REPTILE ȘI PĂSĂRI

z
 z
I. REPTILE
 Reptilele sunt o clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit
de o piele groasă, solzoasă, fără picioare sau cu picioare scurte,
dispuse lateral, și cu inima tricamerală. Doar câteva duc un mod
de viață acvatic ori semiacvatic. Se cunosc aproximativ 7000 de
specii de reptile. Formele actuale includ șopârlele, șerpii,
broaștele țestoase și crocodilii. Formele dispărute includ
dinozaurii, pterozaurii, sau ihtiozaurii.
 z
CARACTERE GENERALE

 reptilele sunt mai bine adaptate la viata terestra fata de amfibieni, amfibienii find primele forme
de viata de pe supafrata terestra

 Au piele solzoasa sau acoperita cu placi carnoase dublate cu placi osoase

 Sunt animale taratoare

 Respiratia este respiratorie

 Acestea se inmultesc prin oua, clocirea facanduse singura la soare, iar fecundatia este interna

 Temperatura corpului este variata, aceasta depinzand de temperatura mediului

 Acestea sunt carnivore sau insectivore

 Corpul reptilelor poate fi alungit (șopârlă, șarpe, crocodil) sau rotund (broască țestoasă). Pielea
lor solzoasă ajuta la mentinerea apei in corp și le dă posibilitatea să trăiască în zone aride. Ochii
sunt destul de dezvoltați. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite să vadă la distanțe mari.
 z
REPREZENTANTI IMPORTANTI
 crocodilii sunt animale mari cu un corp asemănător șopârlei. Există doar
23 de specii dintre ei, inclusiv crocodili adevărați, precum și aligatori.

 beakheads sunt reprezentate de o singură specie numită Sphenodon

punctatus. Aceste reptile în aparență seamănă (până la 75 cm) cu un corp
masiv, membre cu cinci degete și capete mari

 Solzos este un grup de reptile este cel mai numeros. Include 7600 de
specii. Acestea includ, de exemplu, șopârle - cel mai mare grup de reptile
moderne.

 Testoasele - corpurile lor de jos, din laterale și de sus sunt înconjurate de

scoici.Carapaceul include scuturile abdominale (plastron) și dorsale
(carapace), care sunt conectate printr-un jumper osos sau ligament de
tendon. Există aproximativ 300 de specii de țestoase.
 z
Morfologie internă
Schelet
Coloana vertebrală are 10 vertebre (șopârla) sau mai multe. Cutia craniană este unită cu
prima vertebră. Din această cauză mobilitatea capului este mare.La șerpi, coastele nu sunt
unite între ele prin intermediul sternului, putând să înghită hrana mai bine.
Sistemul digestiv
Sistemul digestiv este împărțit în mai multe
părți: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac,
intestin subțire, intestin gros. Cavitatea bucală
este bine delimitată. Mandibula se articulează
de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest
mod de articulare permite deschiderea extrem
de largă a cavității bucale. Spre deosebire de
pești și amfibieni, dinții prezintă o relativă
specializare. Intestinul gros se deschide în
cloacă. Musculatura

Reptilele au o musculatură dezvoltată, în special

pe cea a membrelor.
 z
Sistemul respirator

Reptilele sunt primele vertebrate a căror respirație este

exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face
datorită lucrului mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.

Sistemul circulator

Inima prezintă 3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai
bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării
principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. La aproape toate
reptilele, inima este tricamerală, numai la crocodili este din 4 camere.

Sistemul nervos

Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează
echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un
sistem nervos centralizat.
 z
CURIOZITATI

 Reptilele traiesc pe pamant de aprox. 200 de milioane de ani, cu

mult inaintea omului.

 Clasa reptilelor inglobeaza 4 mari grupuri: crocodilii, testoasele,

serpii si soparlele

 In Australia numarul serpilor veninosi il depaseste pe cel

al serpilor neveninosi.

 Creierul reptilelor reprezinta doar 1% din masa corporala.

 Testoasele exista pe pamant inca dinaintea aparitiei dinozaurilor.

 z
II. PASARI
 Păsările (din latină passer „vrabie“) sunt un grup de vertebrate cu sânge
cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără
dinți o înaltă rată metabolică, o inimă cu patru compartimente, se
reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc în
întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la
2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai
mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare
variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările dispărute moa și pasărea-elefant

 Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au dat păsărilor

capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la
pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare
 Moa este numele sub care sunt cunoscute nouă specii
z dispărute de păsări. Nu aveau aripi, nici măcar rudimentare.
Viețuiau în Noua Zeelandă și aveau dimensiuni mari. Cele mai
mari specii, Dinornis robustus și Dinornis novaezelandiae,
atingeau o înălțime de aproximativ 3,6 m și cântăreau
aproximativ 250 kg. Erau animale erbivore, hrănindu-se cu
frunze, lăstari, fructe.
Au fost exterminate în anii 1500 de aborigenii maori (un
aborigen este un om ce locuieste in tara respectiva).

- Pasărea elefant (Aepyornis maximus) a fost cea mai mare

pasăre nezburătorare care a populat insula Madagascar.
Pasărea elefant era una alergătoare, avea înălțimea medie de
2,68 - 3 m și cântarea cca. 500 de kg.
- Specia a dispărut, probabil în secolul al XVII-lea sau
al XVIII-lea, din motive neclare, deși activitatea umană este una
dintre cauzele de bază luată în considerație.
 z
CARACTERE GENERALE
 Forma corpului este aerodinamică; învelișul extern, produs de piele, este
alcătuit din pene, fulgi și puf.

 Membrele anterioare sunt transformate in aripi, iar cele posterioare cu

piele solzoasă care ne amintește de reptile.

