gi fenomenelor cu care organis- -este
mul vine in contacl t ,, l&oaeryl alcatuit din leiuTfconjlrn,
in piele sq gasesc receptopii.llrctili, t-ermici, dgie: cu fniumai variabil de celule adipo?ge. in hi
rosi. de oresiune si oentru vibfatii. se afla IUhi firului de par, glomerulii glandelor
-pi6idaoistituie'inveligilliltector gi sensibil al doripare ;i cg"fpJscqlii Vater-Pacini. . t, ,, , . . ,n.
organismului gi se continud, la nivelul orificiilor natu- Receptorii cutanali
rale ale organismului, cu mucoasele. Este alcatuita. de iln . r ... ,.bere
la suprafa[a spre profunzime, din [rei straturi: epider- Plele exlsta termlnatll lr ;i incapsulate.
*..r ^sr^+ i^ )i.^^+ cu Terminafiile [Dete sunl
I elTrunaule libere sunt arborizafii dendritice
arDonzaut oen(lnttc(
mul. ailat
\---<+
aan+aal otrect
rn contact ^,, *^,.ri,,r ^---^';5#;
meolul extern. oermul
sH:1Y^Y^;i:i:*..,:*i-t':y','g.;ffi";:,:fJ,[1,r,:,:1it"1[f;,:n.,"niispinali,distri
EDlOeImtIl este un eDrtelru Dlunstrauncat Kerau- I

"-r-"' :""
nizat. Profund, prezinta stratul qerminativ, iar superfi-
il',':'
ciar, stratur cornos.
'''in" ;ik"til
i.J",
ff :l_yi,:"J::f1",,1i:Tl,:T::,*,::"?:"19:::::::
fiina r,rrni, lill]1".9ff'rile tactile
Merkel' care recepfioneaza sd
orin "iii";#';;'p;;rr;
r"",. oimoza
"-:^'Ii-. din
-'.. lichidul """"u Eoidermul
intercelular.
mulll tactrlr'
contlne.
conune, lnsa, termlnau
lnsa.
:...
ngrvoase llDere.
-"'r-::--;-],T:ii.#ali=ii.-l,-::-i--=
termlnalu nervoase llDere. /,4
/
Terminafiile incapsulate. in hipederm se gases
+-^+it\ corpuscul
^^-^.,-^,,rii
-^ ' rr,r
corpusculii ^^^-:h:ri+-+^- tactilil
^^^+-,, sensibilitatea
pentru ^^-^,,-^.,t
L}elmulesteOPatUfaCOnlUnCttVaOensa, lnCafeSe -_'ftd'
v","j-I:Ti^":::1Ti:'^:::?::*1-^^"
^^^,-,'^^:-^:-^-:^^_
sasesc vase de'ang" ,'] : ilr'#;ltil#ii'".irti'"
-'L.--..'-.-,''
' par ' ';
$ canalele qlanoelor
..-
i ll'lClermSeoaSeSCCOrDUSCUlllFlelssner.nfause!
.
v-^.,-.
sl anexe cutanate (Ilrele oe )- _ _.:r=+

- -: ":;-"' "". pentru

lRuffini
\'----
sensibilitatea tactila'
i i
 Analizatorii
rnl Crpusculii Sgllillsunt Sgn-s,iderali_5i receptori
mit ry.Jgld , iar c.orpusculii KrausE:-nenfru trSL
ttea este sediul receptorilor pentru mai multe ti_
de sensibilitati. Ei reprezinta seqmeDtele peri-
-rrr a csl pufin trei tipuri de ana lizatoii/tactil)drm ic)
1;ffi.. v\-/
'!|fl{f{ilr1;gJ,6gi[(fac
parte din categoria mecano-
-::.,rilor, fiind stimulati de deformiri mecanice.
,calizatiin derm si sunt mai numerosi in tegu
- :- :rfarapar.Prinintermediulacestorreceptori-se r TEME -' Sl ApLlCATll
-'---i--
::iera senzatii tag*,{"*plqri},.1-g sau yibratorii.
I
OAflafi raspunsul corect.
- -- localizare in!6rtEa ilFeridie'a a"r-riril",JV Segmentul periferic al unui analizator este
- : -:eazd atingerea (corpusculi
Meissner, discurile - reprezentat de a. receptor; b. calea aferenta; c. calea
- .= ,. iar cei situati
,mai profund, presiunea (cqr- 6ferenta; d. efector.
'-.1 Ruffini). ,.i(t',1{r)
- --: ,l^ l'^-. Epidermul areinstructurasa:a.opaturasuper-
- PjS,Ii,cuiel'
in profunzime seafla corpr{qli! ficiaia gerininativa; b. un numar redui de capilare
* :-=pleazd foarte rapid,qi ieceptioneai5 vlUr_q1iile. . sangvine; c. terminatii nervoase libere; a. gtomerutii
- -ie adauga terminatiile nervoase libere, care pot glandelor sudoripare.
: :113. 4tingeFa gi presiunea. Corpusculii Receptorii pentru durere: a. sunt stimulati de fac-
- :-\tazzoni sunt o varietate a- corpusculilor tori mecanici, termici qi chimici; n.:r".I"pi#a
' .--Pagini, mal mici, localizatiin hipodermul pulpei us-or in prezenta stimulilor; c. intra in ,,peiioada
*::::lor' refractara absoluta" in cazul persistenlei stimulului;
''-Lep^torii-tgrmicjsunt terminatii nervoase libere, d. toate raspunsurile sunt corecte.
: :metrul 9i ri'emielinizate. Exista doua tipuri:
' ::re trimitrycimpulsuri atunci cand temperaturi te-
OEnumerati receptorii cutanati gi descrieli rolul
acestora.
,-=rtului scade - receptori pentru rece si cei
-
r : :iimit impulsuri atunci cand temperatura cutana-
Outilizand cunogtinlele insugite la studirea sis-
temului nervos,_stabiiifl calea urmata de segmentul
- :-:ste - receptori pentru cald. Receptorii pentru intermediar ;i'focafiilU ,"g_"ntrt central pentru
- = i depasesc numeric pe cei pentru cald. Tempe ,"nriUilitatea tactila grosiera (protopatica).
-- e extreme stimuleaza si receptorii pentru

::Sgplgril pentru durere*sunt, in principal, ter-

- -,:ii nbrvoase libere, insa Toti recepiorii cutanati I
:ransmite impulsuri care pot ri mt"rpr"ilt"".u LUCfdfi pfACliCe
---=:e daca sunt stimulafi excesiv. Receptorii pentru ( r,r4_l ] , i-'ft
,l
-'=:e. stimulati de trei categorii de factori - mecanl- Fl ;
si chimic&, se aZapteaza prtin ,uu'a"fJ. Evidenlierea sensibilitafii tactile
=:mici
::iEnta siim[liltui. fr1.iffi;iri;"i. Sensibilitatea
,if-r[: pe - toata suprafatatactila nu este repartizata uniform
* : rate duce la cresterea in intensitat" ;;;ii";rl pielii.
36mpul receptor $i acuitatea senzoriala"
lam-pul recebtor al unui n"rron'i.pli.it in sensi- necesar: esteziometru Weber, even-
7 ,tual_faterialul
ffi:!ffi
FteE
honului
cutanata este

resoectiV.tr
aria teoumentara a earei qti- / un

[i,,:1,"r::
lo-mgts.

EEeFZI.i5tifiE[z a doua puncte

anta minimd la care, prin stimularea
dlferiffi
a dilE
*rf*
:te ipToliate, subieciul percepe atinfi;; \I
truia
arula dintre ele. Valoarea acesteia variaza intre{{
la. vdrful limbj(li 50.., in anumite zone de pi
I sr )Umm
lele postenor. I'-
r-
 trlod de lucru
Discriminarea soeciala- se poate ambele m_dini in vasul cu
aju toru I esteziometiu
determina cu perceputi itimulii termici? r
apa la 3O.C, --
Y' cum ,
lui Weler I ;;"."r;., special
cu care pot fi percepu{i . In masura in care laboratorul
srmuttan. Cele doua vdrfuriale..izolat doi ,iirlli .pfi..ii termoesteziometru, se va
este dotat c
cepute separat daca se afla
com;.*lr; sunt per- esteziometrul.
folosiin ll"Lgi _.
la irr.ita distanta
d". cetatatt si se mdsoa.a "
llft oiii#;
in miiimei;
cea mai mica la care,.varfurilu
da acuitatea tactita, diferita'in
,u;;';;il;;;;:; lvidentierea sensibilitifii dureroase
Pentru evidentierea sensibilitilii
corpului.
;;;;,;""l"giuni ate utili_zate ciupirea, inleparea,
Jrr"rour" p
lovirei cu o-i,g,a u,l
nivelul tegumentului. X,
ert" ,"ra ;;;;andab
:u fusa pe subiecti umani sau pe vr.rrrqrs
animale de lat
tor, din motive lesne de intJ"rl-
Este de preferat sa. se organi
._ zeze o disecfie b
ta pe experienfele anterioar"e
consecinfa unor factori nocivi."ana
Jril.intu u
cedura provocarii ,"le*rtri
ErL
ae "]ritr"uta
;."ji#.pinu.l
r

broasca spinatizata
p"
lr?g.f i se pune pe lynci "anal'rrlpl"njita
torace sau pe abdomen o h6
imbibata in acid sutfuric t%;';;i"d.ornu,,
membrul inferior.

