3.Oct.

2018
C1 (Parazitologie)

HELMINTI  HELMINTOZE

= Organe pluricelulare (metazoare) cu corpul moale si cu simetrie bilaterala

Sunt reprezentati de trei increngaturi:
1. Increng. PLATHELMINTES– cu corpul plat, acelomati (parenchimatosi
1.1 Cls Trematoda – platii nesegmentati
1.2 Cls Cestoda – platii segmentatii
2. Increng NEMATHELMINTES – cu corpul cylindric
2.1 Cls. Nematoda - cilindrici pseudocelomati
2.2 Cls. Acantocephala – cilindrici particulari – pseudosegmentari
3. Increng. Anelida – sunt specii libere preponderat, sunt viermi cilindrici inelati,
celomati (cu cavit celomica),au parasitism temporar – lipitoarea *Hirudo medicinalis*
- pt hranire
Semestrul II – ARTROPODA (arahnoentomoze)– Cu Cls Arahnida – Ord Acarida
(arahnoze) si Cls Insecta (entamoze)

TREMATODA  TREMATODOZE

Caractere generale:
 Boli produse de trematode
 Cls Trematoda prezinta doar trematode parasite in stadiul adult
 Paraziteaza la diferite gazde: mamifere, pasari, pesti etc
 Paraziteaza in diferite organe, tesuturi fiind fixati in acestea cu ajutorul ventuzelor
(cel putin 1)
 Sunt plati si nesegmentati, cu cel putin o ventuza, corpul este prevazut cu o cuticula
neteda in stadiul adult, un aparat digestiv incomplet (un singur orificiu buco-anal )
= faringe scurt musculos, 2 cecumuri infundate. Aparatul digestiv este inchis,
faringele actioneaza ca o pompa
 Ap reproducator este hermafrodit = org genitale F + org genitale M in acelasi
organism . Cele F sunt repezentate de ovar + oviduct (ootip) de unde pleaca uterul, si
la acest nivel se deschid si 2 gl vitelogene. Organele genitale M sunt reprezentate de 2
mase testiculare ramificate, 2 canele deferente care se deschid la nivelul porului
genital.
 Aparatul reproducator este dezvoltat la exemplarele adulte.

Page 1 of 144
Clasificare – dpdv al numarului si al pozitionarii ventuzelor:
1. Grupul distomelor – 2 ventuze (1 anterioara – la nivelul careia se afla orificiul buco-
anal si una ventrala cu rol de fixare) . Ex: Fasciola, Dicrocelium
2. Grupul amfistomelor – 2 ventuze (1 anterioara – la fel la 1. si 1 posterioara cu rol de
fixare)
3. Grupul holostomelor (holo=tot) – 3 ventuze (prima si a doua ca la distome si a treia
denumita si organ tribocitic)
4. Grupul monostomelor – 1 ventuza
5. Grupul schistosomelor - prezinta sexe separate F prezinta un canal ginecofor in
care este situat M
Biologia Trematodelor (hranire+ciclu biologic) :
 HRANIREA
 Este simpla, specifica in functie de organul parazitat
 Unele se hranesc cu sange (hematofage), cu tesuturi (histiofage), altele cu
continutul digestiv al gazdei (chemofage), cu bila (bilifage) etc.
 Altele prezinta hranire mixta: tinerele = histiofage iar cele adulte =
hematofage (la Fasciola)

 CICLU BIOLOGIC
 Ouale trematodelor au in general dimensiuni mari (>100 microni) , avand
coaja groasa, iar in interior un mugure germinativ (celula ou), inconjurat de
bule (blastule) viteline, au forma ovalara si prezinta opercul (sunt operculate)
 Trematodele elimina/produc un numar mare de oua (5000 oua/zi)
 Ouale eliminate ajung in mediu, dar NU sunt infestante (lucru ce se aplica
aproape la toti Plathelmintii)
 Ouale necesita o caracteristica de dezvoltare/evolutie specifica – prezenta a
cel putin unei GI  trematodele sunt cel putin dixene
Schema ciclului biologic
o Adultul elimina ouale . In conditii favorabile din mediu in ou se dezvolta
miracidiumul care paraseste oul si ajunge in mediu (acvatic la cele mai
multe) si supravietuieste 24 de ore. Miracidiumul prezinta cili (este mobil), iar
cu ajutorul lor acesta cauta GI in cele 24h de viata. GI este reprezentata de
regula de gasteropode (melci) sau crustacee. In GI se realizeaza urmatoarele
stadii:
o Sporocistul – arata ca un sac si prezinta celule germinative. In sporocist se
formeaza rediile (in numar de 8-20) – acestea sunt formatiuni alungite. La
unele se formeaza in redii si redii fiice (tot in nr de 8-20). Rediile fiice dau
nastere la cercari – acestea sunt formatiuni discoidale de aprox 300 microni
avand deja formate ventuzele si o codita. Cercarii sunt eliminati de GI in
mediu.
o Exista 3 posibilitati de dezvoltare a cercarilor:

Page 2 of 144
 1. Cercarii se fixeaza pe vegetatie, isi pierd codita si se inchisteaza dand
nastere la metacercari – care sunt elementul infestant (Ex:Fasciola)
2. Cercarii patrund in alta GI (GI2 = gasteropode, pesti, artropode), in
care se formeaza metacercarii (Ex: Dicrocelium: GI1=melcul
GI2=furnica)
3. Cercarii patrund direct in GD in care initial se formeaza metacercarii.

o Metacercarii in GD elibereaza formele tinere, care migreaza in organul specific si prin

maturizare sexuala formeaza stadiul adult.

Adult ou  miracidium  sporocist  redii  redii fiice  cercari  metacercari

!!!! IMPORTANT : Trematodele produc un numar mare de oua. Prezenta fenomenului de

polioembriogenie (producerea unul nr mai mare de elemente din stadiul urmator  1ou =
cateva sute de metacercari).

FASCIOLOZA

Este o trematodoza ce afecteaza in principal rumegatoarele (posibil si alte erbivore si

omnivore) produsa prin dezvoltarea in parenchimul hepatic a formelor tinere si in canalele
biliare a formeloradulte a trematodelor din Fam. Fasciolidae reprezentantul principal fiind
Fasciola hepatica.
Boala mai este cunoscuta popular ca galbeaza (culoarea galbena a mucoaselor), ocnita
mare, distomatoza, anemia de iarna, anemia vermicoasa etc.
Evolueaza obisnuit cronic, cu manifestari clinice in sezonul rece si mai rar (la ovine)
apar si evolutii acute si supraacute.
Produce pagube importante prin mortalitate (in evolutiile acute si supraacute),prin
scaderea productiilor si confiscari, deprecierea carcasei si cheltuielile legate de combatere.
ETIOLOGIA:
o Fasciola heptica – este un trematod cu aspect foliaceu (frunza), in stadiul adult avand
2-3 cm, culoare galbui-maroniu.Fasciola este un distom (2 ventuze), avand 1 ventuza
anterioara (rol in hranire) si 1 ventuza ventrala (rol de fixare). Pe cuticula in portiunea
anterioara prezinta niste cheti. Ap digestiv este incomplet, avand orificiul bucal,
faringe musculos (rol de pompa), esofag scurt si 2 cecumuri ramificate. Cele 2
cecumuri ocupa intreg parenchimul corpului la fasciolele tinere si cecumurile
concentrate doar in treimea anterioara la cele adulte. Aparatul reproducator este de tip
ramificat si ocupa cea mai mare partea a corpului la fasciolele tinere.
Oul de Fasciola este caracteristic= forma ovalara, coaja groasa, o celula
germinativa inconjurata de bule viteline, operculat, 130-135 microni,
culoare galbui maronie.

Page 3 of 144
 o Fasciola gigantica – 2-5-7-7.5 cm. Este prezenta in Africa, tari asiatice, Europa,
Romania etc.
o Fascioloides magna – 7-10 cm. Este prezenta in America, mar rar in Europa
occidentala. Se intalneste la rumegatoare si cervidee.
o Fasciolopsis buski – prezenta in zonele asiatice (intalnita la om).
Ciclul biologic:
 este de tip dixen: 1GI = gasteropode acvatice bazomatofore(Galba trucatula) +
1GD= rumegatoarele
 Adultul din GD elibereaza in mediu oul, care in conditii favorabile de temperatura si
umiditate evolueaza in miracidium in 8-10 zile (sub 10 grade ouale subevolueaza, iar
la 15 grade evolutia poate ajunge si la 35 de zile). Miracidiumul (forma mobila)
supravietuieste 24h, timp in care poate gasi GI. Odata patruns in GI acesta se
transforma in sporocist, mai apoi in redii  redii fiice  cercari. Cercarii sunt cei
care sunt eliberati din GI si care se fixeaza de vegetatii si formeaza metacercarii.
Metacercarii cu dimensiuni aproximativ de 300 microni (punctulete fine) sunt ingerati
de GD, ajung in intestinul subtire si elibereaza formele tinere . Formele tinerele
perforeaza peretele intestinal si ajung in ficat. Il timefieaza si se orienteaza catre
canalele biliare si cresc pana ajung forme adulte. Adultul dupa 3-4 luni ajunge in
canalele biliare si devine hematofag (formele tinere fiind histiofage).
O fasciola poate trai pana la 10-15 ani. Producerea de oua este intensa pana la 4-5 ani,
producand 3-5000 oua pe zi.

EPIDEMIOLOGIA
Surse:
 Animalele bolnave care elimina un numar mare de oua. Ouale sunt distruse prin
uscaciune si radiatii, dar se mentin in conditii de umiditate in fecale umede pana la 2
luni.
 Gasteropodele acvatice (GI) – unde se formeaza si se mentin stadiile respective cateva
luni. Sunt si cazuri in care se pot mentine in gasteropod si in sezonul rece (intra in
hipobioza), fiind eliminate anul urmator.
 Metacercarii (elem chistic) se pot mentine in fanuri pastrate corespunzator chiar si in
sezonul rece (6 luni  1 an). Pot fi distrusi prin insilozare. Se pot mentine chiar si sub
stratul de zapada in sezonul rece.
Receptivitate
 Rumegatoare  ovine  caprine etc.
 Mai sensibile cele tinere, mai ales cele cu intretinere proasta
 Infestarea se realizeaza la pasune, dar posibil si in stabulatie consumand fan cu
metacercari.
Dinamica si evolutia bolii
 Depinde de receptivitatea gazdei, dar mai ales de gradul infestatiei.

Page 4 of 144
  Fascioloza evolueaza grav (f acute + f supraacute), in asa numitele zone
fasciolagenele (sunt zone cu soluri calcaroase si umede unde sunt prezente algele =
hrana gasteropodelor).

PATOGENEZA – este rezultatul atat a actiunii formelor tinere cat si a celor adulte:
 Actiunea mecanico-iritativa a formelor tinere care in dezvoltarea si migrarea lor si
prin histiofagie determina tumefierea parenchimului hepatic, producand traiecte prin
parenchim (transforma ficatul intr-un burete), urmate de fibrozare si calcificare =
insuficienta hepatica si apoi ciroza.
Actiunea mecanico=iritativa a formelor adulte se realizeaza consecutiv mobilitatii
acestora. Datorita chetilor de pe cuticula si fixarii cu ventuze determina iritarea
repetata si inflamatia canalului biliar (colangita, angiocolita) si chiar cu descuamarea
celulelor epiteliale.
 Actiunea spoliatoare datorata modului de hranire (hematofag si histiofag) si este
corelata cu gradul infestatiei.
 Actiunea toxica este importanta – toxinele eliminate de fasciole determina hemoliza
si diminueaza hematopoeza. Actiune asupra enzimelor hepatice, proteinelor si alti
parametrii
 Actiunea inoculatoare determinata de fasciolele tinere care pot realiza portajul
anaerobilor din intestin in ficatul pe care il tumefiaza. Cel mai frecvent este
transportat pe cuticula Clostridium  hepatita necrozanta a oilor asociata fasciolozei.
 Actiunea antigenica (imunogena) – este reprezentata de anticorpii circulanti,
fasciola fiind cunoscuta ca parazit puternic imunogen si eozinogen  contribuie la
scaderea nivelului reinfestatiilor si de asemenea se utilizeaza imunodiagnosticul

TABLOUL CLINIC (SIMPATOLOGIA) – este dependent de receptivitatea gazdei

si gradul infestatiei (ovinele sunt cele mai receptive). Au fost intalnite evolutii cronice, dar si
evolutii acute si supraacute. Infestatiile obisnuite = consumul de metacercari in timp in

sezonul cald (estival 😊) conduce la f cronica, iar semnele clinice apar in sezonul rece.
Ingerarea unui nr mare (mii) de metacercari intr-un timp scurt determina f acuta si f
supraacuta, inregistrate in sezonul de pasunat. Mai pot fi intalnite si episoade acute in sezonul
rece la cei ce consuma fan infestat.
La OVINE:
 Forma supraacuta – la maxim o luna dupa ingerarea metacercarilor se manifesta un
sindrom hemoragic acut cu abaterea profunda a animalului (refuza apa si hrana =
anorexie), eventual apare o usoara ascita, greu observabila, specific este prezenta o
durere abdominala acuta, animalul se culca si se scoala des si mor in decubit sterno-
abdominal. Mortalitatea este mare. Cei care nu mor tren in forma acuta.
 Forma acuta – animalul prezinta dureri abdominale, colorarea mucoaselor, anemie si
moartea survine in 1-2 saptamani.
 Forma cronica – forma obisnuita. Apare consecutivinfestarii in timp cu metacercari,
iar semnele clinice se inregistreaza in sezonul rece (dupa 5-6 luni de la infestare). Este
determinata de formele adulte.Are evolutie stadiala (3 faze):

Page 5 of 144
 1. Faza de debut – animalul este apatic, inapatenta, uneori anorexie si anemie.
2. Faza de stare – anemia instalata, semnele clinice prezente, modificari sangvine
caracterizate printr-o anemie monocromo-monocitara, apoi hipercroma-
monocitara, polipnee, tahicardie, pica, sete, slabire.
3. Faza terminala – faza cahexiei avansate cu caderea lanii (lana devine casanta),
lucru ce se confunda cu raia, dar in acest caz nu apare scarpinatul. Sunt prezente
edemele declive (cele mai evidente la nivelul mandibulei= oi gusate), apar
avorturile si mortalitate.
La BOVINE:
 Forma cronica – este cea obisnuita. Se inregistreaza tot in sezonul rece cu aceleasi
semne clinice. Apar si tulburari digestive (diaree cu miros intepator specific) si
semnele respiratorii (tuse polipnee)
 Forma acuta – este mai rara si apare la tineret. Evolueaza cu anemie grava, fata de
ovine depaseste 3-4 saptamani, putandu-se intervenii.
La CAPRINE:
 Obisnuit formele cronice, rareori ascita si moarte.
La CABALINE:
 Forma cronica cu prostratie (abatere), apar si colicile rareori subite.
11.Oct.2018
C2

TABLOUL ANATOMO-PATOLIGIC – LEZIUNI

 Leziunile sunt preponderent hepatice
1. Forma acuta/supraacuta
 Hepatita traumatica hemoragica – Se observa traiectele fasciolelor atat
la suprafata ficatului (aspect de harta), dar si pe sectiune
 Ascita hemoragica – sange sau lichid roziu cu fasciole tinere in acel
lichid – pot fi confundate cu coagulii
2. Forma cronica – animale cahectice, masa musculara emaciata, lucioasa,
posibil prezenta de edeme, mucoase decolorate (icterice), leziunea ce mai
importanta este la nivelul ficatului: ficat cirotic, de culoare galben-lutos, ce
poate fi atrofic sau hiperatrofic. O alta leziune specifica este angiocolita
cronica (colangita) – canalele biliare sunt marite, inflamate, posibil vizibile si
pe sectiunea ficatului. Ficatul/canalul este indurat, scartaie pe sectiune,
peretele canalelor este foarte ingrosat, ajunge chiar sa fie obturat pe anumite
portiuni. Bila este negricioasa si vascoasa.
La bovine – prezenta in ficat a unor noduli albi-galbui = xenogranuloame. In
infestatii masive posibile si prezenta acestora in alte organe.
DIAGNOSTICUL
 Suspicionat epidemio-clinic – in zonele fasciolagene sau in zone umede – unde sunt
prezente gasteropodele.
 Confirmarea diagnosticului – coproscopic doar in forma cronica (metode de
sedimentare si centrifugare).

Page 6 of 144
  Prognostic grav in formele acute si supraacuta si este rezervat in formele cronice.

TRATAMENT
Medicamentrele sunt impartite in 4 clase:
1. DERIVATII SALICILANILIDE:
 Rafocanid (Ranide) – suspensie albicioasa-galbuie, c=2,5%
- Utilizata p.o, doza=7.5 mg/kg
- Pt formele tinere 90% +, dar si toate f adulte
- Are timp de asteptare: 1 luna pt lactatie si 28
de zile pt carne
 Diamfenetida (Coriban) – doza 80-100 mg/kg
- Se foloseste atat pt forme tinere cat si adulte
- Timp de asteptare: 7 zile pt carne
2. COMPUSII FENOLICI:
 Oxyclozanid (Zanil) – suspensie 3,4%
- Doza 10-15 mg/kg la bovine
- Doza 15-20 mg/kg la ovine
 Nitroxinil (Dovemix) – solutie 25%
- Este utilizat s.c. in doza de 10-15 mg/kg pt
bovine si 15-20mg/kg pt ovine
 Closantel – solutie 5%
- Se administreaza s.c. – 2.5 mg/kg
- Exista preparate pt administrarea p.o.
 Bithionoloxid – p.o in doza de 25-100 mg/kg
3. SULFAMIDE:
 Clorslon – adm inf sau p.o. in doza de 7-10mg/kg
4. DERIVATII BENZIMIDAZOLICI
 Albendazol – pt fascioloza in doza de 20 mg/kg p.o
 Oxbendazol – 7.5-15 mg/kg
 TRICLABENDAZOL (Fasinex) – doza 10-12 mg/kg
- Cel mai bun
Alte produse utilizate:
 Bromphenophos (Acedist) – 12 mg/kg
 Netobimin (Hepadex) – 20 mg/kg
 Meniclofolan (Bilevon) – doza 6-8 mg/kg in f acuta si 3-5 mg/kg
Asocieri medicamentoase:
 Rafoxanil (1p) + Tetranisol (2p)
 Endex (= Triclabendazol + Levamisol)
 Ivomec F (= Ivermectin 10 mg/kg + Clorsulon 100 mg/kg)

Page 7 of 144
 PROFILAXIA
Are in vedere 3 tipuri de actiuni:
 Impotriva faciolelor – se refera la animalele tratate profilactic realizate in principiu
de 2 ori pe an: primavara – 2 saptamani inainte de scoaterea la pasunat (se realizeaza
sterilizarea animalului pt a evita poluarea pasunilor cu oua de parazit) si toamna – 2
saptamani dupa intrarea in stabulatie.
Se mai pot realiza tratamente de completare in functie de conditiile anului respectiv
in sezonul rece sau cel cald.
 Impotriva gasteropodelor (GI) – lucrari de distrugere a biotopului specific, lucrari
de asanare, drenaj si eventual folosirea de substante moluscide in zolele unde se
dezvolta. Se pot folosi: sulfatul de Cu (piatra vanata), pentaclorfenolatul de sodiu si
fresconul.
 Impotriva formelor libere (oua + metacercari) – se folosesc urmatoarele actiuni: pt
oua : depozitarea gunoilui pt sterilizare si pentru metacercari: insilozarea furajelor sau
folosirea fanurilor cel putin la 6 luni dupa recoltarea din zonele fasciolagene.

DICROCELIOZA

o Trematodoza a rumegatoarelor (ovine), rar la alte ierbivore, mai apare la leporide,

care se dezvolta in canalele si vezica biliara si este produsa de Dicrocoelium
laceatum=D.dendriticum
o Boala mai este cunoscuta si galbeaza mica sau ocnita.
o Evolueaza oarecum asemanator cu fascioloza cronica, insa cu anemie mai putin
marcanta, fiind o boala de acumulare – D.laceatum este mai slab patogen, iar semnele
clinice apar dupa 3-4-5-6 ani in urma acumularii treptate.
o Se manifesta la animalele adulte si batrane si este o boala greu de tratat/combatut
deoarece se gaseste in bila, unde medicamentele ajung deja descompuse.
ETIOLOGIA
 Dicrocoelium lanceatum – 6-10 mm. Are corpul lanceolat, mai subtire anterior si
ingrosat posterior, de culoare maroniu-negricioasa. Cuticula este neteda, fiind un distom
(ventuza anterioara+ventuza ventrala). Cecumurile sunt neramificate, slab dezvoltate.
Organele genitale (ovarul si cele 2 mase testiculare) au aspect lobulat. Uterul este in
partea posterioara si este foarte dezvoltat. Glandele vitelogene sunt reduse, iar oul are
aspect particular: format plan convex (are o margine plana), in interior 2 celule genotaxe,
coaja groasa la exterior, operculat, are dimensiuni reduse (38-45 microni), culoare
maroniu-negricioasa
 Biologia
o Hranirea – este bilifag = este slab patogen
o Ciclul biologic

Page 8 of 144
  Prima GI = gasteropode stilomatofore de uscat (Fam Heliacaeide, Genul
Helix, Heliacella, Zebrina). In melci se dezvolta M  S  C (lipsesc rediile)
 se elimina mai putini cercari: 400-500 cercari sunt eliminati de melci.
Cercarii sunt eliminanati intr-o masa gelatinoasa si atrag furnicile (Gi2). In
corpul furnicilor se dezvolta metacercarii, afectang sistemul ganglionar nervos
a.i.furnicile afectate raman in tetanie pe firele de iarba, mai ales in orele mai
reci ale zilei. Furnicile sunt ingerate de GD, se elibereaza metacercarii, din care
se elibereaza formele tinere , care prin canalul coledoc ajung in vezica si
canalele biliare.
EPIDEMIOLOGIE
 Sunt afectate rumegatoarele mici
PATOGENEZA
 Actiune patogena slaba:
o Actiunea mecanico-iritativa slaba si datorata hranirii bilifage
TABLOUL MORFO-CLINIC
 Evolutia bolii este obisnuit cronica (boala de acumulare) la animalele adulte si
batrane, foarte rar episoade acute consecutiv ingerarii unui nr mare de metacercari
(experimentale adesea)
 Boala evolueaza ca o anemie cronica cu slabire in timp, cu o usoara abatere, uneori
usoara diaree pasagera, rareori alte manifestari (afectarea productiei de lapte, dar fff
rar). Rareori icter subacut.
LEZIUNI
 Colangita cronica – nu la suprafata ficatului
 Mai putina ciroza (= ciroza partiala)
 Bila este negricioasa, vascoasa
DIAGNOSTIC
 Usor prin examen coproscopic – prezenta oualelor (metode de sedimentare sau chiar
si Willis)
 Clinic mai greu de suspicionat
 Usor de evidentiat parazitul la examenul necropsic (este aderent de instrumente,
manusi, etc)
TRATAMENT
 F dificil – sunt foarte putine substante active pt Dicrocoelium
 HETOLIN – 30-40 mg/kg !!
 Benzomidazoli – doze crescute
o Albendazol - >20 mg/kg
o Tiobendazol 300-400 mg/kg
o Clabendazol 30-40 mg/kg
o Mebendazol 50 mg/kg
o Tiofanat 50 mg/kg
 Praziquantel – 50 mg/kg

Page 9 of 144
  Metobimin
PROFILAXIE
 Tratamente profilactice
o 2 saptamani inainte de iesirea la pasunat
o 2 saptamani dupa intrarea in stabulatie
 Distrugerea furnicilor si gasteropodelor.
17.Oct.2018
C3

PARAMFISTOMOZA

!Paramfistomul – seamana cu fasciola!

Trematodoza digestive a rumegatoarelor, produsa prin parazitismul in duoden si
cheag a formelor tinere si in rumen si retea a formelor adulte de PARAMPHISTOMUS SPP
din familia PARAMPHISTOMIDAE.
Evolueaza clinic la tineret , inregistrand si forme acute, in timp ce la adulte evolueaza
subclinic sau chiar asymptomatic. Evolueaza predominant in zone cu umiditate , zone cu
soluri umede ,calcaroase, zone fasciologene, cu pagube inseminate in zone tropicale.

ETIOLOGIE
 Paramphistomum cervi – repr specia cea mai raspandita in Europa- rumegatoare
 P. dauney - rumeg salbatice
 P. ichiawei
 P. microbotrium, microbotrioides
 P. chotilophorum
 P.gotoi
Morfologie P. cervi- corp conic( butoias), usor curbat, culoare rosu intens la formele
tinere si rosu-roz la cele adulte. Este amfistom, avand a 2a ventuza situate posterior=
ACETABULUM. Vezi laborator! Organele de reproducere sunt globuloase, lobate, fata de
Fasciola, unde sunt ramificate.
Ciclul biologic:
Este dixen, asemanator cu |Fasciola, avand GI reprez de gasteropode din fam Lineidae, in
care se dezvolta stadiile pana la cercari, care liberi in vegetatie se transf in metacercari.
Ingerati, metacercarii in stadiile tinere se prind de mucoasa duodenala sau a cheagului,
hranindu-se cu sange, dar si “smulg” celule din peretele intestinal. Astfel formele tinere, prin
acest mod de fixare si hranire produc hemoragii locale, necroze si edeme( in infestatii
masive), mai accentuate la reinfestari. Dezvoltarea formelor tinere dureaza aprox 7-8
saptamani, dupa care se deplaseaza retrograde in rumen si retea, fixandu-se in papilele
ruminale sau in ochiurile retelei, adultii hranindu-se cu continut digestive, mai rar cu celulele
mucoasei.

Page 10 of 144
 EPIDEMILOGIE- ca la Fasciola
PATOGENEZA
Datorata actiunii mai ales a formelor tinere, mai slaba la adulte.

TABLOU MORFO-CLINIC
 La tineret – formele clinice chiar cu evol acute: sindrom digestive, chiar
dizenteriform cu diaree, uneori fecale cu paraziti eliminate= “diaree rosie”, Slabirea
masiva a tineretului afectat, anorexie, rareori subicter.
 La adulte – evolutie cronica, cu episoade de diaree, scaderea productiei, etc.
Leziunile predominant la locul fixarii helmintilor: enterita, duodenita, abomasita cu
efecte descrise specific , hemoragii, necroze.
DIAGNOSTIC
 Suspicionat epidemio-clinic
 Confirmat prin examen coproscopic( spalarea fecalelor prin sita- f.acuta).
Diferentierea diareei hemoragice din eimerioza fata de cea rosie datorata de prezenta
parazitilor de |P. cervi.
 Prognostic – grav la tineret (mortalitate de 40-90%)
TRATAMENT
1. Niclosamid: 50-150 mg/kg
2. Compusi fenolici:
 Bitionod 25-75mg/kg in functie de gradul de infestatie
 Oxiclozamid (ft activ)15-18mg/kg. Se foloseste asociat cu Levamisol in
combaterea infestatiilor mixte
 Niclofloran – 7 mg/kg
3. Benzimidazoli:
 Albendazol 20 mg/kg
 Triclobenzadol 12-max 100mg/kg
 Resorantel 65 mg/kg
PROFILAXIE –ca la Fasciola

TREMATODOZELE CARNIVORELOR
(SI OMNIVORELOR)
Se impart in 2:

Page 11 of 144
1. HEPATICE
2. DIGESTIVE
3. RESPIRATORII
1.Trematodoze hepatice
OPISTORCOZA
 Trepatodoza hepatica, dar posibil si pancreatica, produsa prin parazitismul in
canalele biliare, rar in cele pancreatice la carnivore si omnivore a trematodului
din Familia Opistorchiidae
 Boala evoluareaza la animale si oameni in zone piscicole (parazitarea se
produce prin consumul de peste infestat)  Gi2 = pesti piscicoli (unde se
dezvolta metacercarii)
 Evolutia este de regula cronica, subclinic la animale, dar evolueaza mai grav la
om
ETIOLOGIA
 Opistorchis felineus
 Clonorchis sinensis
 Metorchis albidis
 Sunt treatode de dimensiuni mici si seamana cu Dicrocelium. Diferenta consta
in faptul ca masele testiculare si ovarul sunt posterior asezate, nu anterior ca la
Dicrocoelium.
 Ciclul biologic: trixen  Gi1 = gasteropode acvatice (in care se dezvolta
pana la cercari). Cercarii sunt eliminati in apa, unde se ataseaza de solzii
pestilor patrunzand activ subcutan((Gi2). Apoi infestarea GD prin consum de
Gi2 cu metacercari, iar in intestin sunt eliberate Ft care migreaza catre
organele de electie/specifice (canalul coledoc, canalele biliare si pancreatice)
PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO-CLINIC
 Sunt corelate cu gradul infestatiei si varsta animalului.
 Animalele tinere sunt receptive
 Infestatiile sunt obisnuit subclinice neaparente, dar in infestatii masive la tineret 
inapetenta, slabire, icter, uneori si ascita, chiar si tulburari digestive
 Leziuni: depind de gradul infestatiei. Posibil ciroza in infestatii masive si angiocolita,
hipertrofie hepatica, pancreatita.

DIAGNOSTICUL
 Greu de suspicionat
 Confirmat – prin examen coproscopic,unde se evidentiaza ouale (dimensiuni de 40
microni, cu un pinten caudal.

