REGNUL ANIMAL

CARACTERE GENERALE

• Cuprinde organisme eucariote pluricelulare

(metazoare), cu celule diferenţiate, asociate în
ţesuturi şi organe
• Prezintă forme libere, rar imobile
• Sunt heterotrofe (unele parazite)
• Reproducerea este sexuată, se formează celula-ou
(zigotul) rezultat din unirea gameţilor ♂ şi ♀
(spermatozoidul şi ovulul). Celula-ou se
segmentează trecând prin stadiile de morulă,
blastulă, gastrulă
 DEZVOLTAREA ONTOGENETICĂ
• Începe de la celula-ou (zigot)
• Zigotul prin diviziuni repetate formează morula, grup de celule care continuă să se
dividă
• Celulele se dispun la exterior formând blastodermul care delimitează o cavitate
centrală numită blastocel
BLASTODERM +BLASTOCEL= BLASTULA
• Diviziunea continuă, o parte a blastodermului se adânceşte în blastocel, rezultând
un strat dublu de celule:
• stratul extern = ectoderm
• stratul intern= endoderm – mărgineşte cavitatea internă, arhenteronul, care
comunică cu exteriorul prin blastopor. Acesta este stadiul de gastrulă.
• Animalele inferioare (porifere şi cnidari) rămân în stadiul de gastrulă şi când sunt
adulţi. Ele se numesc diploblaste pentru că au peretele corpului format din două
straturi: ectoderm şi endoderm.
• Animalele superioare au o foiţă embrionară, localizată între endoderm şi ectoderm,
numită mezoderm. Animalele superioare se numesc triploblaste.
Mezodermul formează:
• un ţesut compact= parenchimul (triploblaste acelomate)
• o cavitate cu lichid = celomul în care se află organele interne (triploblaste celomate)
Triploblaste - protostomiene - au orificiul bucal format din blastopor
- deuterostomiene - orificiul bucal se formează la polul opus
blastoporului. Din blastopor se dezvoltă orificiul anal.
Din cele 3 foiţe embrionare se formează ţesuturile şi organele embrionare:
• Ectodermul - formează tegumentul, organele de simţ, sistemul nervos
• Mezodermul - formează sistemul locomotor, sângele, sistemul circulator,
sistemul excretor, sistemul reproducător
• Endodermul - formează sistemul digestiv, respirator şi notocordul la cordate
 ANIMALE NEVERTEBRATE 
SPONGIERI
• Spongierii= porifere= cele mai vechi şi mai simple animale
• Corpul este didermic, alcătuit din endoderm şi ectoderm
• Prezintă 3 tipuri morfologice:
• ascon - cavitatea atrială cu strat intern neted
• sicon - peretele corpului e îngroşat prin plierea celor două straturi
celulare
• leucon - au mezenchim gros = pătură gelatinoasă între stratul extern
protector şi cel intern cu guleraş şi flagel = coanocite (prezente la nivelul
endodermului) Pătura gelatinoasă conţine spongina (substanţă organică) şi spiculi
de calcar şi siliciu
 • Reproducerea • asexuată - prin înmugurire
• sexuată - majoritatae sunt hermafrodiţi
• din ou se dezvoltă larva ciliată, liberă, care apoi se fixează
• Prezintă fenomenul de regenerare
• Cavitatea internă comunica cu exteriorul prin: • pori - inhalanţi
• oscul - por exhalant
• Digestia- intracelulară cu ajutorul vacuolei digestive
• Clasificare: după natura scheletului şi spiculilor
• calcaroşi - ex.Sycon raphanus
• silicioşi - ex.coşuleţul -Venerei (Euplectella aspergillum)
• cărnoşi - ex. buretele de baie (Euspongia officinalis)

Sycon raphanus coşuleţul -Venerei buretele de baie

 CELENTERATE (Cnidari)
• Au simetrie radiară
• Formă de sac sau umbrelă
• Sunt didermice, prezentând ectoderm şi endoderm între care se află
mezoglee
• ectodermul - conţine celule senzoriale, cnidoblaste= urzicătoare

