REFERAT

~ Reptile ~

Numele elevului:Cristea Andreea Catalina Clasa : a IX-a E Numele profesorului: Balan Nicoleta

Cuprins

1.Caractere generale 2.Clasificare 3.Reprezentant 4.Stiati ca...? 5.Teste 6.Rebusuri 7.Bibliografie

Caractere generale

Reptilele sunt o clas de vertebrate ovipare, poichiloterme, cu corpul

acoperit de o piele groas, solzoas, fr picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, i cu inima tricameral. Doar cteva duc un mod de via acvatic sau semiacvatic. Se cunosc aproximativ 7000 de specii de reptile. sunt mai bine adaptate la viaa terestr dect amfibienii au piele solzoas sau acoperit cu plci osoase dublate de plci cornoase sunt animale trtoare respiraia este pulmonar nmulirea se face prin ou care se clocesc singure la soare; fecundaia este intern temperatura corpului este variabil dup temperatura mediului nconjurtor (poichilotermie)

Corpul reptilelor poate fi alungit (oprl, arpe, crocodil) sau rotund (broasc estoas). Pielea lor solzoas micoreaz evaporarea apei din corp i le d posibilitatea s triasc n zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltai. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite s vad la distane mari. Coloana vertebral are 10 vertebre (oprla) sau mai multe. Cutia cranian este unit cu prima vertebr. Din aceast cauz mobilitatea capului este mare.La erpi, coastele nu sunt unite ntre ele prin intermediul sternului, putnd s nghit hrana mai bine. Reptilele au o musculatur dezvoltat, n special a membrelor. Sistemul digestiv este mprit n mai multe pri: cavitate bucal, faringe, esofag, stomac, intestin subire, intestin gros. Cavitatea bucal este bine delimitat. Mandibula se articuleaz de craniu prin intermediul osului ptrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de larg a cavitii bucale. Spre deosebire de peti i amfibieni, dinii prezint o relativ specializare. Intestinul gros se deschide n cloac. Reptilele sunt primele vertebrate, a cror respiraie este exclusiv pulmonar. Plmnii sunt alungii.Inspirarea se face datorit lucrului muchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima este tricameral, numai la crocodili este din 4 camere. Inima prezint 3 camere: dou atrii i un ventricul. Sngele arterial este separat de cel venos mai bine dect la amfibieni datorit unui nceput de perete despritor n ventricul i amplasrii principalelor vase arteriale. Sngele realizeaz dou circuite: mare i mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni i peti.Cerebelul, ce cotroleaz echilibrul, este foarte dezvoltat.Emisferele cerebrale sunt mari i au scoar cerebral. Este sistem nervos centralizat nmulirea se face prin ou depuse de femel n locuri nsorite. Ele sunt clocite cu ajutorul cldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fr metamorfoza. Reptilele triesc pe aproape toate continentele (n afar de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor triesc n rile cu clim foarte cald i cald,

fiind majoritatea nocturne.n zonele acestea pot fi ntlnite unele specii de oprle i erpi diurne. Iarna ele hibeneaza, din cauza micorrii temperaturii externe i interne.

Clasificare
Lacertilienii sunt reptile adaptate n special mediului terestru, dar
exist i reptile adaptate mediului acvatic. Dimensiunile lacertilienilor difer de la guter la dragonul de Komodo. Tegumentul difer n funcie de specie, putnd fi acoperit cu plci cornoase sau osoase.

Varanii sunt o familie de lacertilieni, majoritatea fiind carnivore. Dragonul de Komodo este cel mai mare varan, atingnd 3 m i 100 de kg. Pe lng dimensiunile sale el este ajutat la vntoare i de faptul c este veninos. n pielea acestui varan se afla o reea de oscioare, care ntresc tegumentul i protejeaz varanul. Exemple:guster,varan,dragonul de Komodo.