Page 12 of 144
 TRATAMENUL
 Dificil de tratat
 Hexoclortan – 0.5 ml/kg (s-a folosit in trecut)
 In prezent
1. Bitionol – 100 mg/kg – 7 zile consecutive
2. Praziquantel – 25 mg/kg – 2-3 zile consecutiv
3. Benzimidazoli
 Fenbendazol – 50 mg/kg - 7-10 zile consecutive
 Flubendazol – 50 mg/kg – 5 zile consecutive
PROFILAXIA
 In zonele unde evolueaza – tratament profilactice
 Sa nu se administreze peste crud infestat

2.Trematodoze digestive/intestinale
 Paraziteaza in intestinul subtire a trematodelor din Familia ECHINOSTOMIIDAE ,
HETEROPHYIDAE si Familia DIPLOSTOMIDAE
 Evolueaza in zone piscicole si evolueaza cronic usor simtomatic sau uneori
asimtomatic.
ETIOLOGIA
1. Familia Echinostomiidae
 Cea mai patogena
 Au un disc adoral (o dilatatie cuticulara in jurul orificiului buco-anal, dilatatie
pe casre se afla siruri de spini chitinosi)
 Echinocasmus perfoliatus
2. Familia HeterophYidae
 Dim mai mici
 Cele mai slab patogene
 Heterophyes heterophyes, Apophallus donicus? , Metegonimus yokogawai
3. Familia Diplostomidae :
 Alaria alata
 Intervin frecvent si gazdele paratenice (GP)

Ciclul biologic: este trixen:

 Gi1 – gasteropode acvatice
 Gi2 – pesti dulcicoli pt primele 2 Familii si mormolocii de broasca – pt ultima
 GP – la ultima familie – rozatoare si porc

PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO-CLINIC

Page 13 of 144
  In functie de gradul de infestatie
 Se produc mai ales in cazul Fam Diplostomiidae : enterite in partea anterioara,
obisnuit inflamatile sunt catarale, dar si hemoragice.
 Inflamatia evolueaza de obicei discret cu evolutie usoara sero-mucoasa, uneori spre
melena, uneori hemoragica + slabirea animalului si inapetenta.
DIAGNOSTICUL
 Usor de stabilit coproparazitologic
 Greu insa clinic
TRATAMENTUL
 Hexocloretan
 Bitional
 Praziquantel : 25-30 mg/kg
 Rafoxamid
 Brnzimidazoli in doze crescute
3.Trematodoze respiratorii
 Intalnite la carnivorele si omnivorele care consuma raci/crabi care sunt infestati
 Principalul reprezentat: Paragonimus kellicoli - la carnivore si la om P.westmoney
localizandu-se in bronhii si parenchimul pulmonar
 Trematode trixene : Gi2 = raci/crabi

TREMATODOZE LA PASARI
Trematodoza a aparatului reproducator : PROSTOGONIMOZA

= Trematodoza galinaceelor, mai rar palmipede, produsa prin dezvoltarea in bursa

Fabricius, cloaca si oviduct a trematodelor din Familia Plagiochiidae, Genul
Prostogonimus
Evolueaza la pasarile crescute in sistemul extensiv/traditional/gospodaresc
Se manifesta prin tulburari ale oatului, tulburari generale, peritonita si mortalitate
(consecutiv peritonitei)

ETIOLOGIE
 P.ovatus
 P.pelucidum
 P.cuniatus
 Sunt trematode subforma conice / periforme + dimensiuni sub 1cm + cuticula cu
spini, cheti +organe genitale globuloase
 Ciclu biologic:

Page 14 of 144
 o Trixen : Gi1 – gasteropode acvatice (cu cercari) si Gi2 – insecte – libelule (cu
metacercari)
o Infestarea se realizeaza prin consum de libelule infestate (naiele populare), la
orele dimineata mai ales.
o Formele tinere sunt eliberate intestin, orientandu-se catre cloaca, oviduct sau
bursa, unde se dezvolta si determina inflamatii locale + o actiune
imunosupresoare si o actiune inoculatoare.
 Leziuni
o Inflamatia salpinxului
o Incapacitatea preluarii ovocitei
o Perturbari ale motilitatii
o Aspecte de hipersecretie albulifera (ou cu mult albus) si cochilifera (oua cu
coaja f groasa, rugoasa, deformata)
o Tulburari ale oatului
o Aparitia de peritonita vitelina (inflamatia salpinxului care nu mai preia ovulul-
galbenusul); ovulele cad in cavitatea abdominala a pasarii
o
DIAGNOSTICUL
 Usor de suspectat pe baza modificarilor aparute
 Confirmat prin ex coproscopic
TRATAMENT
 Avipar – capsule gelatinoase (NU mai este)
 Niclosamid – 50-100 mg/kg
 Derivatii benzimidazolici – doze mari
 Tratamente profilactice in zonele in care boala evolueaza.

25.Oct.2018
C4

TREMATODOZE DIGESTIVE LA PASARI

Page 15 of 144
 ETIOLOGIE:
 Sunt reprezentate de 4 familii: Fam Echinostomidae, Fam. Heterophylidae –
Cryptocotyle concavum, Fam. Strigeidae – Apatemon gracilis – 3ven(holostom)
si Fam. Notocotylidae – Notocotylus attenuatus
 Cele din Familia Echinostomidae - au disc adoral  Echinostoma revolutum –
20-22 m si E. recurbatum
 Primele 3 familii sunt trixene: GI1= gasteropode acvatice si GI2 = gasteropode,
mormoloci broasca si pesti
 Trematodele din Familia Notocotylidae = dixene  GI1 = gasteropode
 Infestarea se realizeaza fie prin ingerarea de GI cu metacercari sau a
metacercarilor de pe vegetatie.
 Trematodele digestive sunt prezente la pasarile acvatice (palmipede – gaste) si la
cele crescute in sistem extensiv.

PATOGENEZA + TABLOUL MORFOCLINIC

In functie de gradul de infestatie si de varsta pasarilor
Evolueaza mai grav la tineret, la care apar semne clinice, intarzierea cresterii,
rahitism, mai ales in infestatii asociate, diareea, adinamia, chiar si semne
nervoase.
DIAGNOSTIC

Suspicionat clinic si confirmat prin examen coproscopic, examen necropsic
(cadavrul slabit, cahectic, carena sternala curbata, leziuni specifice in intestin
= enterita catarala, peretele intestinal ingrosat, mucus in cantitate mare,
congestie locala/generalizata, hiperemie, posibil hemoragii locale, ulceratii -
necroze).  Evidentierea parazitilor la necropsie; este posibil ca acestia sa fie
acoperiti de mucus si din aceasta cauza trebuie facut cu atentie acest examen.
TRATAMENT
 Niclosamid – 50 mg/kg
 Oxiclosamid – 15-30 mg/kg
 Rofaxomid – 30 mg/pasare
 In zonele in care sunt prezente aceste infestatii se fac si tratamente
profilactice.

CESTODOZE
 Produse de helminti din Clasa Cestoda care include viermii plati segmentati, avand
corpul cu aspect de panglica (gr. Kestos); alcatuit din segmente denumite proglote;
 Cls Cestoda cuprinde exclusiv specii parazite
 Cestodele adulte paraziteaza exclusiv in intestinul subtire.

Page 16 of 144
 Formele larvare se dezvolta in corpul unor vertebrate sau a unor nevertebrate,
cestodele necesitand cel putin 1 GI. Ca atare parazitismul cestodelor adulte in tubul
digestiv al GD este cunoscut ca cestodoze imaginale, in timp ce parazitismul
formelor larvare este cunoscut sub numele de metacestodoze sau cestodoze larvare.
Caractere generale :
 Viermi plati segmentati
 Dimensiuni de la cativa mm pana la dimensiuni de cm si chiar de ordinul metrilor.
 Corpul este alcatuit din 3 parti:
1. Scolex (cap) – cu rol de fixare la nivelul intestinului. Au la acest nivel fie
ventuze (in nr de 4) la cele din Ord. Cyclophilidae sau 2 botridii (fante =
scurte rotunde cu rol in prinderea de intestin) la cele din Ord. Pseudophilidae
In plus la unele Cyclophilidae, portiunea anterioara a scolexului, denumita
rostrum poate fi prevazuta cu carlige  rostrum armat; daca nu prezinta acele
carlige  rostrm nearmat = inerm
2. Gatul – cu rol de producere a strobilei – fenomenul se numeste strobilizare!
3. Strobila – alcatuita din proglote. Acestea sunt de 3 feluri: tinere,
mature/hermafrodite si batrane/ovigere. In proglote domina ap reproducator
care este de tip hermafrodit, organele F si M se formeaza in aceleasi proglote.
Cele M sunt reprezentate de foliculii testiculari iar cele F sunt repr de 1 sau 2
ovare, uterul care la inceput este slab dezvoltat in proglotele
hermafrodite/mature, pentru ca in ultimele proglote celelalte organe sa se
atrofieze si sa ramana doar uterul. Ovarele si foliculii testiculari comunica cu
porul sau porii genitali .
Porii genitali sunt situati marginal pe marginea proglotelor. In proglotele
tinere abia incepe sa apara ovarul si foliculii testiculari, in cele mature este
slab dezvoltat, iar in cele ovigere este complet dezvoltat.
Uterul poate fi
 Inchis – la Cyclophilidae, la care proglotele ovigeree sunt adevarati
saci cu oua, ce se elimina prin fecale. Acesta poate fi reticulat sau
segmentat impartit in organe paruterine.
 Deschis – la Pseudophilidae – uterul prezentant anterior un tocostom
(un orificiu de eliminare a oualelor dupa producerea acestora a.i.
proglotele ovigere sunt golite de oua prin acesta). Acestea prezinta un
singur por genital.
Oul este de asemene diferit in functie de Ordin:
 La Cyclophilidae – are de regula forma sferica (oncosfera) sau usor
ovalara la majoritatea speciilor, perete gros, coaja groasa si un embrion
piriform deja format (la unele poate avea deja format un carlig-cu
scolex armat). Dimensiuni de 30-35 microni. Forma este cubica cu
microembrioni formati.
 La Pseudophilidae – asemanatoare cu ouale trematodelor (...). Rolul
operculului = rol de capacel – pe acolo se elimina miracidiumul!;
dimensiuni: peste 100 de microni.
 Hranirea – nu au tub digestiv

Page 17 of 144
  Ciclu biologic (obligatoriu cu gazde intermediare) – diferit la cele
doua ordine:
1. La Pseudophilidae este trixen (Gi1 = crustacee acvatic, Gi2 -pesti). Din ou 
coracidium (stadiul liber prezent in mediul acvatic). Din acesta in GI1 se dezvolta
larba precercoida. In Gi2 se dezvolta larva plerocercoida (= elementul infestant)
OucoracidiumGi1=larva precercoidaGi2=l.plerocercoida
2. La Cyclophilidae este dixen – GI poate fi nevertebrat sau vertebrat

 Gi=NEVERTEBRAT artropode (acarieni sau insecte) – in corpul lor se dezvolta

larvele cisticercoide neveziculare (2-3 maxim)

 Gi=VERTEBRAT mamifer (vaca, oaie, om) – in care se dezvolta formele

larvale veziculare  o vezicula cu embrioscolexi pe perete

Exista 3 tipuri de forme veziculare:

 Forma cisticer MM  vezicula monochistica,monocefala – 1 vezicula 1
embrioscolex
 Forma echinocos PP  polichistica, policefala
 Forma cenur MP  monochistica, policefala (1vezicula cu mai multi
embrioscolexi)
Dezvoltarea acestor forme larvale veziculare determina principalele metacestodoze
(cisticercoze, cenuroze si echinocoze).

Infestarea GD se face prin ingerarea elementului infestant:

 Larva plerocercoida la Pseudophilidaee

 Larva cisticercoida (forma neveziculara) cand GI=nevertebrat – la Cyclophilidaee
 Larva cisticerc MM, cenur MP, echinococ PP (forme veziculare) cand GI=vertebrat

31. Oct. 2018

C5

Page 18 of 144
 CESTODOZE IMAGINALE –
CESTODOZELE RUMEGATOARELOR

ETIOLOGIA

 Fam. Anoplocephalidae  caracteristic – scolex nearmat /inerm

 cestode de dimensiuni mari
 La rumegatoare 2 subfamilii
1. Subfamilia Anoplocephalinae  Moniezia expansa si M. benedeni
-por genital dublu
-uter reticular
-ouale cu aspect particular : piramidal sau cubic, 60-80 microni
2. Subfamilia Tysanosominae  Thysanezia ovilla, Avitellina
centripunctata, Stilesia globipunctata
-1 sg por genital
-uter compartimentat in organe paruterine
 Biologie - localizare in intestinul subtire; exceptie – speciile exotice in canalele
biliare si in cele pancreatice. Hranirea se realizeaza prin osmoza (prin absortie)
 CICLU BIOLOGIC – dixen (Cyclophilidae) = GI – acarieni coprofagi(fam.
Oribatidae, Liacaridae, Celobatidae)  care mananca proglotele din fecale. In corpul
acarienilor din embrion se dezvolta larva cisticercoida (1 sau 2). Formarea larvelor nu
se realizeaza foarte rapid (aprox 2-3 luni). Acarienii infestati cu larve sunt mancati de
GD si in 50 zile se dezvolta cestodul adult.

EPIDEMIOLOGIE

 Surse: Animale infestate ( in special cele tinere in anul 2 de viata) , ce au fost

infestate cu un an in urma. Animalele infestate elimina cca 1 milion de oua pe zi.
Acarienii de pasune care supravietuiesc peste iarna prin fenomenul de hipobioza, pot
asigura si mentinerea larvelor cisticercoide pt anul urmator.
 Receptivitatea: ovine  bovine  caprine. Mai sensibile sunt animalele tinere si
cele carentate.

PATOGENEZA SI TABLOUL MORFOLOGIC

 Corelate cu varsta animalului si gradului de infestatie

 Actiunea mecanico-iritativa – datorita fixarii scolexului si miscarilor antiperistaltice
ale cestodelor. Scolexul – ulceratii si microhemoragii. Strobila prin miscarile
antiperistaltice – eroziuni ale mucoasei intestinale  maldigestii, malabsortii
 Actiunea spoliatoare -este dependenta de nr helmintilor si este mai importanta la
tineret!!!
 Au consum selectiv – prefera vitaminele  carente in vit B, D, E, A etc.  tulburari
de crestere

Page 19 of 144
 Actiunea toxica – semne nervoase
 Actiunea inoculatoare – formeaza porti de intrare a patogenilor la locul de fixare a
scolexului

TABLOUL CLINIC
 Semne clinice la tineret
 La adulte infestatiile sunt subclinice sau asimtomatice
 La ovinele adulte apar modificari si la nivelul crotinelor
 La tineret: anemie, adinamie uneori, slabire, intarzierea cresterii, tulburari digestive –
{„miei tobosari” (= balonament abdominal) + diaree (intermitenta uneori) + caderea
lanii (friabila, casanta) } , tulburari nervoase in infestatii masive. Se poate
inregistra si mortalitate (uneori > 20%)

DIAGNOSTICUL
 Suspicionat la tineret
 Se confirma prin examen coproscopic (si macro nu doar microscopic)

TRATAMENTUL
 S-a folosit in trecut solutia de CuSO4 (piatra vanata) = bazic puternic  1-2%,
preparata cu apa distilata sau de ploaie in vase metalice. Se administreaza 2 ml/kg +
1-2 ml HCl + 1-3 g TIMOL. Era cel mai eficient.
 Tot in trecut se mai folosea si carbonat bazic de Cu in umatoarele doze:
o 0.5g/animal – la mieii mici < intarcare
o 0.75 g/ animal = la tineret
o 1 g/ animal la adult
 In prezent:
o NICLOSAMID – 50-70mg/kg
o BUNAMIDINA – 25-50 mg/kg
o RESOLANTEL – 75 mg/kg – merge asociat cu oxibendazol
o PRAZIQUANTEL (=drocid – la caini) – 5 mg/kg dar merge si 3.5mg/kg
o BENZIMIDAZOLI – in infestatii mixte (tremadode + cestode)
 OXIBENDAZOL
 FENBENDAZOL – 5-7.5mg / kg
 CAMBENDAZOL – 25-30 mg/kg
 ALBENDAZOL – 5-7.5-10 mg/kg
 FEBANTEL – 6-7 mg / kg
PROFILAXIA
 Dehelmintizari profilactice cu 2 saptamani inainte de scoaterea la pasune (primavara)
dar si toamna dupa intrarea in stbulatie
 Se reduce populatia de GI.
CESTODOZELE LA CABALINE

ETIOLOGIE

Page 20 of 144
 Tot familia Anoplocephalinae – scolex nearmat
 Au dimensiuni mai reduse, strobila mai scurta si mai lata
 Anoplocephala magna – 50-80 cm, scolex globulos cu ventuze culiforme (cupe mici)
 A.perfoliata – 8 cm, posterior ventuzele prezinta niste prelungiri + se aglomereaza si
se localizeaza in jurul valvulei ileocecale.
 Paranoplocephala mamillana – 5 cm , ventuze liniare, care se gasesc si in stomac,
nu doar in intestin.
 Ciclul biologic – asemanator cu cel de la rumegatoare – se realizeaza cu ajutorul
acarienilor de pasune in corpul carora se formeaza larvele cisticercoide.

PATOGENEZA SI TABLOUL MORFOCLINIC

 Se coreleaza cu varsta, tineretul fiind mai afectat

 Prezinta scolexul globulos si cu strobila mai lata, fapt ce determina leziuni mai
accentuate, inclusiv formarea de noduli, microabcese, ulceratii si mai ales formatiuni
cu aspect tumoral in zona valvulei ileo-cecale la A.perfoliata

TABLOUL CLINIC

 Manifestat la tineret prin : anemie, adinamie, slabire, tulburari digestive si frecvent

colici.

DIAGNOSTIC – similar cu cel de la rumegatoare

TRATAMENTUL
 NICLOSAMID – 60-80mg/kg
 PRAZIQUANTEL – 3.5mg/kg p.o. Forma injectabila: 1 mg/kg
 PAMOAT DE PIRANTEL – 14 mg/kg
 BENZIMIDAZOLI
o FEBANTEL (Rintal) – 7mg/kg
o OXIBENDAZOL – 5 mg/kg
o ALBENDAZOL – 7.5 mg/kg sau 5 mg/kg?
o FENBENDAZOL – 7.5 mg/kg

07.Oct.2018
C6

CESTODOZELE CARNIVORELOR

Page 21 of 144
  Sunt foarte importante pt ca afecteaza mai ales tineretul
 Unele specii de la carnivore determina METACESTODE (= produse de formele
larvare veziculare), dintre care unele echinocoze (chistul hidatic) – se dezvolta si la
om, mai rar si cenurul
 Helmintoze intestinale cel mai adesea asimpotomatice, rar cu manifestari clinice
digestive sau si mai rar tulburari generale, determinate de parazitismul uneia sau mai
multor specii de cestode din ordinul Cyclophillidea sau Pseudophillidea
 Unele cestode de la carnivore determina prin dezvoltarea formelor larvare grave
zoonoze (Echinococcus granulosus – chist hidatic). Iar unele cestode de la carnivore
pot fi intalnite ele insele la om (Ex: Dipilidium caninum, Diphilobotrium latum)
ETIOLOGIA
La carnivore pot parazita atat din Ord. Cyclophilidaee cat si din Ord. Pseudophilidaee:
 Ordinul Cyclophilidaee
o Fam Taeniidae  scolex armat, 1-2 coloane de carlige
 Tenii mari:
 T.hydatigena - 3-5 m
 T.pisiformis - 2 m
 T.ovis
 T.taeniaeformis (acestea 4 sunt de tip cisticerc)
 Taenia multiceps – 1m-1.5m
 Multiceps serialis (larva de tip cenur)
 Tenii mici : Genul Echinococcus :
 E. granulosus
 E. multilocularis (acestea 2 – larva de tip chist hidatic)
!!! Cestodele din fam. Taeniidae au rostrumul armat, obisnuit cu 2 coroane de
carlige, un singur por genital altern neregulat, proglotele ovigere sunt mai
lungi decat late, uterul reticulat plin cu oua.
o Familia Dilepididae  Dipilidium caninum
 Scolex hiperarmat – 3-4 siruri de carlige
 Cel mai bine ancorat
o Familia Mesocestoididae – Mesocestoides lineatus
 Scolex nearmat + uter (cu organul paruterin cu oua)
 Desi este Ciclofilideu are 2 GI si determina forma larvale
l.tetrapidium (neveziculare)
 Ordinul Pseudophilidaee
o Familia Diphilobotridae – D.latum la om (dim de 10-12 m)
 Scolex inerm, cu 2 botridii si uter deschis.
Ciclul biologic:
Se realizeaza cu participarea de GI specifice:
1. Ord. Cyclophillidea:
 Fam TAENIIDE:

Page 22 of 144
  GI=vertebrate in corpul carora se dezv formele larvare veziculare
 T.hydatigena – GI = rumeg si suine – Cysticercus taenicollis (pe seroase)
 T.pisiformis – GI = leporide – C.pisiformis (pe seroase)
 T.ovis – GI = ovine – C.ovis (in musculatura)
 T.taeniaeformis – GI = rozatoare – C.fasciolaris (strobilocerc pe ficat)
 M.multiceps – GI = rumegatoare – Coenurus serialis (in t.conjunctiv
subcutanat)
 E.granulosus – GI = ierbivore, mai ales rumegatoare, omnivore –
Echinococcus granulosus larvae (chist hidatic unilocular) in ficat, pulmoni si
alte organe interne
 E.multilocularis – GI = rozatoare si alte specii, inclusiv omul – chist
multilocular (tip alveococcus)
 Fam DILEPIDIDAE:
 GI = nevertebrate: puricele (Ctenocephalides) si paduchele cainelui
(Trichodectes) – in corpul carora se dezvolta o larva cisticercoida =
Cryptocistis trichodectes.
 Dipylidium caninum: cestod de 40-60 cm, rostrum armat cu 3-4
coroane de carlige, 2 pori genitali, proglotele ovigere alungite
asemanatoare cu semintele de castravete, continand capsule ovifere pline
cu oua. Proglotele au musculatura proprie f dezvoltata si activa a.i se
elimina si in afara scaunului, fiind mobile.
 Fam. MESOCESTOIDES:
 Gi1 = acarieni sau insecte coprofage – in corpul carora se realizeaza o
larva de tip cysticercoid
 Gi2 = pasari sau rozatoare in care se dezvolta larva de tip tetrathyridium.
 Mesocestoides lineatus – rostrum nearmat, proglote ovigere cu aspect de
butoias, continand un organ paruterin plin cu oua.

2. Ord. Pseudophyllidea
 Diphylobothrium latum
o Gi1 = crustacei acvatici in corpul carora se dezvolta larva
procercoida
o Gi2 = pesti in corpul carora se dezvolta larva plerocercoida
o Poate ajunge pana la 6 m la carnivore, la om pana la 12 m.
Scolex cu 2 botridii, proglota cu aspect trapezoidal, proglotele
ovigere sunt golite de oua, avand un aspect rasucit
 Ingerarea GI sau a organelor provenite de la GI cu formele larvare
infestante va determina eliberarea embrioscolecsilor care se fixeaza pe
peretele intestinal al carnivorelor si incepe procesul de strobilizare, a.i
in 35-45 zile cestodul adult este complet format.

EPIDEMIOLOGIE
 Surse: carnivorele infestate, care elimina proglote ovigere sau oua (infestatoa cu
Diphylobothrium). La Dypillidium proglotele elimina si in afara scaunului, iar

Page 23 of 144
 proglotele lui Echinococcus sunt foarte friabile si adesea se sparg chiar in intestinul
gazdei si astfel, prin fecale se elimina ouale.
 Infestarea: ingerarea GI sau a organelor GI cu forma larvara infestanta
 Receptivitatea: mai mare la animalele tinere

PATOGENEZA – depinde de gradul infestatiei si varsta animalelor afectate.

Cestodele de dimensiuni mari sunt mai patogene, cele mici f slab patogene pt GD.
 Actiunea mecanic-iritativa – este datorata fixarii si mobilitatii strobilei, determinand
iritatii ale mucoasei digestive, inflamatii. In infestatii masive – posibil obstructii
intestinale si chiar volvulus
 Actiunea spoliatoare – in cazul cestododelor de dimensiuni mari, importanta mai
ales la animalele tinere la care consecutiv consumului principiilor nutritive determina
tulburari metabolice variate.
 Actiunea toxica – in cazul parazitismului cu cestode mari si infestatii masive cand
apar inclusiv semne nervoase.
 Actiunea inoculatoare – in functie de gradul de infestatie.

TABLOUL CLINIC – Clinic obisnuit infestatiile la animalele adulte sunt

asimtomatice. Manifestarile clinice predominant digestive, rareori cu tulburari generale –
la tineret.
 Semnele digestive:
o Apetit neregulat/bulimie
o Fecale moi, uneori diareice
o Posibil vomismente
o Uneori coprostaza
o Balonament abdominal cu sensibilitate la palpare
o Slabire , anemie, aparitia distrofiilor
 Prurit anal – infestatia cu Dipylidium caninum (semnele saniusului) datorita
proglotelor ovigere care se elimina in afara scaunului si adera de tegumentul sau perii
din regiunea perianala. Uneori prurit cutanat in regiunea abdominala/generalizat.
 Semne nervoase
o Convulsii
o Crize epileptiforme
o Accese rabiforme cu tuse ragusita (aspra)
o Amauroza parazitara.
 Anemia pernicioasa (in infestatiile cu Diphyllobohtrium latum): anemie grava,
macrocitara si hipercroma, cu prezenta megacariocitelor in sange.
 Evolutia cestodozelor este in general lunga si lenta datorita:
o longevitatii parazitilor
o Frecvente reinfestari (D.caninum), posibil consecutiv absentei imunitatii
dobandite sau a uneia slabe.
o La animalele subnutrite, infestatiile masive provoaca o agravare a starii
generale si slabire.

Page 24 of 144
 MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE – La niv intestinului subtire
 Ingrosarea peretelui: enterita catarala cronica, zone de inflamatie acuta, congestie
locala
 Hipersecretie: uneori cu mucozitati galben-verzui
 Cestodele – in general usor vizibile in duoden si jejun. M.multiceps in ileon.
 Infestatiile masive cu cestode de dimensiuni mari produc obstructii. Exceptie –
Echinococii au dimensiuni f mici, extrem de numerosi, lipiti de mucoasa – se lizeaza
rapid dupa moartea gazdei.

DIAGNOSTIC
 Orientat pe baza semnelor clinice
 Certitudinea prin examen coproscopic macro si microscopic
 Arecolina bromhidrica (cestodifug) – in trecut se folosea ca tratament, in prezent insa
se foloseste doar pt diagnostic.

TRATAMENT
 Praziquantel – 5 mg/kg
 Niclosamid – 50-100 mg/kg (150 mg/kg la Echinococcus si 200 mg/kg la
Dypillidium)
 Bunamidina – 50-100 mg/kg
 Albendazol – 10 mg/kg
 Mebendazol – 20 mg/kg
 Oxifendazol, Fenbendazol – 10 mg/kg
 Nitroscanat (Lopatol) – 50 mg/kg
 Preparate compuse gen Drotal, Drotal plus, Cestal

PROFILAXIA
 Dehelmintizarile profilactice ale carnivorelor – GD , cu masuri antiinvazionale
(colectarea si distrugerea fecalelor) – de 5-6 ori in primul an, apoi 2-3 ore/an
 Reducerea nr de caini la strictul necesar si combaterea vagabondajului.
 Inregistrarea tuturor carnivorelor, in vederea aplicarii masurilor de control
parazitologic.
 Diagnosticarea , confiscarea si distrugerea organelor parazitate cu formele larvare ale
cestodelor (cisticerci, cenuri, chisti hidatici)
 Realizarea masurilor mentionate anterior si la animalele salbatice.
 Sterilizarea pestelui (prin congelarea sau prepararea termica corespunzatoare) – pt
prevenirea infestatiei cu Diphylobothryum.
 Combarea parazitismului cu purici, paduchi la carnivore (dezinsectii
periodice/specifice)

CESTODOZELE AVIARE

Page 25 of 144
 ETIOLOGIA
La pasari pot parazita cestode Cyclophillidee, dar si Pseudophilidee, ce apartin urmatoarelor
familii:
1. Ord. Cyclophillidee
 Fam. Davaineidae
 Sunt cestode mici (4-6 cm) sau medii (15-30 cm) cu rostrum armat (cu
2-3 coroane de carlige). Ventuzele au pe margini spini chitinosi.
Proglotele ovigere contin un uter saciform, organe paruterine sau
capsule ovifere.
 Davainea proglota
 Raillietina echinobothrida
 R. Tetragona
 R. Cesticillus
 Cotugnia digonophora
 Fam Hymenolepididae
 Sunt cestode de talie mica/medie, cu rostrum retractil, armat cu o
singura coroana de carlige, cu rostrum conic; proglote mai late decat
lungi, iar uterul este saciform, rar reticulat sau sub forma de capsule
ovifere.
 La galinacee: Hymenolepis carioca si H.cantaniana
 La porumbei: H.collumbae si H.serata
 La rate: H.anatina si H.collaris
 La gaste: Drepanidotaenia lanceolata
 Fam. Dilepididae
 Sunt cestode cu rostrum retractil armat, cu mai multe siruri de
carlioge. Paraziteaza la galinacee, rar la palmipede.
 Choanotaenia infundibulum
 Amoebotaenia sfenoides
 Fam Anoplocephalidae
 Cestode cu rostrum nearmat
 Aporina delafondi

2. Ord. Pseudophillidee
 Fam. Diphylobothridae
 Ligulla intestinalis
 Cestode cu scolex triunghiular, prevazut cu botridii; uterul este
deschis si comunica cu exteriorul print-un orificiu= tocostom
 Paraziteaza la pasari ihtiofage.
Ciclul biologic:
 La ordinul Cyclophylidee = dixen (primele 4 familii)
o GI este reprezentata de: insecte (coleoptere, muscide si furnici), gasteropode,
anelide sau crustacei inferiori – in functie de specie --- in corpul carora se
formeaza larva cisticercoida
 La Pseudophyllidee = trixen

Page 26 of 144
 o Gi1 = crustacei acvatici – in corpul carora patrunde coracidiumul din care se
formeaza larva procercoida; crustaceii acvatici sunt consumati de pestii
rapitori = Gi2 – in corpul carora se formeaza larva plerocercoida = elem
infestant.
 Infestarea GD (pasarilor) se realizeaza prin ingerarea – dupa caz, a GI cu larve
cisticercoide sau a pestilor cu larve plerocercoide.
 Forma larvara ingerata se fixeaza pe mucoasa intestinala si genereaza formele adulte.
EPIDEMIOLOGIA
 Surse de infestare: pasarile bolnave, mai ales cele cu forma latenta de boala; pasarile
salvatice cu specii necunoscute; GI (surse efectiva de infestare) in corpul carora pot
exista foarte multe larve cisticercoide;
 Infestarea: la pasune. Boala este caracteristica pasarilor crescute in sistem
gospodaresc, dar se pot inregistra infestatii si in sistem intensiv de creste specii alea
caror GI sunt muscidele, furnicile sau coleopterele
 Receptivitatea: mai mare la tineret (la care se poate inregistra mortalitate si peste
15%)
 Evolutia bolii: este sezoniera, fiind dependenta de existenta gazdei intermediare si de
sistemul de crestere.

PATOGENEZA SI TABLOUL LEZIONAL sunt corelate cu varsta si

gradul de infestatie. Cele mai patogene sunt cestodele din Fam Davaineidae, care prin
structura lor morfologica pot determina:
 Actiune mecanic-iritativa intense cu producerea unei enterite nodulare, indeosebi la
fazani in infestatiile cu Raillietina echinobothrida. Se mai produc ulceratii si eroziuni
grave ale mucoasei.
 Actiunea spoliatoare mai ales in infestatiile masive, cand se produc perturabari
metabolice variate si intarzierea cresterii (spolierea selectiva a componentelor
esentiale – proteice, minerale, vitamine, in special a vitaminei B1)
 Actiunea toxica – prin eliminarea de toxine ce determina semne nervoase, mai ales la
boboci.