• mezogleea - conţine celule nervoase dispuse în reţea

• endodermul - conţine celule digestive şi glandulare
• Au un singur orificiu buco-anal
• Sunt forme - fixe =polipi
- libere = meduze
• Reproducerea - sexuată - prin gameţi
- sexe separate
- din ou →larva ciliată= planula
- asexuată prin înmugurire
• Clasificare - 3 clase - Hydrozoare
- Scifozoare
- Antozoare
 CLASIFICAREA CELENTERATELOR
Hidrozoare Scifozoare Antozoare
- Se află toată viaţa în - Formă de clopot, - Formă exclusiv de
stadiul de polip umbrelă, margine cu polip
- Capul are formă de celule urzicătoare - Pot fi - izolate
sac, orificiul buco- - Mezogleea groasă, (actiniile)
anal la un capăt, disc gelatinoasă - coloniale
adeziv la polul opus - Cavitate gastrică cu 4 (coralii)
(fixat) buzunare - Scheletul calcaros
- Tentacule cu - Mişcare sacadată • se formează în
numeroase celule - Sistem nervos cu inel mezoglee la unele
urzicătoare nervos, la marginea specii
- Mezogleea este lipsită umbrelei se observă • formează recifele de
de celule nervoase ganglioni nervoşi corali
- Înmulţirea se face - Sexele sunt separate - Cavitatea digestivă e
asexuat, vara ( prin - Fecundaţia este împărţită de septuri
înmugurire) şi sexuat, dependentă de mediul radiare (sclerosepturi)
toamna acvatic în loje. Fiecărei loje îi
- Reprezentanţi: Hidra - Reprezentanţi: meduza corespunde un tentacul
(Hydra viridis) fără văl (Aurelia - Reprezentanţi:
aurita) • actniile - dediţelul de mare
– 6 tentacule
•
madreporarul 6
tentacule, au aspect de
tufă şi schelet calcaros
 Meduza fără văl
Hidra

Mărgeanul
Madreporarul
 VIERMI
Caractere generale
• Sunt metazoare tridermice (apare mezodermul) cu simetrie bilaterală
• Locomoţie - prin târâre
• Sunt forme libere şi forme parazite

Clasificare

1. Viermi laţi (Plateminţi)

Caractere generale
• Populează mediul acvatic (ape dulci şi sărate) şi biotopurile umede
• Hrănirea - heterotrof parazită (endoparaziţi şi ectoparaziţi)
• Corpul - puternic aplatizat, nesegmentat, cu aspect de panglică
• Tegumentul este acoperit de o cuticulă
• Musculatura este dezvoltată şi formează împreună cu cuticula teaca musculo-
cutanee
• Cavitatea corpului este plină cu ţesut conjuctiv (parenchim)
• Sistemul nervos este alcătuit din • ganglioni cerebroizi situaţi în partea anterioară
• cordoane nervoase longitudinale
 • Sistemul digestiv - alcătuit din tub digestiv care comunică cu exteriorul prin orificiul
buco-anal
• Nu au sistem respirator, respiraţia este cutanee
• Sunt hermafrodiţi, în general fără stadii larvare
• Reprezentanţi • trematode -ex. planaria - formă liberă
viermele de gălbează - parazit la oi
• cestode - ex. tenia - parazită la om, câine, porc ( lipseşte sistemul digestiv)
- corp alcătuit din : - cap (scolex) prevăzut cu cârlige şi

ventuze
- proglote pline de ouă

Tenia

Viermele de gălbează
 2. Viermi cilindrici (Nematelminţi)

Caractere generale
• Formele libere populează aproape toate spaţiile de viaţă, majoritatea sunt
însă parazite la om, animale şi plante
• Corpul este cilindric, ascuţit la capete, nesegmentat, acoperit de cuticulă
groasă; teaca musculo-cutanee bine dezvoltată
• Prezintă tub digestiv cu orificiul bucal separat de cel anal
• Lipsesc sistemul respirator şi circulator
• La unele apare un sistem excretor simplu
• Sexele sunt separate, majoritatea prezentând dimorfism sexual
• Reprezentanţi: limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul, trichina
(Trichinella spiralis)
Oxiurul

