Increngatura Plathelminthes (viermi plati)

Triploblaste Bilateralia
Protostomieni
Acoelomate

20000 sp de viermi cu corpul moale, comprimat dorsoventral

Majoritatea marine sau dulcicole
Thei grupe majore
Clasa Turbellaria – libere
Clasa Monogene - parazite
Clasa Trematoda – parazite
Clasa Cestoda – parazite
Dimensiune mica – adaptare la spatii inguste (sub roci, in cavitati ale corpului, etc.)

Spre deosebire de grupele anterioare, Plathelminthes se caracterizeaza prin:

Aparitia procesului de cefalizatie cu organele de simt concentrate pe cap
Un inceput de sistem nervos scalariform.
Simetrie bilaterala.
Aplatizate dorso-ventral

Sunt triploblaste, nu au celom (acoelomate)

Au organe si uneori sisteme de organe
Primele – cele mai simple- sisteme excretoare / osmoregulatoare si circulatoare
Corp in forma de frunza sau panglica.
Prin aplatizare creste suprafata inclusiv pentru schimbul de gaze prin difuziune.
Patru clase de Plathelminthes. Turbelariate libere membrii ai Monogenelor Trematode si Cestode sunt
parazite.

Nutritie
Tub digestiv
•Cavitate bucala
•Faringe
•Intestin infundat
•La formele libere faringele poate fi evaginat
•Hrana este absorbita in intestin unde are loc o digestie extracelulara urmata de una intracelulara
•Hrana nedigerata este eliminata prin faringe.
Cestodele sunt lipsite de tub digestiv nutrientii sunt absorbiti prin tegument

Excretie/Osmoreglare

Canale terminate prin celule cu flamura – protonefridii.

Celulele in flamura constau intr-o cupa cu cili. Miscarea cililor dreneaza fluidul care este filtrat si impins in
cupa.
Acest sistem elimina apa in exces dar retine si ionii esentiali. Cel mai dezvoltat la turbelariatele dulcicole.

Sistem nervos si organe de simt

Creier simplu si 1-5 perechi de cordoane nervoase longitudinale Conectate prin cordoane transverse (conective)
Neuronii sunt specializati – senzitivi, motori. Celule senzoriale – tactile, chemoreceptoare Planariile dulcicole
au concentratii de celule senzitive in auricule (prelungiri laterale ale corpului).Petele ocelare sunt comune (mai
putin la cestode
Reproducerea
Reproducerea – asexuata sau sexuata Majoritatea sunt hermafrodite – fertilizare incrucisata La
formele parazite reproducerea sexuata si asexuata pot alterna in diferite stadii ale ciclului de viata.

Clasificarea Plathelmintelor

Patru clase :

Clasa Turbelariate: libere.

Clasa Trematode: endoparazite sub forma de frunza

Clasa Monogene: parazite sub forma de frunza - ectoparazite

Clasa Cestode: tenii

Clasa Turbelariate
Doua tipuri, grupate dupa dimens
Microturbellaria
Macroturbellaria
Microturbellaria
Majoritatea turbelariatelor (4500 sp)
0.5mm – cativa mm
Macroturbellaria
De cativa cm
Cea mai mare – intr-un lac in Rusia si poate atinge 60cm lungime

Peretele corpului
Tipic au o epiderma ciliata unistratificata

Epiderma are:
Glande
Cili
Muschi
Numeroase sp au organe duo-glandulare
Constau in doua tipuri de celule glandulare intr-un complex glande adezive+glande
de eliberare
Musculatura complexa
Tipic circula si longitudinala
Diagonala
Dorsoventrala
Capabila de miscari diverse
Alunecare cu ajut cililor
Tarare
Innot utilizand ondularea marginilor corpului
Torsiune

Nutritia
Tubul digestiv este structurat diferit
Microturbelariatele au tub simplu,
Macroturbelariatele adesea au ramificatii care cresc suprafata de absorbti

Tub digestiv la turbelariate

Simplu la microturbelariate (A-C)
La Acele (F) tubul digestiv este un sincitiu lipsit de lumen
Macroturbelari
Cu ce se hranesc turbelariatele?
Mici - bacterii, alge unicelulare, protozoare
Mari – nevert mici - rotifere, larve de insecte, crustacei, anelide
Majoritatea carnivore, unele sp sunt necrofage
Numeroase metode de capturare a prazii
Se infasoara in jurul ei
Le inglobeaza in mucus (uneori toxic)
Capturarea cu ajut proboscisului
Organe adezive – lipesc prada de substrat atele triclade si policlade au ramificatii (cecumi )
Simbioza
Une sp au endosimbionti fotosintetizanti
Unele sp sunt comensale ale molustelor si artropodelor
Bdelloura traieste in branhiile crabului potcoava si consuma din hrana colectata de gazda
Unele sunt endoparazite la moluste, crustacee, echinoderme
Reproducere asexuata
Clonala
fisiune transversa
Paratomie – similara strobilatiei la cnidari
Fragmentarea – se formeaza un chis in jurul fragmentului
Partenogeneza
Regenerarea
(1/300 din corp poate regenera intregul vierme)