_- =,.;;;#,"--
Este in..raport-*' tui"pu.uir-rl
moreceptorii sunt raspandili peste
mai numerosi ne buze
corpului. Ter_
tot in derm, fiind
,ri'in'-rn-r.ouru bucald.
Corpuscutii iuffini ,rnt ,"*iu;[ ;];p"raturi
peste 25'C; de
-temperaturile peste 50.C-'au, senzatia
de durere, fiind -e;;;.:ji;
oercepute ca arsuri.
Krause sunt mai sensiUiti fi
t".pi..iuri sub 20.C,
sub 10"C fiind percepuli ca senzJliil,i*.our".

fulod de lucru
Receptarea senzafiilor de cald
si rece
face introducand mdna, *""uri"ltirpie se poate Eviden[ierea amprentelor
secunde in vase cu apa la 30-40 de lvlaterial neceiar: tugiera, tug negru,
diferite i".Ipu.utrri. h6rtie. coli c
Capacitatea de diferenliere i,.,t""rriaiii stimulilor lvlod de lucru
poate fi apreciata
!e_r1ici
"rr;i ;;i;'comparatie; Amprentarea se face prin presarea
dacd se folosesc trei vase
9y apa tu temperaturile
. usoara a unt
de 20'C, 30.C, respectiv 40"C
9i se introduce o
deget intr-o tusiera st, apoi;;-;U, de hartil
imprimarea'ro.rui
mana in cel cu aoa la 20.C
la 40'C cca 5 minute apoi
9i ."uhltaln cel cu apa :?t,::9::-
be constata, orin comparatii, ;";il;, ae.mtc,
ca suni foa.te aiferit
9i se introduc simultan de la o purcoinu Ia alta.

*Analizatorul
kinestezic
mente gi a gradului de contracfie
. - Desfasurarea normala a activitatii motorii
informarea permanentd a sistemujul
-nlriro,necesita a mugchilor.
informatii sunt furnizate a"l.Lclpa.ii'.p.r.,rluiAces
central bular,0receptorii vizuali sigcutaniti, ves
asuprqpozitiei spatiale a corpului, dar si dejnnum
a diferitelor sale seg- receptgri specifici care se afla in
api.airt locomotr
 Analizatorii
I

lrrprioceptori)/Receptorii analizorului kinestezic sunt . pentru sensibilitatea proprioceptiva de reglare a

i ntmusc[i.rtendoane.trticulatii.teriosP lioamen- migcarii (simful tonusului muscular), prin fasciculele
-rati
rrft *"pto,ii I'in"rGZiEi ain p"il63t ;ignier@A;1 spinocerebeloase ventral gi dorsal.
Dispunerea in paralel a fibrelor intrafusale face ca
intinderea fibrelor extrafusale sa determine gi intin-
derea celor intrafusale..
in maduva spinarii exista doud tipuri de motoneu-
ftr= nervoase, care sunt stimulate de intinderea pu- roni care inerveaza mugchii scheletici: cei care iner-
:e-rca a tendonului. veaza fibrele extrafusale, motoneuronii o,, si cei care
:i monitorizeaza continuu tensiunea produsa in ten- inerveazd fibrele intrafusale, numili motoneuronii y.
uire siajuta la prevenirea contractieimusculare exce- 7 Relaxarea musculard este prevenita prin intinderea
iir€ siU a alungirii exagerate a mugchiului. a- gi activarea fusurilor, care, la 6fr'A'ul'-lor, declanseazd o
|-erminatiile nerooase libere se ramifica in toata contractie reflexa. Acest mecanism produce o intinde-
r-snnea capsulei_-artigulare si transmit sensibilitatea re si o tensiune musculara de relaxare - tonusul mus-
cular. / ',YYl1 "gh> /7 :'r'e ' o
:r=oasd articulara. i /
" :ttsurile neuromusculare sunt diseminate printre {Corpusculii Ruffini se afla in stratul superficial al
ftr3e musculare striate, care sunt stimulate de tensi- capsulei articulare si receplioneaza pozitia si miscarile
rr= in timpul contractiei (trutcglare. Fusu-
dezvoltata dina' articulatii.
de :euromusculare sunt formate ain b-tO)fibre mus-
:-rae modificate, numite fibre intraftfficon[inute
)!t^.
(JU
eou)r.p.Q ' %t br'ft;-t"L@Pf1
rr-: capsula conjunctiva si dispuse paralel cu cele ex-
tz"-sale; porliunile periferice sunt contractile, iar por-
urea centrala, necontractila, conline nuclei (fig. 43).
=usurile au inervalie senzitiva gi motorie. lnervalia
r-itiva este asigurata de dendrite ale neuronilor se4-_. I
:c.: din ganglionul spinal (fig. 44)i q7 h^'ffa"w1 ry
r.ervatia motorig este asigurata de axonifneuronilor
' jn cornul anterior al maduvei. Acesti axoni ajung la
-rrea periferica a fibielor cu sac nuclear 9i iu lanl
rucear pe care le contracta, determindnd intinderea
:r-cunii centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor
rzitive anulospirale si a celor ,jn floare". <-

rnpulsul nervos selransmite neuronului G, ceea ce

r-r:e la contraqtia fibrelor extrafusale, d6i6rminand
::rr:r-actia mugchiului.=.]l ,1,- ,,.
rnpulsurile aferentide la proprioceptori suilf con-
:-- prin doua cai:
. pentru sensibilitatea kinestezica (simtul poziliei gi ,l-
e -iscariiin rpprr, prin fasciculele 4
l) Q.
*-vrh
r U.r.
i h5a 5
ils]+ Effi
:f i^ 6

J/
irS. aa.CAile sensibilitap crrtanatqgi kinestedce 1. girusu-lp-ogt:
cqfLtral; 2l mezencefal; 3. bulb; 4. trAct spihotalamic h[eral; 5. tiait
spinotalamic vqllgli6. maduva spinarii; 7. proprioceptor; 8. tact si
presiune; 9. durere, cald 9i rece; 10. talamus. A r.l -

e
F |'-lvory<,
E
fr;43. FDre intafusale g emafusale motoneuron o; 2. moto-
1. ! corpuscul Vater-Pacini, corpuscul Golgi, fusuri
r EF?n X 3.-fibre intrafusale cu lan{ nuclear;.4. fibre intrafusale.cu
r i neuro-musculare, motoneuron o,, motoneuron y
[qls6u 5. capsula coniirnctiva; 6. fibre extrafusale.