Ofidienii temui, dispreuii de ctre oamenii, ofidienii sunt de o mare

varietate i trezesc un mare interes cercettorilor. erpii precum viperele i cobrele sunt deosebit de veninoi, veninul ajutndu-i s-i rpun prada i s se apere de prdtori. n ciuda veninului extreme de puternic, cobrele sunt vnate de ctre manguste i suricate. n ciuda faptului c sunt mici i par inofensivi, acestea posed o rezisten deosebit la veninul cobrelor. Nu toi erpii au nevoie de venin pentru a-i ucide przile, unii se bazeaz pe fora muchilor, precum anaconda, pitonul i boa. n ciuda faptului c sunt foarte temui, o mare parte din erpii sunt inofensivi pentru oamenii. erpii vneaz nevertebrate, broate, ali erpi, psri pn la cprioare, prada difer n funcie de dimensiune. erpii i nghit prada ntreag. Exemple:vipera,cobra,anaconda,pitonul,boa.

Chelonienii sunt reptile adaptate mediului acvatic. Corpul lor este

protejat de o carapace, un scut osos aflat n spatele acestora. Hrana lor este foarte variat, variind n funcie de specii de la ierburi la diferite nevertebrate ori peti de diferite dimensiuni.

Caretul este o estoas marin atingnd 200 kg. Carnea i oule caretului sunt considerate adevrate delicatese. Insulele Galapagos sunt renumite pentru estoasele uriae, care populeaz aceste insule. Aceste estoase pot avea pn la o sut de ani. Broasc estoas aligator este renumit pentru ciocul sau cu o extraordinar fora. Muctura acestei estoase este mai puternic chiar i dect cea a unui leu sau tigru.

Exemple:caret,broasca testoasa aligator.

Crocodilienii sunt reptile foarte vechi, care au rmas aproape

neschimbate de-a lungul timpului.

De la dreapta la stnga: gavialul, aligatorul i crocodilul Gavialul are botul mai lung i subire, hrnindu-se cu peti. O diferen ntre crocodil i aligator este faptul c la crocodil dinii sunt vizibili chiar i cu gura nchis n timp ce la aligator nu sunt vizibili cnd acesta are gura nchis Exemple:gavialul,crocodilul,aligatorul.

Reprezentant

Crocodilul - Cea mai mare reptila

Crocodilii sunt reptilele cu organizarea cea mai evoluata. Ca rezultat al adaptarii la viata acvatica, ei au corpul turtit dorso-ventral, iar coada comprimata lateral ceva mai lunga decat trunchiul.

Crocodilii si aligatorii traiesc in grupuri mari in zonele intertropicale, populand rauri, fluvii, lacuri si mlastini, avand dimensiuni ce variaza de la 1,7 metri pana la peste 7 metri. Pot fi reconoscuti usor dupa forma lor de soparla, tegumentul solzos acoperit cu placi cornoase, un maxilar puternic si inspaimantator, inzestrat cu dinti uriasi. Crocodilii au un corp mai subtire si botul mai lung, iar botul aligatorilor si al caimanilor este mai scurt si mai lat. Crocodilii mai pot fi recunoscuti dupa al patrulea dinte de pe maxilarul inferior, care este vizibil si daca botul este inchis; la aligatori acest dinte nu este vizibil deoarece intra intr-o cavitate a maxilarului superior. Membrele anterioare se termina cu 5 degete, iar cele posterioare cu 4 degete unite printr-o membrana interdigitala. Orificiile nazale sunt plasate deasupra partii terminale a botului. Cavitatea nazala este complet separata de cea bucala prin bolta palatina formata din oasele palatine si printr-o membrana musculara situata la marginea interna a boltii palatine, numita valul palatin. Marginea interioara a acestui val ajunge pana la baza limbii, incat animalul poate respira prin nari, avand gura deschisa in apa. Membranele transparente au rolul de a le proteja ochii sub apa.