Reproducerea sexuata
Hermafrodite
Organele mascule
Testicule – spermiducte
Vezicula seminala - stocare
Penis – organ copulator – poate prezenta stilet
Organele femele
Gonopore
Bursa copulatorie si receptacul seminal

Clasificarea

Ord. Acele (statocisti) – Convoluta sp.

Rabdocele – Microstomum lineare
Triclade – Planaria gonocephala
Dendrocoelum lacteum
Polycelis nigra
Policlade
Eurylepta sp
Temnocephale
Clasa Trematoda
Fasciole
subclasa Digene – 2 generatii (2 gazde)
Endoparaziti la vertebrate
11.000 sp.

Forma si functie
Aplatizat
0.2 mm – 6.0 cm
Formatiuni adezive diverse
Ventuza bucala
Ventuza ventrala
Corp acoperit cu o patura (neoderma-pseudocuticula) care protejeaza impotriva enzimelor digestive ale gazdelor

SISTEM NERVOS
Sistem nervos
Ca și turbelariatele
Pereche de ganglioni cerebroizi anteriori (creier)
Lanțuri longitudinale nervoase (variabile)

Musculatura
Circulară, longitudinală și diagonală
Sistemul excretor
Protonefridii
Două canale de colectare
longitudinale
Vezica urinara
Reproducere
Sistem de reproducere foarte organizat
Furnizarea constantă de substanțe nutritive de la gazdă permite o producție mare de ouă
10.000 la 100.000 mai mare decat la turbelariate
Unii hermafroditi dar cei mai mulți au sexe separate
Majoritatea se fertilizează reciproc, dar unii se pot autofecunda
Fără reproducere asexuată la adulți, dar reproducere asexuată în unele etape larvare
Aparatul reproducator masculin
Două testicule
Două canale
Receptacul seminal
Aparat copulator
Sistemul feminin
Un ovar
Oviduct + veziculele seminale și glande vitelogene (structuri producătoare de vitelus)
Uter

Ciclul de viata
Două sau mai multe gazde / etape larvare infecțioase
Prima gazdă intermediară este de obicei o moluscă - gastropod (melc)
A doua gazdă intermediară este de obicei un artropod sau pește
Gazda definitivă este un vertebrat
Ciclul acvatic (poate apărea și pe uscat)
ouă (în fecale)
Eclozare ca miracidii (singular: miracidiu)
Infecteaza melcii (prima gazda intermediara)
metamorfozează în sporocist
sporocist → embrioni → cercari
cercarii pleacă din melc si infectează a doua gazdă intermediară (artropod sau pește)
Se dezvolta in metacercar în mușchiul gazdei
gazda definitivă (om alte vert) mănâncă țesut muscular infectat
metacercariaise dezvoltă în adulți (pe cale digestivă)
ouă (în fecale)
Faciola hepatica
Dicrocelium lanceolatum
Clasa Monogene
1100 spp.
De obicei, 1 - 5 mm lungime, dar până la 20 mm
În principal, ectoparazite ale vertebratelor acvatice; prin urmare, se bazează pe metabolismul aerob
Numele înseamnă "o generație", deoarece acestea nu au o reproducere clonală
De asemenea, lipsesc gazdele intermediare
Gyrodactylus elegans
Au un organ de atașare mare Situat la capătul posterior
Ventuze si cârlige
Oul se dezvoltă într-un miracidiu
Adult
Capul are ventuza orală musculară sau glandă adezivă
Secretă proteaza care degradează epiderma gazdei
Se hrănesc cu:
Resturile celulare
Sânge
mucus