- i^,{, d.t-,} t",

1\!( o'* nlrr *.'*t*
 Functiile fundamentale
ale onganismului uman pl":?"*
Axonii celulelor bipolare ltu:,apl

cores- '"ft'"x'#;i"T#illTHffi "!lqi"{dii:} cu

Completati spaliile punctate
cu termenii ;#;il ,; Uuinri olfactiv, facand sinapsa
nr rnzitori. multrPordrr (:gr*g'$y1:X:
.^^..,-.a murtiporari \L::xl::, ]irl.,i,,1l il,ll';
(fig. 45
ore-zinta al ll-lea neur On
uilaii olfactive
Axonii lor formeazi it*t'r "[flyl:=::.:
a lobului te
,t#;;;;; Pe fata mediala
[if:.Ii;: iirul hiPoca*?i:, i1-]-']*cu t'
nu are leoaturi directe
luLi'oitu.riia
--'P"ntru
*'*i:1.: ::?:,:tl:i a Putea. fi

ir.##iL:r:--:. - n^^i ^mrrl

u66:{li
n* s s;il nnate distinqe Ppe
poate distinge
;':ffi1li,lo::"I-'o"ia - este slab dezvoltat ;;iltb 5rl"'t''L' Deei omul

ra om, comparativ.,,::'TH;i: Ti,l1TJ'[:J dijit{::t*:,tf;f-*::'1,il::ff'.::

primare' din a cdror c'

rrvi.v' :::?l{:{;:l;
f"i3.';,T?:':"H1,il?:=::13"T iiliti"o*lnirosuri rezurta intreaga
;-' -r"
mirA-sl-t9are' everllu.ar-1:T::-r,:":T::iil;Ti,l
everrluqr
stanle mlrq-s:lejrre,
dJ'u fuititipu la aprecierea
calitatii ali- tal #Htl""j:[ilij:T;E:'te
di, senzalii olfactive'
simtul gustului, digestive'
#iaii s ru a"trutiqu'ea secreliilor sunt chemorecep-

i':'*f
olfactiv

Lucrare t -ffkk"*
Receptorii uJi'uiotutui

,,, lffi:'f#Y*3;{:i:;U'9'1-st*i:3i:,J *.,.

:i;,:fftt ]#, ,giflfW r*, :'"ffi;r]y[fg.:T g,;il;
ff#;i;tae prim neuron Celulele
. ,',1 coasd olfactiva
oJp,.*

., '- -..-)-'. t. .",IJ#itil'*r"i*? a,*ii-o substanta odoranta

'i/'t i I . {'-
1- ti "i , ;i. i''-" ' '' ;;';";#i9 d.:-T:"^:.,1"::}"::ffiT:e
*''
"n'utiu
lir'd36"ff6 n7[ pentru mos-c pragul
tAo a..ee '"r1/10 000000 g/L -aer'.
ori mai scazul-
ry#'no#e fi:L?,;,T;;';Y:;dLr"trandafir
cu
b aL
benzLn, acetr
ei frezie,
ffiffi131 ,",,j"[ffi.a" *g"1a,no,i

ffitffi EGr;#ffi fi
.
to vwt' T
se
*t,il',l;'"'U*:n1l,:i4"1"!""':ff
'3^"izdilo,ot'rlba ae lucru
[.,*
Subiectul r€i1$cr
'''
f ;ul# !r i,
nr. "'.
"t"$3ri"iJ""iit;;; "1:i 9]1":t*:.X],}',
a mirosurilor'
clasificare'
:lin I

foarte variate, incercdri de a le grupa

"*Ltt
anutiau, eterice, balsamice
etc' - -
se face' i
r Det",*inu'"ii"ntibifitafli olfactive
i o*I#iiJ ;;t"#;' cu olfactometrul' Pe

i. :"fif.fft:::"lt
S{
IW&j

[?':;ri]]#]HJzu*ffi5:ri*
testareaacuitali"oiiaG'L

"ffi
Ur*ff :iliil"-di
';$r,*1ru;**;1+:*#,pl:t$"*tfl':"':[:,*xi':::rffiispr'p'r!i
4q,rei'f j Hi.Tf ffi &{,

il^r&
 Analizatonii

Din punct de vedere practic, pentru analiza gustu-

3 sensibilitate foar-fe mare o avem pentru mer-
EErzn (derivat organic al sulfului), care poate fi per-
c=ut chiar la o concentralie de 1 x 10-1o mg/m3 aer,
fuc folosit in proporlii infime in amestec cu gazul
TrEn (inodor), pentru a se depista ugor prezenla
rc*uia.
lralizatorul gustativ
S':ntul gustului are rolul de a informa asupra cali-
@ iimentelor
:-'--_-- introduse in gur6, dar intervine gi in
fu:.rrsarea ieflexa neconditionatd a secreliei glande- -proteice
'--*---l-----
ur loestive.
::ceptoiii analizatorului gustativ sunt chemgre- crovililor si deschid canale ionice; acestea, odata des-
gf n: reprezentali de Tggglgustaliyi, situalild-nF._- chise,
,eu oapilelor gustative gllgJfgme (circumrsalate),
lui, calitalile de perceplie au fost impartite in patru .
categorii generale, numite senzatii gustative primare.; fr/onu,
Aceitea sunt acru. sarat. dulGiffi-
Ceimai ,r'itilinffiuffiigust}ti-vi pot fi stimu-
lali de doi sau mai multi stiiruli justativi ii chiar si de
unii stimuli gustativi care nu intra in categoria celor
primari, insa de obicei predomina una sau doua din-
ire categoriile descrise. 7u 1u*
La contactul dintre substanfele lgpge $i celulele
receptoare ale mugureluigustativ se produce o depo-
larizare a acestora, cu aparitia potentialului de rggep-
tor, a-stfel: substantele ciimice@
receptoare, care patrund in membrana mi-
perffidesodiu care vor
depolaiiza celula.-.:"> .W,-14.0" t ffi

W":',ffiffffi
- liryurii gustativi
-

au forma ovoidala (fig. a6). In struc:

L-F hr se gasesc celule senzoriale, care. prezinta la polul.
Mugurii gustativi sunt distrlbuili pe suprafala limbii,
astfel inc6t se pot delimita zone caracteristice pentru
perceplia unui anumit tip de gust fundamental (fig. a7).
il
lid un microvil. La oolul bazal al celulelor oustative t p,
t ddce

E-: _,di:I"r*qft
Fi vagi.lProtoneuronul
Si
iiltllisfl3::,#I":
caii gustative se afla in
t
gan-
h tu
Y,6
lff anexafi nervilor enumerali, iar al doilea neuron se
L in nucleul solitar din bulb. Axonii deutoneuronilor
acru

fr irn cig"azit, dup?t care se indreapta spre,@S,

b & la acest nivel, impulsurile ajung in aria Eustativa,
rHin6Srt&-fi lEiioaiaz-oiruluiaforcE-nifal)
Senzatia primara de t. tatea substante-
h drimice specifice care stimuledrza receptorii pen-
h gust este inca in cunoscutd. Au fost iden-
Fdi cel putin.l3 posibili
b,a5
F ln cerurere guFtglYe,,r
aw 'Frg.47. Zone de perceptie a gustului

re\.il
$.9rrlnt
1sl
{# rLucrare
praclicd
,Recunoagterea diferitelor substanfe dupi gust gi

\
"j
pragulsensibilita[ii gustative
Un stimul poate provoca senzalia gustativa nu-
mai daca este solubil in apa sau in saliva; cei inso-
lubili nu stimuleaza mugurii gustativi.
4 Pentru demonstrarea localizarii perceperii celor
5 patru gusturi fundamentale (harta gustului), se pot
folosi unele alimente, precum zaharul, sarea de
- '/ 6
:'//
7/' bucatarie, oletul gi sucul de grepfrut.
Recunoagterea unor produse dupa gust se poate
-g1Q Receptolgptatiu l.papile; 2. celula receptoare gustatiVa; {: ' :,1*?t#J6gandu-se o e$arfa la ochii subiectului si
r -9!:1E-ystin",ei4.{ryL"g€q!I!5. cil gustativ: 6. epiteliu ' ftTeriridd-i diferite alimente cu gust caracteristic.
n,'l al: 7. tesut conlunitiv;8. fibra nervoasa senzoriala: 9. rnuguri
:: LVl.