Limbricul
Trichina
 3. Viermi inelaţi (Anelide)

Caractere generale
• Sunt animale terestre sau acvatice
• Corpul este alcătuit din inele corespunzătoare unei segmentaţii interne (metamerie), este
cilindric sau turtit dorso-ventral
• Musculatura este dispusă în pături circulare şi longitudinale
• Cavitatea generală este un celom
• Au sistem circulator închis
• Sistemul nervos este de tip scalariform ganglionar, aşezat ventral
• Majoritatea sunt hermafrodite
• Unele prezintă capacitatea de a se regenera
• Reprezentanţi: • oligochete - ex. râma - prezintă peri chitinoşi, numiţi, cheţi, folosiţi în
locomoţie
• hirudinee- ex. lipitoarea - lipsită de peri chitinoşi, ectoparazită

Râma
Lipitoarea
 MOLUŞTE
Caractere generale
• Trăiesc în apa mărilor, puţine în ape dulci sau sunt terestre
• Corpul - este nesegmentat şi moale, bogat în glande
- este alăctuit din: • cap
• masă viscerală
• picior
• Au simetrie bilaterală, cu excepţia gasteropodelor
• Mantaua - rezultă din răsfrângerea tegumentului
- secretă cochilii sau valve calcaroase
- între manta şi corp există cavitatea paleală ce conţine aparatul respirator
• Celomul se păstrează doar în jurul inimii şi al gonadei
• Sistemul digestiv - la unele specii prezintă piese de masticaţie cornoase
- se dieferenţiază stomacul şi hepatopancreasul
• Sistemul respirator este branhial sau pulmonar
• Sistemul circulator este - deschis (excepţie cefalopode)
- alcătuit din inimă situată dorsal, vase de sânge şi lacune
• Sistemul nervos are 3 perechi de ganglion legaţi prin cordoane nervoase şi se află
în legătură cu organele de simţ (tentacule, ochi)
• Sexele sun separate, rar sunt hermafrodite
• Au larvă numită trocoforă, asemănătoare cu anelidele
• Clasificare: • Gasteropode
• Lamelibranhiate
• Cefalopodole
 1. Gasteropodele
• Includ cele mai multe specii, adaptate mediului terestru
• Corpul este alcătuit din: • cap - cu două perechi de tentacule inegele (în vârful celor mari se

află ochii)
• picior musculos
• masă viscerală
• Au cochilie spiralată, dar există şi specii fără cochilie ex. Limaxul
• Sistemul digestiv conţine: piese de masticaţie cornoase (radula şi maxila), glande salivare,
hepatopancreas, stomac, intestin
• Sistemul respirator este reprezentat de:
• mantaua vascularizată cu rol de plămân -la gasteropodele terestre ex. melcul de livadă
• branhii - la cele acvatice ex. ghiocul
• Inima este bicamerală formată din atriu şi ventricul
• Au un singur organ excretor
• Înmultire prin ouă fără metamorfoză la melcii tereştri şi cu metamorfoză la melcii acvatici,
sunt hermafrodiţi
• Reprezentanţi: melcul de livadă (Helix pomatia), limaxul (Limax maximus), ghiocul,
Planorbis, Limnaea (gazdă intermediară pentru viermele de gălbează)
Melcul de livadă Limaxul Ghiocul
 scoica de lac
2. Lamelibranhiatele

• Sunt acvatice, marine sau dulcicole

• Corpul este acoperit cu 2 valve, unite prin
ligament şi muşchi puternici
• Lipseşte capul (acefale)
• Piciorul musculos în formă de lamă de topor
serveşte la locomoţie
• Respiraţia este branhială scoica de râu
• Inima este tricamerală (cu două atrii şi un
ventricul)
• Reprezentanţi: scoica de râu (Unio
pictorum) , scoica de lac (Anodonta cygnea),
midia, scoica perliferă