Dyplozoon paradoxus
1 mm
Parazit in branhiile pestilor
Clasa Cestoda
Tenii
3400 sp.
endoparazite la
vertebrate
Fara tub digestiv
Lungi - 25 m
Forma corpului
panglica
Trei regiuni
Scolex - cap cu cârlige
și ventuze pentru atașament
Gât - zonă de creștere îngustă
Strobil - trunchi segmentat
de proglote (segmente)
Forma corpului
Proglote:
Segmente ale corpului cu sistem reproductiv masculin și feminin complet
Reproducerea
Fiecare proglot are un sistem de reproducere în miniatură
Când există un singur vierme
Auto fertilizare folosind un proglot
sau
Auto fertilizare între proglote
Când sunt prezenți doi sau mai mulți viermi
Fertilizarea încrucișată
Viermii au proglote care se află în diferite etape ale maturității sexuale
Ouăle sunt produse în mod constant
Proglotele mature (cu oua) se rup de strobil și se trec în fecale
Ciclu de viata
De obicei, două sau mai multe gazde
Gazda definitivă întotdeauna
un vertebrat
Cicluri acvatice sau terestre
Taenia solium
Increngatura Nemathelminthes
Viermi cilindrici

20.000 specii descrise

Găsite în întreaga lume și trăiesc în toate tipurile de habitate

interstițiale

În interiorul animalelor și plantelor

Izvoare termale de 53 ° C

Bromelii epifite

Foarte abundente

Un metru cub de nămol poate conține peste 4.000.000 de nematode

Importante din punct de vedere ecologic

 Legătura dintre descompunatori și niveluri trofice superioare

Unele sunt descompunatori excelenti – importanti pt ciclurile nutrientilor

90.000 de nematode într-un măr in descompunere

Caenorhabditis elegans este un organism model important pentru studiile de genetică / dezvoltare

Eutelic

C. elegans are 1031 de celule!

Triploblaste pseudocelomate

Triploblaste pseudocelomate
INCRENGATURA NEMATHELMINTHES CLASA NEMATODA CLASA NEMATOMORPHA
CLASA ACANTHOCEPHALI CLS/INCR ROTIFERA CLS/INCR GASTROTRICHA
Forma corpului
Vermiform

Ascutit la ambele capete

Adaptare importantă pentru a trăi in interstiții

 Microscopic 50 cm

Tipic 1 mm

Gura la capătul anterior, cu trei până la șase buze care poartă organe tactile

Glandă posterior care este similară cu o glandă duala (adez si eliberatoate)

Lipsite de cili
Peretele corpului
Cuticula
–nechitinoasa
–Dura – este naparlita
Naparleste de patru ori în timp ce crește
Naparlirea încetează la atingerea vârstei adulte
Ecdison - hormon ce controlează naparlirea
Epiderma
–Sincitiala
–Secreta cuticla
–Stocheaza nutrienti
–Endoparazitii pot absorbi hrana tegumentar
–Are 4 extensii longit – cordoane epidermice
Sunt amplasate aici cordoanele nervoase longit

Musculatura
–4 benzi de fibre long separate de cordoanele epid. Celule in T
–Fara musc circulara

Locomotia
Folosesc ondulatii sinusoidale in plan dorsoventral pentru a se deplasa înainte
Contracții alternative ale mușchilor longitudinali dorsali și ventrali
Mișcarea eficientă necesită un substrat
Îndepărtarea viermilor din substratul natural împiedică locomoția
Multe înoata sau sunt capabile să înoate
Unii se târasc ca niște râme

Sisteme de organe
Sistemul hemal
–Nematodele mari au un hemocoel (pseudocoel) umplut cu un fluidul și fluidul poate conține hemoglobină
–Funcție hidrostatica
–Sp mici sunt acoelomate Nu există un sistem respirator

Sistem nervos
–Inel perifaringian
–Cordoane nervoase dorsale, ventrale și laterale prin cordoanele epidermice
–Organe de simt
–Papile - proiecții mici ale cuticulei pe buze și cap
–Peri senzitivi – orif bucal
–Oceli - unul pe fiecare parte laterala, în apropierea faringelui

Tub digestiv
Intestinul anterior
Cuticula cu dinti, placi Variaza in functie de obiceiurile alimentare – criteriu taxonomic Ierbivore – au un
stilet Unele parazite

Nutritie
Consuma practic orice
–Carnivore, ierbivore, sau omnivore
–bacterii, protiste, fungi, alte nematode, plante

Unele detritofage
–De fapt se hranesc cu bacterii asociate cu acest tip de materie organica

Unii fungi se hranesc cu nematode

–Le prind cu prelungirile hifelor

Reproducere
Unele hermafrodite
Unele partenogenetice
De obicei sexele sunt separate

Fecundare interna

Dimorfism sexual
–Masculii mai mici
–Masculi cu spiculi copulatori (tepi curbati) pt a tine gonoporul femelei deschis
Femelele produc feromoni pentru a atrage masculii

Spermatozoizii sunt rotunjiti și amiboidali

Ouăle au forme caracteristice, iar specialistii pot folosi aceste forme pentru a diagnostica infecțiile