43
 al,
Functiile fundamentale ale organismului uman
Sclerotic1 tunica ppAgl reprezinta 5./6 din
JAru)* ca fibroasa. Pe scleroiiffi insera mugchii'extri
ai globului ocular; posterior este perforata a
fib[te nervului optiC, care paraseste globulocu
si de artera care intra in globul ocular'
trei
@trxlrca medie, @g&!a, Prezintd sunt:
iare, dinspre posterior spre anterior,
;;i; ;; i i/t, in timp ce pentru chinina. este [e pul ciliar 9i irisul'intinde posterior de ora..serra
de.24"\
O,OO5 gZL ia o temperatura a soluliilor Sgqide*se
earturii; prea calde iau prea reci nu au gus1.^^ ,\ ,"pffiiii*ita dintre coroida gicorpul ciliar' lr
-- Ii"juriatorii de vinuri pot deosebi peste 300 de\ sa posterioard, coroida este prevazuta cu un
gusturl diferite. \, prin care iese nervul optic.
Coroul ciliar se afla imediat inaintea orei

, chiul ciliar. ''t'fww(t!4

=**CuvttltECHEIE,ui.,m*'"'tructuraSa'ProqFSele9iliare9i i

din.fibre
I or,, olfactiv, buton olfactiv, cil olfactiv, papile ca[' I , Mugchiul ciliar este format ]11:
: fi;;;.;;rir" fl"oif"r.*, papile foliate, papile fi- i \t netede. Fibrele circulare sunt inervate dedep5rasi
: lif";;,';;;;;" luitutir, lami ciuruitd, cil gustati" : \\ tic, iar fibrele radiare sunt inervate siml
- - -. .- .- .-.:. : ljprocesete
..-. l\ n-^^^-^r^ ciliare c,rnr
^ili-ra sunt alaitrriie
alcatuite din anlomer6ri
aglomerdri ccat
- t'si secretd umoarea aPoasa.
ri ,!r r,.,.lf^Iq^!^,,.,^
dTA'vuW
,,,ffi;'ijlil,l::1i?ffj:l?ffXTl:iffi,il].
A n n -/* - lrisul are rolul unei diafragme care permite rr
Rr eJh"U \ - Wi-fUA-UO rea cantitatii de lumina ce sosegte la retina'
in p \1 ;* t 1 ])Tunica
intema este reprezentata de retintr. Ea
c. cir a{m-t1fiiR-
d.p 'ilembrana care realizeaza recepli
fotosensibild

Iui nr Bel14r- se intinde posterior de ora serrata 9i

b. ta zinta doua regiuni importante:
scoar .patq galbena (ry99Ulq-!y-tea), situata in drr
Cel axului vizrial. La niveiui ei se ga3?sc mai multe cr
neuro
d.mu ,r4= _/
16-
.-- "'
An - "'^v'rrrqLrtlc ,,
l?\
75
-
Vedr
asupra ,r€urulul lnconjurator, de aceea are o impor-
tania fiziologica considerabila, nu numai in dife-
i""ilr"i luniinozitalii, formei si culorii obiectelor, dar 12
siin orientarea in spaliu, menlinerea echilibrului 9i a
tonusului cortical (atenlia).
Globul ocular /
Globul ocular (fig. 48), de forma aproximativ sfe-
11

ricd, este situat in oiUita. Peretele globului ocular este

rIca,eS[e5l[uatlllUlL,lLo.rElgLglgt,rvuqrur:.::;^-:;\^!o^z..-o=F,--t.--
ei \
H$::1"rlTi"'H:"j,i:ji:,"il':i1:.-
externa' medie
,o 1b$" ;;;'-
9"Jw;""#ffi:ffi:Jg":;fi::[Tffi::f]iL:]l n#;"TtP,::?$tH:;.';;,Tr:?.1?:Ti::11';;:
"" corneea.
or, S. corp ,ittot@ mulchiul-drept inferior; 11 l:Y ?Bti"i^l
b"J;;'"? neav6nd vase de s6n' i;'i,o"d.";",H.""i"irr''ra.-Li*a' rs.'coroida; 1b' scl
superior'
ge, dar are in"ri".t.unspurent6,
struc\[i#6A,meroase fibre nervoase. ,4'lmu;chiuldrept

l[+ro -^*ro.l"i -e.ilri r^+"ai

 Analizatonii
; t23 78 910a. Functia principala a analizatorului vizual este per_
rseci l,lti
lr ceperea luminozitatii, formei si culorii obiectelor din
rt de lumea inconjuratoare.
r, cit Aparatul dioptric ocular este format din cornee
.
(cu o putere de refraclie de aproximativ 40
de dioptrii)
rente si cristalin..(cu o putere de refractie de afiioximativ 20.
r
, cor-
-dc "d!aplrii). Simplificand, aparatul dioptiic a o.f,ir'Ei-'
poate fi considerat ca o singura lentila convergenta
cu
carc o putere totala de aproximativ
_6,9-de dioptrii slc, .en-
lrtea Lrur vpul
trul optic rq l uru
la 17 mm in
tl fata
tala retiiEi.'[azele
reunel. i_(azele paralele care
ificiu .Earurue reune!: I membrana fimitarita intemd; 2. ti/ele mai mare dq 6 r;ruilor ifiiz%.li-.
optic;.3. +4r&-o3t9!anta
.Aluh multlpglglp (ganglionare) 4. celute Atiact 1Z rygLrn spmle centruluiopffind-pe'retina o ima-
rrat. q6\elule fotoreceptoare hgla$Ceeg 9. merydrana limi- gine reala, mai mica si rasturnata.yCea mai mare parte
nus' ema;YU. strat pjgmentar; af coroida; b. sclerctfca. a,_ puterii de refractie a aparalului dioptric ocular
\n^o^"u* l(\.&4.r' apartine fetei anlerioare a corneei. lTotusi, cristalinrii
rlal. este important, deoarece raza lui de-Eurb[r5 poate fi
np: mvitate - fovea centralis -
numai cu conuri; mult crescuta, realiz6nd procesul de acomodare.
.paa oarbEllitGta-hildial gi inferior de pata gal- (fig. 50) reprezinta variatia puterii de
dt _
-EL reprezinta locul de iegire a nervului optic din -Acomodarea
refractie a cristalinului in raport cu distanta la care
ila:.
#&a ocular si de intrare a arterelor globului ocular. privim'un obiect. Acomodarea se datoreaza elasti-
DF oarbd nu exista elemente fotosensibile. citatii cristalinului, aparatului suspensor al acestuia si
h stuuctura retinei se descriu 10 straturi, in care muschiului, ciliar. Organul activ al acomodarii este
:gl-
c-mliihesc
trei feluri de cSlUl_e,[Ug[iqnAle, aflate in muschiul cilia(Eaiia.bchiul privegte la distanla mai
ff sinapticerelule fotoreceptoare, cu prelungiri in mare de 6 m, mugchiul ciliar este relarat,.:;iar liga-
hE de con 9i de bastonag,,celule bipolare si'ielule mentul suspensor este in tensiune. Aceasta puneln
esi.: dtolare. In.afara d. gglil"u, semalgasesc celule tensiune cristaloida, comprimdrid cristalinul. Ca
AS &rsfinereS[pmaerindfi]{e asociatieS), . .. .(. urmare, raza de curbura a acestuia cregte, iar puterea
;.
Cehlele cii-bastonage%unt celule nervoase modi- de convergenta scade Ia valoarea minima de 20 de
r., irr.numar de iirca 125 de milioane. Bastonasele
,ffi;
pre
dioptri@and aflate ta o distaniE-mai
5 adaptate pentru vederea nocturnd, la l;rrpina %,ryi*pPiecte
rptu .-, rri ,r- titi+. 6'16,/s&z--
rnU: -tL Cdulele cu conuri, de asemgp€6,
celule nervoase
dficate, in num6r de 6-7 milioane, sunt mai nume-
./-. me in pata galbenii; in fovea centralis exista numai
..
trt* cu conuri.
,, Cmurile sunt adaptate pentru vederea diurna, co-
]H4la lumina intensa. -, B
/,! lhdiile refringente sunt reprezentate dqlorneea fi))fr
,'l rrparenta, Uryoarea apgqsa, cristalinul si corpul vi-
ze
.1(r 1^{- | "t"'r"':n1'
$, C*tattnul
1
are forma unei lentile biconvexe, trans-
u*ot*
Ftnte localizata intre iris gi corpul vitros gi este
Ht de o capsul6 elastica -
cristaloida. Cristalinul
* msn[inut la l*ocul sau printr-un sistem de fibre care
**ries(_!!gqme_r1tuf suspensor. fristalinul nu conline
\8 Tgg,uffie, nutridd sa=facandr-se prin fli'fUZilffi
h rcele proce.s€lof ailiare.
\9 flJmoarea apoasd Este un lichid incolor, care se
ffiineaza printr-o activitate secretorie a proceselor cili-
re.-
pata
Corpul oitros are o forma sferoidala, consistenta
tica ;rlatinoasa si este transparent. Ocupa camera .vi-
msa, .situata inapoia cristalinului. FiC 50.Acomodarea a. la distanta; b. la apropiere.

