Diversitatea

Reptilelor
Vetrogon Petru
Grupa:COT-231
 Introducere în lumea reptilelor
• Definiție:Reptilele sunt vertebrate Caracteristici principale: Pielea uscată
tetrapode, poikiloterme, amniote, și solzii, degetele cu gheare,
răspândite pe larg în zonele cu climă capacitatea de a regla temperatura
aridă, mai puţin în cele cu climă
corpului prin expunerea la soare sau
temperată, de mai bine de 300de
milioane de ani. Spre deosebire de ascunderea în adăposturi.
amfibieni, sunt mai puţin dependente
de mediul acvatic, întrucât au corpul
acoperit cu solzi protectori sau scuturi
osoase,care previn pierderile de apă,
iar embrionul se dezvoltă în lipsa apei.
Clasificarea reptilelor
Ordinul Scuamate (Squamata) cuprinde nouă mii de specii grupate
în trei subordine: șopârlele , cameleonii şi șerpii.

Pentru şopârle este ca-racteristic corpul alungit cu o coadă

lungă, mobilă, gâtul bine dezvoltat, genele mo-
bile.
Cameleonii sunt reptile adaptate la viaţa arboricolă:
membrele au gheare lungi,adaptate susţinerii corpului în
cazul căţărării în arbori. Îşi schimbă culoareaîn funcţie de
mediu.

Şerpii sunt reptilelipsite de membre, de centura scapulară şi

de stern. Pleoapele (superioară şi inferioară) sunt
concrescute. Periodic nă-pârlesc.
• Ordinul Rincocefali(Rhynchocephalia). Din
acest ordin face parte cea mai veche reptilă –
hateria , cu aspect de dinozaur pitic. Corpul şi
capul sunt acoperite cu solzi mărunţi. De-a
lungul spatelui se întinde o creastă din plăci
cornoase în formă de triunghi. Astăzi, hateria
mai poate fi întâlnită doar pe insulele din
apropierea Noii Zeelande.
Ordinul Crocodili (Crocodilia) include
cele mai evoluate reptile. Cor-
pul este acoperit de scuturi cornoase,
sub care se află plăci osoase. Nările sunt
închise sub apă de valve membranoase.
Ca urmare a dezvoltării completea
septului ventricular, inima are
patrucamere. Populează lacurile, bălţile,
râurile limpezi. Femela depune ouăle pe
uscat . Sunt cunoscute 25 de specii.
Strategii reproductive:
• Ovipare: Majoritatea reptilelor sunt ovipare, depun ouă în medii
variate pentru a-și reproduce. Exemplu: Țestoasele marine se
deplasează pe uscat pentru a-și depune ouăle în nisip, iar puii ies din
ele când eclozează.
• Vivipare: Unele reptile sunt vivipare și nasc pui vii. Exemplu:
Anumite șerpi ca vipera cu corn (Vipera ammodytes) păstrează ouăle
în interiorul corpului și nasc pui vii, crescând șansele supraviețuirii
acestora.
• Ovovivipare: Alte reptile sunt ovovivipare, cu ouă care eclozează în
interiorul corpului mamei. Exemplu: Unele șopârle, precum șopârla
comună (Lacerta vivipara), transportă ouăle până la eclozare,
permițându-le să se dezvolte într-un mediu mai protejat.
 Informatie suplimentară
Înmulţirea. Reptilele sunt animale
unisexuate, ovipare. Aparatul sexual
masculin se compune din testiculele
perechi, spermiducte şi organ copulator
excrescenţe perechi (la şopârle şi şerpi) sau
neperechi (la crocodili şi broaşte-ţestoase) Organele de simţ sunt adaptate la viaţa pe
ale cloacei. Femelele dispun de o pereche
uscat. Ochii sunt înzestraţi cu cea de-a treia
de ovare, oviducte,care se deschid prin
pleoapă – nictitantă. Datorită faptului că
pâlnii în cavitatea corpului, iar cu capătul
muşchiul ce fixează cristalinul este format din
opus în cloacă.Dezvoltarea este directă. Se
întâlnesc şi specii ovovivipare (Vipera berus, ţesut muscular striat, el asigură nu numai
Natrix natrix), vivipare (Lacerta vivipara). deplasarea cris-talinului, ci şi schimbarea formei
lui, ceea ce permite observarea obiectelor situate
la diferite distanţe. Organul auzului se compune
din urechile internă şi medie. Epiteliul olfactiv
comunică cu mediul prin două orificii – nările.
Organ al gustului este limba bifurcată.
• Sistemul nervos al reptilelor se distingen
prin apariţia scoarţei cerebrale formate
din două straturide celule: un strat
superficial senzitiv şi altul profund motor.
Sunt bine dezvoltaţi lobii optici, care
continuă cu lobii olfactivi și cerebelul, ce
asigură o varietate mare de mişcări.
Bulbul rahidian formează o curbură
caracteristică cordatelor. De la creier
pornesc 12 perechi de nervi cranieni.
Aparatul respirator se compune din
plămâni alveolari şi căi respiretorii:
fose nazale → faringe → laringe →
trahee → bronhii. Aerul pătrunde
în plămâni şi este evacuat de aici prin
nări, datorită schimbării volumului
cutiei toracice, cu ajutorul muşchilor
intercostali şi abdominali. La unele
şopârle şi cameleoni plămânii
continuă cu un fel de saci aerieni.
Respiraţia cutanată lipseşte.
Rolul reptilelor în natură şi în viaţa omului.

Reptilele servesc drept sursă de hrană pentru alte animale. Întrucât se

hrănesc cu insecte şi rozătoare mici, dăunători ai agriculturii şi
silviculturii, sunt de mare folos omului. Veninul şerpilor este folosit în
farmaceutică. În unele ţări din Asia şi America se consumă carnea de
şarpe, crocodil şi broască-ţestoasă. Din carapacea broaştelor-ţestoase
se confecţionează diferite articole decorative. Ouăle de broaşte-
ţestoase sunt o delicatesă culinară.
 Concluzie
În concluzie, diversitatea reptilelor este remarcabilă prin adaptările
lor complexe la medii variate și prin rolurile lor ecologice distincte
în ecosistemele terestre și acvatice. De la broaștele țestoase care
trăiesc pe uscat și în apă, până la șerpii și șopârlele ageri și cu limbi
sensibile, și până la crocodilii care domină apele dulci și sărate,
reptilele demonstrează o adaptabilitate remarcabilă. Clasificarea
lor în grupuri distincte, precum și varietatea lor de strategii
reproductive și adaptări pentru supraviețuire, subliniază bogăția și
importanța lor în diversitatea vieții pe Pământ. Prin înțelegerea și
protejarea acestor animale fascinante, putem contribui la
menținerea echilibrului ecologic și la conservarea biodiversității pe
termen lung.
Sfârșit