Unele forme libere, cum ar fi Turbatrix, sunt vivipare

Formele hermafrodite se auto-fecundeaza și rareori are loc fecundarea incrucisata

Recombinare genetică mică
Numărul de ouă variază foarte mult între specii
50 la unele specii marine
200.000 pe zi în parazitul Ascaris
Eutelice
Aproximativ 1000 de celule
Numărul celulelor din organele individuale este, de asemenea, constant
Celulele cresc în dimensiune, nu în număr
Dezvoltare directă
Ou, trei stadii juvenile și adulți
Patru naparliri (dintre care primele două pot apărea în ou înainte de eclozare)
Naparlirea încetează la atingerea vârstei adulte
Parazitism
Pot fi ectoparaziti sau endoparaziti

Pot avea o gazda sau gazde multiple gazde

Paraziti la plante, animale sau ambele

Juvenili, adulti sau ambele stadii parazite

Ascaride nematode
Ascaris, oxiuri și Trichinella
o gazdă: om, pisici, câini, porci, vaci etc.
Infecția apare atunci când ouăle sau juv sunt ingerate
Ouăle se exchisteaza în intestin
Juv penetrează peretele intestinal
Juv intră în sistemul hemal
Juv trec prin alveole în plămâni
Migrează in tractul respirator
Prin tuse în spută
Dacă sputa este înghițită, ajunge în intestin
Ascaris
–Parazit la om: Ascaris lumbricoides

–Pot ajunge la 50 cm lungime

–Distributie larga,

–Ouăle găsite în sol și rezistente la condițiile de mediu dure

–Copiii sunt susceptibili de infecții – igiena deficitara

–Se hranesc cu conținutul intestinal al gazdei

–Poate provoca malnutriție și deces în cazul blocării intestinale

–Secretii care inhibă enzimele digestive gazdă care i-ar putea afecta

Oxiuri

–Enterobius vermicularis

–La om

–Distributie larga
–Adultii traiesc in intestin

–noaptea, femelele ies prin orif anal si isi depun ouale in jurul acestuia

–Prurit – sub unghii- reingerate

Ciclul de viata
Trichinella spiralis

–Infecteaza mamiferele - trichineloza

–Juvenilii sunt purtati la muschii scheletici (bine oxigenati)

Chisturi calcificate in muschi

–Transmitere prin carne infectata insuficient tratata termic

–Infectiile severe dureri musculare, contracturi – blocarea musculaturii intercoastale si a diafragmului, tulburari
cardiace si cerebrale

Trichinella spiralis

–Infecteaza mamiferele - trichineloza

–Juvenilii sunt purtati la muschii scheletici (bine oxigenati)

Chisturi calcificate in muschi

–Transmitere prin carne infectata insuficient tratata termic

–Infectiile severe dureri musculare, contracturi – blocarea musculaturii intercoastale si a diafragmului, tulburari
cardiace si cerebrale

Următoarele grupuri de nematode parazite au doua gazde (intermediare și definitive)

Filariozele
Dracunculoidozele
Filariile
–Sistem limfatic, inima, ochi
–Mici, filamentosi
–Gazda intermediara – insecte hematofage
–Gazda definitiva – pasare sau mamifer

Wuchereria bancrofti (Elephantiasis)

–Africa si Asia

–Gazda interm tantar , definitiva om

–adulți filiformi trăiesc în ganglionii limfatici

–Blocarea vaselor limfatice provoacă edeme
–Blocarea pe termen lung provoacă o stare cunoscută sub numele de elefantiază
–Tumefieri ale membrelor, sânilor, scrotului etc.
–Ciclu de viață
–Din ouă ies microfilariile care migrează la nivelul vaselor de sânge de suprafață noaptea (când țânțarii sunt
activi)
–Microfilariile migrează din lumenul intestinului țânțarului la proboscis
–Injectat în gazdă definitivă