Coloana vertebrala este alcatuita din vertebre procelice. Plamanii saculiformi au pereti foarte mult cutati, de tip alveolar, permitand ramanerea in apa un timp mai indelungat. Inima este tetracamerala. Crocodilii si aligatorii au organe intertegumentare, care ii ajuta sa detecteze presiunea valurilor din apa, indicand astfel cat de departe se afla prada. Ei urmaresc prada incet pe sub apa si se orienteaza folosindu-se mai mult de vaz si de auz, decat de miros. Pe uscat umbla usor prin intermediul picioarelor care ies lateral din corp. In apa pot inota rapid, puterea de inaintare dezvoltand-o prin utilizarea cozii lungi si tari. Pot ramane nemiscati in apa ore intregi, corpul fiind acoperit in intregime de apa in afara orificiului nazal. Desi crocodilii prefera sa traiasca in grupuri mai mari, isi apara teritoriile proprii, in grupuri existand cate un mascul dominant. Crocodilii si aligatorii sunt animale ovipare, la care imperecherea are loc in apa, ajungand la maturitate sexuala la atingerea unei anumite lungimi, adica la varsta de 5 - 15 ani, in functie de specie Dupa circa o luna de la imperechere, femelele depun pe uscat, 20-30 de oua cu coaja tare, intr-o groapa sapata in pamant sau in nisip, pe care le acopera cu frunze. Periodic femela umezeste cuibul si ramane langa oua pana apar puii spre a le pazi de dusmani. Anual o femela depune de 2-3 ori pana la 100 de oua, iar perioada de incubatie dureaza de la o luna si jumatate pana la doua luni.

Puii care urmeaza sa iasa, sparg coaja de ou cu dintii speciali din capatul botului. Cand puii produc sunete grohaitoare care indica apropierea timpului de iesire, femela dezveleste stratul ce acopera ouale, si chiar sparge coaja oului in caz ca puiul nu se descurca. La inceput puii de crocodil se hranesc cu insecte, mormoloci, melci, pestisori, raci si scoici. Deoarece cresc rapid si pot captura numai animale de prada mici, acestia mananca foarte des. Crocodilul adult se hraneste cu pesti, broaste, insecte, broaste testoase si chiar animale terestre de mari dimensiuni (inclusiv oameni), prada fiind inecata, apoi sfasiata si bucatile inghitite intregi, nemestecate. Din cauza marimii si vitezei cu care se deplaseaza in apa, crocodilii si aligatorii, sunt pradatori periculosi, indiferent de zona unde traiesc. Cand un crocodil sau aligator inhata un animal ce isi potoleste setea pe mal, de obicei il prinde si incearca sa-l traga in apa spre a-l ineca.

Stiati ca...?
- ...Crocodilul de Nil poate ajunge la o viteza de 46,67km/h? -... In America, peste 8000 de oameni sunt muscati de serpi veninosi in fiecare an? Aproximativ mai putin de 10 muscaturi mortale sunt raportate si inregistrate. La fel de adevarat este insa faptul ca mai multi oameni mor din cauza intepaturilor de albina sau de viespe, decat de muscatura de sarpe. - ...Limba unui cameleon este de 2 ori mai lunga decat corpul lui? - ...Crocodilul nu-si poate scoate limba afara din gura? -... Cameleonii au proprietatea de a-si schimba culoarea pielii in functie de emotiile pe care le incearca?

- ...Toti serpii misca din coada in momentul in care sunt enervati, insa doar in cazul sarpelui cu clopotei aceasta scoate si un sunet? - ...Soparlele sunt responsabile pentru controlarea populatiei insectelor si a paianjenilor, inclusiv a vaduvei negre?Mai mult, ele sunt chiar mai eficiente decat insecticidele chimice. - ...S-a descoperit, in timpul unei misiuni spatiale, ca broastele pot vomita? Ele isi vomita initial stomacul, astfel incat acesta iese din gura broastei. Apoi animalul isi foloseste membrele anterioare pentru a goli continutul stomacului, dupa care il inghite la loc.

- ...Unele broaste pot fi inghetate pana devin solide si apoi dezghetate, continuand sa traiasca? - ...Un sarpe are nevoie de aproximativ 50 de ore pentru a digera o broasca?