TABLOUL CLINIC

 Semnele clinice apar mai ales la puii si bobocii de 1-3 luni, la care se inregistreaza:
abatere, anemie hipocroma, inapetenta, intarzierea cresterii, diaree inconstant,
tulburari nervoase (pareze, paralizii, incoordonare in mers)
DIAGNOSTICUL
 Epidemiologic
 Simtomatic
 De confirmare
o Examenul coproparazitologic – micro si macroscopic (cu lupa)
o Examenul necropsic – se examineaza cu atentie, cestodele mici putand fi
acoperite de mucus intestinal
TRATAMENT
Page 27 of 144
  Niclosamid – 50 mg/kg, 2 zile consecutiv la porumbei si la curci 100-200 mg/kg
 Bunamicina – 25-40 mg/kg
 Praziquantel – 10 mg/kg
 Flubendazol, Fenbendazol, Oxibendazol, Mebendazol – 50 ppm, 7 zile consecutive,
administrat la intreg efectivul

PROFILAXIA
 Dehelmintizari profilactice primavara si iarna
 Biosterizarea dejectiilor
 Dezinsectia – pt combaterea GI
14.Oct.2018
C7

METACESTODOZE

 Boli porazitate produse/determinate prin dezvoltarea in diverse organe, tesuturi la GI

specifice a formelor larvare ale unor cestodo.
 Cele mai multe forme larvare sunt cele veziculare (cisticerc monochistic
monocefalic, cenur monochistic policefalic, echinococ polichistic policefalic) care
sunt provocate de cestode din Familia Taeniidae.
Ciclu biologic
 Cestodele adulte sunt prezente la om si carnivore (=GD). Cestodul adultul din GD
elimina in mediu proglotele ovigere cu oua (la Pseudophillidae elimina doar oua,
iar ca exceptie si in cazul Echinococcus tot oua – proglote friabile).
 Ouale au in interior deja format embrionul , iar la Taeniidae acesta este hexacan
(deja armat).
 Ouale din mediu ajung in GI. Embrionul este eliberat in intestinul subtire si
migreaza in organul de electie, unde veziculeaza si se formeaza forma larvara
specifica (care are pe perete embrio-scolex / protoscolex) – cisticerc = 1 singur
embrioscolex, cenur= mai multi embrioscolexi , echinoccoc = mai multi
embrioscolexi
 Formele veziculare cu embrioscolexi sunt elementul infestant pentru GD.
 GD – ingera formele larvare, iar in intestin se elibereaza embrioscolecsi, care se
fixeaza pe peretele intestinal, unde genereaza proglote = cestodul adult.
 !!! De retinut – Pt GI = elementul infestant sunt ouale cu embrion iar pt GD =
formele larvare cu embrioscolecsi/protoscolecsi
 Pe langa formele larvare veziculare (Fam.Taeniidae), metacestodozele mai pot fi
produse de larvele plerocercoide (La Pseudophillidae) la pesti, dar in proportie mai
mica. De asemenea metacestodozele mai pot fi produse de larva tetrapiridium
(Mesocesdoides lineatus – Fam.Mesocestoidides)

CISTICERCOZELE

Page 28 of 144
  Metacestodoze produse prin dezvoltarea formelor larvare de tip cisticerc MM = 1
singura vezicula cu 1 embrioscolex
 Cisticercozele dupa localizare pot fi impartite in:
1. CISTICERCOZE MUSCULARE
2. CISTICERCOZE ALE SEROASELOR / HEMOPERITONEALE

1.CISTICERZOZELE MUSCULARE
ETIOLOGIE
 Cele mai importante sunt la bovine si suine
 Sunt produse de formele larvare ale Taeniidelor de la om. Astfel
 la bovine – cysticercus bovis (forma larvara a T.saginata de la om)
 la suine – cysticercus celulosae (forma larvara a T.solium de la om)
 Ciclul biologic
o Infestarea animalelor (bovine si suine) se face prin ingerarea proglotelor ovigere
(cu oua) sau a oualelor de T.saginata, respectiv T.solium. In intestinul bovinelor si
suinelor se elibereaza embrioscolecsii hexacani, care patrund prin peretele
intestinal si sunt diseminati in circulatia sistemica, iar cei care ajung in
musculatura striata intens irigata si in muschiul cardiac veziculeaza. Dupa 21
de zile (3 saptamani) apare o mica vezicula de 1-2 mm, care creste, iar in jur de
40 de zile are format deja embrioscolecsul.
o Cisticercul este complet dezvoltat la cca 3 luni (=este o veziculta ovalara, de cca
5-8 mm la cysticercus bovis, 8-12 mm la cysticercus celulosae, peretele
transparent, cu un lichid limpede, usor mai opalescent la porc, iar pe perete se afla
o pata opaca, albicioasa reprezentata de embrioscolex. Acesta este situat catre
unul din poli la c.bovis si situat in zona ecuatoriala la c.celulosae. O alta deosebire
este reprezentata de faptul ca la c.bovis embrioscolexul este inerm, iar la
c.celulosae este armat.)
o Ingerarea musculatorii cu cisticerci nepreparata – embrioscolecsi ajung in intestin
unde se dezvolta cestodul adult.

EPIDEMIOLOGIE
 Surse de infestare : omul infestat care elimina proglote ovigere (La T.saginata
proglotele se elimina si in afara scaunului – asemenator cu Dipilidium). Pentru
bovine o alta sursa poate fi reprezentata de apa reziduala
 Receptivitate mare la tineret
 Aspecte epidemiologice
 La cea bovina – prevalenta/intensivitatea este mai
crescuta in efectiv

Page 29 of 144
  La suine – intensivitatea este crescuta, respectiv numarul
de cisticerci dezvoltati in muscultatura este mai mare.
PATOGENEZA SI ASPECTE MORFOPATOLOGICE
 Acesti cisticerci prezinta o patogenitate scazuta pt suine si bovine. De asemenea ele
sunt asimtomatice sau subclinice cu eventuale dificultati in masticatie, prehensiune,
consecutiv dezvoltarii unui numar mare de cisticerci in muschii maseteri, ai limbii,
esofagului etc.
 Pot aparea tulburari de deplasare in infestatii masive
 Dpdv lezional apar trasee de migrare.

DIAGNOSTICUL
 Dificil la animalele in viata – tulburari de masticatie
 Dificil de suspicionat
 Dificil de pus un diagnostic cert din cauza localizarii. Eventual pot fi evidentiati
cisticerci in musculatura limbii. (la porc se poate examina prin punerea unul lat la
nivelul ratului = jmâc), sau la scrofite in timpul estrului in submucoasa.
 Diagnosticul cert – la abator, post-mortem, unde se observa cisticerci in musculatura
intens irigata. La suine predomina localizare in cord. Tot la suine este posibila si
localizarea in creier
 !!! In abator este obligatoriu controlul a doua parazitoze – 1. Sarcocistoza (popular i
se mai spune măzăriche) si cisticercoza.
TRATAMENT
 Curent nu se face
 S-a incercat
o Praziquantel – 50 mg/kg
o Benzonidazoli
PROFILAXIE
 Este foarte importanta
 Trebuie facut controlul parazitologic al persoanelor/personalului din fermele de suine
si bovine
 Dehelmintizari dupa caz
 Educarea personalului din fermele respective
 Asigurarea conditiilor de igiena
 Filtrarea apelor reziduale (nu se vor da in consum decat dupa 6 luni)
 Controlul obligatoriu a bovinelor si suinelor destinate consumului (!! Distrugerea
musculaturii cu cisticerci)
!!! Cysticercus celullosae - In cazul T.sollium, prezenta in intestinul omului, se poate
produce distrugerea/digestia proglotelor ovigere cu eliberarea embrioscolecsilor din oua,
care apoi patrund in circulatia sistemica a omului si produc o cisticercoza inclusiv cu
localizarea cisticercilor in creier = NEUROCISTICERCOZA – Asadar omul poate fi atat
GD cat si GI – de aceea profilaxia este extem de importanta !!!

Page 30 of 144
2.CISTICERCOZELE SEROASELOR / HEPATO-PERITONEALE
 Metacestodoze intalnite la rumegatoare in principal, suine, leporide si mai rar la
rozatoare, produc prin dezvoltarea intial pe ficat si apoi pe seroasele abdominale a
cisticercilor specifici
 La BOVINE si SUINE se pot dezvolta cysticercus teniicolis (forma larvara a
T.hydatigena de la carnivore - GD).
Dupa ingerarea de oua – embrionii hexacanti – pe cale porta ajung la ficat, strabat
parenchimul (aprox 4 saptamani) si la suprafata ficatului veziculeaza. Alti
embrioni se fixeaza pe seroasele abdominale.
Cysticercus teniicolis = o vezicula de 2-3 cm, ovoidala, uneori cu o prelungire
piriforma, unde se gaseste embrioscolexul.
Daca este ingerat de GD – T.hydatigena.
La bovine si suine apare ca surpriza de sacrificare de abator.
 LEPORIDE – cysticercus pisiformis – forma larvara a T.pisiformis
C.pisiformis = o vezicula de 4-5 mm, sferic, usor ovalar, cu o mica pata opaca
(=embrioscolexul). De regula mai multe vezicule pe ficat sau pe seroase – aspect
de ciorcine (strugure)
Se pot evidentia traseele de migrare pe ficat
 ROZATOARE – cysticercus fasciolaris – forma larvara a T.taeniaformis de la
pisica (GD)
Cysticercus fasciolaris = o vezicula de 4 mm, prezenta in ficat si seroase.

21. Noiembrie.2018
C8
CENUROZE
!!!forme larvare
=Parazitoze produse prin dezvoltarea formelor larvare veziculare de tip CENURUS MP
(o vezicula cu mai multi embrioscolecsi)
Dupa localizare cenurozele pot fi:
1. CEREBROSPINALE

Page 31 of 144
 2. CENUROZA ALE TESUTULUI CONJUCTIV SUBCUTANAT
Cenuroza cerebrospinala
ETIOLOGIE
 Intalnita in special la ovine, cunoscuta popular sub denumirea de “capiala oilor”, si
alte rumegatoare, rar leporide,canide, in mod exceptional la om.
 Se produce prin dezvoltarea lui COENURUS CEREBRALLIS( forma larvara a teniei
M.multiceps ce are ca GD cainele).
CICLUL BIOLOGIC

 GD(caine) elimina proglotele ovigere sau ouale lui M. multiceps, Proglotele sunt
contractile, au miscari proprii(+ Dipillidium caninum, T. saginata)
 Proglotele prin aceste miscari se deplaseaza in mediu la 10-15 cm, unde se
dezintegreaza si se elimina oul. Ouale de T. Multiceps prezinta un embrion hexacan.
 Ouale ingerate de GI elibereaza embrionii, care disemineaza pe cale circulatorie in tot
organismul si ajung inclusive in creier,unde se fixeaza si veziculeaza. Veziculeaza
doar embrionii care ajung la nivelul SN. La 21 de zile veziculele formate au 1-2 mm.
La 40 zile incep sa creasca si apar embrioscolecsii pe peretele veziculei. La 3
luni,cenurul este complet format si creste pana pe la 8-9 luni cand ajunge la 4-5
cm( cat un ou).
 Cenurul= vezicula ovoidala, cu perete transparent,subtire, la interior un lichid limpede
ce tine vezicula in tensiune, iar pe perete protoscolecsi care pot ajunge la un numar
de 400, grupati sub forma de insule.
 Cenurul ingerat de GD ajunge in intestinal subtire, se elibereaza protoscolecsii,care
se fixeaza de peretele intestinal si genereaza proglote, formandu-se astfel cestodul
adult.
EPIDEMIOLOGIE
 Surse de infectie: cainii infestati cu M. multiceps de pe langa fermele de ovine, care
elimina proglote ovigere,cantaminand furajele.
 Infestarea: de regula la pasune, in sezonul estival iar Evolutia clinica apare in sezonul
rece
 Receptivitatea depinde de:
o specie, apare in special la ovine
o varsta: mai sensibil tineretul(carlani) la care se dezvolta un numar mult mai
mare de cenuri
 Prevalenta mai crescuta la tineret, mai ales la ce in primul an de viata.
PATOGENEZA SI TABLOU MORFOCLINIC
 Dependenta de gradull de infestatie si varsta animalelor, astfel embrionii ajunsi in
creier determina trasee de migrare, iar cand embrionii sunt in numar mare(>10)
determina o encefalita difuza, urmata de o PAHIMENINGITA care de regula este
mortala/letala. Ca atare cenurul se dezvolta cand sunt in numar mai redus(<6).
 Actiune mecanica: compresiune si atrofie a tesutului nervos(=> caverne in creier)
 Actiune toxica: toxinele determina necroze la niv substantei nervoase
 Actiune antigenica

Page 32 of 144
  Actiune inoculatoare.
Tabloul morfoclinic este in functie de varsta animalelor si gradul de infestatie. La
animalele adulte in mod obisnuit evolueaza cronic. La tineret in infestatiile massive(>10) se
intalneste forma acuta a bolii. Forma acuta evolueaza ca o encefalita difuza , cu evolutie
scurta (2-3 sapt) cu apoplexie( moartea animalelor). Forma cronica intalnita atat la adulte cat
si la tineretul ce prezinta infestatie redusa, are o evolutie stadiala.
Faza de debut- faza cu semnele unei encefalite difuze, 10-20 zile( 3 sapt)
Faza de remisie sau liniste aparenta-3-5 luni, timp in care cenurul se dezvolta
Faza de stare- faza encefalitei localizate cu semen psihice, motorii,comportamentale, astfel
animalele raman in urma turmei, se opresc in timpul hranirii( probleme de masticatie-
pipeaza). Tulburari motorii( mers in cerc/manej, “ semn specific-paie impletite”. In timp
animalele slabesc, stau in decubit prelungit iar in final apare moartea.

DIAGNOSTIC
 Suspicionat la animalele in viata , mai ales in faza de debut si stare ale evolutiei
cronice. Posibil mai ales in cazul dezvoltarii cenurilor la suprafata cand apare o
subtiere/ramolire a cutiei craniene-trepanatie.
 Confirmat prin necropsie( apar trasee de migrare)Cenurii care se dezvolta in maduva
spinarii au o forma mai alungita si determina pareze si paralizii.
TRATAMENT nu exista

PROFILAXIE
 Controlul populatiilor de caini si deparazitarea periodica
 Neadministrarea capetelor de ovine

Cenuroza tesutului conjunctiv subcutanat a iepurilor

Produsa prin dezvoltarea lui COENURUS SERALIS – forma larvara a Multiceps
seralis de la caine.Se dezvolta la iepure , in tesutul conjunctiv in reg gatului, toracica,
lombara. Vezicula este mica(4-5mm) ce se simte la palpare , fiind mobile si nedureroase. In
infestatii massive pot patrunde in musculature- incetinirea iepurilor.

ECHINOCOCOZA/ HIDATIDOZA- CHISTUL HIDATIC

UNILOCULAR

=Parazitoza produsa prin dezvoltarea in diverse organe(ficat pulmon in principal,

peste 90%), la rumegatoare, alte erbivore dar si carnivore, inclusive omul, a lui

Page 33 of 144
ECHINOCOCCUS GRANULOSUS LARVAE (chist hidatic) forma larvara a lui
Echinococcus granulosus de la caine.
Hidatidoza este o boala ubivictara,evoluand in toata lumea. Exista 2 zone in care a
fost eradicate( Islanda si Cipru, insa in Cipru a reaparut).Prezenta si in RO, mai ales la ovine,
fiind specia cea mai receptiva. J. EUSEBY: hidatidoza urmeaza oile precum propria umbra.
In RO, hidatidoza la om, conform unui studiu peste 45% din familiile din localitati (cazuri
operate).
Ciclul biologic:
 Infestarea GI (animalelor receptive si a omului) se realizeaza consecutive ingerarii
oualor de Echinococcus granulosus( proglotele sunt ft friabile) de la cainii infestati
care prezinta in general un nr mare de helminti (3-5 mm), infestatiile cu cestodul adult
fiind asimptomatice la acestia.
 Ouale au dimensiuni de 30-35 microni. Dupa ingerare, ouale elibereaa embrionii
hexacanti in intestinal subtire al gazdei. Bila rumegatoarelor este ft activa, in timp ce
bila carnivorelor nu digera ouale si astfel carnivorele nu fac hidatidoza.
 Embrionii patrund in circulatie , disemineaza si se cantoneaza in organe, ficat-
pulmon=principalele organe filtru, si alte organe: splina. Rinichi, cord, canal medular
al oaselor lungi, ft rar creier. Embrionii veziculeaza si rezulta chistul hidatic care la
21 de zile amsoara 1-2 mm. La 3 luni prezinta protoscolecsi si membr. Proligera,
dezvoltarea dureaza aprox 8-9 luni.

Structura chistului hidatic- fertil
1. Perete cu 2 straturi:
 Cuticula la exterior, cu structura lamelara, elastica
 Membrana proligera ft fina (15-20 microni), cu structura sincitiala”ca voalul
de mireasa”. Ea reprezinta tesutul viu al chistului, ea generand atat cuticula la
exterior, cat si elementele germinative ale chistului si lichidul hidatic.
2. Elemente interne:
 Embrioscolecsi (pe peretele membranei proligere),
 Vezicule proligere (100-300 microni) care au in interior embrioscolecsii (20-
30 fiecare vezicula).
 Veziculele proligere + embrioscolecsii desprinsi formeaza nisipul hidatic.
1 ml de nisip= 40000 embrioscolecsi.
! Capacitate germinativa extraordinara.

Dupa 8-9 luni se formeaza vezicule fiice( cu acceasi structura ca vezicula mama)
 endogene formate din vezicule proligere,
 exogene, consecutive eventratiei peretelui.
3. Chistul este marginit de adventice-= rezultatul reactiei gazdei la chist.
Posibile evolutii in timp a chistului:
1. Involutia – consecutive fenom de calcificare, cazeificare
2. Infectia chistului – prin patrunderea germenilor ,lichidul hidatic fiind un mediu de
cultura propice pt dezvoltarea germenilor. Chistul reprezinta un abces

Page 34 of 144
 3. Ruperei chistului – 2 situatii
 Soc anafilactic – moarte.
 Diseminarea elementelor germinative( embrioscolecsii si veziculele proligere)
in seroase, unde veziculeaza= determian hidatidoza secundara care este
mortala.
4. evolutia tumorala intalnita mai rar, cu generearea unui process tumoral.
Formarea chistului hidatic primar reprezinta marele ciclu echinococic
Formarea chistului hidatic secundar reprezinta micul ciclu echinococic, mai grav, doar in
GI – realizat consecutiv ruperii chistului.
28.Noiembrie.2018
C9
EPIDEMIOLOGIA
!!!! Infestatia la caine este asimtomatica clinic.
!!!! Se elimina direct ouale – proglote friabile! (ajung uneori si pe blana cainilor!! ) Chiar
daca nu se spart toate proglotele acestea sunt super mici (dimensiuni de 1,2 mm) si nu se vad
cu ochiul liber  Dimensiunea oualelor = 30-35 microni – fiind diseminate in mediu
PATOGENEZA
Este complexa si actiunile patogenetice in functie de gradul infestatiei, receptivitatea si varsta
gazdelor
 Principala actiune este cea mecanico-iritativa – determinata de embrionii in migrare
prin organele in care s-au localizat (ficat, pulmon in principal, rinichi; exceptional –
creier) – determinant trasee de migrare cu reactie conjunctiv-fibroasa. Dezvoltarea
chistilor determina compresia si atrofia tesutului in care s-a dezvoltat, degenerarea
acestuia si in timp formarea de adevarate cavitati, cand se dezvolta un numar mare de
chisti este alterata structura organelor in infestatii masive si implicit functionalitatea
acestora.
 Actiunea toxica – datorata fie difuzarii lichidului hidatic in cazul chistilor care nu au
cuticula perfecta / complet dezvoltata (au anumite fisuri in cuticula). Sau mai poate fi
datorata prin fenomenul de dializa rezultat la nivelul peretelui chistului.
Aceasta actiune se manifesta local prin procese de necroza locala, uneori si procese
mai reduse – inflamatorii. DAR in infestatii masive posibil sa apara si manifestari
generale/sistemice la distanta.
 Actiunea antigenica – foarte studiata. Se traduce prin crearea starii de
sensibilizare / alergie a organismului fata de antigene din chistul hidatic care duce la soc
anafilactic. Pe de alta parte producere de anticorpi specifice cu importanta majora pt
imunodiagnostic / pt producerea vaccinurilor.

TABLOUL MORFO-CLINIC

 Evolueaza clinic asimtomatic sau subclinic, cu manifestari polimorfe in functie de

localizarea chistilor.
 Astfel cand sunt localizari hepatice se pot inregistra rar si tulburari de alimentarie, cu
slabire si ascita, iar la rumegatoare se obserba meteorism cronic („se umfla des”).

Page 35 of 144
  In cazul localizarii pulmonare – tulburari respiratorii, tuse, dispnee si se poate sparge
chistul si eliminarea lichidului cu protoscolecsi in sputa/jetaj etc. Posibil sa apara si
edem, iar in jurul chistilor zone de emfizem.
 In cazul localizarii in canalul medular al oaselor lungi apare frecvent schiopaturi si pot
aparea fracturi spontane.
 Dpdv LEZIONAL:
 Organele afectate sunt mult marite in volum cu atrofia / compresia tesutului
nobil
 Chistii viabili – cu lichid in interior se simt la palpare ca un balon.
 Iar cei cazeificati – nu au lichid ci o masa galbuie cu structura cazeoasa.

!Ciclul biologic primar – Oul de E.granulosus are peretele striat. Oul este eliminat de GD,
si este ingerat de GI. In Gi se dezvolta hidatioza, de unde ajung protoscolecsii in GD.

!Ciclul biologic secundar – daca chistul din GI se sparge si se reinfesteaza purtand

denumirea de hidatidoza secundara. (numai in GI).
!! Omul pt ca nu este GD, in intestin nu se dezvolta adultul.
!!Cainele nu face hidatidoza pt ca odata ingerate oualele, acestea nu sunt digerate de bila
canidelor.
DIAGNOSTICUL
 La animalele in viata – dificil, imposibil chiar pe baza examenului clinic.
o La om mai ales – examenul serologic: ELISA.
o Ca imunodiagnostic – IDR = intradermoreactia (Casoni) – se face inocularea
intradermina a antigenului – se face confirmare dupa 24h. Aceasta metoda nu
mai este valabila in prezenta
o Examenul imagistic – vizualizarea chistilor
 Examenul necropsic – cel mai usor, evidentierea chistilor prin inspectie si palpare a
chistilor formati la nivelul organelor afectate.
TRATAMENT
 Nu se face curent.
 La om – tratament chirurgical.
PROFILAXIA
Extrem de importanta!!!!
 Dehelmintizarea cainilor dupa diagnosticarea infestatiei. Sistematic se face la cainii
de turma/de paza de la stana.
 Reducerea la strictul necesar al nr de caini
 Combaterea vagabondajului
 Controlul animalelor receptive (rumegatoare, suine in principal)
 Distrugerea organelor cu chisti!
 Distrugerea cadavrelor fara a ajunge in hrana cainilor.
 Educatia sanitara a populatiei
 Colaborarea dintre medicul uman si cel veterinar

Page 36 of 144
 ECHINOCOCCOZZA MULTILOCULARA

Se produce prin dezvoltarea formei larvara a lui E.multilocularis,care in stadiul

adult paraziteaza in mod obisnuit in intestinul subtire la vulpe = GD (mai rar la caine, lup),
iar GI este reprezentata de rozatoare (frecvent soarecele de camp), la care se dezvolta chistii
multiloculari predominant in ficat.
Chistul multilocular are specific: cuticula este redusa, foarte slab dezvoltata si ca atare
se realizeaza dezvoltarea unor noi chisti in timp foarte scurt, astfel ca in final ficatul este
invadat de o multitudine de chisti, avand un aspect tumoral masiv, adesea cu sfarsit letal
(evolutia mult mai grava).
Este posibil ca si omul sa fie GI si sa faca hidatidoza multilocularis, prin consumul
de fructe de padure infestate cu oua de E.multilocularis.
Exista doua areale mari unde este prezent E.multilocularis : nordul Chinei, Nordul
continentului American , iar celelalt fiind reprezentate de Europa Occidentala

PLEROCERCOIDOZE

=Metacestodoze produse de formele larvare pleroceroide de la Pseudophilidee. Se

dezvolta in pesti (GI2).
1. PLEROCERCOIDOZA MUSCULATURA SI A ICRELOR =Produsa de larvele lui
D.latum
 Se intalneste la pestii dulcicoli (?, pelcide, salmonide)
 Larvele sunt foarte mici , albicioase si pot deseori sa scape examenului clinic
prin inspectie, fiind prezente mai ales in icre.
2. PLEROCERCOIDOZA ABDOMINALA = produsa de larvele Ligulla intestinalis,
care in stadiul adult se dezvolta in intestinul pasarilor ihtiofage
 Larvele plerocercoide se dezv in cavit abd a pestilor dulcicoli, avand dimensiuni
mari (peste10cm – poate ajunde la 30 cm). Pot perfora chiar abdomenul pestilor.

TETRATIRIDIOZA

Se produce prin dezv larvelor de tip tetratiridium, f.l a Mesocestoides, care paraziteaza
la carnivore, este nearmat si este trixem: GI1 = oribatide - larva cisticercoida , iar Gi2 =

Page 37 of 144
murine (rozatoare) – larva tetratiridium (seamana cu larva Ligulla, aprox 7 cm, aspect
segmentat al larvei.

05. Decembrie. 2018

C10

Vp2 - NEMATODOZE

=boli parazitare produse de helminti din Clasa Nematoda (viermii cilindrici).

(Tot din aceeasi increngatura face parte si Cls Acantocephala).
Deosebire intre cele 2 clase: Cls Nematoda are ap digestiv complet, iar acantocefalii nu au ap
digestiv.
CARACTERE GENERALE:
 Viermi cilindrici cu sexe separate
 Au corpul egal calibrat dar si cele cu corp inegal calibrat.
 La strongili – prezinta o bursa caudala la M
 Dimensiuni ale speciilor parazite sunt mici (majoritatea strongililor – cativa cm), unele
dimensiuni medii (in jur de 8-10 cm) si mari (cativa cm la 1m)
 MORFOLOGIE:
1. La exterior cuticula cu structura complexa, inclusiv chitina, care ii confera rezista
deosebita la sucurile digestive/enzimele gazdei. Datorita cuticulei dezvoltarea lor in
stadiile larvare (specifice ciclului biologic) se realizeaza prin naparlire.
2. Subcuticula – are 4 dilatatii in care sunt cordoanele nervoase dorsal si ventral si
canalele excretoare in cele laterale.
3. Strat de celule musculare – care ajuta la mobilitatea nematodelor (Nematodele se
mentin in intestin prin miscarile antiperistaltice)
Acest strat delimiteaza cavitatea pseudocelomica plina de lichid in care se
afla organele interne.
4. Organele interne – sunt cilindrice, tubulare (structura unui nematod este tub in tub
 Ap digestiv complet – orif bucal, faringe scurt (cu important mai mica),
+esofag (cel mai important – ajuta si la identificarea unor stadii larvare si astfel
a speciilor). Zona esofagiana este si zona cea mai antigenica a nematodului

Page 38 of 144
 (Ex: La Trichinella – se recolteaza de la larvele newborn, portiunea esofagiana
pt identificarea antigenului specific - IMUNODIAGNOSTIC).
+intestinul – care se deschide prin orificiul anal la femela sau in cloaca la
mascul unde se gasesc si organele copulatoare (cei 2 spiculi)
 Ap repro – sexe separate: M – un testicul cu un canal deferent o vezicula
seminala care se deschide in cloaca. La F – organele genitale sunt duble de
regula: 2 ovare, 2 oviducte, 2 utere care se deschid in vagin si apoi prin orificiul
vulvar in exterior

 Ap nervos – caracterizat printr-o cefalizare – un inel nervos periesofagian, de la

care pleaca cele doua cordoane nervoase (dorsal si ventral), de asemenea filete
de-a lungul corpului

 Ap excretor – 2 nefridii care se deschid cele 2 canale extretoare (laterale), se

anastomozeaza si se deschid tot in zona esofagiana

 Tot dpdv al imunutatii – exista si IMUNOPROFILAXIE pe langa

IMUNODIAGNOSTIC.
Localizare : intestinul subtire.
 BIOLOGIA
 HRANIREA in functie de localizare si adaptare: histiofaga, chemofaga, hemofaga.
Ciclul biologic:
 Se realizeaza prin oua (ca atare ele )
 Din oua ies larve din stadiul 1 (L1) care in anumite conditii (Temp si Umid) realizeaza
dezv exogena cu 2 naparliri rezultand L3, care este elementul infestant.
 L3 ajunge in gazda (dezvoltare endogena) receptiva fie pasiv (ingerat de gazda) sau
activ (transcutanat) – in gazda au loc alte 2 naparliri  L5 (preadult) care prin
maturizare sexuale devine adult.
 Particularitati ale CB:
 Dezvoltarea exogena se realizeaza in oua , oul cu larva in interior este
elem infestant (la Ascarizi si la tricocefali)
 Dezvoltarea exogena se realizeaza in GI (gasteropode, oligochete –
ramele, artropode, acarieni, insecte )  GI cu larva infestanta in interior
este elementul infestant.
 La multe intervin gazde paratenice!
Din acest punct de vedere sunt 2 feluri de nematodoze:
o GEOHELMINTODE (dezv exogena in mediu)
o BIOHELMINTOZE (dezv exogena in GI)
Dpdv a elim oualelor sunt : OVIPARE (elimina oua ca atare), OVOVIVIPARE (elimina oua
cu larve in interior = oua elarvate) , VIVIPARE (atat elarvarea si ecloziunea se realiz in
interiorul uterului – elimina direct larve)

ORDINUL STRONGILIDAE – STRONGILIDOZA

Page 39 of 144
 Caracteristica este prezenta bursei caudale la M. Bursa o dilatatie cuticulara, rezulta 2-
3 lobi, acestia sunt sustinuti de niste coaste. La nivelul bursei caudale sunt prezente cei 2
spiculi.
Alt lucru specific este: aspectul oualelor de tip strongil : aspect oval, coaja subtire,
substanta morulata, avand dimensiuni medii (50-80-90 microni)
Dupa localizare se impart in :

1. Strongilidoza respiratorie
2. Strongilidoza digestiva

STRONGILIDOZA RESPIRATORIE

 LA RUMEGATOARE – sunt prezente 2 familii:

1. Fam. Dictiocaulidae – dictiocauloza – in trahee , bronhii
2. Fam. Protostrongilidae – protostrongilidoza – in bronhiole, alveole, si
subpleural
1.DICTIOCAULOZA
 Geohelmintoza la rumegator, uneori poate fi prezenta si la cabaline
 Evolueaza obisnuit ca o traheobronsita cronica , uneori bronhopneumonie, cu
semne clinice respiratorii, obisnuit ca evolutie cronica, rareori acuta, afectand
frecvent tineretul, la care se poate inregistra si mortalitate.
 Cunoscuta si sub numele de bronsita/pneumonie verminoasa, popular matasica
sau ata de plamani
 Este prevalenta in zonele cu umiditate, sau in Romania in anii ploiosi (veri ploiase)
– cand poate avea o alura enzootica.
 Produce pagube prin afectarea cresterii la tineret, scaderea productiilor si cheltuieli
in combatere
ETIOLOGIE
Principalele specii
 Dictiocaulus filaria si
 Dictiocaulus vivipara
 Dimensiuni de 2-3 la D filaria si 6-8 la D vivipara
 Caracteristic – bursa caudala (in formal de copita) contine spiculii scurti, ca niste
cizmulite.
Ciclul Biologic
 Femele depun oua elarvate

Page 40 of 144
  Acestea elarveaza rapid din caile aerofore, ajung in caile
aerofore ............................................. larvele ajung in fecale , apoi in mediu. Unde se
realizeaza dezvoltarea exogona.
 Dezvoltarea exogena este influentata de umiditate si temperatura (25-26 oC) se poate
realiza si in 5 zile. Aceasta se prelungeste odata cu scaderea temperaturii (uneori pana
la 25-30 de zile). Astfel exista diferenta de patogenitate intre cele doua tipuri de larve
(cele dezvoltate in conditii optime si cele care au o dezvoltate prelungita).
 Infestare: Larvele prezinta hidrotropism pozitiv si fototropism negativ, acestea
fiind mobile se acumuleaza in picaturile de roua sau ploaie, iar dupa ora 11-12 se
retrag la baza firului de iarba  deci infestarea se realizeaza dimineata cand se scot
oile la pasune.
 Legat de diagnostic – acesta se bazeaza tot pe hidrotropism si mobilitatea larvelor
(metodele larvoscopice).
 Dupa ingerare, larvele L3 trec prin peretele intestinal , ajung prin circulatia limfatica
in limfonodurile mezenterice, unde are loc prima naparlire endogena, dupa care pe
cale sanguina ajung in pulmon, in alveole(a doua naparlire), apoi in bronhiole sunt
deja L5 , iar peste 1-2 saptamani devin adulti. (PERIOADA PREPATENTA).
 Dupa 28-30 zile / 3-4 saptamana – femelele incep producerea de oua.
EPIDEMIOLOGIE
Surse de infestatie – animalele care elimina larve prin fecale. Un important rezervor =
rumegatoarele salbatice.
Receptivitate – tineretul mai receptiv (infestatii masive uneori)
Infestarea – la pasune in sezonul estival
Dinamica – semnele clinice spre sfarsitul verii, in sezonul rece

PATOGENEZA
 actiunea mecanico – iritativa – atat a larvelor in migrare. In prima faza o enterita
pasagera, apoi inflamatia nodulilor mezenterici (limfonodulilor) , precum si congestii,
necroze si uneori distrugeri ale peretilor alveolelor pulmonare, provocand astfel
focare de bronhopneumonie. Adulti produc eroziuni ale mucoasei traheale si bronhice.
 actiunea toxica – importanta de asemenea
 actiunea inoculatoare
 cea mai importanta – actiunea antigenita / imunogenica care se traduce prin 2
efecte:
o fie o reactie alergica si o sensibilizare intalnita la bovine la tineret, este
responsabila de forma acuta a bolii- caracterizata printr-un sintrom asmatiform
o producerea starii de rezistenta / imunitate la reinfestare – mai ales la ovine ,
dar uneori si la bovine. Este caracterizata prin dezv unui nr mult mai mic la
reinfestari sau chiar autosterilizare.
Prin aceste 2 efecte s-au produs VACCINURI – vaccinul DICTOL specific pt aceasta boala.

