Increngatura ARTHROPODA

Artropodele reprezinta cel mai dinamic grup de animale care a populat si populeaza si in continuare Terra. Aparute la inceputul paleozoicului sau chiar mai devreme - probabil din vietati din fauna de tip Ediacara asemanatoare cu Spriggina sau Parvancorina - artropodele s-au diversificat extrem de mult, ajungand in prezent sa domine ca numar si biomasa in multe din ecosistemele globului, fie ca este vorba de ecosisteme marine fie ca este vorba de ecosisteme terestre. Corpul atropodelor este alcatuit din segmente articulate mobil, iar in mod primitiv, fiecare segment poarta o pereche de apendice ambulatoare, articulate, alcatuite din articole. Denumirea grupului vine de la faptul ca spre deosebire de celelalte tipuri de nevertebrate apendicele ambulatoare (picioarele) sunt prevazute cu articulatii. Corpul lor (atat segmentele cat si apendicele) este protejat la exterior de un exoschelet chitinos format din trei straturi: un strat extern - epicuticula, care este subtire si impermeabil, exocuticula, un strat gros, rigid si puternic chitinzat, care reprezinta principala protectie impotriva factorilor de mediu si a dusmanilor, si un strat intern, endocuticula, de asemenea gros, dar elastic. Datorita acestui aspect, cresterea taliei nu poate avea loc la artropode decat dupa ce stratul de protectie a fost indepartat in timpul naparlirii. Pentru atingerea taliei adulte, artropodele naparlesc de mai multe ori, uneori modificandu-si uneori si forma corpului. Corpul este alcatuit din segmente asemanatoare ca dispunere la larve si la formele primitive cu segmentele de la anelidele polichete (grup din care artropodele actuale descind). La zonele de articulatie, exocuticula este foarte subtire, astfel realizandu-se o imbinare elastica intre segmente sau intre articolele apendicelor. Segmentele corpului artropodelor au intotdeauna aceeasi arhitectura. Dorsal, segmentele sunt protejate de un scut puternic chitinizat, denumit tergum (lat. tergum - acoperis) sau tergit, care poate prezenta si expansiuni laterale; ventral, se gaseste o alta piesa, mai slab chitinizata comparativ cu tergitul, denumita sternum sau sternit; partile laterale ale segmentelor sunt protejate de doua pleurite - unul drept si altul stang - slab chitinizate. Toate aceste scuturi chitinoase sunt articulate mobil intre ele. Apendicele ambulatoare se articuleaza intotdeauna intre sternit si pleurite. Artropodele au corpul organizat pe tagme sau regiuni. De regula se distinge o zona cefalica clar delimitata de restul corpului, si rezultata prin fuziunea mai multor segmente cefalice. Urmeaza o zona toracica urmata de o zona abdominala, terminata cu un telson. Toate segmentele corpului, cu exceptia telsonului poarta in mod primitiv o pereche de apendice. Tagmatizarea difera de la un grup la altul - astfel, la chelicerate corpul se imparte intr-o prosoma si o opistosoma, la crustacee si la insecte se regaseste schema prezentata anterior iar la miriapode doar tagma cefalica este diferentiata, restul segmentelor fiind mai mult sau mai putin identice. La randul lor, apendicele ambulatoare au o structura caracteristica. Primitiv, ele sunt de tip biramat, iar la formele evoluate, fie ca sunt marine fie ca sunt terestre, apendicele (fie in totalitate, fie doar o parte a lor, sunt de tip uniramat). In ce priveste structura interna, artropodele prezinta de asemenea o serie de trasaturi comune. Astfel, musculatura este fasciculata. Cavitatea interna a corpului este un hemocel plin cu hemolimfa, datorita faptului ca sistemul circulator este de tip deschis. Sistemul digestiv este complet, alcatuit din orificiu bucal inconjurat de piese chitinizate de origine ectodermica ce formeaza aparatul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin mediu, intestin posterior, rect si orificiu anal. Dintre aceste componente, doar stomacul si intestinul mediu au origine endodermica, restul partilor avand origine ectodermica. Dintre glandele digestive se remarca glandele salivare si hepatopancreasul (acesta din urma lipsind insa la unele grupe). Sistemul respirator este diferentiat in functie de tipul de habitat pe cate il ocupa - formele acvatice respira pe toata suprafata corpului (cele de talie foarte mica) sau prin branhii, in vreme ce formele terestre respira prin plamani sau trahei. Excretia se poate face in mai multe