 Maxilarele sunt acoperite de teci solzoase și formează ciocul.

 Respirația este pulmonară.

 Temperatura corpului este constantă datorită respirației și circulației active.

 Lipsește vezica urinară.

 Înmulțirea se face prin ouă, pe care le clocesc.

 z
REPREZENTARI IMPORTANE
Anatomie
Sistemul osos

 Scheletul păsărilor este foarte adaptat pentru zbor. Este format din oase foarte ușoare, dar suficient de
puternice pentru a rezista la stresurile de decolare, zbor și aterizare. Unele oase au cavități mari umplute cu aer
(numite cavități pneumatice) care se conectează cu sistemul respirator. Din această cauză, păsările au de
Sistemul
obicei un număr reproducător
mai mic de oase decât alte vertebrate terestre. Aceasta determină rigiditatea scheletului
trunchiului, care are o mare importanță în timpul zborului.
Organele de reproducere masculine sunt reprezentate de
testicule pereche în formă de fasole situate în cavitatea
abdominală. Mărimea testiculelor se schimbă pe tot
parcursul anului: în timpul sezonului de reproducere,
testiculele devin de sute de ori mai mari pentru a produce
spermă.
Păsările femele au tubuli de depozitare a spermei care
permit spermei să rămână viabile mult timp după copulare,
o sută de zile la unele specii.
 Sistemul respirator și sistemul circulator
z
 Păsările au unul dintre cele mai complexe sisteme respiratorii din toate
grupurile de animale. Plămânilor lor le lipsește pleura. Când este
inhalat, 75% din aerul proaspăt ocolește plămânii și merge direct la
sacii de aer posteriori care se extind de la plămâni și se conectează cu
spațiile aeriene din oase. Restul de 25% din aer merge direct în
plămâni. Când pasărea expiră, aerul folosit este expulzat din plămâni,
iar aerul reținut în sacii de aer posteriori este transportat simultan în
plămâni. Astfel, plămânii unei păsări primesc un aport constant de aer
proaspăt atât în timpul inhalării, cât și în timpul expirării.
Sistemul nervos
Sistemul nervos este mare în raport cu dimensiunea păsării. Cea mai dezvoltată parte a
creierului este cea care controlează funcțiile legate de zbor, în timp ce cerebelul coordonează
mișcarea și telencefalul controlează tiparele de comportament, navigația, împerecherea și
construirea cuiburilor.
Majoritatea păsărilor au un slab simț al mirosului cu excepții notabile, printre care pasărea
Kiwi vulturii pleșuvi din America și procellariiformele. Sistemul vizual aviar este de obicei
foarte dezvoltat.
 z

Zbor

-Majoritatea păsărilor pot zbura, ceea ce le deosebește

de aproape toate celelalte clase de vertebrate. Zborul
este principalul mijloc de locomoție pentru majoritatea
speciilor de păsări și este utilizat pentru căutarea hranei
și pentru fuga de prădători. Capacitatea păsărilor de a
zbura a provocat o serie de adaptări pentru a asigura
zborul, decolarea și aterizarea, orientarea în spațiu și
navigația.
-Capacitatea de zbor limitează masa maximă a păsărilor care zboară. Cu cât pasărea este
mai mare și mai grea, cu atât cheltuie mai multă energie pentru a bate din aripi; pornind de la o
anumită masă, zborul necesită mai multă energie decât poate produce pasărea. Prin urmare,
pentru un zbor activ, pasărea nu trebuie să cântărească prea mult. Masa păsărilor zburătoare
moderne nu depășește, de obicei, 2 kg, ocazional atinge 12-15 kg
-Aproximativ 60 de specii de păsări existente sunt incapabile de zbor, la fel ca multe dintre
păsările extincte. Incapacitatea de a zbura apare frecvent la păsările care trăiesc pe insule
izolate, posibil din cauza absenței prădătorilor tereștri.
 z
Sistemul digestiv și excretor

-Sistemul digestiv al păsărilor este unic – conține gușă, utilizată pentru

depozitarea alimentelor, și un stomac muscular, în care există pietre
ingerate care freacă alimentele și compensează lipsa dinților.Majoritatea
păsărilor sunt adaptate digestiei rapide pentru a facilita zborul. Unele
păsări migratoare au capacitatea de a reduce o parte din intestin înainte
de migrație.
-La fel ca reptilele, rinichii păsărilor extrag deșeuri azotate din fluxul
sanguin și le elimină sub formă de acid uric, în loc de uree sau amoniac,
prin uretere în intestin. Păsările nu au vezică urinară sau deschidere
uretrală externă și (cu excepția struțului) acidul uric este excretat
împreună cu fecalele ca deșeuri semisolide.
 z
CURIOZITATI
 În lume există peste 9500 de specii de păsări. Oamnenii de ştiinţă de obicei le
grupează în 30 de categorii. Păsările sunt cele mai răspândite animale pe glob.

 Aproximativ 2/3 din toate speciile de păsări se găsesc în pădurile tropicale.

 Multe păsări consumă în fiecare zi o cantitate de alimentaţie egală cu 1/5 din greutatea
corpului , pentru a obţine energia necesară pentru a zbura.

 Pentru a fi mai uşoare multe păsări nu au vizici pentru a stoca urina. În schimbul
producerii de urină lichid, pentru a scăpa de deşeuri, ele produc o substanţă de culoare
albă sub formă de pastă.

 Pelicanul Australian are cel mai lung cioc din lume, care măsoară aproape de 0.5 metri
lungime.

 Pasarile exista inca de pe vremea dinozaurilor iar acestea au evouatdea timpul anilor