TABLOUL MORFO-CLINIC

Page 41 of 144
 1. Forma obisnuita – CRONICA :
 Inregistrata in sezonul rece
 Debuteaza initial cu o enterita pasagera, care poate scapa observatiei clinice
 Dupa 1 luna + , dupa ce a ajuns in pulmon incep semnele respiratorii, initial cu
o pneumonie si apoi o bronhopneumonie, posibil abatere, tulburari generale,
dupa care se instaleaza o tuse, la inceput uscata si mai rara, dar in timp devine
o tuse chintoasa (deasa/repetata/continua), grasa, productiva cu jetaj unilateral
si chiar bilateral, tot mai abundent, ajungand ca jetajul sa obstrueze narinele.
Tusea si respiratia dispneica se inregistreaza mai ales dimineata cand
animalele intra in contact cu aerul rece si dupa ce alearga / fac miscare.
Animalele slabesc, iar apoi apar si tulburari generale.
2. Forma ACUTA – Mai ales la tineretul bovin, cu sindrom asmatiform cu asfixie si
moarte. Apare consecutiv reinfestarilor, ca o reactie alergica

LEZIUNILE
1. Forma cronica
 Traheobronsita – cu prezenta helmintilor in trahee, bronhii la sectionare.
 Prezenta spumozitatilor de culoare rosietica, pot aparea si focare de
bronhopneumonie (caracteristic: sunt prezente obisnuit in lobii diafragmatici si
au un aspect triunghiular cu baza focarului catre baza pulmnonului si vf catre
bronhiola obstruata)
2. Forma acuta
 Organ fiert
 Edem pulmonar
 Acumulare de lichid
DIAGNOSTIC
 Usor suspicionat
 Cert – metode larvoscopice (larvele au dim de ... LAB – completari. Si au 2 treimi ale
corpului pigmentate si anterior un mic buton citoplasmatic)
TRATAMENT – 3 grupe de medicamente in prezent:
 IMIDAZOLI / IMIZOLI
o Levamisol – 7.5 mg/kg – la om si carnivore (pret mare la rumegator) –
(medicament levogir)
o TETRAMISOL – 15 mg/kg – la rumegatoare, suine si pasari
(medicament dextrogir)
 BENZIMIDAZOLICI
o ALBENDAZOL – 5 mg/kg
o FENBENDAZOL – 5-7.5 mg/kg
o FEBANTEN – 5-7.5 mg/kg
o CAMBENDAZOL – 10-20 mg/kg
o OXIFENDAZOLI – 7.5 mg/kg
 LATONE MACROCICLICE / AVERMECTINE
Page 42 of 144
 o IVERMECTINA – 0.2 mg/kg la rumegatoare (1 ml la 50 kg)
PROFILAXIA
 Tratamente profilactice cu 2 saptamani inainte de iesirea la pasune , si toamna dupa 2
saptamani
 Completate cu alte tratamente strategice in zone cu umiditate si in anii ploiosi
 In tarile cu umiditate mare – s-au obtinut dispozitive intrarumenale , care elibereaza
substanta activa continuu
 Distrugerea larvelor direct pe pasune
 Incercari si prin vaccinuri cu larve iradiate. Vaccinul ??

12. Decembrie.2018
C11

2.PROTOSTRONGILIDOZA

=biohelmintoza a rumegatoarelor (in special rumegatoarele mici), produsa prin

parazitismul strongililor din Fam. Protostrongylidae, cu localizare in bronhiole, alveole si
subpleural.
Protostrongilidoza este mai frecventa in zonele cu soluri calcaroase, unde se dezvolta
gasteropodele terestre (GI a acestor strongili).
Afecteaza mai grav tineretul, Scaderea productiei, pierderi economice insemnate.

ETIOLOGIA
 Protostrongylus ruffescens
 Milerius capillaris
 Cystiocaulus ocreatus
 Dimensiuni mai mici fata de dictiocauloza 1.5-2-3-6 cm.
 Particularitati : gura simpla, bursa caudala … (laborator, nu mai intra in
detaliile astea acum)
Ciclul biologic:
 Specii ovovivipare (cu oua elarvate).
 Larvele ecolozeaza imediat/rapid si se deplaseaza in parenchimul pulmonar si pe caile
aerofore unde sunt deglutite. In acest parcurs multe larve naparlesc, astfel ca in fecale

Page 43 of 144
 vor fi eliminate atat L1 dar predominant L2 (aceasta fiind prima diferenta fata de
Dictiocaulus).
 Dezvoltarea exogena se realizeaza in corpul GI = gasteropode tereste (limacidae,
heliceliidae, ariolide) ( L3)
 Infestarea animalului se face la pasune cu ingerarea GI cu larve infestante sau posibil
si cu larve libere (eliberate din corpul melcului dupa ploi reci sau dupa moartea
acestuia).
 Dezvoltarea endogena – dupa ingerare se desfasoara similar celei de la Dictiocaulus –
trec prin peretele intestinal, prin limfa , prima oprire = limfonodulii mezenteririci 
L4 si apoi ajung in pulmon unde se realiz a doua naparlira  L5  adultul.

EPIDEMIOLOGIA
 Prezenta GI in zone calcaroase
 Important – prezenta rumeg. salbatice, care sunt rezervorul natural al acestora.

PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO CLINIC

 Depinde de gradul infestatiei si de varsta gazdei
 Patogenitatea este mai redusa decat la Dictiocaulidae
 Obisnuit o evolutie cronica, rareori acuta. Obisnuit cu semne respiratorii, tuse, poate
devenii chintoasa, dar nu apare atat de productiva (nu are un jetaj abundent).
 Apare slabirea animalelor
 Leziunile : includ si zone/focare de bronhopneumonie, mai redusa decat in in
Dictiocauloza, obisnuit poligonale, in jur de pana in 4 cm. Alta leziune : pleurita, dar
fixarea determina granuloame parazitare circulare, mici, de o culoare gri-albicios (mai
mult spre gri), dand aspectul caracteristic „pulmon impanat cu alice”.
Leziunile sunt predominant in lobii apicali si cardiaci.

DIAGNOSTICUL
 Suspicionat clinic si epidemiologic
 Confirmat prin examen larvoscopic.
 Diferenta intre larvele de dictiocaulus si prostrongylus:
o la Dictiocaulus – larva este pigmentata, cu un buton citoplasmatic la interior,
dimensiuni de 300-500 microni (diferit la cele 2 specii)
o la Protostostrongylus – nu sunt pigmentate, sunt mult mai mici (undeva la
100-180 de microni), iar extremitatea posterioara ascutita cu forme particulare:
S, dublu S, unele un fel de V.

TRATAMENT
 la fel ca in dictiocauloza, utilizate 2 zile consecutiv.

PROFILAXIA
Page 44 of 144
  la fel ca la Dictiocauloza- tratamente profilactive.

 LA SUINE

METASTRONGILIDOZA

=biohelmintoza a suinelor, produsa de nematode din Fam. Metastrongylidae, care

paraziteaza in trahee si bronhii (la fel ca dictiocauloza).
Infestatii prezente la suinele crescute in sistem extensiv deoarece au nevoie de GI.
Evolutia este obisnuit subclinica sau cu semne sterse, dar produc pagube prin
nerealizarea sporului.

ETIOLOGIA
 Metastrongylys elongatus
 M.pudendodectus – acestea 2 la porcul domestic
 M.salmi – la mistret
 Spiculii sunt terminati cu un carlig – simplu la M elongatus si dublu la
M.pudendodectus. La F se termina cu un apendice piriform.
 Sunt piriformi, alungiti de dim de 4-6 cm.
 Caracteristic: ouale sunt elarvate (ovovivipare) si sunt de 2 feluri : mari si mici. Cele
mari: 80 microni, coaja groasa, fin mamelonate, iar cele mici – 60 microni, coaja
groasa. In interior ambele prezinta larve . Sunt oualele care se vor cauta la examenul
coproscopic.
Ciclul biologic:
 Dezvoltarea exogena: Gi = lumbricidele (ramele). In GI se dezv larvele, in sacul
dorsal al ramei (pana la 100 larve). Astfel infestarea se realizeaza prin consumul
ramelor cu larve, dar si prin larvele libere eliberate din corpul ramei. (!! O rama
traieste 3-4 ani in medie, pot ajunge si la 8-9 ani). Pot intra in diapauza, si pot mentine
larvele si anul urmator.
 D endogena – dupa ingerare ajung in pulmon si se realizeaza la fel ca la Dictiocaulus.

PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO-CLINIC

 Sunt mai reduse manifestarile
 Obisnuit evolueaza ca o boala respiratorie cu tuse seaca, dar posibil uneori jetaj,
slabirea animalului, nerealizarea sporului etc.
 Leziune: traheobronsita si bronhopneumonie in lobii diafragmatici

Page 45 of 144
DIAGNOSTIC
 Cert prin metode larvoscopice

TRATAMENT
 ??
 Lactone macrociclice – Ivermectina 0.3 mg/kg (1ml la 33 kg ? ) s.c normal dar la porc
se inoculeaza mai greu (se face normal in spatele urechii).
 S-a produs DECTOMAX pt inoculari i.m. (tot lactone macrociclice)
 Tot pt suine (dar si pt pasari) – s-au produs premixuri de ivermectina – 6-7 zile
consecutiv

 LA PASARI

SINGAMOZA
(boala cascatului sau țâfnă)

=geohelmintoza produsa de nematode din Familia Singamidae ce parazit in trahee si

bronhi, mai ales la galinacee, mai putin la palmipede.
Afecteaza mai grav tineretul, la care produce tulburari respiratorii , de crestere, dar si
mortalitate.
Intalnita si caracteristica in sistemul extensiv. Evolueaza obisnuit in sezonul cald
(primavara-vara).
ETIOLOGIE
 Singamus traheea (singamus = in Y)
o Nematode de culoare rosie (viermele rosu, F si M sunt infurcati)
o Au o capsula bucala dezvoltata, semicirculara, mentinuta deschisa de un inel
marginal.
o Caracteristic este si oul: este de tip strongil, cu 2 busoane marginale/terminale,
ovalar, morulat.
 Ciatostoma bronhialis
o Dimensiuni mai mici 1-2 cm F
o Caracteristic localizare nu numai in bronhii, ci si in sacii aerieni
o Nu intodeauna masculul si femela sunt intotdeauna cuplati
Ciclul biologic

Page 46 of 144
  La Singamus dezvoltarea exogena – in interior oului – infestarea se face prin :
o Ingerarea de oua cu larva infestanta in interior
o Larve infestante libere
o Ingerarea de limbricide cu larve infestate (GP – libricidele)
 Dezv endogena se realizeaza in 7-9 zile.
PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO CLINIC
 Corelate cu varsta si gradul infestantiei
 Prevalenta crescuta si evolutia grava la tineret, la care pot aparea si semne digestive
pasagere, dar predomina semnele respiratorii cu respiratie dispneica suieratoare,
ciocul cascat aproape in permanenta, scuturaturi din cap, jetaj si uneori asfixie si
moarte (mortalitatea > 15%), rahitism , etc.
DIAGNOSTICUL
 La cei in viata – usor de suspicionat clinic
 Posibil de evidentiat helmintii prin traversul pielii
 Examenul corproscopic – cert
 Si examenul necropsic

TRATAMENT
 Tetramisol
 Benzimidazoli – tetramidazoli
 LACTONE MACROCICLICE

PROFILAXIE
 Tratamente in zonele unde evolueaza
19.Decembrie.2018
C12
STRONGILIDOZELE CARDIO-RESPIRATORII LA CARNIVORE

 Apar mai rar

 =Sunt biohelmintoze ale carnivorelor produse prin parazitismul unor strongili
specifici, care au localizare fie in caile traheo-bronsice precum si in parenchimul
pulmonar, iar unele specii in artera pulmonara si ramificatiile acesteia, UNEORI chiar
si in cordul drept.
 Clasificare:
A. STRONGILIDOZE PULMONARE
B. STRONGILIDOZA CARDIO-PULMONARA

A.STRONGILIDOZE PULMONARE
1. FILAROIDOZA

Page 47 of 144
 Biohelmindoza – produsa de strongili din Fam Filaroididae
 Localizare: bronhii si in parenchimul pulmonar (din aproprierea bifurcatiei bronhiilor)
 Determina bronho-pneumonii si noduli pulmonari caracteristici.
ETIOLOGIE
 Genul Filaroides
o F.oslerus
o F.hirti ?
o F.milkskin
o strongili de dim mici – 0.5 cm
o Capsula bucala redusa
o La M bursa caudala redusa, poate chiar lipsii la unele specii.
o Localizati in bronhii, aglomerandu-se la bifurcatia bronhiilor
o Femele – ovovivipare (oua elarvate). Ecloziunea se poate realiza chiar in caile
aerofore, iar larvele sunt eliminate in mediu, care isi realizeaza dezv exogena
in GI (=gasteropoze tereste). Infestarea carnivorelor se realizeaza prin
ingerarea GI cu larve infestante. Larvele ajunse in intestin – apoi ajung in
pulmon (de revazut tot ciclul biologic).

EPIDEMIOLOGIE
 Surse: Animalele crescute la curte, care pot sa vina in contact cu GI (gasteropodele)
 Boala este semnalata mult si prin Europa si America, dar este prezenta si la vulpi in
gradinile zoologice.
TABLOUL – MORFOCLINIC
 Caracteristic : caracterizate prin forme clinice : semne respiratorii: tuse dispnee, apoi
jetaj, initial semne mai .... la efort. In timp se accentueaza chiar cu slabirea
animalelor.
 Leziunile: focarele de bronho-pneumonie localizate, dar mai ales noduli cu aspect
particular: noduli pediculati, situati mai ales la bifurcatia bronhiilor. In nodulii
prospeti (recenti) – observandu-se helmintii prin traversul peretelui, iar in cei vechi
(fara perete transparent) – prezinta un orificiu prin care iese extremitatea posterioara a
femelei, pt a depune oua.
DIAGNOSTICUL
 Suspectat pe baza aspectelor epidemiologice si clinice
 Confirmare : examen coproscopic – larvoscopic – Baermann
TRATAMENT
 BENZOMIDAZOLI
o Levamisol – 7.5 mg/kg - 10 mg/kg
o Fenbendazol – 10-20 mg/kg – cam 2 zile consecutiv
o Albendazol – 7-10 mg/kg
 IVERMECTINE
o La carnivore doza 0.2 mg/kg (adica la toate lactonele macrociclice) : 1ml/50kg

Page 48 of 144
 (La porc : 0.3 mg/kg sau 1ml/33kg)
o Unele specii sunt sensibile : Collie de exemplu; uneori apar reactii si la
ciobanescul german.
o Selamectina la carnivore, Dectomax la porc .... !!Nu se administreaza decat cel
specific speciei!!
PROFILAXIE
o In zonele in care evolueaza – dehelmintizari
o Combaterea GI – prin moluscocide.

2. CRENOSOMOZA VULPILOR

o Crenosoma vulpis (Fam Crenosomidae)

o Localizare trahee bronhii uneori parenchimul pulmonar.
o Boala a fost semnalata in ....................................
o Dimensiunile sunt mici 0.3 cm M si 0.8 cm F
o Prezinta niste spini pe cuticula, drept pt care determina o traseobronsita accentuata, care
evolueaza cu tulburari respiratori , inclusiv cu modificari ale vocii (vagusita), apare si
slabirea animalelor, dar uneori si moarte.
o Biohelmintoza
o Ciclu biologic – asemanator cu Filaroidoza, GI = gasteropoze terestre
o DIAGNOSTIC si TRATAMENT – identic

B.STRONGILIDOZA CARDIO-PULMONARA
 Produsa de helminti din Fam Angiostrongilidae
 Localizare: artera pulmonara si in ramificatii, uneori si in cordul drept.
 Cele 2 specii:
o Angyiostrongilus vasorum – la caine
o Aelurostrongilus abstrusus – la pisica
 Dimensiuni mici : 0.3-0.4 M si ) si 0.6 F
 Prin localizare determina scleroza peretelui arterei pulmonare, inclusiv a
ramificatiilor, in infestiile masive cand sunt ingerati ghemuri de helminti se produc
coaguli si obstructii ale arterei, si apar si tulburari cardiace evidente.

TABLOUL MORFO CLINIC

 Debuteaza cu tulb respiratorii: tuse, dispnee mai ales la efort
 In timp se accentueaza  Manifestarile respiratori devin persistente
 Dupa o luna incep sa apara si semnele afectarii cordului: puls retrograd, dupa 2-3 luni
ascita, in timp apar si edemele. La necropsie se poate intalnii si hidropericard.
 Evolutia este cronica (peste 4-5-9 luni), dar uneori se pot semnala si forme acutizate,
cu moartea animalelor rapida in 4-8 zile.
 Leziuni:
o Peretele arterei este sclerozat, calcificat,
o Prezenta helmintilor impreuna cu coaguli (ghemuri agromerate)

Page 49 of 144
 o Focare izolate de bronho-pneumonie – asemanator cu aspectul particulara de
branza ?? Rofort ??? (branza cu mucegai – denumire CARTE!)
DIAGNOSTIC
 Suspicionat epidemio-clinic
 Confirmat: examen larvoscopic
TRATAMENT
 Aceleasi substante – tratement de 2-3 zile
PROFILAXIE
 !!!!

STRONGILIDOZE DIGESTIVE

SGI - la rumegatoare
 Geohelmintoze produse prin parazitismul a mai multor specii, in diferite componente
ale tubului digestiv
 Infestatiile cu acesti strongili prezentand manifestari clinice la tineretul la care se
inregistreaza tulb digestive, anemie si intarzierea cresterii; in timp ce la animalele
adulte infestatiile sunt subclinice / asimtomatice.
 Adultele sunt purtatoare de strongili!
 Evolueaza cu prevalenta crescuta in zonele cu climat temperat si umed (UK de ex), de
asemenea in conditiile tarii noastre in anii ploiosi pot imbraca un caracter enzootic.
 Produc pagube insemnate prin afectarea productiilor, uneori chiar mortalitate si
intarzierea cresterii la tineret, si de asemenea costuri legate de combaterea lor.
ETIOLOGIE - 3 familii ce produc SGI la Rumegatoare:
1.Fam Trichostrongylidae
o In cheag – HOT
 Haemoncus contortus
 Haemoncus placey
 Ostertagia ostergagi + O.circumcinta

Page 50 of 144
  Trichostrongilus axei
o Intestinul subtire - TCNB
 T.vitrinus
 T.collumbiformis
 Cooperia curticei ? + C.oncophora
 Nematodirus spatifer + N.fillicolis + N.phlebotomum?
2.Fam Ancilostomidae
o Intestinul subtire
 Bunostomum trigonochephalum
3.Fam Strongylidae
o Intestinul gros - CO
 Chabertia ovina
 Oesophagostomum venulosum + O.radiatum + O.
Morfologia – vezi lab
Cei liberi sunt chemofag, iar cele fixate – hemofage si pot fi si histiofagi (Chabertia)
Ciclul biologic:
 Ouale sunt de tip strongil – forma ovala, coaja subtire, substanta interna morulata, dim
60-80-90 microni.
 Exceptie la Nematodirus: ouale sunt 130-250 microni
 Ouale in mediu se realizeaza dezvoltarea exogena: elarvarea si ecloziunea fiind
favorizate de umiditate si temperatura.Obisnuit ouale evolueaza la temp >20 grade,
ajung ca pe la 26-28 grade dezvoltarea sa se realizeze in 48 de ore(evolutie
fulgeratoare). Dezv exogena este intarziata/incetinita sub 15 grade. Dezvoltarea nu se
realizeaza <10 grade.
 Larvele au 2 aspecte caracteristice: hidrotropism + si fototropism - , fiind mobile si
se acumuleaza in picaturile de roua / ploaie.
 Infestarea se realizeaza la pasune prin ingerarea larvelor infestante, care ajunse in
tubul digestiv, obisnuit realizeaza dezvoltarea endogena intraparietal, unde se
realizeaza cele 2 naparliri, obisnuit intr-un termen de 22-35 de zile  L5. L5 revine in
tubul digestiv, devin adulti si in max 1 saptamana incep depunerea de oua.

 Particularitati:
o Posibil ca dezv endogena sa fie intarziata prin fenomenul de diapauza
(hipobioza) care se realizeaza in cazul larvelor infestante ingerate la sfarsitul
sezonului de pasunat sau toamna tarziu. (cele care au avut o perioada lunga de
dezvoltare.). Perioada de diapauza poate fi de 2-3-4 luni, cu formarea adultilor
in sezonul cald (primavara) cand apare si tineretul. Acest fenomen poarta
denumirea de spring-rise. Aceste fenomene de diapauza sunt intalnite la
Haemoncus, Ostergagia si Oesophagostomum.
Fenomenul de diapauza nu a fost asociat numai cu sezonul rece ci si cu o
anumita stare fiziologica a gazdei, in special cu gestatia. Se inregistreaza de
asemenea hipobioza in perioada gestatiei, cu producerea unui nr mare de oua
si a larvelor in aproprierea fatarii si lactatiei, fenomenul se numeste
parturient-rise

Page 51 of 144
 o La Nematodirus – posibil dezv exogena sa se realizeze in interiorul oului astfel
ca infestarea se realizeaza cu oua cu larve infestante in interior, dar si cu
larve libere.
o Un alt aspect particular: La Bunostomum – patrunderea activa a larvelor
este transcutanata, adica pe la nivelul abdomenului, interdigital. Si pe calea
hematogena migreaza si sunt deglutite si ajung in tubul digestiv.
Cand sunt ingerate larvele de Bonostomum, patrund imediat in mucoasa
bucala si realizeaza aceeasi migratie hematogena si apoi sunt deglutite si ajung
in tubul digestive. !!! evita aciditatea gastrica.
EPIDEMIOLOGIE
 Sursele de infestatie: animalele bolnave, adultele purtatori, rumegatoarele salbatice
(mai ales in Tara noastra), posibil si alte specii: la iepuri au fost descrise infestatii, la
cal de asemenea etc.
Gradul de poluare a pasunilor cu oua ???
OPG (oua pe gram) in acest caz este 500-800 si ajunge pana la un numar de ordinul
miilor (uneori >10.000)
 Receptivitatea : bovine – ovine – caprine. Cel mai sensibil la tineret, la animale
carentate, subnutrite.
Prezenta unei anumite rezistente la infestatiile cu strongili, ce este datorata unui factor
genetic (Vf) asociat cu o hemoglobina BB ce a dus la selectia mai ales a masculilor.
 Infestarea – cu L3 pe pasune, acestea sunt ingerate obisnuit in timpul sezonului. In
plus la Nematodirus infestarea cu ou cu larve infestante si la Bunostomum
patrunderea transcutanate.
 Dinamica si evolutia bolii – obisnuit infestarea la pasune in sezonul estival. Se poate
face infestarea si la grajd daca se administreaza iarba cosita, dar cu un grad mai mare
fata de cel de la pasune.
Manifestarile apar in sezonul rece si posibil si cu evolutii accentuate grave in
primavara prin fenomenul de hipobioza.
PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO-CLINIC
 In functie de receptivitate – gradul infestatiei : nr speciilor receptive si intensivitatea
parazitismului.
 Actiunea mecanica : Mecanismele patogenetice determinate in special de larve prin
dezv endogena, precum si de adulti (la cele hematofage si histiofage) ce determina
distrugeri ale microvililor intestinal, apoi tunelizari ale peretelui digestiv, se produc
microabcese ale peretelui digestiv  toate acestea provocand fenomene de
persorbtie (patrunderea unor particule mai mari decat normal) si malabsortie. Toate
acestea impreuna provoaca tulburari ale digestiei.
Ostertagia si Oesophagostomum provoaca formarea de noduli.
Larvele de Bunostomum provoaca dermatite, precum si ruperea in migrare a peretilor
alveolelor cu microhemoratii in infestatii masive si chiar edem pulmonar.
 Actiunea spoliatoare – mai importanta la cele hematofage si histiofage.
 Actiunea toxica – strongilii care au o saliva anticoagulanta. Saliva are actiunea la
nivelul tubului cardio-respirator si sistemul nervos. Local predominant este
concretizat prin hemoragii si necroze.
 Actiunea inoculatoare – portajul anaerobilor pe cuticula – producerea de
microabcese

Page 52 of 144
  Actiunea antigenica – duce la instalarea unei stari de rezistenta, premunitie, tradusa
printr-un numar mai redus de helmini (intarzierea dezvolatrii lor), producerea unui
numar mai redus de oua sau uneori chiar autosterilizari (prin actiunea antigenica se
realizeaza....?)
TABLOUL CLINIC
 La tineret – evolutie cronica, care evolueaza cu un sindrom digestiv, anemie si
incetinirea cresterii. Animalele au apetit capricios, polidipsie, slabire, diaree – uneori
usoara in f cronica, apare si constipatia. Dupa 2-3 luni apar edeme, parul mat, casant
lipsit de luciu, apatie, decubit prelungit
In forma acuta – la tineret – semnele sunt mai accentuate: diaree severa, negricioasa,
trenul posterior murdarit, deshidratare (pielea isi pierde elasticitatea). In infestatii
masive cu hematofagi poate aparea si mortalitate inregistrata 2 saptamani- o luna dupa
evolutia acuta.
 La adulte – obisnuit subclinic, scaderea productiei pana la 40%, par casant, rareori
tulburati digestive. La ovine modificari de forma ale crotinelor.
 LEZIUNILE – microhemoragii sau hemoragii intense, in timp necroze, noduli (care
pot conflua = „mucoasa tabacita” sau „piele de karakul” – la Ostergagia). La
reinfestari pot fi prezente edeme ale mucoasei. La Bunostomum – dermatite panarit...
DIAGNOSTICUL
 Clinic dificil
 Suspectat la tineret pe pasune
 Confirmarea prin
o Coproparazitologic – se identif ouale tip strongil pe baza lor nu se poate evid
specia, exceptie doar la Nematodirus
o Examen serologic – dozarea pepsinogenului plasmatic (Ostertagia inca din a 4
a zi det cresterea pepsinogenului) , dozarea gastroinemiei pt a inregistra....
 Prognosticul este obisnuit favorabil, uneori grav.
TRATAMENT
 IMIZOLII
o TETRAMISOL - 15 mg/kg
 BENZOMIDAZOLI
o CAMBENDAZOL ?
o FENBENDAZOL: 5 mg/kg
o OXBENDAZOL: 5 mg/kg
o Albendazon: 5 mg/kg
o Tiabendazol: 5-10 mg/kg??
 PROBENZIMIDAZOLI
o FEBANTEL: 7.5 mg/kg
 TETRAHIDROPIRIMIDINE
o TARTRAT PIRANTEL – 20 mg/kg
o TARTRAT MIRANTEL – 10 mg/kg
 ORGANOFOSFORICE
o COUMAPHOS – 10-15 mg/kg
o TRUPHOMAT – 40 mg/kg

Page 53 of 144
 o ALOXON – 35-40 mg/kg
 HALOGENOFENOLILOR
o NITROXINIL – 10-15 mg/kg BOVINE si 15-20 mg/kg OVINE
 LACTONE MACROCICLICE
o IVOMEC 0.2 mg/kg

PROFILAXIE
 Tratamente profilactice inainte de pasune si dupa intrarea in stabulatie (2 saptamani)
 Se completeaza cu tratamente strategice
 In tarile cu multa umiditate s-au produs acele dispozitive cu eliberarea lenta a
substantei active, acestea se introduc intrarumenal(+inca ceva dar vezi cartea)
 Pasunatul trebuie sa se realizeze separat, cel al tineretului si a adultelor
 Colectarea fecalelor – biosterilizarea

STRONGILIDOZA DIGESTIVA LA CABALINE

 Au o evolutie cronica la adulte si acuta la tineret

 Asimtomatic la adulte
 Sunt produse de specii din Familia Strongylidae care paraziteaza in intestinul gros,
la animale care folosesc pasunea.
 Animalele adulte sunt purtatoare !!

ETIOLOGIE
Sunt prezente 2 subfamilii:
1. Strongilii mari – Subfam Strongylina
 Genul Strongylus
o S.vulgaris
o S.equinus
o S.edentatus
o Dimensiune 2.5 cm – 4.5 cm
o Corpul este rigid, oarecum asemanator cu un bastonas sau scobitoare
o Au o extrem anterioara – la acest nivel o capsula bucala dezvoltata cu
2 coronule denticulare marginale, iar in fundul capsulei pot fi 2 dinti
rotunjiti – la S vulgaris, 2 dinti si 2 lanțete – la S.equinus. S.edentatus
este fara dinti.
o Sunt fixati de peretele intestinal prin capsula bucala, sunt hematofagi,
au si un jgheab esofagian.
2. Strongilii mici – Subfam. Cyatostomine
 Cyatostomum longibursatum – lobul dorsal lung
1. C.coronatum
2. C.calicacum

Page 54 of 144
 3. C.unminutus
 Cylicostephanus goldi
 Cylicocyclus naxatus
 Coronacyclus labratus
 Dimensiuni sub <1 cm M , >1cm F, capsula bucala mica simpla si sunt
chemofagi (traiesc liber in lumen).
Ciclul biologic
 Oua de tip strongil: strongilii mari au aproape 80 microni, iar cei mici 100 microni
(vezi CARTEA pt mai multe detalii)
 Ouale ajung in mediu  dezvoltarea exogena prin temperatura si umiditate prin
elarvarea si eclozare cu cele 2 naparliri  L3 infestant
 L3 ingerate pantrund repede in peretele intestinal si de aici dezvoltarea endogena
difera la cele 2 grupe:
1. La strongilii mari
 Larvele prezinta o migrare specifica: Larvele lui S.vulgaris pantrund pe
calea arterelor iliace cecale si contra curentului ajung pana la trunchiul
mezenteric si se cantoneaza in peretii acestor artere, unde stau cca 4 luni,
dezvoltandu-se, naparlesc si produc in aceasta zona anevrisme
caracteristice , tromboembolii  tulb de circulatie, ce se traduc prin
infartizari ale organelor si colici frecvente (clinic)
Larvele revin in cecum colon, unde se realiz ultima naparlire  adultii !
 La S.equivinus – se orienteaza catre ficat, patrund in ficat, stau 3 luni si det
hepatita miliara necrotica, dupa care trec in pancreas (stationeaza 3 luni),
apoi revin in cecum, colon  adultul
 La S.edentatus – ajunge si se orienteaza intre foitele peritoneale indeosebi
in flancul drept  determina noduli specifici in zona respectiva, dupa care
revin in cecum, colon  L5  adultii
 Perioada prepatenta este de luuuunga durata 5-6 luni la S.vulgaris, 6-8 luni
la S.equinus si S.edentatus.
2. Strongilii mici
 Dezvolatarea endogena se realizeaza prin patrundere in peretele intestinal
(2 naparliri), realizeaza in 2-3 luni, apoi revin in lumen  adult.
 Se poate inregistra si fenomenul de diapauza, prelungindu-se perioada de
dezvoltarea endogena. In acest fenomen se elibereaza un numar mare de
adulti – efect patogen deosebit.
EPIDEMIOLOGIE
 Surse – adultele purtatoare. OPG de ordinul miilor. Posibil un animal sa elimine peste
5 milioane de oua pe zi in infestatii masive.
 Rezistenta pe pasune 6 saptamani – sunt distruse prin uscaciune. Larvele au
hidrotropisc + si fototropism –
 Infestarea pe pasune, rar la adapost. Manifestarile clinice spre sfarsitul sezonul rece.
 Mai receptiv tineretul .
PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO CLINIC
 In functie de gr de infestatie
 Cei mai patogeni sunt strongilii marii care determina anevrisme, hepatite necrotice,
tromboembolii .....