moduri - prin intermediul tuburilor Malpighi, care se deschid la limita dintre intestinul mediu si cel posterior, plutind cu celalat capat in cavitatea interna a corpului, prin glande aflate in apropierea unor perechi de apendice (glande coxale), prin celule specializate (nefrocite) sau pur si simplu prin depunerea catabolitilor in tegument si eliminarea lor odata cu cuticula veche, la naparlire. Sistemul nervos este de tip scalariform. Exista un creier bine dezvoltat, format din trei zone - protocerebron care inerveaza ochii, deutocerebron, are inerveaza antenele si tritocerebron care inerveaza piesele bucale. Creierul este legat de lantul ganglionar ventral de o comisura circumesofagiana. Lantul ganglionar ventral este reprezentat de o pereche de ganglioni in fiecare segment al corpului, ganglioni legati intre ei prin comisuri si conective. La formele primitive sistemul nervos este de tip scalariform, in vreme ce la unele tipuri specializate, apar concentrari nervoase, de regula la nivelul Sexele sunt de regula separate, hermafroditismul fiind o exceptie. Gonadele sunt perechi sau unificate, existand de asemenea glande anexe la unele grupe. Fecundarea este de regula interna. Ponta este depusa in pachete, uneori femelele protejand-o pana la eclozare. Stadiile juvenile pot sa semene sau nu cu adultul. De regula, o mare parte din formele acvatice au stadii larvare mult diferite de adult ca talie, morfologie si ecologie; la formele terestre, de cele mai multe ori la stadiile juvenile seamana cu adultul, exceptie facand insectele evoluate din grupa oligoneopterelor. Din punct de vedere sistematic, artropodele se impart in doua subincrengaturi - Arachnata, care cuprinde trilobitii si cheliceratele actuale, carecterizate prin absenta antenelor si prezenta chelicerelor, si Mandibulata, care include crustaceele, cele patru clase de miriapode si insectele, forme care au mandibule si antene.

Crustaceele aparin de grupa artropodelor subgrupa Protostomia, cuprinznd aproap e 40.000 de specii. Ele variaz ca form i ca mrime avnd dimensiuni de la civa mm pn la 0,6 m. Majoritatea sunt animale acvatice, mai puin terestre. Printre crustacee se pot ntlni att animale motile, ct i animale sesile. Organizarea structural a unui crustaceu Corpul crustaceelor este alctuit dintr-un cefalotorace i un abdomen, fiind acoperit cu o crust din calcar i chitin. Racii au pe cefalotorace: 2 ochi, 2 antene care sunt organe de sim, o cavitate bucal cu flci tioase, 5 perechi de picioare, prima pereche purtnd chelipede (cleti).Abdomenul este alungit i mai ngust comparativ cu cefalotoracele, format din 7 segmente. Ultimele 2 segmente formeaz o coad cu care lovesc apa i se deplaseaz. Pe primele 5 segmente exist picioare mici i scurte. Mai sunt de asemenea 4 perechi de apendici care se prind de 6 segmente articulate mobil. Crustaceele respir prin toat suprafaa corpului sau prin branhii. Sngele este albastru datorit unui pigment. Reproducerea este sexuat. Clasificarea crustaceelor

Crustaceele cuprind peste 50.000 de specii, fiind clasificate n ase clase: Branhiopode Cephalocaride Malaconstraca Mystacocarida

Ostracode Remipedia

Arahnidele (lat. Arachnida) sunt artropode chelicerate. Denumirea clasei provine de la cuvntul grecesc (arachne) pianjen, exist o legend despre Arachne, o estoare care a fost preschimbat n pianjen de ctre Atena. Se cunosc n jur de 100 000 specii de arahnide care triesc pe uscat, n sol, n ap, paraziteaz plante, animale i oameni *1+. Cei mai cunoscui reprezentani ai clasei sunt: pianjenii, scorpionii, opilionii i cpuele. tiina care se ocup cu cercetarea arahnidelor se numete - Arahnologie. Descriere Arahnidele se deosebesc de insecte, totui, uneori pianjenii, cpuele, scorpionii sunt numii de nespecialiti insecte. Caracter Arahnide Tagmatizare Insecte 3 regiuni: cap, torace, abdomen

2 regiuni: prosom (cefalotorace) i opistosom (abdomen) prezeni abseni absente prezente 4 perechi 3 perechi

