Sunteți pe pagina 1din 11

Moluste

PROIECT PREZENTAT DE :-ROBERT ADOMNITI


-STEFAN ANDREI
Cuprins

Clasificarea generala
Alcatuire
Reprezentanti
Gasteropode
Lamele branhiate
Cefalopode
Importanta
Curiozitati
Caractere generale

Molutele sunt animale marine, dulcicole i terestre, avnd simetrie bilateral, cu


excepia gasteropodelor, la care aceasta se pierde datorit torsiunii
corpului.Adaptndu-se la cele mai variate condiii de via, molutele au aspecte i
structuri diferite, prezentndtotui o serie de caractere comune. Corpul nesegmentat,
scurt i moale, este alctuit din: cap, picior, sacvisceral, manta i cochilie.
Capul cu organele de sim i gura cu radul este bine dezvoltat la gasteropode i
cefalopode, mai puindezvoltat la amfineurieni i scafopode i lipsete la
lamelibranhiate. n partea ventral a corpului, cu orientare anterioar, molutele au un
picior musculos, diferit ca formi mrime, ca rezultat al adaptrii lor la diferite
condiii de via. Astfel, la gasteropode are o form detalp, la bivalve este ca o lam
vertical, etc. El servete la locomoie.Sacul visceral dorsal adpostete organele de
nutriie i reproducere. De pe faa dorsal pornete o rsfrngere tegumentar numit
palium sau manta, care acoper numaimasa visceral ca la melc, sau corpul ntreg ca la
scoic, avnd un rol protector. Spaiul cuprins ntrepalium corp determin cavitatea
paleal cu rol n respiraie i micare, n ea gsindu-se aparatul respirator, orificiul
anal, orificiile excretoare i genitale. Cochilia este calcaroas, acoperit la exterior de
cuticul. Ea este produs de epiteliul mantalei i arerol de protecie. Forma sa este
variabil, fiind n legtur cu modul de via al animalului, iar uneori slabdezvoltat sau
chiar absent. Tegumentul este prevzut cu glande mucoase i glande
calcaroase. Sistemul nervos este alctuit din ganglioni cerebroizi, pedioi, paleali i
viscerali, legai ntre ei princomisuri i conective; excepie fac formele primitive care
prezint cordoane nervoase.
Alcatuire

Nevertebrate cu corpul moale, molustele include limacsii, melcii,


caracatitele, calmarii, scoicile si midiile, multe avand cochilii. Capul este
prevazut, adesea, cu doua perechi de tentacule, cele lungi avand la capete
ochii.Gasteropodele traiesc mai ales in apa, dar exista o varietate mare si
in habitatele terestre. Cochiile au diferite forme si marimi, dar
majoritatea sunt identice prin functia lor simpla de a adaposti molusca in
caz de pericol.La molustele terestre, cochiliile folosesc la pastrarea
umiditatii corpului.Din ce sunt facute cochiliile?Cochiliile molustelor sunt
facute dintr-un material calcaros numit carbonat de calciu.Pentru a-si
asigura rezistenta, o cochilie are trei straturi:unul exterior, altul mijlociu,
calcaros, si unul interior stralucitor, apropiat de piele.Stratul sralucitor
este numit mama-perlelor. La formele acvatice aparatul respirator este
alctuit din branhii pectinate sau foarte mult cutate. La celeterestre se
dezvolt o cavitate pulmonar ce conine o reea de capilare sanguine n
peretele ei icomunic cu exteriorul prin pneumostom.
Reprezentanti

Gasteropode

Lamele branhiate

Cefalopode
Gasteropode

Reprezentant : melcul
Mediul de via este acvatic i terestru
Are corpul moale, de obicei aprat de o cochilie rsucit n spiral
Are patru tentacule sensibile, la cap
Are 3 buze
Locomoia este lent, prin trre cu ajutorul piciorului
Nutriia este fitofag, hrana de baz fiind frunzele
Sistem digestiv: aparat bucal, faringe, stomac, intestin subire,
hepatopancreas, anus
Sistemul nervos: ganglionar
Sistemul vascular: vase de snge, inim bicameral (un atriu i un
ventricul)
Sistemul respirator: pulmonar (un plmn) sau branhial
nmulirea: unele specii sunt hermafrodite. Depun ou n pmnt, cei
teretri, iar din ou se dezvolt melci cu cochilia transparent.
Lamele branhiate