scoica
perliferă
 3. Cefalopodele

• Sunt animale de pradă, bine adaptate, cu mobilitate rapidă

• Piciorul este transformat în tentacule prevăzute cu ventuze, situate în jurul gurii (10 la
sepie, 8 la caracatiţă)
• Prezintă sifon (ajută la eliminarea apei) în apropierea orificiului bucal
• Sepia prezintă un rest de cochilie la interior, numit osul sepion
• Caracatiţa este lipsită de cochilie
• Sistemul nervos este bine dezvoltat, prezentând “creier” protejat de o capsulă
cartilagionasă (craniu cartilaginos)
• Ochii sunt bine dezvoltaţi, vederea este cromatică
• Au un organ de protecţie - glanda cu cerneală
• Sexele sunt separate şi au doar o glandă genitală
• Se înmulţesc prin oua din care ies indiviz mici
• Reprezentanţi: sepia (Sepia officinalis), caracatiţa (Octopus vulgaris), nautilul (Nautilus
pompilus) - fosilă vie
Vizioneaza videoclipurile de la următoarele adrese
https://www.youtube.com/watch?v=hcyzr3zJol4
https://www.youtube.com/watch?v=D3SiSazu8Qk
Nautilul
Sepia Caracatiţa
 ARTROPODE
Caractere generale
• Este cea mai numeroasă încrengătură a regnului animal
• Cuprinde specii adaptate mediului terestru, unele adaptate mediului
acvatic, altele sunt parazite
• Corpul este segmentat, are simtrie bilaterală. Unele au segmentaţie
externă egală (miriapode), altele au corpul segmentat inegal. La
insecte este alcătuit din cap, torace şi abdomen iar la arahnide şi
crustacee din cefalotorace şi abdomen
• Picoarele sunt articulate şi servesc la locomoţie
• Tegumentul este format dintr-un singur strat de celule, secretă
chitina impregnată cu unele săruri minerale care formează scheletul
extern (exoscheletul)
• Năpârlesc şi astfel pot creşte
• Sistemul nervos este de tip scalariform
• Majoritatea se înmulţesc prin metamorfoză
• Clasificare: • arhanide
• crustacee
• miriapode
• insecte
 Artropode
Arahnide
Crustacee Miriapode Insecte
- nu au antene - două perechi de - au o pereche de - o pereche de antene
- au cefalotorace şi antene antene - cap, torace, şi
abdomen - au cefalotorace şi - corpul este abdomen
- au o pereche de abdomen segmentat în inele segementat
chelicere - au 5 perechi de - la fiecare segment - 3 perechi de
- au 4 perechi de picioare este o pereche de picioare
picioare - respiraţia prin picioare articulate - două perechi de
- respiraţia prin branhii - respiraţia prin trahei aripi
plămâni şi trahei - unele năpârlesc - reprezentanţi: - respiraţia prin trahei
- reprezentanţi: - reprezentanţi: urechelniţa, - dezvolare prin
păianjenul cu cruce, crustacee inferioare scolopendra, şarpele metamorfoză
scorpionul, căpuşă – daphnia orb - reprezentanţi:albina,
crustacee superioare – ţânţarul, cărăbuşul
racul de râu, crabul, de mai
homarul
 ECHINODERME
• este o încrengătură care cuprinde cca 6.300 de specii de animale marine
• au simetrie pentaradiară
• corpul poate fi cilindric, sferic, aplatizat
• scheletul este alcătuit din plăci calcaroase, libere sau sudate, care formează
endoscheletul
• particularitatea echinodermelor constă în diferențierea complicată a celomului
și formarea sistemului ambulacrar, care este alcătuit dintr-un inel tubular de la
care pornesc 5 canale radiare
• locomoţia se face prin târâre sau înot
• sunt animale prădătoare
• respiraţia, circulaţia şi excreţia se fac prin sistemul ambulacrar
• sistemul nervos este lipsit de ganglioni nervoşi iar organele de simţ sunt slab
dezvolate

Înmulţirea este sexuată, sexele sunt

separate. Pe parcursul dezvoltării
individuale apare larva, care trece prin
mai multe stadii.
Reprezentanţi: steaua de mare, crini de
mare, arici de mare
 ANIMALE VERTEBRATE 
Urmăreşte materialul de la următoarea adresă:
https://www.youtube.com/watch?v=eMliIkLLfr4