Pedipalpii i chelicerele Mandibule i maxile Numrul picioarelor Aripi

absente prezente

Morfologie extern *modificare+ Scorpion (Cercophonius squama) Cum s-a menionat, corpul arahnidelor este constituit din 2 pri: prosom i opistosom. Prosoma este regiunea anterioar a corpului i poart ochii, orificiul bucal, cte o pereche de chelicere i pedipalpi i 4 perechi de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentat, doar la solifuge, schizomide i palpigrazi ultimele dou segmente prosomale sunt libere. Chelicerele sunt alctuite din 2 3 articole, dintre care ultimul este mobil. Ele sunt situate anterior orificiului bucal. Chelicerele se termin cu cleti mici care particip la frmiarea hranei. Pedipalpii reprezint membre formate din 7 articole. La scorpioni i pseudoscorpioni, pedipalpii sunt transformai n cleti masivi i puternici, cu rol n apucarea i frmiarea przii. La opilioni, solifuge forma pedipalpilor nu se deosebete de cea a picioarelor, ndeplinind funcia tactil. Opistosoma este format din 12 segmente. La scorpioni opistosoma este divizat n mesosom i metasom i se termin cu telson. Segmentele opistosomei acarienilor sunt contopite.*2+ Corpul arahnidelor este acoperit cu o cuticul chitinoas. Cuticula apr animalul de dumani i previne deshidratarea, de aceea arahnidele pot supravieui n zonele aride. Duritatea cuticulei este oferit de proteinele incrustate cu chitin. De cuticul sunt ataai muchii.

Anatomie Caracteristicile de baz ale Arahnidelor include patru perechi de picioare (1) i un corp mprit n dou tagme: cefalotorace (2) i abdomen (3). Sistemul nervos este constituit din creier, mas ganglionar i lanul nervos ventral. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron - situat anterior - care inerveaz ochii i tritocerebron - situat posterior - care inerveaz chelicerele. n prosoma arahnidelor este prezent i o mas ganglionar subesofagian care inerveaz pedipalpii i picioarele. Lanul nervos ventral, constituit din 7 ganglioni, cel mai bine este prezentat la scorpioni. La pianjeni lanul nervos este contopit cu ganglionul din prosom. La opilioni i acarieni sistemul nervos este concentrat n ntregime n jurul esofagului, formnd un inel circumesofagian. Organele de sim. Cel mai dezvoltat i important sim al arahnidelor este cel tactil. Corpul lor - mai ales pedipalpii i picioarele - este acoperit cu periori senzitivi numii trihobotrii, ei recepioneaz temperatura aerului, vibraiile, presiunea aerului. Organele oflactive sunt reprezentate de organele filiforme - orificii n cuticul de 50 - 160 mcm, la captul crora se afl celule senzitive. Organele liriforme sunt rspndite pe toat suprafaa corpului. Vederea este asigurat de ochi simpli (oceli), n numr de 2 - 12, situai dorsal pe prosom. Pianjenii au ochii dispui n form de 2 arcuri cte 4, iar scorpionii au o pereche situat median i 2 - 5 perechi - lateral. Pseudoscorpion Aparatul circulator este de tip deschis. De le inima tubular, aflat m opistosom, pleac aortele anterioar i posterioar i vasele laterale, care se ramific n arterii. La pianjenii aorta posterioar lipsete. Hemolimfa (sngele) ca pigment respirator conine hemocianin, n componena creia intr cupru. Respiraia se realizeaz prin plmni (saci pulmonari) i trahei. Sacii pulmonari reprezint o invaginare n cuticul, pereii lor formeaz lamele pulmonare n care i are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se ntlnesc arahnide numai cu plmni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (pianjeni superiori). Att traheile, ct i plmnii se deschid n exterior prin stigme. La unii acarieni respiraia are loc prin tegument. Aparatul digestiv. Arahnidele sunt animale carnivore. Digestia ncepe extrabucal, n corpul victemei sunt introduse enzime ce descompun proteinele. Apoi, hrana lichifiat este aspirat cu ajutorul muchilor puternici, care nconjoar tubul digestiv. Tubul digestiv este format din: orificiul bucal, eso fagul musculos, stomac, intestin mediu i posterior, i anus. n intestin se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o gland digestiv care excret fermeni ce continu digerarea, totodat, al absoarbe substanele nutritive. Intestinul mediu mai formeaz invaginri, numite diverticuli intestinali. n diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explic faptul de ce arahnidele rezist mult timp fr hran. Excreia este ndeplinit de tuburile lui Malpighi , ce se deschid n intestin, i de glandele coxale, aflate n prosom. Produsele de excreie ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizat n anumite scopuri. Pianjenii, de exemplu, depoziteaz guanina n celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le ofer culoarea alb. Organe speciale Glandele veninoase - produc venin, cu ajutorul cruia prada este paralizat sau ucis (scorpioni, pianjeni); Glandele sericigene - produc mtase utilizat la construcia pnzei, coconilor (pianjeni, pseudoscorpioni).