Dracunculus medinensis

–Dracunculoid

–Vierme de Guinea sau vierme dragon

–Gazda intermediara este un copepod și gazda definitivă este omul

–Femelele adulte trăiesc sub pielea omului și produc un ulcer

–juv eliberați în apă

–Ingerati de un copepod

–Oamenii consumă copepozii consumând apă contaminată

–Viermii îndepărtați chirurgical sau prin înfășurarea unui băț

Clasa Nematomorpha

Nematomorpha sunt un grup de viermi paraziți care se dezvoltă în gazdele lor (în special insecte terestre și alte
artropode), dar se reproduc în medii acvatice. Aproximativ 300 de specii În inter gazdei, nematomorfele cresc
dramatic în mărime de la aproximativ 100 μm la câțiva centimetri (unii pot depăși doi metri în lungime)
Mărimea viermelui matur depășește substanțial lungimea gazdei. viermele este matur, umple cea mai mare parte
a cavității corpului gazdei, cu excepția capului și a picioarelor.
Clasa Acanthocephali paraziți care trăiesc în intestinul vertebratelor și - mai devreme în ciclul lor de viață – la
nevertebrate Proboscisul (trompa) spontan protruzibil este globular sau cilindric; poate purta și tepi Acești
viermi paraziți se ancorează cu vârfurile proboscisului și cu corpul lor pe peretele intestinal al unei gazde. Ca o
consecință a stilului lor de viață, tractul digestiv a fost complet pierdut și majoritatea sistemelor de organe sunt
în mod semnificativ reduse, cu excepția sistemului reproducator
Increngatura Gastrotricha
500 specii

Prezente în toate cele trei tipuri de habitate

Marine și dulcicole - interstițiale sau pe plante
Terestre - în pelicula de apă care acoperă particulele de sol
Microscopice - 4mm
 Eutelice
–Număr constant de celule
–Predeterminat genetic
–Dimensiunea celulei crește, dar nu și numărul de celule
Forma corpului
Alungita, de “popice”
–Denumirea inseamna “burta cu peri”

Cili pe suprafata ventrala

Tubuli adezivi in apropierea capului sau/si pe laturi

–Organe adezive posterior
–Similare glandelor turbelariatelor
Structura
Acelomate – fara cavitate a corpului

Fara sistem respirator

SN
–Creier
–Pereche de lanturi nerv latero-ventrale
–Peri senzitivi pe suprafata corpului

Sistem excretor
–1- m multe perechi de protonefridii
Produsul de excretie este amoniacul

Nutritie
Faringe puternic muscular In forma de Y sau T la unele
Are pori faringieni care se deschid la suprafață și eliberează excesul de apă
ingerată
Se hranesc cu particule organice mici (vii sau moarte)
Bacterii și protozoare

Reproducere
Hermafrodite cu transfer indirect de lichid seminal

Organul de acuplare este încărcat cu spermatofor cu spermatozoizi – din

gonoporul mascul

Spermatoforul este transferat la al doilea individ prin intermediul gonoporului

femel

Fertilizarea este interna

Ouă fertilizate sunt eliberate prin ruperea peretelui corpului

 Unele specii sunt partenogenetice

Poate produce două tipuri de ouă

Vară

Iarna

Dezvoltare directă

Maturitatea sexuală este atinsă în aproximativ trei zile

Durata de viață este de aproximativ 40 de zile

Increngatura Rotifera
Rotiferele (animale cu roată) formează un grup de animale pseudocoelomate
microscopice și aproape microscopice. Majoritatea rotiferelor au o lungime de
aproximativ 0,1-0,5 mm (deși mărimea lor poate varia de la 50 μm la peste 2
mm) comune în mediile de apă dulce din întreaga lume cu câteva specii de apă
sărată

simetrie bilaterală

•o varietate de forme diferite

•cap, trunchi și picior

•cuticulă bine dezvoltată,

•Cuticulele rigide sunt adesea compuse din plăci multiple și pot purta spini,
crestături sau alte ornamente.

•prezența unei structuri ciliate, numită coroana, pe cap.

•la speciile mai primitive, aceasta formează un inel simplu de cili în jurul gurii,
prelungita cu o bandă dorsala de cili
•la marea majoritate a rotiferelor - o structură mai complexă – aparat rotator
Miscare Cilii din ap rotator trag animalul, când nu este atașat, prin apă. frecvent
eutelice - au un număr fix de celule într-o specie, de obicei de ordinul a 1000.
Hranire consuma detritus bacterii moarte, alge, și protozoare, contribuie la
reciclarea nutrienților Tub digestiv complex cu mastax – faringe muscular
Reproducere Sexe separate, dimorfism sexual Posibila partenogeneza
Mollusca
Moluștele sunt un grup foarte divers, cu peste 100.000 de specii vii,
inclusiv organisme cunoscute precum scoici, melci, calmari și
caracatițe.

Multe moluște posedă o cochilie dura,

multe moluște fosile (au fost descrise mai mult de 30.000 de specii).
Moluștele au fost abundente în oceanele din perioada cambriană și
trebuie să fi evoluat în pre-cambrian cu peste 570 de milioane de ani în
urmă.