m
t'i 45
V 0

Nql io qAV'u{
Fun4iile fundamentale ale organismului uman
s/*s"
n\
metri, mugchiulciliar se 66ntracta-si relaxeaza
mica de 6
iiur.r" rig".""6,
datorita 6lasticitatii, cristalinul se bombeaza.(e unnt6
puterea de convergenla cregte la valoarea sa maximd.
Cu cat trec anii, puterea de convergenld scade, deoa-
rece cristalinul devine mai Eos 9i mai putin elastic, situ-
alie numita prezbiopie (prezbilie).
Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar
un obiect, cu efort acomodativ maximal, se numegte
punct proxim Punctul cel mai apropiat de ochi la care
vedem clar, fara efort de acomodare, se numeste punct
remotum La tineri, punctulproxim se afla la 25 cm, iar
punctulremotum la 6 m de ochi.lAcomodarea este un
ict reflex, reglat de centr!!--Sertl-c3!t.,qi de coliculii
evadrigemeni fuperiori, carc, PiillnGrmeaiU nucleului
vegetativ parasimpatic'anexat nervului oculomotor din
m&encefil, cominda contracfia muschiului ciliar. La
reflexul de acomodare vizuala participa 9i centrii-corti--
-c-qli
din ariile-vizlrale prlmqre 9i secundare sau asogigl:
participa si mus. chrlryului
!i.e, iar la raspunsul efector
Ej mugchii extrinseci ai globului-este oc1lqr----.-
Reflexul pup1]nl fotomotor un reflex mult mai
simplq cu cJntriii[meGnEeial. El consta iq contraclia
mugcNlor glgtuti ai irisului, urmata de mioia;ca reac-
lie la stimularea cu lumina pgtemica a retinei 9i, invels,
in contraclia mugchilor radari gi relaxarea mugchilor
circulari ai irisului, urmata de midri5ia, provocata de sca-
derea intensitalii stimulului luftihoS- (la intuneric).
in funclie de distanla la care de'afla retina fafa de
centrul optic, exista:
.ochiul emetrop,la care retina se afla la 17 mm,in
spatele centruluioptic, iar imaginea obiectelor plasate la
infinit este clara, fara acomodare;
. ochiul hipermetrop, care are retina situata la mai
pulin de 17 mm de centrul optic; persoana departeaza
obiectele de ochi pentru a le vedea clar; hipermetropia
tc^4
I
ochi pentru a le vedea clarl miopia se corecteazd
\
lentile divergente.
miopie
corneei. Avand un meridian cu putere de
anormal6, corneea va determina formarea unor
retiniene neclare pentru punctele aflate in
spalial corespunzator. Astigmatismul se corecteazd
lentile cilindrice.
astigmatism lentila cilindt
\,)
fotochimice din retina
Retina este sensibila la radiatiile
lungimea de unda cuprinsa intre 390 9i 770
Receptia vizuala consta in transformarea energiei
tromagnetice a luminiiin influx nervos. Acest
petrece la nivelul celulelor receptoare retiniene,
ionuri gi cu bastonage. in structura lor se afla ma
molecule fotosensibile (pigment vizual), care sunt
mai multe tipuri: bastonagele conlin un singur fel de
ment vizual, numit rodopsinq conurile confin trei
de asemenea pigmenli- iodoPsine.
Mecanismul fotoreceptor. Procesul
este identic la cele doua tipuri de celule
Pigmentul y4ugl absoaibe energia radiafiei luminoa
se descomfune in cele doua componente ale sale,
nen (comun tuturor pigmenfilor vizuali, derivat de
mina A) 9i opsina (diferita in funcfie de pi
vizual). Deoarece pigmentul face parte din
Jnembranei qglgllgr 9i bgglanagslgr,
-ale descom
'sa determinS-ffi-ilicari cotductanfelor

#
se corecteaza cu lentile convergente; urmate de aparitia potentialului receptor.l
i'eEie foarte
Bastonagele sunt mult mai sensibile decat
Pentru a stimula o celula cu bastonag este sufi
energia unei singure cuantqjglumina.
xaupt-uu rieetoEffiFnsibilitatea
hipermetropie ffi.f fotoreceptoare este cu at6t mai mare, cu c6t ele
mai mult pigmenl Cantitatea de pigment din conl
.ochiul miop (hipometrop), cu retina situata*latis-
;ffi";;;il;")u@rti" ir".ti" d;;,.pr;i*i.ro1 ta
tanfe mai mari de 17 mrru?ersoan. .oJ:?:
:oiectele_de* ;b; ff;i@i.?ri. ";il";'F"
ilti tr,"p la turnl
ro4ysir^o = haliww tS^c@t^d @.;lr;d,r;;[
46r
Lodmli,t( : lal rtorr 1 k
{..,r" ( fa4 We tAL )
 Analizatorii
plgplgl.vizud atdt din conuri, c6t gi din nivelul qglglglgr bi@g_din retina, iar al ll-lea neuron
este situat tot in retina, dar mai nrafufd, fiindreprezen:
tat de celulele multipolare. Axonii neuionilor muitipolari
proveniti din campul intem al retinei (campul nazal) se
incrucigeaza, f ormdnd chias ma opticd" dupd care ajung
in tractul optic opus. Axonii provenifi din c6mpul extern
al retinei (cdmpul temporal) nu se incrucigeazi gi trec in
tractul optic de aceeagi parte. Nervuloptic contine fibre
de la un-singur glob ocular, in timp ce tractul optic
contine fibre de la ambii ochi.
wtltg inpigmenti vizuali., De asemeneE v!@intuLeste,/ t( _lractuloptic ajunge la metatalamus (la corpul geni-
Hormata in retinen, cresc6nd astfel GEti6d6 oiol) culat extern), unde majoritatea fibrelor tractului ootii fac
uurt vizual...*."* proT: este numit adaptare la'ii-/ sinapsa cu cel de 5ilEE5"?ffiron, al carui u*on ," p.n-: hadrctfi'
Iryde oriSensibilitatea qnui bastonae qu[uneriiEGiE
-<+!:l \
paga spre scoafta ffigi se termina i;Gbriiiffi
of b,€i
4E mai ma1g-Cg.ca! h Din acest motiv, ve- tal, in jurul scizurii calcarine, unde se afla ariile vi-rrale /
rea noctuma Gsqtgp!@ este asigurata de bastonase. plpqla 9ise5grylg1e ffiu a:egiallve care reprezinta seg-
hr avitaminorg-4,19 compromite adaptarea Ia intu-. mentul cortiEal al ai'alizatoffi.
JC t(educerea' vederii diuqg egte numite\ hemeralo- -
iiraceleinoctr@ uP Mt-u&Ju,lttL
Vederea _albnegru gi nederea qqrntica Stimularea 'rrtt\rrbL
Fofrylqiplgduce serzdliq 4" .U,@; rarlf-sa
rmfl aS+?gtia ae gru.- Corpffi ffinecta ioa- j"*-,? &firu
r radialiile ffiffiloase ae'ai albe iar cele care absorb
bte radialiile apar negq Stimularea conurilor produce
odu "&r'nlg
senza$i diferenliate, in funcfie de tipul de pigment vi- dh
ard pe care il contin. Astfel, exista conuri care contin
p{7nent sensibil la culoarea rogie (asa-numitele ,,conuri n^pt\l Ae.- 'J4+ I
rosiil, conuri cu pigment seffiil'la culoarea
V$de(,,co-
ruri verzi") gi conuri cu pigment sensibil la culoiiea al- liu",l, ,itun
!g$1 (.,conuri albastre"), Stimularea egala a celor
tiruri de conuri provoaca senzatia de alb. Stimularea
tEf fi r*nff''',)
<r:Ilr^
y9 lingure--categorii de conuri p.orffitenzalia cu:
brii absorbiteJ
Culorile ros-u, albastru gi verde sunt culori Drimare
sau fundamentale. Prin amestecul lor in diferEiEl I

DffiEpofobilne toate celelalte culori ale spectrului, gildo

irdusiv culoarea alba. Fiecarei culori din spectru ii core
spunde o culoare complementard care, in amestec cu
prinr4 da culoarea alba.
lJnul dintre defectele vederii cromatice este cunos-
crrt sub denumirea de @ltpnisru_persoanele care nu
au din nagtere celule cu con, corespunzdtoare uneia din-
tre cele trei culori fundamentale, vad in locul culorii res-
pective un ton cenugiu. Cel mai frecvent lipsesc celulele
cu con sensibile lare& gi cele sensibile Ia ro$u. Boala
apare aproape in exiffiivitate la barbali (gefficesiva
X linkata). Aproximativ 8% din populalia masculina
sufera de daltonism.
Calea opticd
Reprezinta segmentul intermediar al analizatorului
vizual (fig. 51). Receptorii caii optice sunt celulele foto-
sensibile cu conuri si bastonage. Neuronul I se afla la
Fig 51" Caile de conducere nervoasa ale analizatorului vi(uat
L c6mp monoculaq 2. camp binoculaq 3. punct de fixare;
4. cristalin;
5. retina; 6. colicul superigr; 7. corp geniculat extern (l-ateral);
8. radiatiile optice; 9. lob occipital; 10. tracl optic; 11. chiasmaEEijifi
12. nerv optic; 13. c6mp macular
fumentul cortical a Jnaizatorutui vizua
Fiecarui punct de pe retina ii corespunde un punct
specific de proiectie corticala. Aria vizuala primara se
intinde mai ales pe fala mediala a lobilor occipitali, de o
P?de gi de alta a- scizurii calcarine. in jurul acesteia se
afla ariile vizuale secundare sau grojjalive. La nivelul
ariei @ai intinG-ieprezentare o are
magula; aceasta ocupa regiunea posterioara a loibuiui-
occipital. ln afiile v-izuale se realizeaza senzatia si percep
19 v-izuala, ,esrtffi transformarea stimutifoi i.i.
"l"ct
porniti de la nivelul celulelor fotoreceptoare in senzaUe
de lumir'la, cglgar,e si_forma.