Reprezentant : scoica
Are corpul nvelit n doua covetele de piatra, de coloare cenusie la fata, sidefate pe din
959m1223j ;untru. Nu poate nota. Se misca ncet la fata mlului prin ajutorul unui piciorus
carnos, triunghiular, pe care-l scoate din valve. Mai adesea scoica sta nfipta n ml, lasnd afara
numai capatul dindarat, deschis, ca sa poata intra apa cu de ale mncarii.
De ndata ce simte cel mai mic pericol, si nchide scoica prin mijlocirea a doi muschi
launtrici, unul la un capat, celalalt la alt capat. Cnd mor, iar muschii nu mai functioneaza, valvele
ramn cascate.
Scoica de iazuri se mannca; fiarta bine, carnea este dulce, dar se mistuie anevoie.
Mai groase, mai sidefoase snt valvele scoicii-de-ru (Unio pictorum); se deosebeste de
cealalta nu numai prin sideful mai lucios, mai gros al valvelor, dar si prin prezenta unor
dinti sub ttna.
Corpul animalului, moale, e la adapost ntre cele doua valve. Nu are nici cap deosebit, nici
ochi. O manta moale, ncheiata ]a spate, nveleste trupul. Ea fabrica valvele, putnd ncorpora
piatra de var cuprinsa n apa. Scoica nfipta-n ml lasa capatul dindarat n afara si ceva cascat.
Apa chemata de vrtejul unor cili intra printre manta si trup, spala branhiile care iau oxigenul,
ajunge pna la gura animalului, aducnd si fiintele marunte cuprinse n ea, hrana scoicii. Apa,
ncarcata cu bioxid decarbon, este data afara tot prin miscarea n sens invers al cililor.
Scoicile se nmultesc cu oua. Fiecare da cte 3 - 400 000 de oua, care clocesc ntre foile
din branhii. Din ou iese o larva, mica, data afara din casa mamei; noata ce noata n apa pna ce se
prinde de aripioarele ori branhiile unui peste, de care se tine pna ce se dezvolta ca o mica scoica;
aceasta, dupa ce creste vreun an-doi, adapostita n niste cotloane mai sigure din iaz,
si duce viata ca si parintii ei. Altadata n apele Romniei traiau att de multe scoici din
neamul Unio, nct valvele lor umplu straturi ntregi de nisip, cum se vede n malul Jiului, la
Bucovat, lnga Craiova, sau n alte parti ale Olteniei, Munteniei ori Moldova de Sud.
Cefalopode

Reprezentant : caracatita
Caracatitele sunt moluste marine evoluate, mobile si active, lipsite
de cochilie externa (exista doar o pereche de baghete
cartilaginoase interne, situate dorsal), apartinand clasei
Cephalopodelor.Numele dateaza din 1823 si exprima perfect
caracterul esential al acestor animale. El este compus din doua
cuvinte grecesti, kephale, care inseamna cap", si podos, picior".
Capul este unit direct cu corpul. Iar gura, prevazuta cu doua falci
cornoase (asa-numitul cioc de papagal") este inconjurata de brate
sau tentacule. Rudele caracatitelor, sepiile si calmarii (ordinul
Decapoda) au zece brate , dintre care doua sunt mai lungi si
prevazute cu ventuze doar la capatul latit (bratele apucatoare sau
prehensile).
Importanta molustelor

Molustele sau gasteropodele sunt cunoscute din cele mai


vechi timpuri de oameni. Fiind apreciate in primul rand din
punct de vedere alimentar, in al doilea rand pentru arealul
foarte larg in care ele sunt raspandite, pentru modul destul
de superficial prin care pot fi prinse, dar si pentru ca pot fi
foarte usor pregatite, molustele au si niste proprietati
terapeutice uimitoare
Pe langa mineralele, in moluste se gasesc vitamine, o
intreaga gama de aminoacizi esentiali, imbinari de
fosfolipide, acizi grasi si zaharuri, necesare pentru
mentinerea sanatatii omului. Pentru ca molustele, mai bine
zis carnea de moluste se consuma proaspata, toate
substantele active din punct de vedere chimic se asimileaza
in stare pura. In medicina traditionala a Indiei, Chinei si Japoniei
molustele erau foarte raspindite. Acolo nu era apreciata carnea
gasteropodelor, cat sideful si perlele. Inainte de a primi statutul
jubiliar, perlele au fost folosite pentru diverse leacuri.
Curiozitati

Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii si calmarul,
iar multe dintre aceste moluste nu mai au cochilia.
Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la 60.000 de
specii si fiind sigurii care traiesc si pe pamant.
In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap si masa
viscerala. Capul este inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale nervoase.
Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse suprafete. Masa
viscerala contine organele interne care indeplinesc functiile de digestie,
circulatie, reproducere si excretie.
Molustele au o manta care produce o secretie care ia forma de invelis tare, adica
renumita cochilie, cu scopul de a proteja masa viscerala. Cochila apara molusca
de pradatori si conditiile neprietenoase de mediu.
Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii de
moluste din lume.
Gasteropodele, adica melcii, se misca alunecand lent pe dara lasata de piciorul lor.
Melcii sunt inzestrati cu doua tentacule dotate cu ochi la capete.
Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice , iar culoarea sangelui lor este
albastra.
Bibliografie

www.wikipedia.ro
www.referat.ro
www.almeea.ro
www.scribd.com
www.slideshare.net