Page 55 of 144
  Manifestarile clinice apar mai ales la tineret
 Prevalenta crescuta >80%.
 Clinic
o La tineret : tulburari digestive, manifestari acute cu diaree, la inceput fecalele
deformate, crotine mai moi, apoi se instaleaza diareea efectiva, slabirea
animalelor, par mat, in timp apar edeme, animalele prefera decubitul. Poate
aparea chiar mortalitate. Frecvent colicile care pot fi inregistrate si la
animalele adulte in special in infestatii cu S.vulgaris (asa numiti „cai
colicari”) !!!60-80% din colici la cabaline sunt datorate de strongili dar si
prin asocieri cu alti agenti.
o La adulti : hemoragii. La cei mici consecutiv dezv unui nr mare de helminti
apare aspectul de ’’mucoasa presarata cu alice’’.
DIAGNOSTICUL
o Suspicionat epidemio-clinic.
o Confirmat prin examen coproparazitologic – culturi larvare ale oualelor de
unde se identifica strongili
TRATAMENT
o BENZIMIDAZOLI
 ! FENBENDAZOL – 5-7.5 mg/kg
 FEBANTEL – 7.5 mg/kg
 ALBENDAZOL – 5 mg/kg
o TETRAPIRIMIDINE
 PAMOAT DE PIRANTEL – 19 mg/kg
o ORGANOFOSFORICE
 NEGUVON – 10 mg/kg
o LACTONE MACROCICLICE
 IVERMECTINA – 0.2 mg/kg
PROFILAXIA
 Cele 2 tratamente profilactive
 Tratamente strategice in anii ploiosi
 Rotatia tratamentelor pt evitarea chimiorezistentei
 De baza – pasunatul separat
 Sterilizarea gunoiului
STRONGILIDOZE LA SUINE
 Rar intalnite la suinele din sistem extensiv
 Produse de nematode din Fam Trichostrongilidae si Fam Strongylidae
 Obisnuit infestatiile sunt subclinice la adulte , manif rar acut la tineret.
 ETIOLOGIE
o Fam Trichostrongylidae
 T.axei rar
 Hyostrongylus rubidus – i subtire (rar si in stomac)si este hematofag
o Fam Strongylidae
 Oesophagostomum dentatum si O................................... (i gros)
 Ciclul biologic – dezv exogena tipica L1-L3

Page 56 of 144
  Dezv endogena este intraparietala, cu posibilitatea apariei hipobiozei la
Oesophagostomum , cu formarea de nodul caracterisiti la nivelul
mucoasei digestive
 Clinic : carte!
 Diagnostic - coproscopic
 Controlul animalelor de reproductie
 Tratament: Benzimidazoli in forma de premixuri! si Ivermectine 0.3 mg/kg

STRONGILIDOZE DIGESTIVE LA CARNIVORE

(ANCILOSTOMIDOZA)

! Mare grija corect si f.riguros este: Ancilostomoza la caine si Muncinarioza la pisici!

= geohelmintoze produse prin parazitismul strongililor din Fam Ancylostomidae,
localizati in stadiul adult in intestinul subtire, boala prezentand manifestari clinice corelate cu
gradul infestatiei (cu semne mai sterse in infestatii slabe si cu anemie si chiar tulburari
generale si tulb digestive in infestatiile masive).
!! Este importanta acesta boala la cainii de vanatoare si de asemenea la cainii crescuti in
canise si adaposturi in conditii neigienice.
ETIOLOGIE – doua genuri
 Genul Ancilostoma (A):
o A.caninum (caine)
o A.tubaeforme (pisica)
o A.duodenalae (om)
 Genul Muncinaria (M)
o M.stenochephala
 Dimensiuni de 1-2 cm, culoare rosie (hematofagi), extrem anterioara curbata, cu
capsula bucala dezvoltata, 3 perechi de dinti pe marginea capsulei in forma de „gheare
de pisica”.... (carte)
 Localizare: Sunt fixati pe peretele intestinului : A in duoden si jejul (portiunea
anterioara) si M in portiunea postariora
 Hranire: hematofagi prin excelenti, avand saliva puternic anticoagulanta (sangele
nedigerat este eliminat). Acesta consuma 0.1 – 0.2 ml / 24 de ore (Haemoncus
consuma 0.05 ml/ 24 de ore). Prin acesta hranire produce o hemoragie la locul fixarii.
In infestatiile masive anemia se datoreaza nu numai consumului mare de sange si a
enteroragilor produse, ci si saliva lor afecteaza organele hematopoietice (ca semn
clinic apare = epistaxis uni- sau bilateral).
Ciclul biologic
 Oua de tip strongil: La A 80 microni (usor rotunjite) si la M >100 microni (fiind mai
alungite)
 Dezvoltarea exogena – este tipica strongililor : se realizeaza elarvarea – eclozarea –
si cele 2 naparliri.

Page 57 of 144
  L3 patrunde activ transcutanat se realizeaza o migrare cutaneo-pneumo-traheo-
enterala si rezulta L5 si apoi adultul. In cazul in care larvele L3 sunt ingerate patrund
in mucoasa bucala sau cea esofagiana realizant aceeeasi migrare specifica.
 Important !! – posibil in migrarea lor la femelele gestante sa ajunga in uter
transplacentar si astfel se infestarea fetusilor. Se poate intampla si la femelele in
lactatie larvele sa ajunga in gl mamara si sa realizeze transmiterea galactogena
(prevalent la Ancilostoma)
PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO CLINIC
 In functe de gr infestatiei si de receptivitatea gazdei (varsta, carente)
 In infestatiile slabe : semne discrete
 In cele moderate: initial o dermatita (prezenta eritemului ,congestiei, fisurilor,
necroze), apoi apar semne respiratorii.
 In infestatiile masive apar de asemenea semnele respiratorii (tuse, dispnee la efort)
insotite de anemie, corelate cu tulburari digestive. In plus apare oboseala rapida la
efort, diminuarea sau chiar aproape pierderea instinctului de vanatoare, iar in final
apar tulburari digestive cu melena si epistaxis (apare de asemenea slabirea, anemie
pronuntata si in timp poate produce decubit prelungit si chiar moarte).
DIAGNOSTICUL
 Relativ dificil clinic (desi sunt anumite semne specifice: latratul ragusit asociat cu
anemie si cu pierderea instinctului de vanatoare, dar si cu prezenta dispneei).
 Confirmarea – examen coproscopic – prezenta oualelor caracteristice

TRATAMENT
 Specific + simtomatic
 Specific:
o Imizoli
 LEVAMISOL – 7.5-10 mg/kg 2 zile la rand (de retinut ca doza la
Levamisol este jumatate din doza de Tetramisol 15 mg/kg)
o Benzimidazoli – 2-3 de tratament.
 Fenbendazol
 Albendazol – 5-7.5 mg/kg
 Mebendazol
 La om – in prezent se foloseste Zentel – produs pe baza de Albendazol
o Ivermectine
 0.2 mg/kg = doza obisnuita
 Pt caine s-au produs si produse adm oral
o Tetrahidropirimidine
o PAMOAT DE PIRANTEL 14 mg/kg
PROFILAXIA

Page 58 of 144
 o Igiena in canise, adaposturi
o La cei de vanatoare – igiena dupa vanatoare

STRONGI LIDOZA DIGESTIVA LA PASARI

(AMIDOSTOMOZA)

Doua Genuri :
o Amidostomum anseris (nodulosum)
o Epomidiostomum uncinatum
(DE CITIT DIN CARTE si +++ CELE RENALE)

STRONGIL OIDOZELE
= GEOHELMINTOZE produse prin parazitismul femelelor partinogenetice ale helmintilor
din Ord. Rabditida, Familia Strongyloides, Genul Strongyloides si paraziteaza in
intestinul subtire. Evolueaza obisnuit cu semne mai sterse sau in infestatii moderate si masive
cu semne cutanate, respiratorii si degestive.  patrunderea in gazda este tot transcutanata 
dermatita strongiloidiana. Evolueaza mai ales la animalele care sunt intretinute in conditii
neigienice. La om ... ?
ETIOLOGIE
 Familia Strongyloidae cuprinde helminti cu corp alungiti, filiformi, de dimensiun aprox.
de 05-1 cm. Femelele sunt prinse in mucoasa sau submucoasa intestinului subtire si sunt
hematofage.
 Principalele specii:
o Strongyloides papilosus (rumegatoare dar si la iepure a fost
semnalat)
o S.westery (cabaline)

Page 59 of 144
 o S.ransomy (suine)
o S.stercoralis (caine si om)
o S.ratti (sobolan)
o S.myopotani (nutrie)
o S.matti (nurca)
o S.avium (pasari)
Ciclul biologic
 Ouale sunt elarvate dispuse de F ovovivipare
 Ouale in mediu ecloseza rapid. La S.stercoralis eclozarea se realizeaza inca din
intestinul subtire si in mediu sunt eliminate direct larvele.
(la oameni cu imunodeficienta are loc o prima naparlire in intestin si se produce o
autoreinfestatie)
 Dezvoltarea exogena - aspect particular – urmeaza 2 cai:
1. Asemanatoarea cu strongilidoza – 2 naparliri  L3 infestant
2. Ce-a de-a doua cale se realizeaza 4 napariliri  L5  adult 
Masculi si Femele (generatii libere) – se produce fecundarea si
femelele depun oua elarvate – eclozeaza si naparlesc  L3 .
 Acesta dezvoltare este favorizata de conditiile de mediu, umiditate in exces,
tempertura optima si de asemenea procesul este influentat si de factori intrinseci,
factori genetici observandu-se ca femelele depun 2 tipuri de oua (haploide pt masculi
si diploide pt femele).
 Infestarea se realizeaza prin patrunderea activa a larvelor transcutanat  leziuni
cutanate, edem, congestii, uneori in infestatii masive mici noduli si chiar necroze 
dermatite. Localizare – zona abdominala sau interdigital. Inoculeaza uneori si
Fusobacterium necroforum – panaritiul necrozant este corelat cu dermatita.
 Larvele prezinta migrarea specifica cutaneo-pneumo-traheo-enterala. In infestarea
masiva: ruperea peretilor alveolari, microbronsite, uneori edem si in final enterite,
ulceratii – toate corelate cu gradul infestatiei

PATOGENEZA SI TABLOUL MORFO CLINIC

 Influentate de gr infestatiei si conditii de mediu ce pot favoriza dezv generatiilor
libere si astfel manifestari clinice intense
 Clinic
o Initial se intaleaza dermatite – care in inf slabe poate sa se vindece, iar in
infestatii masive cu asocieri cu anaerobi
o In infestatiile masive semne respiratorii pasagere – edem
o Tulb digestive – enterite cronice catarale
o Anemie in timp

DIAGNOSTICUL
 Suspectat la animalele cu manif clinice, la animale tinute in cond neigienice
 Cofirmarea – prin fecale proaspete
o Ouale elarvate se pot observa – sunt ovalare, coaja subtire si larva in interior.
TRATAMENTUL

Page 60 of 144
  IMIZOLI
 BENZIMIDAZOLI PREPONDERENT
 IVERMECTINE
 La cal si carnivorele sunt consacrate tetrahidropidimidinele.
PROFILAXIE – foarte importanta!!
 Masurile de igiena
 Cresterea in ... ? carte

NEMATODOZE
=parazitoze produse de helminti din cls. Nematoda, incr. Nemathelmintes (mai fac parte cls.
Achantocephala).

Caractere generale:

- Viermi cu corpul cilindric, simetric (la unele specii poate fi asimetric, prezentand o parte
mai ingrosata si una mai efilata – e.g.: oxiuri, trichocephalii)
- Masculii strongilidelor au portiunea terminala corpului prevazuta cu o formatiune specifica
= bursa caudala
- Sunt specii dioice, femelele fiind mai mari decat masculii
Structura morfologica

- Corpul nematodelor prevazut cu o cuticula, cu o structura complexa, consistenta elastica,

care contine substante (inclusiv chitina) care le confera o rezistenta deosebita fara de
sucurile digestive sau alte enzime ale gazdei

Page 61 of 144
 - Subcuticula, care prezinta 4 ingrosari (dilatatii) in care se gasesc cordoane nervoase (dorsal
si ventral) si canalele excretoare (laterale)
- Un strat de celule musculare, care delimiteaza cavitatea pseudocelomica a corpului, plina
cu un lichid in care plutesc organele interne
- Organele interne: aparatul digestiv, reproducator, excretor si nervos
o Aparatul digestiv este de tip complet, prezentand orificiu bucal (cu 2 sau 3 buze la
unele specii) constituit din gura, esofag, intestin care se deschide prin orificiu anal
la femela respectic in cloaca la mascul
o Aparatul reproducator: este tot de tip tubular, cel mascul este reprezentat de un
testicul, apoi canal deferent, vezicula seminala, un canal ejaculator si cloaca unde
se afla si organele copulatoare = spiculi (de regula cate 2); la femela se compune
din 2 ovare, tubulare, care se prelungesc cu 2 oviducte, uter si un vagin scurt care
se deschide prin orificiul vulvar a carui pozitie este specific (anterior/ 1/3 mijlocie,
posterior, etc).
o Aparatul excretor: cele doua canale care se deschid printr-un por in regiunea
esogagiena
o Sistemul nervos: alcatuit din cele doua cordoane nervoase dorsal si ventral, cele
doua anastomozandu-se printr-un inel nervos periesofagien, inel de la care pleaca
alte filete nervoase
- Nu au aparata circulator si nici respirator
Biologia nematodelor.

Hranirea nematodelor parazite se face in functie de locul parazitarii: histiofage si hematofage.

Reproducerea nematodelor se realizeaza prin oua care sunt depuse in mediu dupa fecundare.
Exista si nematode la care femlele prezinta fenomenul de partenogeneza (depun oua nefecundate) –
ord. Rhabditoida fam. Strongiloididae gen. Strongiloides

Nematodele pot fi specii ovipare (elimina oua neembrionate), ovovivipare (elimina oua deja cu
larva in interior) si unele vivipara (Trichinella depuna numai larve). Majoritatea speciilor sunt
ovipare. Apoi, in mediu are loc elarvarea, respectiv ecloziunea, rezultand larve (de stadiul I). Larvele
prezinta 2 naparliri. Ajunge larva de stadiul III, reprezentand elementul infestant. Larva III realizeaza
infestarea gazdei receptive, infestare posibila in mod activ (transcutanat) (ex: strongiloide,
ancilostomide) sau in mod pasiv (prin ingerarea de hrana sau apa contaminate). In corpul gazdei se
realizeaza dezvoltarea endogena prin alte doua naparliri, rezultand larva de stadiul V sau preadulta,
care mai apoi da nastere adultului ulterior maturizarii sexuale.

Exceptii ale ciclului biologic: sunt specii la care dezvoltarea exogena se realizeaza in ou (ascarizi
si trichicephali). Dezvolatarea exogena se realizeaza in gazde intermediare (nematode dixene), iar la
altele pot intervene gazde paratedice.

STRONGILIDOZE

Sunt nematodoze produse de parazitismul din ord. Strongylida, nematode cu 2 mari

particularitati: masculii prezinta bursca caudala, formatiune rezultata din dilatatii ale cuticulei sub

Page 62 of 144
forma a 2 lobi sustinuti de niste formatiuni rigide denumite coaste; oul strongilidelor are aspect
particular, ovalare, de dimensiuni medii, coaja subtire formata din 2 membrane, iar substanta
interna cu aspect morulat.

Dupa localizare, impartim in strongilidoze respiratorii si digestive.

Strongilidoze respiratorii

La rumegatoare

DICTIOCAULOZA (“ATA LA PLAMANI”, “MATASICA”)

Este o geohelmintoza a rumegatoarelor mari si mici, mai rar intalnita si la alte specii, produsa
prin parazitismul strongililor din fam. Dictyocaulidae prezenti in trahee si bronhii determinand
traheobronsite si pneumonii cu evolutie obijnuit cronica dar uneori si acuta, mai ales la tineret, boala
determinand pierderi inseminate, posibil si mortalitate, si costuri ridicate cu profilaxia si
tratamentul.

Boala evolueaza grav, uneori cu aspect epizootic in zonele cu umiditate si temperature

favorabila, iar in Romania o asemenea alura poate fi intalnita in verile ploioase.

Dictyocaulus filarial (rumeg mici) si Dictyocaulus viviparus (rumeg mari). Este un nematode de
3-6 cm mascului, 4-8cm femela, corpul subtire ~1mm. Gura simpla, iar extremitatea posterioara
masculul prezinta bursa caudala care examinata din profil are aspect de “copita de cal”. Cei doi
spiculi, scurti si grosi, au aspect de “cizmulite”. Dictyocaulus sunt prezenti in trahee, bronhii,
bronhiole, hranindu-se cu mucus si iritand mucoasa traheala si a bronhiilor.

Ciclul biologic. Se realizeaza prin oua, care elarveaza inca din uterul femelei (ovovivipare).
Ouale elarvate, antrenate cu mucusul ajng in cavitatea bucala, sunt deglutite, pe parcursul tractusul
digestiv avand loc si ecloziunea, astfel ca in mediu sunt eliminate larvele de stadiul I. Aceste larve
realizeaza dezvoltarea exogena in mediu, in conditii favorabile de umiditate si caldura. La 25*C
dezvoltarea exogena are loc in 5 zile. Larvele pigmentate cu buton citoplasmatic sunt mobile,
prezntand un hydrotropism pozitiv si fototropism negativ. Face ca larvele sa se aglomereze in
picaturile de apa dupa ploaie, dimineata in picaturile de roua, iar in timpul zilei larvele se retrag la
baza firului de iarba.

Curs #12
22.11.2012

Larvele ingerate de gazdele receptive, patrund prin peretele intestinal, se orienteaza catre
limfonodulii mezenterici unde are loc o prima naparlire si devin L4, care apoi pe cale
limfohematogena ajnung in pulmon, respectiv in alveolele pulmonare unde are loc ultima naparilire
L5 (preadulti). Acestea patrund in bronhiole, brohii, trahee, timp in care se realizeaza si maturitatea
sexuala, devenind adulti. Perioada dezvoltarii endogene (perioada prepatenta) dureaza intre 22-28
zile, astfel ca la 35 zile postinfestant femelele incep depunerea de oua.

Epidemiologie. Sursele de infestare sunt reprezentate de animalele parazitate, in special

adultele cu formle cronice de boala. Rol important de rezervor il constituie animalele salbatice.
Rezistenta larvelor in mediu, in special a L3, care in conditii de umiditate si temperatura favorabila

Page 63 of 144
(~25*C) se mentin viabile cateva luni, chiar tot sezonul estival. Sunt distruse de uscaciune. Ele se
mentin si peste iarna, chiar in conditiile climatice locale, sub stratul de zapada. Se pot mentinde
deasemenea foarte bine in corpul lumbricidelor acestea fiind gazde paratedice.

Receptivitatea crescuta o prezinta rumegatoarele, cele mai sensibile fiind ovinele. O

prevalenta mai scazuta o prezinta capra datorita felului particular de alimentatie. Infestarea
animalelor se face la pasunat in sezonul cald, dar se poate face si in stabulatie, in cazul animalelor
hranite cu furaje ce contin larve.

Dinamica si evolutia bolii. Manifestarile clinice incep la sfarsitul sezonului de pasunat si se

accentueaza in sezonul rece. Important este ca evolutia bolii este dependenta de factorii climatici,
indeosebi umiditate, astfel ca in anii ploiosi, boala capata o alura enzootica, chiar uneori epizootica.

Patogeneza. Exprimarile patogenetice sunt in functie de receptivitatea animalelor si de gradul

de infestatie. Actiunea mecanic iritativadeterminanta atat de larve cat si de adulti. Astfel, larvele in
migrare produc enterite, uneori cu manifestari grave in infestatii masive; microtraume la nivelul
capilarelor si peretelui alveolar pulmonar, determinand congestii si emfizem pulmonar. Adultii, prin
miscarile proprii produc distructii si eroziuni ale mucoaselor traheale si bronsice, determinand o
hipersecretie de mucus, iar in infestatii masive produc obstructii bronhiolare, care in final va produce
necroze focale. Actiunea toxica, atat a larrvelor cat mai ales a adultilor, este cea care accentueaza
procesele inflamatorii, determinand bronhopneumonie, accentuand necroza pulmonara si chiar
ducand la aparatia edemului pulmonar. La acestea se mai adauga actiunea inoculatoare, larvele in
migrare antrenand germeni infectiosi (=> bronhopneumonie purulenta). Foarte importanta este
actiunea antigenica realizata tocmai prin procesele specifice de naparlire. Rezultatul actiunii
antigenice poate fi in dublu sens: o prima consecinta este aparitia unei reactii alergice mai frecvent
la tineretul bovin, care face ca la reinfestari sa apara reactii brutale – astm bronsic cu evolutie grava,
uneori mortala. O a doua conseconta este reprezentata de instalarea unei rezistente specifice, la
reinfestari dezvoltandu-se un numar mai mic de paraziti (stare de premunitie). Este posibil in unele
cazuri chiar si autosterilizarea.

Tabloul clinic. Exprimarea clinica a bolii obisnuit se inregistreaza la 2 luni postinfestare.

Dictiocauloza evolueaza obisnuit cronic, rareori acut. Semnele caracteristice sunt cele respiratorii,
mai rar cele generale.

In forma cronica, semnele respiratorii sunt precedate de o enterita pasagera, dupa care are o
polipnee si o tuse scurta, caracteristice acestei faze de debut. Dupa circa 2 saptamani, se instaleaza
faza de stare cu dispnee si accentuarea tusei. Daca initial tusea este euscata si rara, ea devine apoi
chintoasa sig rasa insotita de un jetaj care devine tot mai abundant, bilateral, uneori chiar cu
formarea crustei asa incat animalele in freca botul de pamant si de obiectele din jur, cautand sa-si
degajeze caile respiratorii. Aceste semne se accentueaza indeosebi cand animalele intra in contact
cu aerul rece sau dupa efort. Rareori se inregistreaza febra, dar animalele slabesc, iar la tineret se
intarzie cresterea.

In forma acuta bolii, mai rara, intalnita in infestatii masive sau la reinfestari, mai ales la
tineretul bovin, cand apar reacatii alergice. Aceasta forma este insotita de febra, apoi o dispnee
grava, animalele prezinta respiratie bucala, pozitie ortopneica, tuse accentuate, in unele cazuri se
consemneaza caderea animalului, pedalari, pana la exitus.

Page 64 of 144
 Tablou lezional. In forma cronci leziunile vor fi de traheobronsita si bronhopneumonie. La
nivelul traheii si bronhilor se inregistreaza congestii ale mucoasei, eroziuni, hipersecretie de mucus si
in infestatii masive – obstructii ale bronhiolelor care determina zone de necroza si
bronhopneumonie focala. Caracteristic dictiocaulozei, zonele de necroza sunt prezente obisnuiti in
lobii diafragamtici si au aspect triunghiular, cu varful catre bronhiola obstruata. In jurul zonei
respective apare emfizem vicariant. In forma acuta, leziunile caracteristice sunt de edem pulmonar
(are aspect de organ fiert). La necropsie, la examenul histopatologic se evidentiaza prezenta unui
strat fibrinos hialin pe peretele alveolar.

Diagnosticul. Suspicionat pe baza manifestarilor clinice si avand in vedere datele

epidemiologice. Confirmarea bolii la animalele in viata prin examen coproscopic, metode
larvoscopice (Vajda, Baerman). Larvele de dictiocaulus au ~ 300-500µ, avand anterior un buton
citoplasmatic si untimile 2/3 posterioare ale corpului pigmentate. La examenul necropsic se observa
helmintii.

Prognosticul vital este favorabil, exceptand formle acute.

Tratament. Presupune utilizarea medicatiei specifice dupa care cea simptomatica. Conditii de
alimentatie si ingiena corespunzatore. Dieta pe parcursul evolutiei bolii. Stoparea reinfestatiei.

Imizoli: levamisol (5-7.5 mg/kg) (are si proprietati imunomodulatoare) – nu se foloseste la

rumegatore.

Tetramisol (Nilverm ®, Strongil ®) 15mg/kg. Obisnuit solutii 3% per os.

Benzimidazoli: febantel (Rintal ®) 5mg/kg; fembendazol 5mg/kg; albendazol, oxfendazol,

cambendazol 30mg/kg la rumegoare.

Avermectine: 0.2mg/kg.

Profilaxie. Tratamentele profilactice cu 2 saptamani inaintea scoaterea la pasuni si la 2

sapltamani dupa plecare, completate cu tratamente strategice (1-2 dupa conditiile climatice
existente). Posibil in zonele cu multa umiditate si temperature favorabila dezvolatarii larvelor se
realizeaza chimiopreventia cu dispositive intrarumenale cu substante active cu eliberare prelungita.
Se mai poate face distrugerea larvelor pe pasune cu cianamida de Ca, sau cu derivati azotati!!!.
Posibilitatea imunoprofilaxiei – s-a tot incercat utilizarea de vaccinuri cu larve irradiate, s-a patentat
Dictot ® care confera o oarecare imunitate.

Dictiocauloza la solipede.

Produsa de Dictiocaulus arnfieldi. Se intalnese mai ales la magari, la care infestatiile sunt
subclinice dar la el se realizeaza ciclul biologic complet. In schimb, la cai ciclul biologic complet se
realizeaza doar la tineret, si se pot inregistra semne respiratorii, uneori accentuate.

Rol epidemiologic important in mentinerea bolii la solipede o au magarii la care trebuie

efectuat controlul.

Tratamentul si profilaxia asemanatoare rumegoarelor. * Avermectinele se administreaza DOAR

oral.

Page 65 of 144
 Protostrongilidozele ovinelor si caprinelor.

Sunt biohelmintoze intalnite indeosebi la ovine si caprine produsa prin parazitismul strongililor
din fam. Protostroligydae care paraziteaza in alveole si subpleural, rareori in bronhiole. Ele
determina obisnuit bronhopneumonii acute sau cronice in functie de gradul infestatiei, cu pierderi
inseminate.

P. rufescens, Mullerius capilaris, Cistocaulus ochreatus. Au dimensiuni mult mai reduse, pana
in 2 cm, corpul filiform, o bursa cauda redusa la mascul. Ciclul biologic se realizeaz tot prin oua
elarvate care eclozioneaza inca din caile aerofore si apoi larvele deglutite realizand o naparlire pe
parcursul tranzitului digestiv, astfel ca in fecale sunt eliberat majoritar L2. Ele au ~200-220µ
nepigmentate, iar extremitatea posterioara ascutita, curbata specific. Dezvoltare exogena se
realizeaza insa in corpul GI – gasteropode de uscat, melci de livada (limacsi). Infestarea gazdei
receptive prin ingerarea GI sau a larvelor libere eliminate de gasteropode. Dezvoltarea endogena
este asemanatoare cu cea dictiocaulidelor cu perioada prepantenta mai scurta: 18-20 zile.

Epidemiologie. Sursa de infestare sunt animalele bolnave, dar importate sunt si gasteropodele
care pot mentine larvele chiar si 2 ierni. Protostrongilidozele prezinta caracter focal, infestatiile fiind
mai frecvente in zonele cu soluri calcaroase.

Patogeneza asemanatoare. Actiunea antigenica este mai redusa.

Clinic boala evolueaza ca o bronhopneumonie sau pleurobronhopneumonie a carei gravitate

este dependenta de gradul infestatiei si starea generala a gazdei. Dominante sunt semnele
respiratorii: tuse, dispnee, jetaj. Rareori abcese febrile sau tulburari generale grave.

Leziunile de bronhopneumonie localizata, zonele afectate au aspect vitros. Frecvent sunt

afectati si lobii pulmonari apicali. O leziune caracteristica este prezenta nodulilor pseudotuberculosi,
cu aspect splanilos, de culoare gri-galbui, dand aspect de “pulmon impanat cu alice”.

Diagnosticul clinic, epidemiologic. Diagnosticul cert prin metode larvoscopice.

Tratament si profilaxie asemantoare. Combaterea GI.

Curs #13+14
06.12.2012

Strongilidozele respiratorii la suine

Metastrongiloza este o biohelmintoza a suinelor produsa prin parazitismul traheo-bronsic a

helmintilor din fam. Metastrongilidae, boala fiind caracteristica animalelor crescute in sistemul
traditional (extensiv). Obisnuit evolueaza cronic afectand mai ales tineretul determinand scaderea
ritmului de crestere.

Etiologie. Boala este produsa de gen. Metastrongilus: M. elongatus, M. pudendotectus, M.

salmi (mai ales la mistret). Este un nematode cu corpul subtire, filiform, avand intre 2-3cm pana la
5cm femela, gura simpla cu buze trilobate, cu spiculi lungi, striati; prezinta 2 tipuri de oua: unele mai
mici, 50-60µ cu coaja mamelonata, iar altele mai mari, pana la 80µ cu coaja mai groasa si neteda,
ambele tipuri avand in interior un embrion elarvat. In mediul exterior, ouale sunt preluate de

Page 66 of 144
lumbricide (rame) care reprezinta GI, dezvoltarea exogena dezvoltandu-se in corpul lor, larvele de
stadiul III acumulandu-se in vasul dorsal al ramei. Infestarea animalelor se face prin ingerarea ramlor
cu larve infestante, posibil insa si cu larve libere din mediu, eliminate dupa moartea ramei.
Dezvoltarea endogena are loc prin migrarea larvelor cu cele 2 naparliri, in limfonodulii mezenterici,
iar a 2-a in alveolele pulmonare). Larvele de stadiul V migreaza apoi in bronhii si trahee.
(metastrongilus este echivalentul dictiocaulozei)

Epidemiologie. Sursele de infestatie sunt suinele si animalele parazitate, important rezervor

fiind lumbricidele care asigura mentinerea larvelor de la un an la altul. Tot rol de rezervor il
constituie mistretii. Receptivitate crescuta prezinta tineretul, la care pot fi si infestatii masive cu
evolutii clinice mai grave. Caracteristica evolutiva esentiala este reprezentata de focalitatea si
sezonalitatea bolii.