* k*r@, .r-d ee,.r& /o ,lJwM&"L' o$*ri k, to*' 47

iA:k"
 uman
Funcliile fundamentale ale organismului

Campul \izual vedenea binoculari 9t ryT1P*1gt

.\.)' Sp"ii,rt cuprins cu privirea se numeqte SernP/4uaL
rtizual moiocular
Fiecirui ochi ii corespunde un c6mp
\- ifil;i;;; t" t,itup.,ne in mareap'1"
q

celor
cy
",u*!-Yl
doua cdm-
\ ffi;;iJritdt ocN' Pirtea comund
Orice obiect
puri reprezinr"caipul rsiztal binocular'
;fil i;iarp,t'i^i uinocular formeaza cate o imagine
pe
p" i"iinu fiecarui ochi' Aceste imagini fuzioneazacorti-
scoarld int -o i*uEqt*i* elgglul de fuziune
se
cala este posibil numai daca imagfnile-Tefini6ne
i..."Lry
Acestproc&@"t11ye- FW 5zCamp vizual rnotGU"-i' hemiretinE nazala; 2'
a binocularir con'
lul temporala.
fera abilitateu tffipzime (stereoscopica)'
determina orbirea' vizuald: bolnavul vede literele scrise'
dar nu i
Extirparea uiLi'i'uFpri*are cuvintelor citite'
producd elgg -iifrcafla
Distrugerea
"tiif"t "i"ife'secundare

Lucrdri ?rachce
*
Disecfia globului ocular
(de la abator)' trusa \i - ;t
?,,alno- 4tfe
#.*i; "
-o*'**i'4o'L
"''t:
Material necesar: ochi de vita
]'I:,+"- i* t"l^^dl*LQa d'irr*f
de'diieclie, plangeta sau tavita
"*'iia i
ace, ser fiziologic.
't;;rl
pentru disecfie' lupa'

lufru Se curata globul ocular'.de gr6sime'

t#.**d$ffiT:'T
IJs- mh.fnff^
se
d" .on;un.ti' 9i de hugchii, extrinseci 9ibis-
observa corneea 9r sclerotica'
Cu o lama sau cu
p6na la
;;rili;;incizeaza sclerotica, pe linia ecuatoriala

iff
pana la realizarea
;;;id;, .oniinrana,-se, cu foarfeca' se seclioneaza in
;;i;.6;il circulare' Sclerotica
;;;;.; te prinde cu ace pe plangeta' Se observa
ast-
;;"id".'Se indeparteazd corneea' deschizandu-se umoarea
(
TI
iJ .u*"tu anterioara din care se scurge (
pupila' Dupa rle
;;""*';;"[id: irisul, care delimiteaza
cristalinului se !
indeoartarea lrlsulul, prin transparenta. r
vasele de san-
;, ffi;rnu.uru'rut"u, icoatepata oarba 9i leput culoarea albd, se
ryrctre.1133l*'':
;:::"ffiilili,"ti";i G
literelor' Se
ft,'Jil;;t;prn.t"t" de pe toate liniile' oblini
cristalinul si' tinandu{
deasupraunui text, se constata marirea i;t*r;";*ut l.a rePrezentand
; :TP:]vgderii
5:Xt
;;;;ild" apoi cristaloida' Dupa desprinderea
cristali'
caracteris-
;J#ffil ffiina aha Pentru cdmPul
de d]ferite.culgr!1-n3ri
t"vede corpul vitros, cu o consistenlir U"" tL folosi crete
"ri,li
il;,-p* indepariarea caruia se poate observa retina'
;;;r*" "*
,o. ii dif"ritu de cele pelt1 lumina alba
; bemonsmarea reflexului PuPilar ;h;i;"isL proceaea'u pentru celalalt ochi' Partea
agezat in fala unei
i;"i;|"".,. Subiectul'esteochii cu. o eqarfir nea- care cele doua cdm-
,urr"lr*inoase 9i i se acopera puri se suPraPun rs
arfei subiectul tre-
;;, ;; i ffirLe.'La desprindere.a es'

deschigi. spre sursa de

.u otf ii larg
orezinta camPul ve-
buie sa priveasca derii binoculare. Cam-
mult marite (midri- oul vizual al fiec?rrui
lumind. Se observa ca pupilele-sunt
;;;i; ;;e"r6ndu-se in cateva secunde (mioza)'
Lchi cuPrinde un
nas

aer"nina punctiforme la o lumina

intensa' unghi de cca 160' in
Rolul sistemutui nlrvos vegetativ in controlul refle- olan orizontal 9i cca
pupila, ," pout" pun" in evidenla
pe ochi de
xului
'Ur""t[alf"losindu-se ial" in plan vertical.
substanle neurotransmitdtoare
 I W- L.,

r TEME gt APLTCATil
Urechea medie este o cavitate pndlmatica sapata
Analizatorii

in stdnca temporalului. Peretele lateral al urechii medii

O Gsiti raspunsul gresil
Tunica medie a globului ocular este formata
: corpul ciliar; b. cornee;c. iris; d. coroida.
ln structura retinei se gasesc celule a. functio4ql$;
:. de sustinere; c. secretoare; d. de asociatie. 'lr',,'{i
lnervafia motorie a globului ocular este rea[[dt6'de
-ervii cranieni: a. oculomotori; b. abducengi;c. trohleari;
-2 : cohleari.
.\comodarea se realizeaza datorita: a. aparatului
este reprezentat de timpanlPeretde medial prezinta
din: fereastra ooala si fereastra rotunda La nivelul
peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio,
:; prip care,gqglllppang_lui comunica cu nazofaringele.
Aceasta comunicare are rolul de a egaliza presiunea pe
ambele fete ale timpanului.
Urechea medie coniine in interiorul sdu un lant arti-
culat de oscioare: ciocanul nicooala si sciirfla Cio-
canul si scarita au fiecare c6te un muschi. muffii I

:^-spensor al cristalinului; b. elasticitafii cristalinului; iffi-nuluFcare diminueaza vibraliile';"iJiffi- .i

niretil
: i-nuschilor oblici inferior si superior; d. muschiului nEe:limgggfrigl:grifei care le amplifica pe cele sla-
I -Ar. be, regland intensitatea tindei sonore. I
!eleg
a Aflati raspunsul corect. lJrechea intemi este formata dintr]un sistem de
\uschiul ciliar este format din fibre: a. striate; incdperi, numite leb4$ ss3!, sapate in stdnca tempo-
: :etede; c. mixte, cu rolin acomodare; d. speciale, ralului. In interiorul labirintului osos se afla labirintul

clu.$e
:- rcl fotoreceptor. \
membranos. intre labirintul osos gi cel membranos se
)istanta cea mai apropiata de ochi la care se aflit oerilimfa
t#
,