- ...Brotacii sunt singura specie de animale care nu fac cancer? -... Un sarpe anaconda de 3,65m poate prinde, ucide si manca un caiman de 1,82m?Chiar daca acesti serpi nu sunt considerati a fi cei mai mari serpi din lume, sunt cu siguranta cei mai grei, intrecand din acest punct de vedere pitonii. - ...Majoritatea serpilor au fie un plaman, fie 2, dar unul dintre acestia cu o marime mult redusa? Acest lucru se intampla pentru a face loc si altor organe in trupul alungit al sarpelui. - ...S-a estimat ca o broasca poate prinde si manca aproximativ 10.000 de insecte in decursul unei veri? - ...Cameleonul are mai multe straturi de celule sub pielea lui transparenta? Acestea sunt de altfel sursa schimbarii de culoare pentru care cameleonul este atat de celebru. Unele straturi contin pigmenti, iar altele reflecta pur si simplu lumina pentru a crea alte culori. Exista o serie de factori ce determina schimbarea culorii cameleonului. - ...Anaconda, unul dintre cei mai mari serpi din lume, da nastere la pui vii, in loc sa depuna oua? -...Cameleonii isi pot misca ochii in doua directii diferite in acelasi timp?

-... Exista aproximativ 2.600 de specii diferite de broaste, raspandite pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii?

Testul 1
1.Completai spaiile punctate: Broatele estoase de ap se nmulesc prin OUA care sunt depuse pe NISIP Aceasta este o dovad c sunt adaptate i la MEDIUL TERESTRU. 2.Crocodilii sunt foarte buni nottori i de aceea prezint urmtoarele adaptri: a) au aspectul unei oprle; b) coada este turtit lateral; c) pielea este solzoas; d) degetele sunt unite printr-o membran interdigital. 3.oprlele prezint: a) piele simpla; b) coada lung i ascuit la vrf; c) capul neturtit; d) membre. 4.Membrana nictitant: a) acoper ochiul; b) protejeaz ochiul; c) sunt corecte a) i b); d) sunt toate greite.

5.Limba la oprl este: a) nebifurcata; b) lung i musculoas; c) se arunc afar prin rsturnare. 6.La oprl membrele servesc pentru: a) mers; b) hranire; c) crare; d) inmultire; 7.arpele se recunoate dup: a) mers; b) lipsa membrelor; c) forma corpului; d) privirea fixa

Testul 2
1.Vipera: a) are un W pe cap; c) prezint doi coli veninoi; d) are 4 membre; 2.Caretul: a) este broasca estoas de mare; b) are dimensiuni mici; c) depune oule n apa; 3.Prezint sistemul circulator cel mai bine dezvoltat de pn acum: a) reptilele; b) broasca estoas; c) crocodilul; d) amfibienii.

4.Crocodilii se deosebesc de oprle dup: a) forma corpului; b) lipsa membrelor; c) membre;

d) marime;

5.Sunt nrudii cu crocodilul: a) aligatorii; b) gavialul; c) caimanul; d) caretul.

6.Reptilele se recunosc dup: a) plci osoase i cornoase; b) respiraia pulmonar; c) fecundaia intern; 7.Osul ptrat: a) apare la reptile; b) este la nivelul trunchiului; c) are rol n nghiire;

Rebusuri C R O C O D I L O F I D I E N I S O P A R L E T E S T O A S A P O I C H I L O T E R M I L I M B A E

M E M B R E
1.Reptila de prada ce traieste in Nil. 2.Specie a reptilelor. 3.Lacertilieni. 4.Broasca ... 5.Temperatura corpului ce variaza in functie de temperatura mediului. 6.Organ al sarpelui bifurcat la varf. 7.Sarpele este lipsit de...

A N A C C A R O C S O ME D V E N I

O E U A L I N

N D A T A R A P A C E Z I U

P L A C I
1.Sarpe. 2.Testoasa marina. 3.Prin ele se inmultesc. 4.Scut osos aflat pe spatele testoaselor. 5.Acopera pielea crocodililor. 6. ... acvatic. 7.Arma letala. 8.La lacertilieni sunt cornoase sau osoase. Bibliografie

www.wikipedia.org www.dexonline.ro www.scientia.ro www.cerceteaza.eu www.toateanimalele.ro

- www.petz.ro