Patogeneza. Determinate in principal de actiunea mecanic – iritativa a larvelor in migrare dar si

a adultilor. Se mai adauga actiunea toxica, inoculatoare si altigenica. Toate aceste actiuni sunt
corelate cu gradul de infestatie, fiind mai accentuate la tineret.

Tablou morfo-clinic este dominat de simptome si leziuni ale aparatului respirator. Obisnuit
infestatiile au evolutie cronica, cu prezenta unei tuse rebele, uneori si dispnee, rar insotite de febra.
Se constata slabirea animalelor si mai ales intarzierea cresterii la tineret. Leziunile principale sunt
bronchopneumonia lobilor diafragmatici; posibil si in lobii anterori.

Diagnosticul se suspicioneaza clinic si epidemiologic. Confirmarea diagnosticului prin examen

coproscopic, metode ovoscopice.

Tratament. Se utilizeaza tetramisol 12-15mg/kg, levamisol 7,5 mg/kg mai ales la tineret, are si
rol imunomodulator; benzimidazoli: albendazol, oxibendazol 5-6mg/kg, febantel. Dietilcarbamazina
50mg/kg cu rezultate foarte bune, in rotatia medicamentelor. Avermectine: 0.3mg = 1ml/33kg (?).

Profilaxia. Tratamente profilactice; au fost realizate incercari de imunizare prin administrarea

de larve iradiate. Respectarea normelor de igiena si biosterilizarea gunoiului de grajd.

Strongilidozele pasarilor

Singamoza pasarilor, Ciatostomoza palmipedelor

Sunt strongilidoze respiratorii ale pasarilor produse prin parazitismul tracheal al pasarilor al
helmintilor din fam. Singamidae, infestatiile fiind intalnite la pasarile crescute in sistem
tradiotional, afectand mai grav tineretul, la care poate determina chiar si mortalitate crescuta in
infestatii masive.

Etiologie. Singamus trachea la galinacee si Ciatostoma bronchialis de la palmipede. Sunt nistre

strongili cu pronuntat dimorfism sexual, masculii avand 2-5mm iar femela 10-40mm. masculul si
femela fiind cuplati in permanenta la Singamus, cuplul avand aspectul literei “Y”. Uneori la
Ciatostoma se mai pot desprinde.

Singamus prezinta capsula bucala dezvoltata, cupuliforma, cu care sta fixat in permanenta in
pertele traheei. Sunt hematofagi. Oul lui Singamus au aspect particular, au dimensiuni mai mari ~90
µ, au aspect morulat si prezinta cate un buson la cei doi poli. Dezvoltarea exogena, respectiv

Page 67 of 144
elarvarea si apoi cele doua naparliri se realizeaza in interiorul oului, asa incat cel mai frecvent
infestarea pasarilor se face prin ingerarea de oua cu larve infestante in interior. Este posibil insa ca
ouale sau larvele sa fie ingerate de rame sau diversi acarieni care devin gazde paratenice, astfel ca
infestarea se poate realiza si prin ingerarea acestor organisme. Dezvoltarea endogena cu migrarea si
naparlirea larvelor are loc foarte repede, in 5-7 zile.

Epidemiologie. Sursele de infestare sunt pasarile bolnave dar si lubricidele si acarienii care pot
fi GP. Caracteristica este receptivitatea crescuta a tineretului 2 saptamani, pasarile adulte fiind mai
rezistente si din punct de vedere al dinamicii, se intalneste cu precadere in sistemul extensive,
prezentand o sezonalitate primavara-vara.

Patogeneza. Actiunea principal este cea mecanic-iritativa datorat migrarii larvelor dar mai ales
fixarii helmintilor pe pertele traheal, il locul respectiv producand ulcere insotite de hemoragii.

Taboul morfo – clinc este dominat de semne si leziuni respiratorii, astfel puii prezinta tuse
manifestata intens, permanent (“tafta”) si cascaturi – tin ciocul cascat (“boala cascatului”). Prezinta
scuturaturi ale capului, cautand sa degaje caile respiratorii. In infestatii masive produce chiar asfixie,
mortalitatea depasind chiar 15% in aceste episoade. Puii devin rahitici si mor. Leziunile la nivelul
traheei sunt obisnuit la locul de fixare: eroziuni, hemoragii, uneori chiar noduli.

Diagnosticul este usor de suspicionat pe baza semnelor clinice si a datelor epidemiologice,

confirmat prin examen coproscopic. Este posibil ca la puii mici sa se observe helmintii de culoare
rosie (sau “furcat”) prin traversul pielii si al traheii.

Tratament. Imizoli: tetramisol; benzimidazoli: albendazolul, tiabendazolul; avermectine

administrate sub forma de premixuri.

Profilaxia in principal prin tratamente profilactice in zone in care evolueaza boala, igiena
adapostului si biosterilizarea excrementelor.

Strongilidozele cardio – respiratorii ale carnivorelor

Sunt determinate prin parazitismul unor strongili specifici in ductile traheobronhice, in

parenchimul pulmonar, iar unele specii in artera pulmonara si ramificiatiile acesteia, uneori chiar si
in cord (drept).

Strongilidozele pulmonare

Filaroidoza

Este o biohelmintoza produsa de strongili din fam. Filaroididae, localizati in bronhii si

parenchimul pulmonar, aglomerarile gasindu-se la bifurcatia bronhiilor, determinand
bronhopneumonii si noduli caracteristici.

Etiologie. F. oslerus, F. hirtii, F. milski. Sunt strongili de dimnesiuni mici, 5mm mascului, 1-1,5
cm femela. Au capsula bucala redusa, deasemenea o bursa caudala foarte mica, poate chiar lipsi la F.
oslerus.

Page 68 of 144
 Ciclul biologic se realizeaza prin oua elarvate care eclozeaza in caile aerofore si in timpul
tranzitului digestiv, din care sunt eliminate larvele. Dezvoltarea exogena se realizeaza in GI
reprezentate de gasteropode de uscat (melci fara cochilie). Infestarea animalelor se realizeaza prin
ingerarea gasteropodelor cu larve infestante, care mai apoi pe cale hematogena ajung si in pulmon,
iar la locul de fixare –bronhii, se transforma in adulti. (text lipsa). Boala este semnalata in America
dar si in unele zone di Europa.

Tabloul morfoclinic are dominant respiratorie, animalele inregistrand tuse, dispnee, jetaj, mai
ales la effort, iar ca leziuni bronhopneumonie localizata si caracterisitici sunt noduli formati in
principal la zona bifurcatiei bronhiilor. Nodulii au aspect pediculat si examinandu-i, in nodulii recent
formati se observa usor helmintii, iar in cei mai vechi se obseva doar extremitatea posterioara a
femelei.

Diagnosticul suspicionat pe baza semnelor clinice si epidemiologic. Se confirma prin examen

coproscopic – larvoscopic (nu ovo!!).

Tratament: la caine se foloseste levamisolul 5-7,5mg/kg 2-3 zile; albendazol, febendazol 5-10-
20mg/kg 2-3 zile; ivermectine (oricat).

Profilaxia: asigurarea igienei din canise si distrugerea GI.

Crenosomoza vulpilor

Din fam. Crenosomidae – Crenosoma vulpis care paraziteaza in trahee, bronhii sau chiar
parenchimul pulmonar.

Caracterisitca este extremitatea anterioara, unde prezinta niste striatii specifice cu spini
chitinosi. Ciclul biologic este asemanator filaroides, iar infestarea animalelor receptive se face toto
cu gasetorpode infestate cu larve III.

Tabloul morfoclinic este dominat de traheobronsita grava consecutiv actiunii irittante a

spinilor, fiind exprimata clinic printr-o tuse repetata, intense uneori chiar si cu alterarea vocii. In
infestatii masive chiar si cu dispnee.

Diagnosticul idem filaroidozei.

Strongilidozele cardio – pulmonare (Angiostrongilidozele)

Sunt biohelmintoze produse de strongili din fam. Angiostrongylidae care paraziteaza in artera
pulmonara si ramificatiile acesteia, uneori ajung si in cordul drept.

Specii intalnite si in Romania: A.vassorum (caine), Aelurostrongylus abstrusus (pisica).

Sunt tot strongili mici: 3-4 mm masculul, 8-10mm femela. Produce oua elarvate care eclozeaza
rapid, in mediu ajung larvele. GI este reprezentata tot de gasteropode terestre. Infestarea animalelor
in urma ingerarii gasterpodelor, din care larvele migreaza si realizeaza ultimile 2 naparliri, ajungand
in final in artera pulmoara. Helmintii au o actiune mecanic iritativa, determinand scleroza peretelui
vascular, iar in infestatii masive determina chiar obstructia prin ghemurile de helminti ce se

Page 69 of 144
formeaza si deasemenea coagulii. Se realizeaza astfel o suprasolicitare a cordului, tradusa in timp
prin instalarea unei insuficiente cardio-respiratorii.

Tabloul morfo-clinic este caracterizat prin aceasta insuficienta cardio-respiratorie, care in faza
de debut se traduce prin oboseala la effort, tuse, dispnee, pentru ca apoi in faza avansata, semnele
clinice sa se accentueze, asa incat in faza finala sa apara pulsul retrograd, ascita, hidropericard si
edeme. Boala are evolutie indelungata (luni de zile) dar posibil la un effort mai mare sa survina
moartea. Sunt si cazuri cand semnele se agraveza brusc, cu hipertermie si moarte in 3-4 zile.
Leziunile tot la nivelul arterei pulmonare, are peretele calcificat. In infestatii masive gasim ghemuri
de helminti si focare de bronhopneumonie asemanatorii “branzei de Roquefort”.

Diagnosticul suspicionat clinic + epidemiologic. Se certifica coproparazitologic metode

larvoscopice. Larvele sunt depigmentate, cu marginea posterioara curbata.

Tratamentul cu medicatie specifica: levamisolul, albendazol, fenbenzol (doze crescute),

minimum 2 zile la rand; invermectinele.

Profilaxia: igiena caniselor,

Curs #15
12.12.2012

Diapauza (hipobioza) se instaleaza in cazul larvelor ingerate la sfarsitul sezonului de pasunat,

iar dezvoltarea este reluata in primavera, la reincalzire, cu formarea adultilor si eliminarea unui
numar mare de oua (“spring-rise”). Acest fenomen s-a observat ca poate fi determinat nu numai din
factori climaterici ci si de factori care tin de gazda, hipobioza realizandu-se frecvent la animalele
gestante cu formarea adultilor si respectiv eliminarea unui numar mare de oua dupa fatare,
respectiv inceperea lactatiei (“parturient-rise”).

Epidemiologie. Sursele de infestare sunt reprezentate de animalele parazitate, atat cele cu

semne clinice (tineret) cat dar foarte importante sunt animalele adulte cu infestatii subclinice
cunoscute ca purtatori de strongili. Un animal infestat poate elimina un numar mare de oua, obisnuit
EPG=2000-3000 (eggs per gram) dar in infestatii masive poate fi peste 10k. Surse importante il
reprezinta si rumegatoarele salbatice. Deasemenea pot constitui rezervor de infestare si animale din
alte specii (cal, iepure – Trichostrongilus axei). Receptivitatea varaiza in functie de specie, cele mai
receptive fiind ovinele, bovinele si caprinele, dar poate fi influentata si de rasa si uneori chiar de linii
(unele mai rezistente la infestatiile cu strongyli)

S-a determinat un anumit factor al rezistentei la infestatiile cu SGI, determiant genetic (V f),
factor corelat cu un o anumita grupa sanguina (Bp). Receptivitatea este influentata si de varsta,
tineretul fiind mai sensibil si de starea de intretinere, animalele subnutrite, carentate Vit/min fiin
mai receptive.

Infestarea se realizeaza obisnuit la pasune, pe cale orala prin ingerarea larvelor infestante. In
cazul lui Nematodirus infestarea se face prin ingerarea oului cu larve infestante. In cazul lui
Bunostomum trigonocephalum (fam. Acilostomidae) inestarea obisnuit este active, larvele de
bunostomum patrund activ, transcutan (!! Character de ancilostomid !!) si realizeaza o migrare
circulatorie limfo – hematogena (L3  L4) ajungand ca L5 in pulmon care apoi sunt deglutite si ajung

Page 70 of 144
in TD unde se formeaza adultul. In cazul in care larvele de B. trigonocephalum sunt preluate odata cu
hrana, larvele patrund pe calea mucoasei bucale, orale si realizeaza migrarea si dezvoltarea specifica.

Dinamica si evolutia bolii. Obisnuit SGI are loc infestarea la pasune, manifestarile apar la
sfarsitul sezonului de pasunat, care se accentueaza in sezonul rece. Apar totusi evolutii grave, uneori
acute la speciile cu hipobioza marcanta (Haemoncus, Oestortagia, Oesophagostomum). Incidenta
SGI este influenta masiv de factorii de mediu, in special umidititate si temperatura, in verile ploioase
prevalenta fiind crescuta, in unele cazuri ele avand o tendinta enzootica in zonele cu multa umiditate
si caldura.

(nu cred ca este tot cursul)

Curs #16
20.12.2012

Patogeneza.

Actiunea mecanic – iritativa este datorata de dezvoltarea intraparietala a larvelor dar si de

adulti, mai ales in cazul speciilor hematofage (Haemoncus, Bunostomum) si histiofage (Chabertia).
Rezultatele sunt in principal distrugerea microvililor, microtunelizari ale mucoasei si peretelui
intestinal si formarea de microabcese. Consecutiv acestei actiuni, apare malabsorbtia si/sau
persorbtie (absorbtia unor particule care nu ar fi preluate sau absorbite in mod normal). Particular,
actiunea mecanic – iritativa a larvelor Bunostomum spp. este urmata de aparitia microleziunilor
cutanate, a pododermatitelor si a dermatitelor alergice la reinfestari, iar cosecutiv tranzitului
pulmonar apar microhemoragii si edem pulmonar.

Actiunea spoliatoare consecutiv consumului de chim la speciile chimofage si respectiv

ingerearea de sange la speciile hematofage, testut pentru cele histiofage. Consumul selectiv al
strongililor care duc la spolierea principiilor nutritive esentiale, in special vitamin si minerale, face ca
animalele parazitate sa prezinte dismineraloze si avitaminozele respective.

Actiunea toxica mai importanta la speciile hematofage si histiofage a caror saliva prezinta nu
doar un efect anticoagulant, hemolitic, dar si actiune neurotropa, metabolica cu efecte locale, in
principal hemoragii si edeme ale mucoasei intestinale, dar si efecte generale.

Actiunea inoculatoare datoarata consecutiv microleziunilor si microtunelurilor favorizeaza

dezvoltarea germenilor infectiosi anaerobi.

Actiunea antigenica datorata atat AG excretorii cat si a celor datorate naparlirii, actiune care
conduce fie la instalarea unei imunitati astfel ca reinfestarile sunt mult mai slabe. La reinfestari se
dezvolta un numar mai mic de adulti, deasemenea un numar mai redus de oua produse de femele,
inclusiv fecunditate scazuta a oualor.

Corolarul acestor actiuni patogenetice este perturbarea metabolismului pornind de la

alterarile morfo – functionale ale cheagului si intestinului, alterare care conduce la instalarea unei
hipoaciditati si consecitiv virarea pH-ului in alcalin, reducerea cantitatii de suc gastric si perturbarea
transformarii acestuia, apoi malabsorbtia si mai ales perturbarea metabolismelor esentiale, in

Page 71 of 144
special a celui proteic cu aparitia in cantitate crescuta a unor produsi secundari vor conduce la
instalarea unor sindroame de tipul rahitismului care apar mai ales la tineret.

Tabloul morfo – clinic. In functie de receptivitate, varsta si gradul infestatiei este obisnuit la
tineret sa evolueze cronic, dar si acut in infestatiile masive, in timp ce la adulte infestatiile sunt
subclinice, cel mult cronice.

La tineret forma acuta, inregistrata la miei, vitei, iezi in primele 2-5 luni, evolueaza cu un
sindrom digestiv, cu o diaree negricioasa ce murdareste trenul posterior insotit de inapetenta sau
apetit capricios, deshidratare, polidipsie, incetinirea cresterii, iar in infestatii masive, intese, mai ales
cu Haemoncus asociat si cu Nematodirus, evolutia poate fi si supraacuta, cu descaracare diareica
intense si mortalitate in cateva zile.

Forma croncia se caracterizeaza printr-un sindrom anemic, animalele slabesc, au apetit

capricios, semne digestive discrete pornind de la modificari de forma si consistenta a fecalelor, apoi
diaree intermitente, uneori alternand cu constipatie. Intr-o evolutie de lunga durata (luni de zile)
apar si edeme declive (gusa), matitatea parului, caderi de lana si animalele devin cahectice.

La adulte infestatiile sunt clinice, cu sindroame digestive manifestate intermitent, dar cel mai
important scaderea productiilor intre 20-40%.

Tabloul lezional. In functie de evolutie a bolii – in formele acute cadavrul are aspect anemic,
paliditate a mucoaselor, inclusive decolorarea pielii. Leziunile caracteristice ale tubului digestiv
pornind de la congestii ale mucoasei digestive, uneori ulceratii si hemoragii, edeme si chiar infiltratii
ale mucoasei si mai ales noduli la speciile cu hipobioza marcanta. In literature este descrisa si
“mucoasa tabacita” cu edeme masive. Mai pot fi gasite dermatite mai ales panaritii, edem
pulmonary, microbronsita, uneori bronhopneumonii.

In forma cronica mucoasa digestiva congestionata, inflamatii catarale cu hipersecretie de

mucus, mai rar edeme si inhiltratii, cadavrele sunt slabite cu musculatura emaciata.

Diagnosticul SGI este greu de suspicionat clinic datorita semnelor clinice necaracteristice.
Totusi evolutia semnelor digestive in masa coroborata cu aspectele epidemiologicepot conduce la
suspiciunea. Confirmarea la animalele in viata prin examen coproscopic cu remarca generala nu
permite identificarea speciei, exceptia facand Nematodirus. Se mai pot face examene serologice –
dozarea pepsinogelului plasmatic, crescut chiar din a 4-a zi postinfectie. La cadavre se face examen
necropsic cu evidentierea parazitilor, atat cei din continut (spalarea pe sita) cat si a celor fixati.

Prognosticul economic este rezervat.

Tratament: medicatie specifica asociat mai ales la tineret si cu medicatie simptomatica,

vitamine, minerale impreuna cu dieta de sustinere si retragerea animalului de pe pasune in infestatii
masive.

Imidazoli: tetramisol 15mg/kg sol 3% per os; benzimidazoli: cambendazol 50-100mg/kg,

tiabendazol, albendazol, fenbendazol 5mg/kg; avermectine 0,2mg/kg.

Importanta este profilaxia care in conditiile Romaniei prevede cele doua tratamente
profilactice completate cu tratamente strategice (1-2 in functie de conditiile climatice curente). In

Page 72 of 144
tarile cu multa umiditate aceasta chimiopreventie este realizata prin bolurile intraruminale cu
eliberare continua (fenotiazina, tetrahidropirimidine – morantel, albendazol). Pasunatul separat al
tineretului. Biosterilizarea gunoiului.

Strongilidozele cabalinelor

Sunt geohelmintoze cu evolutie obisnuit cronica dar si acuta la tineret, instatiile fiind subclinice
la adulte, determinate de parazitismul in intestinul gros a helmintilor adulti din fam. Strongilidae.

Etiologie. Helminti din fam. Strongilidae, la cabaline parazitand strongili mari si mici.

 Strongilii mari apartin subfam. Strongilinae: S. vulgaris, S. equinus, S. edentatus. Au intre 2-

5cm cu corpul mai rigid cu capsula bucala dezvoltata cu doua coronule denticulare
marginale, iar la unele specii prezinta 2 dinti rotunjiti (S. vulgaris) sau un dinte si 2 lantete
(S. equinus). Pe peretele capsule prezinta un jgehab care comunic cu faringele si esofagul.
Sunt fixati pe peretele intestinal, fiind hematofagi.
 Strongilii mici apartin gen. Cyatostominae (fost Trichonema): C. longibursatum, C.
coronatum, C. calicatum, C. minutus si gen. Cylicostepaninae: Cylicostaphanus goldi,
Cyliclociclus nasatus. Au cel mult 1cm, capsula bucala mai redusa si sunt liberi, fiind
chimofagi.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua de tip strongil. Au intre 80-100µm. identificarea speciilor
se face pe baza caracterelor larvelor. In mediu are loc dezvoltarea exogena: elarvare – eclozionare –
formarea L3. Infestarea se face prin ingerarea larvelor infestante. Aceastea patrund prin peretele
intestinal, iar dezvoltarea endogena diferita in functie de specie:

- S. vulgaris: larvele patrund in vasele sangvine intraparietale si prin circulatie ajung in

arterele iliace sau cecale si apoi mai sus, in a. mezentarica, in peretele careia se fixeaza si
ramn aici cel putin 4 luni, timp in care are loc si napralirea. Cantonarea acesor larve in
artere si trunchiul mesenteric determina emboli, anevrisme care sunt cu atat mai grave cu
gradul infestatiei. Larvele apoi migreaza in pertele cecumului si colonlui si apoi in lumen,
tranformandu-se in adulti care se fixeaza de peretele intestinal.
- S. equinus: patrund si ele in circulatie, cad in cavitatea peritoneala, se orienteaza catre
ficat, perforeaza ficatul, se dezvolta in parenchimul hepatice determinand hepatite miliare
necrotice caracteristice in aproximativ 3 luni, apoi migreaza in pancreas unde determina
pancreatite timp de alte 2-3luni, apoi se orienteaza catre cecum si colon unde perforeaza
si se fixeaza in pertele intestinal.
- S. edentatus: ingestie, cad in cavitatea peritoneana si se dezvolta in foitele peritoneala, in
special in flancul drept unde determina noduli, uneori hemoragici, in care are loc
naprlirea. Dupa 5-6 luni revin in cecum si colon.
Perioada prepantenta in cazul strongililor mari este de lunga durata, obisnuit >6luni sau chiar
8-9 luni.

La strongilii mici dezvoltarea endogena se dezvolta intraparietal in peretle cecumului si

colonului cu formarea de noduli multiplii. In acesti noduli se realizeaza cele doua naparliri in
aproximativ 2 luni dupa care L5 trec in lumen, trasformandu-se in adulti. Asadar perioada prepatenta
este mai scurta, 2-3 luni, uneori putandu-se prelungi prin diapauza.

Page 73 of 144
Curs #17
9.01.2013

Epidemiologie. Sursele de infestatie reprezentate de animalele bolnave, infestate, atat cele cu

manifestari clinice dar foarte important sunt animalele adulte fara manifestarea clinica, cunoscute
sub numele de purtatori. Animalele infestate elimina un numar mare de oua, pana la cateva
milioane (intre 5 mil – 50 mil oua/zi). OPG la adulte = 1000-1200, iar la tineret 2500-3000. Rezistenta
oualelor si a larvelor (ouale de strongili evolueaza cel mai repede la cabaline) este influentata de
factorii de mediu, uscaciunea fiind cea care le distruge pe ambele. In conditii optime de umiditate
larvele se pot mentine viabile o perioada destul de lunga de timp, minimum 6 saptamani panal la 6
luni. Peste iarna supravietuiesc maximum 5% din larve. Contaminarea se face la pasune prin
ingerarea larvelor infestante (fototropism – si hydrotropism +) cel mai intens la orele diminetii, dar si
la adapost cu furaje infestate. Evolutia foarte rapida a oualelor face ca infeestatiile sa se realizeze si
in conditii de adapost, desi strongilidozele sunt boli specifice de pasune. Receptivitatea la infestatie
mai mare o prezinta tineretul, dealtfel animalele subnutrite sau cu alte afectiuni prezinta evolutii
uneori grave.

Dinamica si evouluta bolii. Daca infestarea se realizeaza obisnuit la pasaune, in sezonul estiva,
evolutia clinica. Daca infestarea se face in sezonul rece, cele mai intense forme de boala se
inregistreaz catre sfarsitul sezonului. Odata cu iesirea la pasune evolutii inregistreazo o ameliorare
in cazurile cu evolutie clinica.

Patogeneza este rezultatul actiunii larvelor si adultilor. Actiunea mechanic – iritiativa

determinata in principal de larvele strongililor mari, care in migrarea specifica determina anevrisme
ale trunchiului mesenteric cu formarea uneori de trombi masivi (S.vulgaris) cu tulburari circulatorii
grave, ischemia organelor si colici. Producerea de hepatite miliare, obisnuit focare necrotice mici si
pancreatite (S. equinus) si peritonite cu formarea de noduli caracteristici, gri-rosietici, mai ales in
flancul drept (S. edentatus). Larvele strogililor mici se dezvolta intraparietal, pot produce noduli
intraparietali, mai grave in infestatii massive, si mai dezvoltati in cazul hipobiozei. Actiunea mechanic
– iritativa a adultilor este consemnata in cazul strongililor mari, care se prind de peretele intestinal.

Actiunile spoliatoare si toxica sunt marcante la strongilii mari care sunt hematofagi si
histiofagi, a caror saliva are rol anticoagulant, hematopoietica si alte actiuni toxice.

***care in infestatii maive sunt descrise sub forma “mucoasei presarate cu alice”. Leziuni la
nivelul trunchiulu mesenteric cu anevrisme impresionante (pana la 3 kg), hepatite, peritonite, cu
noduli hemoragici, violacei-negriciosi.

Tabloul clinic. Caracteristica esentiala din punct de vedere epidemio-clinic este morbiditatea
crescuta a infestatiilor - >75% incidenta, manifestarea dominant stearsa, subclinica, dar cu
mortalitate foarte rara. Infestatiile sunt subclinice la adulte cu uneori doar prezenta colicilor (>70%
din colici la cabaline sunt associate cu infestatii strongilidiene).

La tineret infestatiile evolueaza cronic, cu slabire, anemie, rareori tulburari digestive,

intarzierea cresterii si cu prezenta colicilor. Tot la tineret se pot intalni si evolutii stadiale in 3 faze
acute in infestatii massive.

 Faza de debut cu slabire, anemie, prostratie

Page 74 of 144
  faza de stare in care se accentueaza tulburarile generale si anemia, apar tulburari
digestive, initial crotinele moi apoi diaree si cu eliminare de helminti
 faza terminala cu diaree pronuntata, slabire accentuate, apar edeme, decubit prelungit,
Diagnosticul pe baza epidemiologiei si rar clinic, examen coproscopic – ou tip strongil, iar la
cadavre se observa lezinile caracteristice si helminti

Tratament. Medicatie adjuvanta la tineret si medicatia specifica este foarte active impotriva
strongililor adulti, cu eficacitate mai scazuta impotriva larvelor, caz in care dozele se maresc.
Benzimidazoli (nu imizoli, NU levamisol la ca): fenbendazol, flubendazol si mai ales febantel (Rintal
® 6-7 mg/kg), albendazol. Tetrahidropirimidine: pamoat de pirantel 19mg/kg. Avermectine
0,2mg/kg administrata sub forma de paste. !! rezultate foarte bune dau organofosforice: Neguvon ®
10mg/kg

Profilaxia: tratamentele profilactice 2 saptamani inainte si dupa pasunat, completate cu

tratamente strategice + realizarea rotatiei medicamentelor pentru evitarea instalarii
chimiorezistentei. Pasunatul separate al tineretului de adulte, recomandat pasuni separate, si
biosterilizarea gunoiului.

Curs #18
10.01.2012

Strongilidozele digestive la suine

Sunt geohelmintoze intalnite la suinele crescute in system extensive, rar la cele din system
intensive cu pardoseala continua produse prin parazitismul unor strongili din familiile
Trichostrongilidae si Strongilidae, infestatiile fiind subclinice la adulti cu manifestari digestive, uneori
chiar si cu tulburari generale mai ales la sugari si tineret. Produc intarzieri ale cresterii si diaree la
sugari si tineret chiar si mortalitate la acestia, dar mai pot favoriza infectiile bacteriene si virale
digestive si chiar si alte boli parazitare.

Etiologie. Din fam. Trichostrongilidae: Hyostrongilus rhubidus – localizat in stomac si intestin.

Este un strongil mic (0,4-1cm) corpul de culoare rosie, iar masculul are cei doi spiculi bifizi. Se
gaseste fixat in mucoasa gastro-enterica, fiind hematofag. Trichostrongilus axei – are o valenta mare
de specie, putand fii intalnit si la cal, si la iepure, la rumegatoare, chiar si la om. Din fam.
Strongilidae: Oesophagostomum dentatum si O. caudatum. Au vezicula cefalica si se gasesc in IG,

Au ciclu monoxen, cu dezvoltare exogena rapida (7 zile in conditii optime), iar dezvoltarea
endogena intraparietala cu posibilitatea realizarii hipobiozei in consecinta cu producerea unor noduli
caracteristici.

Patogeneza si tabloul morfoclinic sunt dependente de gradul infestaiei, corroborate si cu

varsta, respective receptivitatea animalelor, characteristic fiin fapul ca animalele adulte nu prezinta
semne clinice. Rar poate intervene o usoara diaree la scroafa. In special la sugari se pot intalni
episoade diareice in infestatii massive, chair cu febre si stare generala proasta. La leziunile prezente
in stomac, in special in regiunea fungica, cu congestii, usoare hemoragii, iar in intestinul gros
caracteristice sunt enteritele nodulare.

Page 75 of 144
 Diagnosticul se bazeaza pe determinarea coproparazitologica – oua de tip strongil, importanta
de realizat la efectivul matca, de reproductie, unde trebuie efectuate si tratamente cu benzimidazoli
si ivermectine.

Strongilidozele digestive ale carnivorelor

Sunt geohelmintoe produse de strongili din fam. Ancilostomidae, care in stadiu adult
paraziteaza in IS si fiind hematofagi pot produce manifestari clinice evidente mai ales in infestatiile
masive, in special la cainii de vanatoare sau la cei din canise cu multa umiditate.

Etiologie. Ancilostoma caninum, Ancilostoma tubaeformae (la pisica), Uncinaria stenocephala.

Sunt strongili mici (1,4-1,6 cm), extremitatea anterioara curbata, au capsula bucala dezvoltata care
prezinta 6 dinti pe marginea ventrala, iar Uncinaria cu 2 lame si 2 lantete. Stau fixate de peretele
intestinali si sunt hematofagi prin excelenta. Ciclul biologic se realizeaza prin oua tip strongil cu
dezvoltare exogena (elarvare  eclozionare = L1  2 naparliri  L3). Contaminarea se realizeaza
transcutanat (tipic Ancilostomidelor) si larvele realizeaza o migrarae hemato-limfatica trecand si prin
mare si mica circulatie, apoi deglutite, ajung in intestine  L5 care devin adulti si se fixeza in
peretele intestinal. Larvele preluate de gazda (contaminarea orala) patrund in mucoasa bucala si
realizeaza aceeasi migrare limfo-hematica specifica. Acest tip de migrare favorizeaza trecerea
larvelor in fetus la femelele gestante dar si in lapte, realizandu-se contaminarea sugarilor.

Epidemiologie. Sursele de infestare – animalele infestate care elimina un numar mare de oua.
Contaminarea se realizeaza pe cele 4 cai amintite. Infestatiile sunt prezente la animalele de
vanatoare sau la canidele (inclusiv vulpi) crescute in canise/adaposturi cu multa umiditate.

Patogeneza si tabloul morfoclinic se coreleaza cu gradul infestatiei si sensiblitatea individuala.

