Realizat: Crăciun Cristian

MAMIFERELE SUNT UN GRUP DE

ANIMALE VERTEBRATE CARE
CONSTITUIE CLASA MAMMALIA ȘI
INCLUDE ORICE MEMBRU AL GRUPULUI
DE ANIMALE VERTEBRATE ÎN CARE PUII
SUNT HRĂNIȚI CU LAPTE DIN GLANDELE
MAMARE SPECIALE ALE MAMEI.

Mamiferele, cele mai evoluate animale și

relativ tinere, au apărut acum circa 200 de
milioane de ani. Sunt vertebrate
patrupede, homeoterme, răspândite în
toate zonele biogeografice. În prezent sunt
identificate peste cinci mii de specii.
 Mamiferele

Structura corpului. Corpul este acoperit cu piele relativ groasă,

bogată în glande sudoripare, sebacee și odorifere. Pielea este
acoperită cu blană, care diferă de la o specie la alta prin lungimea
firelor de păr, grosimea lor, densitate, culoare etc. În structura
corpului se disting trei regiuni: cap,trunchi și membre. Scheletul
capului – craniul –este alcătuit dintr-un număr redus de oase, ca
urmare a concreșterii unora dintre ele. Coloana vertebrală cuprinde
cinci regiuni caracteristice vertebratelor, deosebiri prezentând
numărul vertebrelor și mobilitatea lor.Mobilitatea coloanei
vertebrale depinde de modul de viață al mamiferelor. Scheletul
membrelor are un plan structural specific membrului pentadactil,
deosebiri prezentând doar elementele tălpii. Particularitățile
structurale ale tălpii sunt determinate de viteza de deplasare .
Aparatul digestiv (fig.
4.130) se distinge prin
diferențierea regiunilor
sale și a danturii,
dezvoltarea glandelor
salivare. Glandele salivare
sunt cel mai bine
dezvoltate la rumegătoare:
timp de 24 de ore acestea
secretă circa 56 litri de
salivă. Cavitatea bucală
atinge cel mai înalt grad de
organizare prin prezența
obrajilor, buzelor și a
dinţilor înfipți în alveolele
dentare din maxilare.

Aparatul respirator este
bine dezvoltat și se
compune din căi respirato-
rii (cavitatea nazală,
faringe, laringe, trahee,
bronhii) și plămâni. Aceștia
au un aspect spongios
datorită ramificării celor
două bronhii într-un sistem
de tuburi cu un diametru
din ce în ce mai mic. Cele
mai mici dintre ele –
bronhiolele – se deschid în
niște dilatări tapetate cu
epiteliu – alveole.
Aparatul excretor. Rinichii au
forma bobului de mazăre și o
structură internă mai complexă
decât la celelalte vertebrate.
Ureterele se deschid în ve- zica
urinară, de unde urina este
evacuată prin uretră(fig. 4.134).
Aparatul circulator constă din inimă
cu patru camere: două atrii și două
ventricule, astfel sângele arterial
este complet separat de cel venos.
Sânge- le reprezintă 7-8% din
greutatea corpului, fiind alcătuit din
plasmă și elemente figurate (globule
roșii – eritrocite, albe – leucocite și
trombocite).
Înmulţirea. Mamiferele sunt animale unisexuate, cu un dimorfism sexual relativ
dezvoltat (fig. 4.136). La mascul, testiculele sunt deplasate spre extremita- tea
posterioară a corpului, fiind dislocate într-o pungă tegumentară, numită scrot.
Ducturile acestora se deschid la baza organului copulator (penisului), prin al
cărui canal se elimină urina și sperma. Funcționalitatea testiculelor este asigurată
de glandele anexe (epididim, prostată). Aparatul sexual al femelelor este
adaptat pentru nașterea puilor vii. Ovulele, pe măsura dezvoltării, părăsesc
ovarul, ajungând mai întâi în regiunea superioară a oviductului, unde are loc
fecundația.Puii mamiferelor sunt hrăniți cu lapte secretat de glandele mamare.
Curiozități despre mamifere.
1. Mamiferele sunt printre cele mai adaptabile animale de pe planetă.
2. Oasele de mamifere, în special craniile, sunt folosite pentru identificare și
pentru a stabili istoria evolutivă a fiecărei specii. Fălcile unei pisici de casă sunt
mai mult asemănătoare unui leu decât unui lup, de exemplu. Dinții cailor și ai
zebrelor seamănă. Oasele urechilor mamiferelor au fost cândva fălcile reptilelor
preistorice.
3. Toate mamiferele au câteva particularități anatomice cheie, de la cele aparent
minore (cele trei oase minuscule din urechea internă care transmit sunetul din
timpan) până la cele, evident, nu atât de minore. Poate cea mai semnificativă
este zona neocorticală a creierului. Aceasta explică inteligența relativă a
mamiferelor în comparație cu alte tipuri de animale. Dar și inimile cu patru
camere ale mamiferelor, care pompează eficient sângele prin corpurile lor.
4. O diferență majoră între mamifere și alte familii majore de vertebrate, cum ar fi
amfibienii, reptilele și peștii. Aceasta este că nou-născuții necesită cel puțin o
anumită atenție a părinților pentru a se dezvolta. Totuși, unii bebeluși de
mamifere sunt mai neputincioși decât alții. Un nou-născut uman ar muri fără o
îngrijire apropiată a părinților, în timp ce multe animale care mănâncă plante
(cum ar fi caii și girafele) sunt capabile să meargă și să caute hrană imediat după
naștere.