Moluștele vii variază de la scoici mici și melci de cativa mm până la

calmarii gigantici care cântăresc până la 500 kg și măsoară peste 10m
lungime, cu tentacule extinse.
Cochiliile unor scoici gigante pot avea o lățime de 1,5 m și cântăresc
225 kg, dar majoritatea moluștelor au cochilii mai mici de 5 cm.

Termenul Mollusca provine din lat. molluscus= moale

Majoritatea speciilor sunt marine, dar numeroase specii s-au adaptat

la viata dulcicola si terestra.

O varietate de modalitati de hranire (fitofag, rapitor, filtrare) si locomotie

(tarare, innot, sapare

Molustele s-au diversificat intr-o varietate de forme de la unele sesile,

filtratoare (scoici), la altele fitofage care se deplaseaza incet (melci) si
unele care vaneaza activ (caracatite).
Toate aceste forme provin dintr-o forma de baza caracteristica
molustelor
Planul de organizare
Corpul molustelor este constituit din cap, picior si masa viscerala
 Capul – contine aparatul bucal, organele de simt.
Piciorul – in continuarea capului – conformatii diverse, rol locomotor
Masa viscerala - dispusa dorsal fata de cap si picior include organele
interne – digest, circulatorii, respiratorii si reproducatoare
Planul de organizare: cap-picior
In cavitatea bucala –radula.

Radula este asemanatoare unei limbi cu dinti care funct. ca un aparat de

razuit.

Cu ajutorul dintilor radulei molustele rad hrana (alge, frunze, etc) iar
materialul razuit este directionat in cavitatea bucala.

Numeroase moluste au un cap bine dezvoltat care contine gura, tentacule

si organe de simt specializate.
Numeroase moluste poseda ochi care pot fi foarte simplu organizati sau
pot avea o structira similara ochilor vertebratelor (cefalopode).

Plan de organizare: masa viscerala-mantaua si

cavitatea paleala
mantaua este o pătură tegumentară care pornește din vârful masei viscerale
(dorsal)
Acoperă masa viscerala pe care o protejează si delimitează cu aceasta cavitatea
paleala.

Mantaua secretă cochilia.

Cavitatea paleala
Cavitatea paleala este o structura f. importanta.
Aici se dezvoltă branhiile
La pulmonate mantaua are rol re
Aparatele reproducător, digestiv și excretor, se deschid de asemenea in cavitatea
paleală, de unde produsii vor fi elim. la exterior.
La sp. acvatice mișcarea cililor sau contracția musculară crează un circuit al
apei in interiorul cavității paleale, iar in procesul eliminarii acesteia sunt
eliminate și resturile digestive si excretorii.
Cochilia
Cochilia are mai multe straturi și eset secretată de către cochilie.
In unele cazuri o granulă de nisip, parazit sau alt obiect iritant poate ajunge intre
manta și cochilie.
Scoica raspunde prin izolarea obiectului, depunerea unor straturi in jurul
obiectului si formeaza o perla.
sistemul circulator
Au un sistem circulator deschis

Molustele poseda un sistem circulator deschis

Au o inimă, vase de sange si sinusuri – lacune (hemocel) in care țesuturile sunt

scaldate in sange.
Hemolimfa consta in sange si lichid extracelular. Pigmentul respirator este
hemocianina, care are culoarea albastra când este oxigenatp blue

O situatie speciala
La cefalopode care sunt mai active decat alte moluste selectia naturala a
favorizat evolutia unui sistem circulator inchis cu o retea de vase, inimi
accesorii si capilare.
sistemul nervos
Planul de baza al organizării
sistemului nervos la moluste
consta in:
Inel periesofagian
Nervi care se distribuie la picior,
manta si masa viscerala
Ganglioni la acest niveș
Organele de simt includ tentaculele, ochii
si structurile senzitive din cavitatea paleala
SN
Majoritatea molustelor sunt lipsite de un creier
dezvoltat.
La cefalopode există un creier f. bine dezvoltat.
Dezvoltarea creierului la cefalopode este unica
in randul nevertebratelor – ai abilitatea de a
invata, de a-si aminti si a rezolva probleme
reproducerea
Majoritatea molustelor au sexe separate
dar unele gastropode sunt hermafrodite.
Numeroase moluste acvatice au in ciclul
lor de dezvoltare forme larvare libere –
larva trocofora
Larva veligeraTrocoforele sunt mici si translucide cu un inel de
cili (prototroch).
Larva trocoforă se gaseste la moluste si anelide
si este evidenta originii filogenetice comune a
acestor grupe. Larva veligera este o larva cu cochilie care se dezvolta
din larva trocofora la unele grupe de moluste, incluzand
bivalvele si gastropodele.
Prezinta pliuri tegumentare mari, ciliate (velum). Utilizate
la deplasare si hranire.
Mollusca - clasificare

➢Taxonomie ● Clasa Polyplacophora: chitoni ● Clasa Monoplacophora ●

Clasa Aplacophora ● Clasa Scaphopoda: ● Clasa Bivalvia: scoici ● Clasa
Gastropoda: melci ● Clasa Cephalopoda: caracatite, sepii, nautilus
Clasa Polyplacophora: chitoni

➢Exclusiv marine, ➢aplatizati dorso-ventral ➢un sir de 8 (rar 7) placi

calcaroase imbricare, articulate. ➢Polyplacophora (“purtatoare de multe placi”).