Semnele inregistrate variaza de la faza initiala a bolii in care se inregistreaza leziuni dermice (usor
eritem pana la dermatite, uneori cu noduli si ulcere) la semnele respiratorii insotite de schimbari ale
vocii (latrat ragusit) pana la tulburari digestive, in infestatii masive fiind diarei cu melena sau sange.
Sunt helminti intens hematofage, actiunea salivei intens anticoagulanta si afecteaza hematopoieza,
actionanad special asupra Fe (1 ancilostomid = consuma 0,2ml sange / 24, pe langa care mai curge si
surplus). Mai distrug si mucoasa capilarelor sangvine, aparand epistaxis.

Leziunile correlate cu gradul infestatiei pornind de la leziuni dermice, in special interdigitale,

congestii pulmonare, insa in infestatii masive se observa chiar edeme pulmonare, iar in intestin
ulceratii, hemoragii si necroze.

Diagnosticul se pune pe seama examenului coproscopic, iar la cadavre examen necropsic si

parazitologic.

Tratament: imizoli (levamisol – Decaris ®), benzimidazoli: albendazol, fenbendazol 5mg/kg,

ivermectine 0,2mg/kg, tetrahidropirimidine : pirantel 15mg/kg.

Profilaxie: igiena in canise, scaderea umiditatii la nivelul solului, igiena carcteristica a cainilor
de vanatoare dupa fiecare partida, si tratamente profilactice in zonele in care evolueaza.

STRONGILOIDOZE

Page 76 of 144
 = geohelmintoze produse prin parazitismul nematodelor din genul Strongiloides, din ordinul
Rhabditida. Strongiloidozele sunt intalnite la majoritatea speciilor de mamifere si pasari, chiar si la
reptile, paraziteaza doar femelele partenogenetice localizate in intestinul subtire. Sunt hematofage,
prezinta ciclu biologic particular si mai ales contamineaza transcutanat.

Etiologie. Genul Strongiloides care prezinta doar female partenogenetice, sunt helminti cu
corpul uniform calibrat, de dimensiuni mici <1cm, localizati in intestine, fixate in mucoasa intestinala,
uneori chiar si in submucaosa. Sunt hematofagi. Principalele specii: S. papilosus (rumegatoare), S.
westeri (cal), S. ransomy (porc), S. stercoralis (carnivore, om), S. avium. Ciclul biologic se realizeaza
prin oua care sunt elarvate in momentul pontei (specii ovovivipare) asa incat in fecalele animalelor
infestate se gasesc deja oua elarvate >55μ, ovalare, cu coaja subtire, dubla, si larva in interior. La S.
stercoralis ouale pot ecloza chiar din tubul digestive, astfel ca la exterior se elimina larve.
Dezvoltarea exogena este rapida dupa ecloziunea oualor si poate avea 2 directii:

- Calea clasica, realizata cu cele 2 naparliri  L3 infestante

- Calea alternativa, in care realizeaza 4 naparliri  L5 preadulti si formarea de adulti masculi
si female, generatii libere, care apoi prin acuplarea carora produc oua
Are importanta epidemiologica deosebita, concurand la incidenta si prevalenta mare a
parazitismului, fenomenul fiind influentat de factorii ecologici, in special temperature >20*C si
umiditatea, favorizand aparitia generatiilor libere.

Infestarea se produce transcutanat, larvere realizand migrarea hemato-limatica, sunt apoi

deglutite, ajung in intestin unde formeaza L5 si adultii. Posibil ca unele larve la masculi sa se fixeze in
musculature, iar la female au electivitate sa ajunga in uter, la cea negestanta sa se incapsuleze in
peretele uterin, iar la cele gestante direct in fetus. Larvele de strongiloides se transmit si galactogen
la nounascut. Larvele preluate pe calea bucala urmeaza acelasi traseu.

Epidemiologie. Sursele de infestare sunt animalele bolnave, dar intesivitatea este influentata
de conditiile de mediu care generaza generatiile libere.

Patogeneza si tabloul morfoclinic sunt determinate de tipul specific de infestatie. Astfel se vor
intalni manifestari cutanate, pornind de la eriteme, papule, edeme (mai ales la reinfestari), necroze,
leziunile putand fi complicate, mai ales la rumegatoare, apoi urmeaza leziunile respiratorii, pasagere
si apoi manifestarile digestive de la cele mai usoare pana la cazuri grave, cu diaree sangvinolenta,
adesea suprapusa cu alte maladii infectioase.

Diagnosticul usor pe baza examenului coproscopic – obsevarea oualelor elarvate.

Tratamentul si profilaxia sunt asemanatoare strongilidozelor, bazate pe imizoli, benzimidazoli

si invermecite, iar baza profilaxiei masurile de igiena riguroasa.

Page 77 of 144
CESTODOZE IMAGINALE
Cestodozele rumegatoarelor
CARACTERE GENERALE
• Fam Anoplocephalidae
Infestatiile prezinta importanta deosebita la tineret, la care determina incetinirea cresterii,
slabire,tulburari digestive+metabolice+nervoasa (in infestatii masive); infestatiile masive, daca
nu sunt tratate, pot produce moarte.
La adulti, scad productiile si pot aparea tulburari digestive, manifestarile sunt subclinice, ei
fiind purtatori si eliminatori.
Apar la animalele ce utilizeaza pasunea, G.I. fiind acarieni de pasune (fam. Oribatidae),
infestarea se face prin ingerarea larvei cisticercoide.
Corpul complet al adultului apare dupa 50 de zile.
TAXONOMIE:
Cls. Cestoda
Ord. Cyclophillidea
Fam. Anoplochephalidae
Subfam. Anoplocephalinae: au uterul reticulat, iar oul prezinta embrion piriform
_ Moniezia expansa
_ Moniezia benedeni
Subfam. Thysanosaminae: uterul este compartimentat, sub forma organelor paruterine, oul
sferic
_ Thysaniezia ovilla

Page 78 of 144
_ Avitellina centripunctata
_ Stilesia globipunctata
Specii exotice: au localizare extraintestinala
_ Stilesia hepatica
_ Thysanosoma actinoides
MORFOLOGIE
• scolex nearmat
• 1 sau 2 pori genitali
• Uter reticular/organe paruterine
• Oua piramidale/cubice/sferice
CICLU BIOLOGIC
G.I.: acarieni- se formeaza larvele cisticercoide (una/doua larve) in aprox. 2 luni
G.D.: cestodul adult se formeaza tot cam in 2 luni
PATOGENEZA
• Spoliatoare
• Mecanica: miscarile antiperistaltice pot duce la volvulus intestinal, obstructii
• Toxica
• Inoculatoare
C6 paraziti
Wednesday, November 11, 2020 11:15 AM
ASPECTE CLINICE
Adulti: infestatii • subclinice
• Tineret:
-anemie
-slabire
-"miei tobosari"=balonament abdominal la rumegatoarele mici
-tulburari de locomotie
LEZIUNI
• Cahexie
• Enterita catarala
• Rareori hemoragii, eroziuni intestinale
DIAGNOSTIC
Tineret: semne clinice+ examen coproscopic
macroscopic
•
-apar proglote in fecale
-fecale coafate
Ex microscopic: ouale in fecale
TRATAMENT
Cestodicide:
_ Niclosamid 50-70 mg/kg
_ Bunamidina 25-50 mg/kg
_ Resorantel 75 mg/kg
_ Praziquantel 3,75-5 mg/kg
•
Benzimidazoli
_ Albendazol 5-10 mg/kg
_ Fenbendazol 5-7,5 mg/kg
_ Cambendazol 25-30 mg/kg
_ Rintal (Febantel) 6-7,5
•
PROFILAXIE
Dehelmintizari cu 2 sapt inainte+dupa pasune
Distrugerea acarienilor pe pasune cu cianamida de calciu

Page 79 of 144
Gunoiul la sterilizare
Pasunat separat al tineretului de adulti
Cestodozele cabalinelor
CARACTERE GENERALE
Fam. Anoplocephalidae
Infestatii importante la tineret, dar si la adulte, din cauza morfologiei, fiind scurte
si late.
Localizare in stomac si valva ileo-cecala
Apare colica
Prezente la caii care utilizeaza pasunea
SPECII
Anaplocephala magna: se localizeaza mai ales in stomac
Anaplocephala perfoliata: se localizeaza mai ales in valva ileo cecala
Paranoplocephala mamiliana
CICLU BIOLOGIC
C.B. asemanator rumegatoarelor
G.I. acarieni coprofagi
PATOGENEZA+SIMPTOME
Actiunea mecanic iritativa mai pronuntata din cauza scolexului globulos si a
strobilei mai late
Apare: anemie, slabire, tulb dig, colici
Leziuni: inflamatii catarale, ulceratii, microabcese
A perfoliata poate determina formatiuni asemenatoare celor tumorale.
DIAGNOSTIC
Examen coproscopic macro+micro
TRATAMENT
Niclosamid _ 50-70 mg/kg
_ Praziquantel 5 mg/kg (eficient chiar de la 1 mg/kg)
_ Rintal f eficient la cabaline 7 mg/kg
_ Fenbendazol
_ Oxibendazol
_ Pyrantel pamoat 19-30 mg/kg

METACESTODOZE
CARACTERE GENERALE
Sunt cestodoze larvare cauzate de dezvoltarea formelor larvare veziculare din fam. Taeniidae si a
larvelor plerocercoide (Lingula intestinalis).
Infestarea se face prin consumul de oua.
Larve veziculare:
-cisticerc
-coenur
-echinoccoc
Taenia saginata-om-Cysticercus bovis-bovine-musculatura+rar cord
Taenia solium-om-Cysticercus cellulosae-suine-musculatura+cord
CISTICERCOZE
Cauzate de dezvoltarea larvelor de tip cisticerc.
Localizare:
-musculare: bovine, suine, rar ovine
-hepato-peritoneale: rumegatoare, suine, iepuri
CISTICERCOZE MUSCULARE
ETIOLOGIE

Page 80 of 144
Cisticercoze bovine:
Cysticercus bovis: vezicule ovoidale, 6 mm, embrioscolex inerm, localizat intre ecuator
si polii veziculei
○
1.
C9 paraziti
Wednesday, December 02, 2020 12:05 PM
Cisticercoze suine:
Cysticercus cellulosae: vezicula ovoida, 8-12 mm, embrioscolex armat, localizat in zona
ecuatoriala
○
2.
Cisticercoze ovine:
Cysticercus ovis: 9-10 mm, embrioscolex armat, localizat intre ecuator ○ si polii veziculei
3.
CICLU BIOLOGIC
Ouale eliminate prin fecale odata cu proglotele.
Infestarea de la pasune, ape reziduale.
In intestinul G.I., este eliminat embrionul hexacant, patrunde in circulatie si ajunge la organele
tinta, unde veziculeaza=>dezvoltare 2-3 luni, apoi incepe formarea embrioscolexul, complet
format la 3-4 luni.
Ingerare cisticerc de G.D., in intestinul caruia embrioscolexul se fixeaza de pereteel intestinal si
strobilizeaza.
EPIDEMIOLOGIE
-infestare prin ingerare de oua/proglote
-la bovine, exista posibilitatea de infestare si transplacentara, in a doua parte a gestatiei
-receptivitate crescuta la tineret (vitei sub 2 ani-90% din embriosc au veziculat, vitei peste 4
ani-7%)
-infestatiile se produc mai ales in sezonul cald, cel mai adesea la animalele care folosesc
pasunea
-prevalenta scazuta in Europa
PATOGENEZA
Mecanica: produsa de migrarea+dezvoltarea in musculatura si cord, mai ales in infestatii
masive la suine
•
• Antigenica
SIMPTOME
• Adulti: asimptomatice
-experimental la porc, infarct miocardic
Tineret: dificultati in deglutitie, usoara salivatie la bovine, consecutiv dezvoltarii cisticercilor in
maseter/limba, dificultate in deplasare in infestatii masive
•
-la suine, pot aparea tulburari nervoase consecutiv dezvoltarii in creier si in ochi
Cysticercus cellulosae in creier la om: proglota ovigera si oul se sparg in intestin, embrionul
eliberat ajunge in creier si veziculeaza=>crize epileptiforme, manifestari nervoase grave
("neurocisticercoza")
DIAGNOSTIC
Dificil la animalele in viata, asimptomatice
Se observa la sacrificare, mai ales in musculatura (control la maseter, limba, cord)
Prognostic vital favorabil, economic grav
TRATAMENT
Nu se practica, doar experimental, cu doze foarte mari (de 10 ori doza obisnuita), nici la acestea
neavand eficacitate maxima.
PROFILAXIE

Page 81 of 144
Diagnosticul si controlul G.D.-oamenii care lucreaza in sector, masuri de educatie si igiena;
utilizarea corespunzatoare a apelor reziduale, nu se utilizeaza 45 de zile dupa tratare
Control G.I.: controlul animalelor sacrificate, pregatirea corespunzatoare a carnii (temp minima
in jur de 60 grade)
Colaborarea intre medicul uman si cel veterinar
CISTICERCOZE HEPATO-PERITONEALE
La rumegatoare, suine:
Cysticercus tenuicollis (T. hydatigena): 2-5 cm, vezicula alungita, aspect
piriform
○
1.
La leporide:
Cysticercus pisiformis (T. pisiformis): 4-6 mm, vezicula ovalara, embrioscolex
ecuatorial, vezicule situate in ciorchine
○
2.
Asimptomatice
Diagnosticate la necropsie, cel mai adesea supriza
Fara tratament
Profilaxie: a nu se hrani carnivorele cu organe, dehelmintizari
COENUROZE
Cerebrospinala: ovine, caprine-Coenurus cerebralis (Multiceps multiceps)
Tesutul conjuctiv subcutanat: iepure-Coenurus serialis (Multiceps serialis)
CENUROZA CEREBROSPINALA (Coenurus cerebralis)
CARACTERISTICI
Vezicula de 5cm, pe perete prezinta 200-400 embrioscolexuri, dispusi in insule a cate 10-20
EPIDEMIOLOGIE
Ingerare de oua eliminate prin fecale, uneori eliminare si in afara defecarii, infestare de obicei la
pasune
Cele mai receptive oile, prevalenta >70%
Tineretul cel mai sensibil
Vezicularea are loc in 3 saptamani
Formare protoscolexuri in 40 zile
Dezvoltare completa dupa 7 luni
Infestarea G.D. prin ingerarea organelor cu coenuri
PATOGENEZA
mecanica-iritativa: migrare (in inf masive pot produce o encefalita difuza, cu apoplexie)-evoltie
acuta/supraacuta
•
compresive=>atrofierea substanei nervoase, producere • de caverne
• toxica: necroza
SIMPTOME
Determina "capiala"
Manifestarile apar in sezonul rece
1. Forma acuta: la tineret in infestatii masive, encefalita apopletica
2. Forma cronica: evolutie stadiala:
Faza initiala: 10-20 zile, encefalita difuza, cu apatie, probleme locomotorii, tulburari de
vedere, dezorientare, hipertermie, durere locala; corespunde cu migratia embrionilor in
creier si initierea vezicularii
•
Faza de remisie (liniste aparenta): 3-5 luni, semne clinica atenuate; corespunde cu
dezvoltarea coenurilor
•
Faza encefalitei localizate: tulburari psihice, nervoase, locomotorii (aspect • de paie impletite)
Apar pareze, paralizii, mai ales ale trenului posterior cand se dezv coenuri in maduva

Page 82 of 144
DIAGNOSTIC
Clinic usor de suspectat in fazele 1 si 3
Durere la palpare, ramolismentul cutiei craniene
Fara tratament-la animale de male valoare se poate incerca chirurgical
PROFILAXIE
A nu se hrani cainii cu creier, dehelmintizari
Control oi

LABORATOARE PARAZITOLOGIE SEMESTRUL 1 ANUL 4

CLS. TREMATODA – TREMATODOZE

1. Diagnosticul trematodozelor la rumegatoare

La rumegatoare paraziteaza mai frecvent specii din familiile:
Fam. Fasciolidae
Fasciola Hepatica
- fascioloza
Fam. Dicrocoeliidae
Dicrococelium lanceolatum
- dicrocelioza
Fam. Paramphistomidae
Paramphistomum cervi
- paramfistomoza

Fascioloza: etiologie si diagnostic

Etiologie:
- Fasciola hepatica
- Fasciola gigantica

Page 83 of 144
- Fascioloides magna
Taxonomie:
Regn: Animalia
Increngatura: Platyhelminthes
Clasa: trematoda
Subclasa: Digenea
Ordin: Echinostomida
Familie: Fasciolidea
Gen: Fasciola
Specie: Fasciola hepatica

Morfologie:
Specie Dimensiune Forma
F. hepatica 2-3 cm lungime/1 cm latime Forma de frunza cu margini
proeminente
F. gigantica 2.5-7.5 cm lungime/1.2 latime Forma de frunza ???
margini ???
F. magna 2.3-10 cm/1-2.6 cm Foarte gros, fara con cefalic ?

Fasciola hepatica: viermele de galbeaza

Localizare:
- formele tinere: parenchim hepatic
- formele adulte: canalele biliare
G.D.:
- rumegatoare: ovine, bovine, alte erbivore
- alte specii: leporide, ecvine, om – accidental
G.I.: gasteropode pulmonate Bassommatophore – acvatice: Galba truncatula
Metacercarii se formeaza pe vegetatie.

Morfologie:
Formele tinere:
- corp turtit dorso-ventral, in forma de frunzulita
- dimensiuni sub 9 mm, culoarea galben-rosiatica
- daca sunt puse intre lama si lamela sunt privite la lupa, se constata:
-> prezenta a 2 ventuze (una bucala si alta ventrala)

Page 84 of 144
-> iar prin transparenta cuticulei se remarca tubul digestiv – ft. Dezvoltat, format din: faringe, esofag
si 2 cecumuri ramificate
Forma adulta: prezinta urmatoarele caractere morfologice:
- aspect de frunzulita cu un con cefalic urmat de o latire a corpului in forma de umeri;
- dimensiunile sunt de 20-30 mm lungime si 0,8-1,3 mm latime; culoarea este alb-galbuie in centru si
cenusie pe margini;
- pe cuticula se remarca spini, mai ales la partea anterioara a corpului
- la extremitatea anterioara se afla ventuza bucala, iar in treimea anterioara, ventuza ventrala
- tubul digestiv prezinta cele 2 cecumuri ramificate
- ovarul situat anterior este ramificat, ootipul este asezat pe linia mediana
- uterul este de culoare mai inchisa, este sinuos si se indreapta imediat catre partea anterioara,
deschizandu-se deasupra ventuzei ventrale
- glandele vitelogene sunt ramificate, bine dezvoltate, se afla pe laturile corpului
- testiculele, situate inapoia ovarului, pe linia mediana, sunt ramificate
Ouale:
- ovale, cu dimensiuni de 130-140 microni lungime si 70-90 microni largime
- de culoare galben-aurie, operculate la polul apical. In interior se poate observa celula ou,
inconjurata de vitelus

Diagnostic
Coroborarea:
-> datelor epidemiologice
- sezoniere
- in functie de vreme
- identificarea habitatelor cu melci
- episoade trecute de fascioloza in ferme
-> semne clinice:
* fascioloza acuta: moarte brusca in pre-acut
* fascioloza cronica: pierderi in greutate, anemie, maxilar „de sticla”, diaree/constipatie
-> confirmare diagnostic prin examen parazitologic
- intra-vitam
- post-mortem

-> In functie de forma clinica de boala: acuta/cronica

- Fascioloza acuta (supra-acuta)
- apare in urma unor infestari masive cu metacercari, pe timp scurt

Page 85 of 144
- Cateva mii de metacercari: forma supra-acuta
- este produsa de formele tinere ale parazitului, histiofage, care strabat parenchimul hepatic in
drumul lor catre canalele biliare
- produce sangerare si leziuni hepatice severe

- Fascioloza cronica:
- Determinara de formele adulte
- infestare progresiva (200-500 metacercari, intr-o perioada mai lunga de timp)
- duce la o scadere progresiva in greutate

1. Fascioloza acuta: diagnostic

- confirmarea: prin examen anatomopatologic si parazitologic
Diagnostic post-mortem:
-> Examen anatomo-patologic:
- Cadavrele au abdomenul destins (in cavitatea abdominala se gaseste lichid)
- hepatita traumatica, hemoragica:
- Ficatul este marit in volum, acoperit in cele mai multe cazuri cu o cantitate variabila de fibrina. Pe
suprafata organului, indeosebi pe partea diafragmatica, se constata hemoragii de diferite dimensiuni
- Pe sectiune se remarca hemoragii liniare, sinuoase, adevarate tuneluri umplute cu sange, facute de
fasciolele tinere in drumul lor prin parenchim, catre canalele biliare
-> Examenul parazitologic:
- sectionarea intr-o tava cu apa a ficatului, in felii de 1-2 cm
- dupa presararea portiunilor de organ, lichidul de spalare se pune la sedimentat in pahare conice
timp de 10-15 minute
- dupa decantare, sedimentul se examineaza in placi Petri cu mai putina apa curata, cu ajutorul unei
lupe
- se pun in evidenta si se identifica parazitii – fasciolele tinere

2. Fascioloza cronica: diagnostic:

- intra vitam:
- examen copro-parazitologic – metoda ovoscopica
-> pentru identificarea oualor:
- 130-140 microni/ 65-90 microni
- ovale, operculate, galben ??????
Post-mortem:

Page 86 of 144
Examen anatomopatologic – leziuni caracteristice
Fibroza si ciroza hepatica:
- Ficatul poate fi marit in volum (ciroza hipertrofica) sau, din contra, volumul sau poate fi micsorat
(ciroza atrofica)
- Consistenta ficatului este crescuta, iar pe suprafata viscerala a lobului stang, se remarca ingrosarea
canalelor biliare care apar albicioase si dure, ca degetele departate ale unei maini
- La sectionare se aude un scartait si se simte rezistenta cordoanelor dure a canalelor biliare
modificate, sclerozate (colangita cronica)
- Vezica biliara poate fi marita in volum, cu un continut inchis la culoare, cu aspect murdar, cu
fasciole si cu concretiuni
Examen parazitologic:
Sectionarea ficatului si identificarea fasciolelor adulte
- la apasarea fragmentelor sectionate, din canalele biliare ies fasciolele adulte
- identificarea morfologica

Dicrocelioza: etiologie si diagnostic

Etiologie:
Dicrocelium lancelatum (D. Dendriticum)
Taxonomie:
Regn: Animalia
Increngatura: Platyhelminthes
Clasa: Trematoda
Subclasa: Digenea
Ordin: Plagiorchiida
Familie: Dicrocoeliidae
Gen: Dicrocelium
Specie: Dicrocoelium lanceatum

Localizare: canalele biliare

Ciclul biologic: trixen

Page 87 of 144
G.D.: rumegatoare
G.I. 1: Gasteropode pulmonate Stylommatophore-terestre: Zebrina, Helicella
G.I. 2: furnici. Metacercarii se formeaza in G.I. 2

Morfologie
Adultul:
- are corp plat, transparent, forma lanceolata, partea anterioara a corpului se subtiaza progresiv
- dimensiunile sunt de 6-10 mm
- culoarea este alb-cenusie pentru gonade si brun-neagra pentru uter, organe, care se observa prin
transparenta
- ventuza bucala, situata la extremitatea anterioara a corpului, este mai mica decat cea ventrala
- cuticula este neteda si transparenta
- tubul digestiv neramificat
- cele doua testicule sunt globuloase sau usor lobate situate oblic unul fata de altul, sub ventuza
ventrala
- ovarul mic, asezat sub ultimul testicul
- uterul foarte lung, sinuos, se indreapta intai catre partea posterioara a corpului, apoi revine
anterior, deschizandu-se langa porul genital mascul, intre bifurcatia cecumurilor si ventuza ventrala
- glandele vitelogene, ramificate, sunt dispuse pe laturile corpului in treimea mijlocie
Ouale:
- Ouale au culoare brun-roscata si sunt asimetrice, avand forma plan convexa
- La polul apical au opercul, iar in interior un embrion in forma de sticla cu 2 celule genotaxe
- Dimensiune: 38-45 microni x 22-30 microni

Diagnostic
- coroborare:
* date epidemiologice
* examen clinic
- confirmare diagnostic: examen parazitologic
-> La animalele in viata – Diagnostic intra-vitam
Examen coproscopic:
- pentru depistarea oualor cu aspect caracteristic
- 38-45 microni, operculate, plan convexe, embrion cu doua celule genotaxe

Page 88 of 144
- metoda centrifugarii sau metoda spalarii repetate

Diagnosticul post-mortem:
Examen anatomo-patologic – lezuni:
- in infestatii masive se remarca dilatatia canalelor biliare cu calibru mai mic
- pe suprafata ventrala, catre periferie in special, se observa travei de culoare alb-sidefie, de
proliferare conjunctivala pericanaliculara
- la sectionare se scurge o bila negricioasa si vascoasa – continand paraziti care adera foarte usor la
mana examinatorului
Examen parazitologic:
- pentru recoltarea si examinarea parazitilor se fac sectionari ale ficatului intr-o tava cu apa
- apoi se procedeaza la examinarea sedimentului in placi Petri
- identificarea microscopica a parazitilor

Paramfistomoza

- trematodoza a rumegatoarelor, cu evolutie acuta sau cronica, produsa prin localizarea in cheag,
duoden a formelor tinere si in rumen, retea, a formelor adulte ale genului Paramphistomum
-> Ciclul biologic: dixen
- G.D.: rumegatoare
- G.I. 1: gasteropode pulmonate Bassomatophore – acvatice: Planorbidae, Lymneidae
Metacercarii se formeaza pe vegetatie.

Etiologie (taxonomie, morfologie, ciclu biologic)

Taxonomie:
Regn: animalia
Increngatura: platyhelminthes
Clasa: trematoda
Subclasa: digenea
Ordin: echinostomida
Familie: paramphistomidae
Gen: paramphistomum
Specii:
- Paramphistomum cervi: gazde: vite, oi, capre, bovine, caprioare, antilope

Page 89 of 144
- Paramphistomum daubney
- Paramphistomum ichikawai
- Paramphistomum (Cotylophoron) cotylophorum: India, Australia: vite, oi, rumegatoare salbatice
- Paramphistomum microbothrium: Africa: vite, oi, capre, caprioare, bovine, antilope

Caractere morfologice
Paramphistomum cervi:
- corp de forma conica, bombat dorsal si concav ventral, mai ingust la extremitatea anterioara si
trunchiat posterior
- dimensiunile sunt de 5-15 mm
- ventuza bucala este situata la extremitatea anterioara a corpului
- ventuza ventrala (acetabulum) este foarte bine dezvoltata si dispusa posterior
- cuticula este de culoare rosietica
- tubul digestiv are cecumurile bine dezvoltate
- cele doua testicule sunt mari, usor lobate si situate pe linia mediana, unul in spatele celuilalt
- ovarul, mai mic, este asezat inapoia testiculului, posterior
- uterul, lung, orientat catre partea anterioara, unde se afla porul genital (sub bifurcatia cecumurilor)
- glandele vitelogene, laterale, sunt bine dezvoltate
Ouale:
- sunt mari, cenusii, de 150-160 microni, avand cuticula ingrosata la polul opus operculului

a) Diagnosticul – in forma acuta de boala

-> se pune prin examenul clinic, confirmat obligatoriu prin:
- examenul corproscopic si examenul anatomopatologic
Examenul coproscopic:
-> urmareste depistarea parazitilor tineri, eliminati in mod spontan de animalul masiv parazitat
-> se face spalarea fecalelor, care in mod obisnuit sunt diareice, cu apa, strecurandu-le printr-o sita
cu ochiuri fine
- parazitii raman la suprafata sitei, care va fi clatita intr-o placa Petri cu diametrul mare
- lichidul va fi examinat cu o lupa

Page 90 of 144
- se vor depista parazitii tineri, rosietici, conici si usor curbati
-> se mai poate folosi metoda spalarilor si sedimentarilor repetate
Examenul anatomopatologic:
- mucoasa gastrica sau duodenala congestionata si acoperita cu mucus
- un numar mare de viermi tineri se pot observa prin simpla vizualizare

b) Diagnosticul – in forma cronica de boala

-> Diagnosticul paramfistomozei cronice in timpul vietii:
- prin examen coproscopic prin metodele fizice de sedimentare – identificarea oualor: ouale sunt
mari, cenusii, de 155-165 microni, avand cuticula ingrosata la polul opus operculului
-> Diagnosticul post-mortem:
- La examenul prestomacelor se constata prezenta parazitilor fixati pe mucoasa cu ventuza
posterioara la baza papilelor ruminale sau in ochiurile retelei
- Identificarea parazitilor - Paramphistomum

2. Diagnosticul trematodozelor la carnivore

a) Trematodoza hepato-pancreatica (Opistorcoza)

b) Trematodoze intestinale

a) Opistorcoza
-> trematodoza hepatica
-> produsa de Opistorchis felinaeus
- paraziteaza in canalele biliare, mai rar pancreatice
- la pisica, caine, vulpe si om (organisme ihtiofage)
-> evolueaza de regula cronic

Page 91 of 144
-> rar acut, cu evolutii severe la om

Etiologie (taxonomie, morfologie, ciclu biologic)

Taxonomie:
Regn: Animalia
Increngatura: platyhelminthes
Clasa: Trematoda
Subclasa: Digenea
Ordin: Opisthorchiformes
Familie: Opisthorchiidae
Gen: Opisthorchis
Specie: Opisthorchis felineus
- Clonorchis sinensis
- Metorchis albidus
Morfologie: Opistorchis felineus
Adult:
- Corp plat, de forma lanceolata; 7-12 mm/1,5-2,5 mm
- Prezinta doua ventuze – anterioara si ventrala; cuticula transparenta prin care remarca organele
interne
- tubul digesiv neramificat
- cele doua testicule tetra si pentalobate asezate in partea posterioara a corpului, printre ele trecand
vezica excretoare
- ovarul este usor lobat si situat inaintea primului testicul; in apropierea lui se afla un receptacul
seminal semilunar
- uterul porneste catre partea anterioara, prezentand numeroase anse si se deschide imediat
inaintea ventuzei ventrale
- glandele vitelogene situate lateral, in treimea mijlocie a corpului
Ouale:
- operculate, cu un pinten la polul opus operculului, de culoare galbena si dimensiuni mici (26-30
µm/11-15 µm)
- in interiorul oului se afla un embrion si resturi de bule viteline
Ciclu biologic trixen:
G.I.:
- G.I. 1: gasteropode acvatice: Bithynia leachi: ingera oua; in corpul G.I. 1 se dezvolta: miracidium ->
sporocist -> redie -> cercari
G.I. 2: pesti de apa dulce -> cyprinidae – metacercari

Page 92 of 144
G.D.: carnivore, om
localizare: canale biliare: canale pancreatice
Diagnostic:
-> La animalele in viata – Diagnostic intra-vitam
- prin coroborarea anamnezei cu – consumarea pestelui crud
- examenul clinic si
- confirmarea prin examen coproscopic
-> prin metoda Tellemann
-> pentru depistarea oualor cu aspect caracteristic:
- operculate, cu un pinten la polul opus operculului
- de culoare galbena
- de dimensiuni mici (26-30 microni/ 11-15 microni)
- in interiorul oului se afla un embrion si resturi de bule viteline
Diagnosticul post-mortem:
- Examen necropsic
- Examen parazitologic
- La examenul necropsic, parazitii se pun in evidenta prin sectionarea ficatului intr-o tava cu apa
- Lichidul de spalare se trece printr-o sita, care apoi se spala intr-o placa Petri cu diametrul mare.
Lichidul se examineaza cu lupa
- Apoi se procedeaza la identificarea microscopica a parazitilor

b) Trematodoze intestinale ale carnivorelor

- sunt produse prin localizarea in intestin a trematodelor din familiile:
-> Echinostomidae
- Echinochasmus perfoliatus – cea mai patogena
-> Heterophyidae
- Heterophyes, Metagonimus
- Rossicotrema, Apophallus etc.
-> Diplostomidae
- Alaria alata
Aceste trematode se intalnesc la carnivorele din regiunile unde se consuma mult peste, metacercarii
paraziteaza pe pielea, inotatoarele si musculatura unor pesti de apa dulce