adre Labirintul osos este format din ve.stibulul osos,

6'fr.
,
=:e clar, fara acomodare, este denumita: a. fovea
::-tralis; b. punct proxim; c. macula lutea; d. punct canalele
* semicirculale osgase si melcul osos.
-::,otum; e. prezbiopie. in pla-
Cele trdi cariale ie-iciicutuie'osoase'se afla
ipituL
lelulele cu conuri conlin pigmenli sensibili la nuri perpendiculare unul pe celalalt. Fiecare canal
ratin
:-.:area: a. rogie; b. albastra; c. verde; d. toate semicircular se deschide la o extremitate a sa printr-o
cazud -:--aunsurile sunt corecte. dilatafie mai larga, numita gnqzuLe La cealalta extre-
trige
mitate, sandul-aderior sAu,n-qgJe cu cel posterior in-
tr-un canal comun inainte de a se deschide in vestibul.
(Jr,fr) Melcul osos este situat anterior de vestibul 9i pre'
Analizatorul acu sti co-vesti b u Ia r
zinta o forma conica, cu un ax osg_s. qentr.al, numit co:
Analizatorul acustic gi analizatorul vpg!!bu!ar:- pen' lumela, in jurul caruia melcul osos realizeazl 2t/z ture.
trr Rg4in corpltlgli.Lrc!rus 9i 4q!g3lg- sunt situafi Pe columela se prinde lama splahosoasa, care
h rrechea interna. Fiecare are cdte un nerv care con' este intregita de membrana bazilara a labirintului mem-
**- & impulsV} nglrul-asustic (gqhlgrfl, respectiv, branos si membrana vestibulara Reissner. Aceste doua
| rErrl vestibu'lar. Pe traiectul nervului cohlear se afla membrane compartimenteaza lumenul osos in rumpa I
U ex-
h pq'
Ffinii spilA Corti,'iar pe traiectul nervului vestibu' Jgg!{!gla, situata deasupra membranei vestibulare, ).'g,i"
h - dla ganglionul vestibular Scarpa. Cei doi nervi se -rarnpa timpanigi, sub membrana bazilardr, si canalul._/ 0
liv.ln q si formeaza perechea VIII de.nervl granieni. intre membrana bEiEraI
thd*; umand poate percepe Uldii8tMe, /repetate @ranos),
mem6ilna vestibulaE-$i-peretele extern al melcului
h:
etrele
EEo anumita or{ine (ggpte) sau succed6ndu-se
Esrlai?gomotil
osos. Rampele vestibulara gi timpanica contin perilim-
fa. iar canalul cohlear. endolimta. Sore v6rful m-friliil.
ba. in
h ceea ce privegte analizatorul vestibular, el are
f ErSadeaf urnizainf ormaf iiqgupfe_p_o?ili_e"i"gi"m1gq3: \
l-
ea in Labirintul membianoseste fonnat dintrun siJtem
fu corpului in spafiu, pe baza carora declangeaza
de camere, situate in interiorul labirintului osos.
tftxi6ltpo-5mrAb qi@stuale. La aceasta funcfie mai
Vestibulul membranos este format din doua cavitati:
trrtcpA gi informa[iile culese de la receptorii rI];gEE, utricula, situata in partel superioara a vestibulului, si
ki kinestezici, cutanali (tac1prTiyl:] oqli.i. (pXl o
Beceptorul auditiv "ii ---'u/
7 sacula, sub utrisula. In utricula se deschid cele trei
canale selnicirculare membranoase (fig. 53).
rmpla
Perfectionarea aparatului acustic a determinat dez- Din partea inferioara a saculei pornegte .canalul
erde
*,-ttdreo unor anexe importante: urechea externa gi cea cohlear care confine organul Corti, cu receptorii acusti-
su
ttru -€die, care nu au nici o relatie cu aparatul vestibular. EiOrganul Corti este agezat pe membrana bazilara.
[hechea ortemd cuprinde: pavilionul pi c.on9g!U! \entrul organului Corti se gasegte un spa[iu tri-
ldtliv extem. unghiuldtrnumit tunelul Corti. Pe laturile acestuia se afla
_-:
 Funcliile fundamentale algrorganismului uman
-
o,,stil'f i?ii

.t

u/"
109
Fio. 53. Llrectrea l. ciocanuL 2 nicovala; 3. scarila; 4. fereastra ovala; l^ruL t

5.-nervul vestibula[ 6. nerv cohleal;7. melcul; 8. trompa lui Eustachio;

9. casa timpanului; 10. timpanul; 11. conductul auditiv extem; 12 pavi-
78 rit,'r"r
Iionul urechii.

celule de sustinere. Tunelul este traversat de fibre den-

dritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti.
Deasupra celulelor de suslinere se gasesc qeJulele.
auditive. La polul bazal al celulelor auditive sosesc ter-
;.i"-mi dendritice ale neuronilor din ganglionul sPiral
k
Corti. La polul apical al celulelor auditive se gasesc cilii -#
auditivi, care patrund in lqembrana retictrlata secretata
de celuiele de sus[inere. D@cililor auditivi se afla
membrana tectoria (fig. 5a)
Receptorii vestibulari
Sunt situali in labirintul membranos. in utricula 9i
sacula se gasegte c6te o WSlgrespectiv ulricula{1fi
,L saculard, formate din celule de sustinere, agezate Pe o
riieinEana bazald, peste care sunt dispuse celule sen-
zoriale cu gili. La polul bazal al celulelor senzoriale so-
sesc dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular IV-lea nburon al caii acustice se gaseqte in
Scarpa. Cilii sunt inglobali in membrana otolitica, in geniculat medial. Axonul celui de-al lV-lea neuron
care se afla granule de carbonat de calciu 9i magneziu, froiecteaza in girul temporalsuperior
(fig. 55).
numite otolite. Crestele amnr rlar-eJocalizate in ampulele in jurul ariei primare se afla aria secundara sau
canalelor semicirculare membranoase, sunt formate din asociatie, care primegte aferenfe de la aria primara.
celule de susfinere gi celule senzoriale. L-a polul apical, Calea vestibular6. Primul neuron se afla in g
celulele senzoriale prezinta cili care patrund intr-o cupo- glionul vestibular Scarpa. Dendritele primului
la gelatinoasa, iar la polulbazalse gasesc terminalii den- ijung la celulele senzoriale cu cili din macula 9i
dritice ale neuronilor din ganglionulvestibular Scarpa. amputare, iar axonii formeaza ramura vestibulara
Segmentele intermediar 9i central perechii a VIII-a de nervi cranieni (nervul vestit
cohlear). Ramura vestibulara se indreapta sPre
Calea acustici. Primul neuron se afla in ganglionul
patru nuclei vestibulari din bulb (superior, inferior,
spiral Corti. Dendritele primului neuron ajung^la polul
bazal al celulelor auditive cu cili din organul Corti, iar ial gi medial). La acest nivel se afla cel de-al ll-lea
axonii formeaza nervr-rl cohlear, care se indreapta spre ron al caii vestibulare 9i de aici pleaca mai multe
cei doi nuclei cohleari (ventral 9i dorsal) din punte, unde culg gi anume:
se gasegte al ll-lea neuron. Axonul acestuia se incru- . fasciculul v-estibulo-spinal, spre maduva ('

cigeaza, dupa care urmeazd un traiect ascendent spre troleaza tonusul muscularl
 Analizatorri