Majuritatea sunt mici (<5cm), cea mai mare sp 30cm. Cca 650-800 sp. ➢Pe
suprafetele stancilor din zona intertidala unde pasc alge pe care le rad de pe
stanci cu radula. ➢Se fixeaza bine de substart si sunt f greu de dislocat. Daca se
desprind se ruleaza (se fac ghem), ca un tatu.

Clasa Scaphopoda – cochilii dinti

➢Scaphopoda (‘picior tarus, cazma’) moluste marine are moluștele marine care
au o cochilie lungă ca un fildes (defensa) deschisa la ambele capete. Cele mai
multe dintre cele 350 de specii sunt marine de adancimi mari dar unele apar în
apă mai puțin adâncă.
Se adancesc în sedimente folosind piciorul iar capătul îngust al cochiliei iese în
apă. ➢Nu au branhii, iar schimbul de gaz are loc prin mantaua.
Se hranesc cu detritus, protozoare și alte organisme mici găsite în sedimente. ➢
Hrana este capturata folosind tentacule acoperite cu mucus, numite captacule,
care au structuri adezive la capete.
Clasa Bivalvia
➢Bivalvia (valve/ cochilii), uneori numită Pelecypoda (greacă: picior lama de
topor). ➢Acephala ( fara cap) ➢Lamelibranhiata (cu branhii lamelare) ➢Sunt
moluște cu cochlie formata din două valve
Bivalvia este a doua clasa a increngaturii ca si diversitate specifica (dupa
gastropoda ) cu aprox. 15.000 sp.
Corp comprimat lateral. ➢Cochilia, formata din doua jumatati mai mult sau mai
putin Simetrice Valvele sunt prinse prin tatana si ligament
Valvele sunt actionate de muschi aductori
Schimbul de gaze si hranirea prin filtrare

➢la unele bivalve marine, deschiderile inhalante și exhalante sunt extinse în

sifoane lungi formate de manta care este extinsă în tuburi. ➢Sifoanele permit
unei bivalve să stea infundata in sediment, dar totuși să respire și să se
hrănească.
Panopea generosa – scoica de namol sau scoica elefant Pacific
Pe langa schimbul de gaze, branhiile sunt implicate în hranirea prin filtrare. ➢
Celulele glandulare secretă cantități mari de mucus. Acest mucus captează
particule suspendate în apa care trec prin porii filamentelor branhiale. ➢
Particulele prinse în mucus se deplasează de-a lungul tractului ciliar până la
gura unde sunt consumate; particulele neingerate = pseudofecale.
Hrănirea prin filtrare la bivalve este foarte eficienta și sunt capturate particule
extrem de mici. ➢Scoicile, filtrează în mod esențial toate particulele de 3-5
microni în diametru și 50% din particule de 1-2 microni în diametru
Piciorul ca și restul corpului este, de asemenea, comprimat lateral și acest lucru
le ajută pe bivalve să se deplaseze în sedimente moi. ➢Pentru a se ingropa, o
bivalva își extinde piciorul și pompează sânge în el, ceea ce face ca piciorul să
se umfle.
reproducerea

➢Sexele sunt separate si fecundarea de obicei externa. ➢Larvele marine trec de

obicei prin stadii mobile inainte de a stadiul adult – larva trocofora si veligera.
La formele dulcicole, fertilizarea are loc, de obicei, intern, iar larvele isi petrec
dezvoltarea timpurie într-o cameră incubanta. ➢Larvele se dezvoltă în niște
veligere specializate numite glochidii. ➢Acestea sunt eliberate în apă și se
atașează de branhiile peștilor în care se hrănesc ca și paraziți timp de mai multe
săptămâni înainte de a se desprinde si a trece la forma imobila.
Clasa Gastropoda
➢Cea mai mare clasa de moluste. ➢Cca 40.000 de living specii actuale si
15,000 known fosile. ➢Denumire popular - melci
Majoritatea gastropodelor se mișcă lent, deoarece majoritatea au cochilii grele și
depind de utilizarea piciorului lor cu care se deplasează lent.