Reproducere Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei pare, la unele ordine ele pariala se contopesc. De la gonade pornesc 2 oviducte sau spermiducte, n dependen de sex, care se deschid n orifi ciul genital. Fecundaia este intern. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea este nsoit de lsarea spermatoforului. Dup fixarea lui pe substrat, masculul dirijeaz femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel nct spermatoforul s nimereasc n orificiul femel. Masculii pianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, ns scorpionii sunt vivipari. Ecologie Cpu Arahnidele sunt artropode terestre, populnd diverse habitate terestre - deerturi, pduri, tundr, pajiti, muni, solul, peteri etc. ns se ntlnesc specii de pianjeni care triesc n apele dulcicole (Argyroneta aquatica), unii acarieni au un mod de via acvatic dulcicol sau marin. Datorit cuticulei impermiabile ele pot s triasc chiar i n deerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se ntlnesc n perioada de mperechere. Dar sunt i forme sociale, pianjeni care es pnze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele de arahnide sunt carnivore, vneaz prada n diverse moduri. Printre opilioni i acarieni se ntlnesc i specii ce se hrnesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prins din ambuscad, pianjenii folosesc pnzele sau este vnat n mod activ. Dup detectarea przii, arahnida sare fulger din ambuscad i o atac. Prada este capturat cu ajut orul chelicerelor i pedipalpilor. Pentru aceasta aceste membre sunt nzestrate cu chel i ghiare, remarcabili sunt pedipalpii scorpionilor i pseudoscorpionilor cu aspect de clete. Victima este lichifiat cu sucuri digestive, bogate n enzime i fermeni, avnd loc digestia parial. Apoi, lichidul rezultat este aspirat de faringele sau stomacul musculos. La unii reprezentani orificiul bucal posed un mecanism de filtrare constituit din periori. Acest mecanism mpiedic ptrundere unor particule de cuticl sau alte impuriti. Opilionii sunt lipsii de acesta i ei consum particule solide de hran, fr vreo digerare anterioar. n general, aceste animale pot supravieui fr mncare pn la un an, chiar i mai mult. n schimb la o mas bogat ei consum fr msur. Arahnidele sunt animale att diurne ct i nocturne. Reprezentanii ce triesc n habitate aride, scorpioni, solifuge, prefer s ias la vntoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride n vizuini, printre stnci, sub pietre. Printre arahnide se ntlnesc i forme cavernicole, ca pianjeni, ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepia solifugelor care alearg foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Sistematic Opilion, (Rilaena triangularis) Pianjen, (Araneus ventricosus) Reprezentanii actuali ai clase Arachnida sunt grupai n 10 - 11 ordine. Principala contravers o constituie Acarina, nu exist o nelegere privind unitatea taxonomic. Unii acariologi susin c acarienii reprezint un ordin, alii subclas sau chiar clas. Sistematica intern a grupului este la fel inceart. n prezent se observ tendina de a divide acarineni n 3 ordine: Acariformes, Parasitiformes i Opilioacariformes. Anterior, Tardigrada i Linguatulidae erau incluse n clasa arahnidelor, n prezent ele fac parte din crustacee.

Trigonotarbida (fosil); Araneae 40 000 specii: Mesothelae; Opisthothelae: Araneomorphae; Mygalomorphae; Phalangiotarbida (fosil); Opiliones 6 300 specii; Palpigradi 80 specii; Pseudoscorpionida 3 000 specii; Ricinulei 60 specii; Schizomida 220 specii; Scorpiones 2 000 specii; Solifugae 900 specii; Haptopoda (fosil); Thelyphonida 100 specii; Acarina 30 000 specii: Acariformes: Sarcoptiformes; Trombidiformes; Opilioacariformes; Parasitiformes.

Insect Insecte Insectele reprezint o clas de animale nevertebrate hexapode*1+aparinnd ncrengturii Arthropoda, subncrengtura Hexapoda.

Cea mai larg i uniform rspndit categorie taxonomic din cadrul artropodelor, insectele alctuiesc grupul cel mai divers de animale de pe Pmnt, arealul fiind cu precdere uscatul, existnd cu mult peste 1.000.000 de specii, dintre care aproximativ 925.000 au fost cercetate i descrise. Insectele reprezint, de departe, cel mai numeros grup de animale de pe Pm nt, reprezentnd 95% dintre artropode i 65% dintre numrul membrilor regnului animal. Corpul lor este mprit n 3 pri: cap, torace i abdomen. Referitor la insecte Plinius cel Btrn spunea: n nici una dintre lucrrile sale Natura nu i -a artat originalitatea mai mult dect n cazul insectelor.*necesit citare+ Insectele pot fi gsite n aproape toate mediile, dei numrul de specii care s -au adaptat la viaa n ocean, unde predomin crustaceele, este destul de mic. Partea Exoptherigota a Neopterei este uneori divizat n Orthopteroida (cerci prezent) i Hemipteroida (cerci absent), denumite de altfel i Exopterygota inferioar i Exopterygota superioar. tiina care se ocup cu studiul insectelor poart denumirea de entomologie. Exist aproximativ: 350.000 specii de crbui, 170.000 specii de fluturi, 120.000 specii de mute, 110.000 specii de albine i furnici, 82.000 specii de ploni, 20.000 specii de lcuste, 5.000 specii de libelule, 2.000 specii de calugrie.