.zsciculul vestibulo-cerebelos, spre cerebel (con- decalajului in timp dintre semnalele acustice care intr6
Srca echilibrul static Ei dinamic); in cele doua urechi 9i prin diferenla de intensitate a
f -fusciculul vestibulo-nuclear, spre nucleii nervilor lll sunetului care ajunge la cele doua urechi.
Fiziolmia analizatonrlui vesftuhr
Eru::"*",::?1,:','JS:,%Ti:I""?:Tlffi #ivrt^ht Rnalizitorul vestibular are rolul de a informa cre
iierul
I -*rtulul vestibulo-talamic, spre talamus: de aici,tl!,r despre pozilia capului in spaliu 9i despre acce
acesta este supus.
lerarile liniare sau circulare la care
If-;-reanismul
fuele talamecorticale, se proiecteazd P? TWfr.J{
Simtul vestibular nu este propriu-zis un simf al echili-
auditive
recepflei
-r*uusllll,IltiictPl.IEroulllLtYE |t*
t1]Ltr.d1.tl,
/l'ttt W?,
-.l=drea umana percePe sunete cu fr€cvenfl cu- brului, ci o componenta importanti a mecanismelor
-rn inte 20 si
intre ;i -amplitudini
9i 20000-Hz-si amplitudini intre Q*9i [9i care contribuie la reglarea echilibrului, alaturi de ana-
lizatorii kinestezic, vizual, tactil 9i de cerebeL
E.f#*'"t:;m:!H1'de
r ale aerului
qarelen ei con- Segmerltul Periferic
Rieptorii maculari sunt stimulatimec-anic de catre
si au ca proprietali fundamentale: '
. r,zltimea,
-altimea determinatd frecvenla unde
de frecventa undelor; otolite. Stimularea are loc at6t in conditii iiatice, c6t 9i
. :.iensitate4 determinata de amplitudine; dinamice. Cdnd capul sta nemigcal otolitele apasa prin
o l^.'i}.ratiila
timbrul, determinat de amnnir
vibraliile armonice supe' greutatea lor asupia cililor celulelor senzoriale, care tri-
n-are rnsotitoare. irit impulsuri spie centri, informdndu'i asupra poziliei
:aurcU senzoriale de la nivelul organului Corti -capuluiin raport cu direclia vectorului gavitafional'
'Cand accelerdri liniare (ina!n-
r-::sforma energia mecanicd a sunetelor in impuls ner- capul gi corpul suferd
u:: Sunetul este transmis p6na la organul Corti, ince te, inapoi sau lateral), fortele de-!4sEie- impingL-ololitele,
:a-,,i de la nivelul pavilionului urechii, care capteaza si care sunt mai dense decat endolimfa, in sens oPus
jrieaza sunetele spre conductul auditiv extern. La ca- deplasarii. Astfel, se declangeazd la nivelulcentrilor ner-
:ai acestuia, unda sonord pune in vibralie membrana vogi reaclii motorii corectoare ale pozi[iei corpului si
:-oanului care, la rdndul sdu, antreneaza lanful celor capului, in vederea men[inerii echilibrului pe toata dura-
T-= rscioare. Perforaliile timpanului nu duc la surditate,
:-,urnai la o scddere a acuitalii auditive a urechii res-
:,=:il'e Unda sonora este transmisa mai departe, suc-
:=r. ferestrei ovale, perilimfei gi endolimfei. Variafiile
c fresiune ale endolimfei fac sa vibreze membrana
:Elar-a, pe care se gasegte organul Corti.
.lbraiiile membranei bazilare antreneazd celulele
aritve ai caror cili vor suferi deformalii mecanice la
::r,actul cu membrana tectoria. Inglinarea cililorintla*-
:r-e depolarize4zA- celuhle, iar in direclia opusa le
U
E=AslAriaeaaa,. Depolarizdrile celulelor senzoriale,
a E-frecven.ta potenfialelor de ac.ti1gle, iar hperpola-
-=rile o reduc.
AI \,embrana bazilara are o structura comparabila cu 8
xt .l. lzonatoLcu coarde caruia ii corespund particula-
.u=i de elasticitate gi de rezonanla: baza melcului intra 7
se
- :ezonan[d cu sunetele de frecvenfa inalta
de -:
I0ljz), miiiocul membranei bazilare rezoneazd cu
(S-QOQUzL iar v6rful melcului, cu
meaii
-flente
:=rente joase (2G500 Hz).
Ar}
'on Trarsrnitenea sfimulului auditiv. Fiecare neuron sen-
:E, din ganglionul spiralCorti transmite impulsuri.ner
ste -t-e d6 li o anumita zona a membranei bazilare.
a r.=asti specializare zonala se pastreaza in continuare
rlc s e celelilte stafii de releu ale caii acustice. Sunetele
cei
rte
l anumita frecvenfa activeazg anumi[i neuroni
-::rteari, de la
coliculari 9i metatalamici. in acest mod, exci-
organul
eu- ;aiie sonore, separate in frecvenlele compon-ente la Corti -t
;ci- r'.dul membranei bazilare, se transmit prin "fire izo' Frg, ,5. Caile de condrc€r€ ale analizatorului alditiv: 1' talamus;
a:' spre neuronii corticali. Z-cortexul auditiv (lobul temporal); 3. corpligedculat mediat din.
dentificarea direcfiei de unde vine sunetul se rea- metatalamys; 4gqJ5++d$+5. nerv vestibulo-cohlear (Vlll);
i:d prin doua mecanisme principale: prin detectarea 6punte; Tmeie'ncefal; 8. coliCul inferior.
51
Func[iile fundamentale
ale or"ganismului uman
nu detec-
ca receptorii*it-{::i
ta miscarii' De remarcat respectiv a capului'
teaza viteza de deptasare'I.-oi[uiui, orizoltala'
ci acceleralla (cei ain u"tricuij'- -Ucceterafia
Reieptorii analizatorului
iar cei din sacula -.'"tii;-dt) posturale. O modi-
vestibular sunt gr r"o,rTinoiiun"xe reflexe care
ffi$;slcl a poziteilorpului declan'geaza
si a echilibrului''
aiuta la menfinerea postuiii echi-
Receptorii otolitici'nl'
";;;iiiiii" i;itLipg lu,T:ltln"'"a
circutare ale capului ei
rbr;[,;H "ttlr"liiiior'
corDului. gelatinoase' care se
'"'"ci"li"rc ampulare si cupolele
-JJti"o-iitillare'
reprezinta cel
oasesc la baza tunur"io'
ie-al doilea orgun '"t"i'toi
J anafizatoruluj vestibular'
de ment'n"J'iu
in condiliile ac-
responsabil "tf'liu'utui
i Ei.topYlut:'Cilii celule-
celeratiilor circulare uf"'t"puf sunt excitafi
ior senzoriale din canil"f"""tnitirculare migcare de
orice
mecanic de deplasar;;;J*fti'
rotatie a capului to'pului antreneaza rota[ia si- I
multana a canalelor
'u'i aflate in planul rota' "n.
o'uuit'
tiei respectiv"' Oin tuiiiu in"tti"i' endolimfa dil it:"::
'"]'it-i'[utu'e I
;;;;h',;;,f eriodepras:::i":li:?,'J,ff iilou'li)t'l' v
inclina cuPola in sen ale capului este
Recepfionar* rn'tti'if--circulire cele
oosibila datorita on"niiii
tLalelor.semicirculare i n
pffii;i;6;ii'ffi ii;"t'i sagitar)'
Hi orizontar si

4ioo,"{q:
#
/ l'Ltligtt\A- " rj'" '-'
|^4:9!'a'
tAt
Fis.56.Md;d;t"mt1i-^:B'i:"]f,:"''i:*,'1.?il1i
l' oto'te; z' cerurE "' """i;ilI pozifia aplecat inaint'
il"q.:ft
r'<upola gelatinoasir; b' '
i;
"IflIi,r1";"T,'d1",-t:::Y,Y":l'*i;llii
,,

Transmiterea infec[iei se
face dj F p'
,"rrouni"tu, a" tu animale la om'
Tra191tt
il
[;"ffi, t J, iit p'"u"nirea raspanirii
bolnave 9i p
TEME 9l APLlcATll face prin tratarea persoanelor
de igiena riguroasa'
O Aflati rdsPunsul corect' Acneea
Receptorii *uturu'i Jin
utricula 9i sacula de' folict
' iiJuri-lnflu*atorie ce afecteazd
int:lll:
tecteazd:a.vitezade.deplasareacorpului;b.viteza n"J"fr' complexa
orizon- ?i.
::ilil;e'tu ni'"tuiclpului; c' accelera[ia
onzontara'
Al;;;;rin sfecial adolescenfii' uneon
"i"p.togenie
(

iufa Ei verticala; d' acceleratia ale capului un uspect psiho'social important'

circulare
Recepfionar"u rn'itaiiroi HerPesul
canalelor semicircu'
este posibila datorita'orientarii
u' i1 9$ orizontal il;G;, virusul HerPes simPlex con-s
mucoase cy
;"':,: 5.;;L"ii""ta"ii"git'r' tiu ,n"i eruplii cutanate sau
9i sagital; d. in
'a;
si vertical; c. in plan irJntut,"orirontal i#ti;'0;;id;" p" o bazd eritematoasa)'.ln
,i* t*ir"rsal 9i longitudinal' .. .,.. tt:TT'l:
Pd#ffi,i;;ul tiunt*itere a stimulului auditiv'
at
fi primara sau recurent6' Se.poate
face cu medicamente anttv
i"rupiu se
ori',.
Piodermitele
'SrJin]".Ui
igiend 9i patologie bacteriene cutanate' .de ^c
Noqiuni elementare de ficiale, beneficind de regula
de. terapte to

Micozele
pot fi provocate de der- ;btt";. APar in sPecial la coPii'
Infectiile fungice cutanate Rinitele
'e-a"*
p'od"'il;;;" tegumentara superfi- qi vasodilatatie la nivelul muc
matofiti, .ur" de levuri
ciala si a anexelor t'it"ti" ipt''
utlghii;' obstr
-sau
pot aiecta ei mucoasele'
*ulif"ttuta clinic prin rinoree 9i
;fi;;;;ia; iaiau'"