➢Cochilia, dacă este prezenta, este aproape întotdeauna dintr-o singură bucată și
este adesea spiralata. ➢Corp – cap, picior, masa visc. distincte
Unii melci poseda un operculum – un capacel proteic care inchide apertura
atunci cand animalul este retras in cochilie. ➢Reduce pierderea de apa.
Gastropodele au simetrie bilaterala ➢Cu toate acestea, din cauza procesului de
torsiune a masei viscerale care apare în timpul dezvoltării embrionare / larvare,
masa viscerală a devenit asimetrică. ➢Procesul de torsiune are loc paralel cu
spiralarea masei viscerale.
Torsiunea aduce cavitatea paleala în față. ➢Din cauza răsucirii viscerelor,
anusul se deschide anterior. Drept urmare, există o problemă în ceea ce privește
eliminarea resturilor peste branhii.
180o antiorar - implica masa viscerala, mantaua si cavitatea paleala -Capul
protejat -operculum
hranire

➢Diversitate specifica mare - gastropodele se hrănesc cu o mare varietate de

alimente diferite. ➢Cu toate acestea, toti reprezentantii folosesc radula. ➢
Ierbivore, necrofage, prădătoare ➢Saliva poate contine venin (Conus)
Gastropoda reproducere

➢Unele sunt hermafrodite ➢Altele au sexele sep

Clasificare

➢Trei subclase: Prosobranhiate: melci marini

ord. Diotocarde ord. Monotocarde Opisthobranhiate: gastropode marine fara

cochilie ord Tectibranhiate Ord Nudibranhiate Ord Pteropode Pulmonate: specii

terestre arate
Subclasa Pulmonata
➢Ord Bazomatophora

➢Ord Stilomatophora
Clasa Cephalopoda

➢Cefalopodele (“cu picioare la cap") sunt cele mai complexe dintre moluște și
sunt printre cele mai complexe din toate nevertebratele ➢Toate sunt marine și
grupul include calmari, caracatițe, sepii și nautili. ➢Cap- trunchi (sac visceral),
➢Picior – sifon+brate bucale
Toate cefalopodele au tentacule pe care le folosesc pentru a apuca și a manipula
obiecte. ➢Caracatitele au 8 tentacule, sepiile și calmarii au 10 dinte care două
brațe alungite, aplatizate terminal. ➢Nautilii au 38 de tentacule lipsite de
ventuze.
Tentaculele prezinta ventuze, iar la calmar multe dintre ele au și cârlige. ➢
Cefalopodele posedă o radula, ➢au un cioc de “papagal” pe care îl pot folosi
pentru a mușca și a rupe țesutul. ➢De asemenea, pot injecta otrava atunci prin
muscatura.
Creier bine dezvoltat, ➢caracatitele, în special, sunt destul de inteligente. ➢pot
rezolva problemele și au memorie. ➢Creierul dezvoltat sustine un mod de viață
activ.
vazul

➢Cefalopodele posedă ochi care sunt comparabili în structură cu cei ai

vertebratelor, având o retină, cristalin, o cornee și iris. ➢Există controverse cu
privire la acuitatea lor vizuala, sub anumite aspecte, ochiul lor este mai bine
conceput decât cel al vertebratelor
locomotie

➢Tarare pe fund cu tentaculele ➢Utilizarea tentaculelor pentru a "înota" ➢

Propulsia – reactie (impingerea apei prin sifon )
tarare
propulsie
cromatofori
➢Tegumentul majorității cefalopodelor conține cromatofori, celule pigmenare
care pot fi extinse sau contractate pentru a schimba culoarea animalelor. ➢
Micii mușchi atașați la periferia cromatoforilor se contractă să extindă celula
într-o placă și să facă culoarea mai evidentă sau să se relaxeze pentru a
concentra pigmentul într-un loc și a face mai puțin evidentă.
Reproducerea

➢Sexe separate. ➢Lichidul seminal este încapsulat într-un spermatofor pastrat

până când este necesar într-o rezervor seminal. ➢Împerecherea implică
copulație, dar masculii nu posedă organ copulator. ➢Uneori un tentacul
modificat este folosit pentru a transfera spermatoforul - hectocotilul
Nu exista stadii laravre, dezvoltarea este directa
Clasificare

Subclasa Tetrabranhiate Ord. Nautiloidae Nautilus sp.

Subclasa Dibranhiate ord Decapoda (Decabrahiata
Subclasa Dibranhiate ord Octopoda (Octobrahiata