Caractere morfologice

Page 93 of 144
Echinochasmus perfoliatus
- forma corpului este alungita, usor latita in treimea mijlocie, dimensiuni: 3-4 mm/ 0,75-0,90 mm
- anterior prezinta un disc adoral cu aspect de potcoava, armat cu 24 de carlige
- cuticula este prevazuta cu spini asezati pe mai multe randuri
- ventuza ventrala, foarte bine dezvoltata, se afla in treimea mijlocie a corpului
- testiculele, foarte mari, asezate unul in urma celuilalt
- ovarul se afla inaintea testiculului anterior
- uterul, scurt, are foarte putine anse
- gl. vitelogene – foliculare – pornesc de la marginea anterioara a ventuzei ventrale si se unesc
posterior

Heterophyidele
- sunt trematode mici (1-3 mm), cu partea anterioara ingusta si partea posterioara mai larga, avand
in interior organele genitale
- cele doua testicule sunt dispuse inapoia ovarului
- glandele vitelogene se gasesc in special in jumatatea posterioara a corpului

Caractere morfologice
Ouale de Echinochasmus perfoliatus:
- sunt ovale, operculate, mari, de 100-110/50-79 microni
Ouale trematodelor din familia Heterophydae
- sunt mai mici (30-40 microni)
- de culoare galbena sau galben-cafenie, operculate

Diagnosticul
-> Diagnosticul se stabileste prin coroborarea:
- anamnezei, care totdeauna confirma hranirea cu peste crud a animalelor suspecte
- examenul coproscopic
-> Examenul coproscopic – metoda de sedimentare
- urmareste depistarea oualor
- cu aspect caracteristic
-> Post-mortem
-> La necropsia carnivorelor parazitate, viermii se pot recolta prin deschiderea tubului digestiv intr-o
tava cu apa

Page 94 of 144
- trematodele care paraziteaza la carnivore sunt trematode mici
- care se observa numai printr-un control minutios al sedimentului lichidului de spalare al intestinului
- apoi se procedeaza la identificarea microscopica a parazitilor

3. Diagnosticul trematodozelor la pasari

Diagnosticul trematodozelor pasarilor

* La pasarile crescute in sistem gospodaresc se pot intalni tulburari produse prin localizarea unor
trematode in diferite organe:
-> specii ale genului Prosthogonimus (familia Plagiorchiidae) se localizeaza in bursa lui Fabricius,
cloaca si oviduct
- determinand prostogonimoza gainilor si anseriformelor (pasari acvatice – rate, gaste, lebede)
-> specii din familia Echinostomidae
- cum sunt Echinostoma revolutum si Echinostoma robustum
- in tubul digestiv:
= determina trematodozele digestive, in special la anseriforme
-> Tracheophylus spp. din familia Cyclocoeliidae
- se localizeaza in trahee la rata
= producand tracheofiloza

Caractere morfologice
Prosthogonimus ovatus, Prosthogonimus cunneatus, Prosthogonimus pellucidus
-> forma corpului este ovala sau piriforma, in functie de specie
-> dimensiuni cuprinse intre 2-7 mm
-> cuticula in general prevazuta cu spini de culoare roz
-> tubul digestiv cu cecumuri bine dezvoltate, uneori cu boselari
-> orificiul genital se afla lateral ventuzei bucale
-> ovarul multilobat, este situat dorsal
- in dreptul ventuzei ventrale (P. ovatus)
- inapoia ventuzei ventrale si putin lateral ei (P. cuneatus, P. pellucidus)
-> uterul formeaza anse
- atat inaintea ventuzei ventrale, cat si in partea posterioara a corpului (P. ovatus)

Page 95 of 144
- sau numai in partea posterioara (P. cuneatus, P. pellucidus)
-> glandele vitelogene se afla in treimea mijlocie a corpului
Ouale:
-> sunt ovoide, galbene, de 25-30 microni/13-16 microni, operculate
-> la polul opus operculului se afla un pinten
- greu vizibil cu obiectivele mici

Echinostoma revolutum are urmatoarele caractere de identificare:

-> forma este alungita, observandu-se la extremitatea anterioara discul adoral cu 35-37 spini
-> dimensiunile sunt de 10-22 mm
-> cuticula este roza, acoperita cu spini
-> ventuza ventrala este bine dezvoltata
-> ovarul este median, iar uterul prezinta anse numai in partea anterioara a corpului
-> testiculele globuloase, asezate unul inaintea celuilalt pe linia mediana
Ouale:
- sunt mari (92-134 microni lungime pe 50-70 microni largime)
- operculate, de culoare galbena-aurie

Tracheophilus sisowi
-> se observa prins pe mucoasa traheei, are urmatoarele caractere de identificare
- forma ovala; dimensiuni 6-11 mm
- nu prezinta ventuze
- orificiul bucal, subterminal, se continua cu faringele, esofagul si doua cecumuri unite in
partea posterioara
- gonadele sunt situate in extremitatea posterioara, uterul ocupand restul corpului
Ouale:
- sunt ovale, de 122 microni lungime si 63 microni largime, operculate si cu o pata de
culoare mai inchisa catre polul apical
Diagnostic intra-vitam:
-> examenul clinic al pasarilor
- In prostogonimoza: tulburari ale ouatului
= oua deformate, cu coaja groasa, rugoasa/subtire/absenta – ouale devin o magma alburie
– abdomen dilatat; deplasarea dificila; stationarea pasarilor in cuibare
-> trebuie completat cu examenul coproscopic prin metode de sedimentare

Page 96 of 144
-> care pun in evidenta ouale caracteristice fiecarui parazit in parte
- ouale de Prosthogonimus: ovoide, galbene, de 25-30 microni lungime/13-16 microni
largime, operculate; la polul opus operculului se afla un pinten
- ouale de Echinostoma sunt mari (92-134/50-70, operculate, de culoare galbena-aurie
- ouale de Tracheophilus sisowi sunt ovale, de 122/63, operculate si cu o pata de culoare
mai inchisa catre polul apical
-> Diagnosticul de prosogonimoza poate fi confirmat si prin controlul microscopic al oualor pasarilor
bolnave
- ouale de Prosthogonimus se aglomereaza in albus la nivelul salazelor
Diagnosticul post-mortem:
-> prin deschiderea sub apa a organelor parazitare si prin controlul lichidului obtinut
- parazitii se observa usor cu ochiul liber cand controlul lichidului de spalare se face intr-o tava sau o
placa Petri cu diametrul mare

Page 97 of 144
 CLS. CESTODA – CESTODOZE

Din punct de vedere morfologic:

- cestodele se caracterizeaza prin corp plat, segmentat, segmentele purtand numele de proglote.
Dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri la 15-20 metri.
Corpul cestodelor prezinta 3 parti principale: scolexul, gatul si strobila.
- Scolexul este o formatiune anterioara fusiforma, piriforma sau sferica ce poarta organelle de fixare:
botridii, ventuze sau carlige fixate pe rostrum: o prelungire anterioara a scolexului, retactila sau
neretractila.
- Gatul (regiunea proligera) este regiunea ce urmeaza scolexului, nesegmentata, dar avand
proprietatea de a genera segmentele ce urmeaza
- Strobila este regiunea segmentata formata din 3 pana la 4500 proglote.
Proglotele sunt de 3 feluri:
- proglote tinere (fara structura bine diferentiata)
- proglote mature: hermaphrodite
- proglote ovigere (in care se afla uterul, bine dezvoltat, plin cu oua): in care se desprind si se elimina
la exterior
Nu au aparat digestiv.
Aparatul excretor este de tipul protonefridian:
- prezentand 2 perechi de canale longitudinale care impart fiecare proglota in 3 campuri: un camp
median si 2 campuri laterale. Canalele longitudinale sunt unite prin canale transversale.
Aparatul genital este bine dezvoltat in proglotele hermafrodite.
-> Aparatul genital mascul: testicule foliculare si prin canelele ce se unesc intr-un canal comun ce se
deschide intr-un atrium ce comunica cu exteriorul prin porul genital
-> Aparatul genital femel:
- ovar, de obicei bilobat sau multilobat, oviduct care se deschide in atrium si
- uter: deschis (comunicand cu exteriorul prin orificiul de ponta-la cestodele primitive); inchis (la
cestodele evoluate)
-> Glandele vitelogene:

Page 98 of 144
- sunt foliculare si asezate lateral in proglote (la cestodele primitive)
- globuloase ori usor lobate, situate inapoia ovarelor (la cele evoluate)

Clasificare
Cestodele care intereseaza medicina veterinara sunt grupate in 2 ordine:
1. Ordinul Pseudophyllidea
- cuprinde cestode primitive, avand unele caractere specific trematodelor
- ele prezinta:
* scolex fusiform cu 2 botridii
* uter deschis prin orificiul de ponta
* glande vitelogene foliculare si periferice
* ou operculat
2. Ordinul Cyclophyllidea
- cestode prevazute cu scolex armat cu 4 ventuze, cu sau fara rostrum si carlige
- din acest ordin fac parte mai multe familii: Anoplocephalidae, Hymenolepididae, Davaineidae,
Dilepididae, Mezocestoididae, Taeniidae, Avitellinidae.

1.1. Diagnosticul cestodozelor imaginale

 La rumegatoare si cabaline
 La pasari
 La carnivore

A. Diagnosticul cestodozelor la rumegatoare

Cestodozele la rumegatoare sunt produse prin localizarea in intestinal subtire a cestodelor din
familia Anoplocephalidae.
- subfam. Anoplocephalidae:
 Moenizia expansa
 Moenizia benedeni
- subfam. Thysanosominae
 Thisaniezia ovilla
 Avitellina centripunctata

Page 99 of 144
  Moniezia expansa
- un cestod de talie mare; 1-5 metri lungime
- scolexul sferic, are 0,6-0,8 mm diametru, cu patru ventuze, avand deschiderea alungita
- proglotele, mai mult late decat lungi, au organe genitale duble, porii genitali fiind situati pe laturile
proglotei
-> Proglotele hermafrodite contin:
- cate doua ovare in forma de evantai, situate pe laturile campului median
- glandele vitelogene se afla inapoia ovarelor
- testiculele foliculare sunt in campul median, asezate fie sub forma unui dreptunghi fie sub forma a
doua triunghiuri apropiate prin varfuri
-> Proglotele ovigere contin:
- un uter reticulat cu pereti subtiri, raspandit in toata proglota
- intre proglote se remarca glande interproglotidiene in forma de rozeta
 Moniezia benedeni asemanatoare cu cea a Monieziei expansa
- ajunge pana la 4 m lungime
- scolexul este mare, cu diametrul de 1,5-1,6 mm
- ventuzele sunt sferice, cu deschidere circulara
- proglotele hermafrodite - cu structura asemanatoare M. expansa
* Glandele interproglotidiene sunt lineare
- Proglotele ovigere de Moniezia
* sunt mult mai late (12-20 mm largime) decat lungi
* uterul reticular este raspandit in toata proglota
 Thysaniezia ovilla
- are 1,5-4 m lungime
- scolexul sferic (0,63-1,2 mm diametru); ventuzele musculoase cu deschidere alungita
- proglotele hermafrodite cu un singur rand de glande genitale si marginile usor bombate
* porii genitali unilaterali, neregulat alterni
* testiculele sunt foliculare, situate atat in campul lateral poral, cat si in cel aporal
* ovarul si glanda vitelogena se afla in campul median, catre marginea lui porala
* uterul apre inca din segmentele hermafrodite sub forma unei linii sinuoase, devenind apoi
franjurat
- proglotele ovigere
* sunt dreptunghiulare, mai mult late decat lungi, cu colturile mai rotunjite, cu un singur por genital
pe una din laturi

Page 100 of 144

* in interior cu un numar mare de organe parauterine provenite din fibrozarea peretilor uterini
* in interiorul acestora se gasesc ouale sferice cu un diametru de 22-25 microni
 Avitellina centripunctata
- este un cestod ingust, cu proglote fine si aspect gelatinos
- de 1-1,5 m lungime
- scolexul este mare, cu diametrul de 1,5-2,5 mm; ventuzele sunt rotunde sau ovale, musculoase si
proeminente
- segmentarea strobilei este bine vizibila numai in treimea terminala
- proglotele ovigere, mai mult lungi decat late, contin un corp paruterin central
* Observarea proglotelor de Avitellina este dificila datorita faptului ca dimensiunile lor sunt mai
reduse. De aceea, se recomanda examinarea crotinelor sau a fecalelor diareice cu lupa pentru
eventuala descoperire a segmentelor de Avitellina
* Segmentele ovigere de Avitellina centripunctata sunt mai lungi decat late (2-3 mm largime),
prezentand in centrul lor cate un organ paruterin plin cu oua ovoide prevazute cu o protuberanta
conica.

B. Diagnosticul cestodozelor la cai

- dezvoltarea in ileon si cecum a cestodelor apartinand genurilor Anoplo si Para.
Familia: Anoplocephalidae
Morfologie: dimensiune mica, maxim 80 cm
- proglote mai largi, groase
- scolex bine dezvoltat, prezinta ventuze cupuliforme
-> Anoplocephala perfoliata
- pana la 2-8 cm
- scolex cubic cu ventuze rotunde
- are un gat scurt, strobila largindu-se rapid
- proglotele individuale sunt mai largi decat lungi
-> Anoplocephala magna:
- 20-80 cm
- fara prelungiri pe scolex
-> Paranoplocephala mamilana
- 1-5 cm
Ouale:
- sunt neregulat sferice si triunghiulare si variaza intre 50-80 microni

Page 101 of 144

- ???
Localizare:
- A. perfoliata; A magna: ileon, cecum
- P. mamillana: intestin subtire, rar in stomac
Diagnostic:
-> De suspiciune: semne clinice, exceptand adultii
Confirmare:
- examen copro
- examinare macro: in facale – mucus
= proglote in fecale
- examen micro: pentru oua – morfo caracteristica
Post-mortem: necropsie pentru:
- leziuni
- identificarea adultilor in intestinul subtire

C. Diagnosticul cestodozelor la pasari

Etiologie
Ord. Cyclophyllidea – larve cisticercoide
Fam. Davaineidae – galinacee
Gen. Davainea – proglotina
Gen. Raillietina – echinobothride + tetragone
Gen. Cotugnia digonophora
Fam. Hymenolepididae - palmipede
Hymenolepsis – Dicranotaenia collaris
Drepanidotaenia - lanceolate
Fam. Dilepididae - galinacee
Choanotaenia - infundibulum
Amoebotaenia
-> scolex armat
Fam. Anoplocephalidae -> scolex nearmat
Aporina delafondi
Ord. Pseudophillidea – larve plerocercoide

Page 102 of 144

Fam. Diphyllobothridae
Subfam. Ligullinae
Ligulla intestinalis

-> la galiforme
=> cestodozele sunt produse mai frecvent de helminti din:
= familia Davaineidae:
- Raillietina echinobothrida
- Railletina tetragona
= familia Dilepididae
- Choanotaenia infundibulum
=> localizare: in intestinul subtire

Fam. Davaineidae
-> Specii de dimensiuni mici (4-6 cm) sau medii (15-25 cm)
-> cu rostrum armat cu 2-3 randuri concentrice de carlige
-> la speciile de Raillietina, si ventuzele au carlige dispuse in randuri
-> uterul saciform; la unele specii sunt prezente organe parauterine sau capsule ovigere (cu oua)
Raillietina echinobotrhida
-> 10-25 cm lungime
-> scolexul cu rostrum armat cu crosete, ventuze cu spini
-> strobila are aspect dantelat
- unghiurile posterioare ale proglotelor sunt foarte proeminente, iar marginile posterioare ale
proglotelor sunt mai late decat marginile anterioare ale proglotei urmatoare
-> proglotele hermafrodite – sunt trapezoidale - mai mult late decat lungi, prezinta in interior 20-30
foliculi testiculari si un singur ovar
- porii genitali sunt neregulat alterni sau, mai rar, dispusi unilateral
-> proglotele ovigere pastreaza aceeasi forma usor trapezoidala, cu proglotele mai mult late,
unghiuri laterale proeminente
- la interiorul proglotelor se remarca capsule ovifere pline cu oua
Raillietina tetragona
-> 25 cm/1-4 mm
-> scolexul tetragonal, mic si prevazut cu o coroana de crosete mici; ventuzele armate cu spini

Page 103 of 144

-> porii genitali, unilaterali se deschid in treimea anterioara a marginii porale a proglotei
-> proglotele, la inceput trapezoidale, devin mai mult lungi decat late
-> proglotele ovigere sunt aproape patrate. In interiorul proglotelor, capsule ovifere pline cu ...

Familia Dilepididae
- Choanotaenia infundibulum
-> 5-25 cm lungime
-> scolex conic, armat cu 16-22 carlige voluminoase; ventuzele sunt ovale si inerme
-> proglotele sunt in forma de clopot, iar porii genitali neregulat alterni se afla asezati in treimea
anterioara a laturii, fiind uneori acoperiti de marginea posterioara a proglotei anterioare
-> proglotele hermafrodite au 25-60 testicule situate in partea posterioara a proglotei si un singur
ovar
-> proglotele ovigere au forma de clopot – contin capsule ovifere

La anseriforme:
Fam. Hymenolepididae:
* Drepanidotaenia lanceolata la gaste
-> 3-13 cm, forma lanceolata; scolex foarte mic, armat cu 8 carlige
-> foarte frecvent, scolexul ramane prins in mucoasa, cestodul rupandu-se de la nivelul gatului
(destrobilizare). El se poate invagina in strobila.
-> proglotele hermafrodite, mai mult late decat lungi
- au 3 testicule mari, globuloase, dispuse pe linie orizontala
- ovarul, lobat, este situat langa testiculul aporal
- porii genitali, unilaterali, se gasesc in unghiurile anterioare ale proglotelor
* Dicranotaenia collaris la rate
- dimensiuni mici, 5-8 cm/8 mm, rar ajunge la 15 cm lungime
- scolexul este armat cu 10 carlige
- proglotele sunt la inceput trapezoidale, apoi mai mult late decat lungi
-> in proglotele hermafrodite se gasesc 3 testicule, asezate insa in triunghi
-> porii genitali, unilaterali, sunt asezati in treimea anterioara a proglotei
-> la punga cirului se afla atasat un sac cu spini de culoare inchisa. Prin succesiunea acestor pete,
apare o linie longitudinala caracteristica

Diagnostic

Page 104 of 144

Diagnosticul cestodozelor la pasarile in viata:
- pe baza semnelor clinice, este foarte greu de pus, deoarece simptomele nu sunt caracteristice, de
aceea se recurge la mai multe metode de diagnostic
-> examenul coproscopic la galiforme se face prin examenul macroscopic al fecalelor:
- se executa o suspensie apoasa de fecale recoltate din 24 ore care se filtreaza printr-o sita cu ochiuri
de 0,6-0,8 mm. Produsul retinut este examinat direct pe sita sau, mai bine, intr-o placa Petri cu o
cantitate mica de apa. Segmentele prelevate se recunosc usor ca fiind proglote de cestod. In caz de
dubiu, se pot examina la lupa, intre lama si lamela, in prezenta acidului acetic glacial
-> Identificarea segmentelor ovigere este posibila pe baza formei proglotelor si aspectul uterului
- Proglotele ovigere de Raillietina echinobothrida sunt mult mai late decat lungi, cu unghiurile
posterioare proeminente, pe cand cele de Raillietina tetragona sunt aproape patrate. In interiorul
proglotelor se remarca, la ambele specii, capsule ovifere pline cu oua
- Proglotele ovigere de Choanotaenia infundibulum au forma de clopot
- La anseriforme toate proglotele eliminate in fecale sunt mai mult late decat lungi. Proglotele mai
late de 8 mm apartin cestodului Drepanidotaenia lanceolata. Proglotele de Oicranotaenia collaris au
o forma trapezoidala
Observatii:
- macroscopia fecalelor nu este totusi o metoda fidela de diagnostic, deoarece exista perioade in
care eliminarea proglotelor nu are loc
- de asemenea, nu exista o relatie intre numarul de proglote ovigere emise in 24 de ore si gradul
infestatiei
- de aceea, pentru stabilirea unui diagnostic corect intr-un efectiv de pasari se recomanda necropsii
helmintologice

D. Diagnosticul cestodozelor la carnivore (etiologie si diagnostic)

Etiologie:
Increngatura: Platyhelminthes
Clasa Cestoda
Ordinul Cyclophyllidea
* Familia Taeniidae
- Taenia
- Echinococcus
* Familia Dilepididae
-Dipylidium
* Familia Mesocestoididae
Increngatura: Platyhelminthes
Clasa Cestoda

Page 105 of 144

Ordinul Pseudophyllidea
* Familia Diphyllobothriidae
-Diphyllobothrium

I. Ordinul Cyclophyllidea:
1. Familia Taeniidae
Caractere generale:
- scolex cu 4 ventuze si un rostrum neretractil, armat cu 2 coroane de carlige
- dimensiuni cuprinse intre 0,75-3m (exceptand Echinococcus spp.)
- proglotele tinere sunt mult mai late, cele hermafrodite sunt aproape patrate, iar cele ovigere mult
mai lungi decat late
Proglota matura:
- aparatul genital mascul este fornat dintr-un numar mare de foliculi testiculari raspanditi in campul
median al proglotei hermafrodite. Exista numai un singur por genital, de obicei situat neregulat
altern
- Ovarul este bilobat, situat la partea posterioara a segmentului hermafrodit, avand inapoia lui
glanda vitelogena. Uterul poate aparea ca o linie verticala mediana
Proglota ovigera:
- mai mult lunga decat lata
- cu pori genitali neregulat alterni
- contine uter cu un numar variabil (specific speciei) de ramuri
- se remarca un ax principal uterin de la care pleaca ramificatiile uterine (nr. variabil specific speciei)
inchise in deget de manusa; la interior se afla ouala
Ouale: 30-50/33-35 microni, contin un embrion hexacant
Larve:
- cisticerc: mch/mcph
- cenur: mch/pcph
- chist hidatic: pch/pcph
- strobilocerc

Taenia hydatigena:
Morfologie:
- tenie mare: lungime 0,75-5 m / 8 mm latime
- scolex mare, cu 2 randuri de carlige

Page 106 of 144

- proglotele au marginea posterioara usor ondulata, unghiurile posterioare neproeminente, iar porii
genitali putin proeminenti
- proglota ovigera – uterul cu 5-8-10 perechi de ramuri divizate adanc
G.I.: rumegatoare si suine
Larva: monochistica si monocefalica: Cysticercus tenuicollis
- peritoneu si ficat

Taenia pisiformis:
Morfologie:
- 0,5-2 m / 8 mm
- marginea posterioara a proglotei este rectilinie, porul genital si unghiurile posterioare proeminente
- proglota ovigera contine uterul tubular si prezinta 8-10-15 ramuri de fiecare parte
G.I.: leporide
Larva: monochistica, monocefalica: Cysticercus pisiformis
- peritoneu, ficat

Multiceps multiceps (T. multiceps):

Morfologie:
- 0,40-1 m lungime/ 3-4 mm
- proglotele ovigere au porii genitali situati in jumatatea posterioara a marginii laterale a proglotei;
uterul are 9-25 ramificatii paralele, bine individualizate
G.I.: ovine, caprine
Larva: monochistica, policefalica: Coenurus cerebralis
SNC: encefal, maduva spinarii

Echinococcus granulosus:
Morfologie:
- tenie mica: 4-6 mm
- rostrum armat cu 2 coroane de carlige
- are 3-5 proglote, ultima ovigera, care este mai lunga decat jumatate din lungimea totala
- porul genital – in jumatatea posterioara a marginii proglotei
- adultii cresc in numar foarte mare (pana la 150.000 in fiecare gazda)
G.I.: rumegatoare, suine, om

Page 107 of 144

Larva: polichistic policefalic -> chist hidatic -> larva de Echinococcus granulosus
- pulmoni, ficat, rinichi, splina, canalul medular al oaselor lungi etc.

Echinococcus multiocularis:
Morfologie:
- mica: 2-4 mm: similara E. granulosus
- prezinta 3-5 proglot, ultima masoara mai putin de jumatate din lungimea totala
- porul genital – jumatatea anterioara a marginii lateral a proglotei
- uterul este localizat longitudinal si nu are ramuri laterale
G.D.: carnivore salbatice (vulpe), caine, coiot
G.I.: rozatoare: unele mamifere mari sunt de asemenea suceptibile, inclusiv omul
Larva: polichistic policefalic: chist alveolar/multiocular
Localizare: ficat (in mare parte)

2. Familia Dilepididae
Dipylidium caninum:
Morfologie:
- 0,20-0,80 m / 3-4 mm
- scolex mic (250-500 microni), romboidal, armat cu 4 ventuze si un rostrum lung si retractil. Pe
rostrum se afla 4-5 coroane de carlige fine, asemanatoare cu spinii de trandafir
-> proglotele hermafrodite sunt mai lungi decat late, cu colturile rotunjite – aspect de butoias
(samanta de castravete)
- cu organele genitale duble; testiculele foliculare sunt situate in campul median. Canalele deferente
si aferente mergand catre ambele laturi ale proglotei, unde se deschid prin porii genitali; ovarele
lobate se invecineaza cu glandele vitelogene situate inapoia lor
- in proglota ovigera se gaseste un uter reticular care se transforma in capsule ovifere (capsule cu 3-
30 oua)
G.D.: caine, pisica, vulpe, om
G.I.: purece (Ctenocephalides canis, C. felis)
Larva: cisticerc: Cryptocyctis trichodectes
- cavitatea abdominala a G.I.

Ordinul Pseudophyllidea
Familia Diphyllobothriidae

Page 108 of 144

Diphyllobothrium latum:
Morfologie:
- 5-6 m/10-20 mm; scolex piriform (2-3/7 mm) cu doua botridii. Strobila este formata din proglote
trapezoidale. Pe linia mediana a acesteia se observa o banda cenusie formata din succesiunea
uterului dispus in centrul fiecarei proglote.
- Aparatul genital mascul este compus dintr-un numar mare de foliculi testiculari situati in campurile
lateral si dorsal
- porul genital se afla pe linia mediana, ventral, catre partea anterioara a proglotei
- ovarul, bilobat, situat la partea posterioara a proglotei
- glandele vitelogene se gasesc pe laturile corpului, avand structura foliculara
- uterul este lung si sinuos (aspect de fluture), dispus median, deschizandu-se printr-un pot de ponta
(tocostorn) asezat posterior porului genital. Prin acest por sunt eliminate ouale in mediul exterior.
Ouale: operculate, neembrionate
G.D.: caine, pisica, alte mamifere
G.I. 1: crustacee – Cyclops, Diaptomus
- Larva procercoida
G.I. 2: pesti – Salmonidae, Percidae, Esocidae
- Larva plerocercoida

Diagnostic
Suspiciune:
-> Semne clinice:
- Dipylidium – prurit anal, asociat cu eliminarea proglotelor ovigere
= Examenul regiunii perianale poate descoperi prezenta proglotelor ovigere prinse pe firele de par
(frecvent, deshidratate, cu aspectul boabelor de orez)
-> Date epidemiologice

Confirmare:
Examen coproparazitologic:
-> Examen macro: Proglote ovigere
-> Examen micro: metoda ovoscopica pt. Echinococcus, Dyphyllobothrium
Post-mortem:
-> Examen necropsic – leziuni caracteristice
-> Examen parazitologic – intestin
- Identificarea teniilor mari – cu usurinta

Page 109 of 144

- Raclaj usor al mucoasei intestinale -> E. granulosus – preventie! risc zoonotic!

LP 10
CLS. CESTODA – METACESTODOZE

-> Sunt parazitoze determinate de larvele cestodelor

- cele mai importante sunt cele produse de larvele speciilor din familiie Taeniidae si
Diphyllobothridae
-> Spre deosebire de cestodele adulte care traiesc in special in tubul digestive al gazdelor definitive,
formele larvare paraziteaza in diferite organe ale gazdei intermediare:
- muschi, seroase, sistem nervos, ficat, pulmon etc.
-> Dupa caracterele morfologice ale agentilor etiologici, metacestodozele produse de reprezentantii
familiei Taeniidae se numesc:
I. Cisticercoze
II. Cenuroze
III. Echinococoze

Metacestodoze:
- boli parazitare cauzate de dezvoltarea stadiilor larvare (larve veziculare) ale anumitor cestode –
fam. Taeniidae:
- cisticerc [monochistica, monocefalica]:
-> cisticercoze
- cenur [monochistica, policefalica]
-> echinococ/chist hidatic [polichistica, policefalica]
- hidatidoza/echinococoza
Localizare:
-> spre deosebire de cestodele adulte care traiesc in special in tubul digestive al gazdei definitive
(GD), formele larvare paraziteaza in diferite organe ale gazdei intermediare:
- musculatura, cord
- sistem nervos
- organe interne: ficat, pulmon, splina, rinichi etc.

Page 110 of 144

 I. CISTICERCOZELE
- produse de dezvoltarea larvei de tip cisticerc in diferite tesuturi/organe:

1. Cisticercoze musculare:
- bovine
- suine
- ovine

2. Cisticercoze hepato-peritoneale:
- rumegatoare si suine
- leporide

Tabel fam. Taeniidae:

Specia G.D. Tip larvar G.I. Localizare larva
Taenia hydatigena Caine Cysticercus tenuicollis Rumegatoare si suine F si seroase
Taenia pisiformis Caine Cysticercus pisiformis Iepure F si seroase
Taenia ovis Caine, om Cysticercus ovis Oaie Musculatura
Taenia saginata Cysticercus bovis Bovine
Taenia solium Cysticercus cellulosae Suine
Taenia multiceps Vulpe, caine Coenurus cerebralis Oaie SNC
Taenia taenieaformis Pisica Cysticercus fasciolaris Rozatoare F si seroase
(strobilocerc)
Taenia seralis ... Coenurus serialis Leporide ...
Echinococcus Caine Chisturi hidatice Ovine, caprine, F, P, - org. interne,
granulosus E. granulosus larvae bovine, cabaline, SNC
hydatide suine, OM
Echinococcus Caine Chist F.
multiocularis multiocular/alveolar

1. Cisticercoze musculare

Page 111 of 144

Etiologie:
- forme larvare monocistice si monocefalice, apartinand cestodelor din familia Taeniidae –
dezvoltarii in msuculatura
-> La bovine: Miocardul, musculatura limbiim maseterii si anconatii sunt mai frecvent parazitati;
urmeaza apoi esofagul (in special la vitei), diafragma, sus si jos subspinosul, subscapularul, cruralii,
psoasii, intercostalii
-> Suine: Localizarile mai frecvente sunt in muschii cordului, limbii, masticatori, diafragmei, coapsei
etc. In infestatiile masive, cisticercii se pot observa si in creier.
-> Ovine: Maseteri, cord, diafragm, limba si muschii scheletici in general.

Cisticercoza bovina:
Cysticercus bovis:
- forma larvara a Taenia saginata – adultul parazit la ...
- o vezicula ovoida, translucida, de 6-8 mm lungime si 3-5 mm largime, cu peretii subtiri
- la interior se gaseste un lichid transparent, de culoare slab roza
- scolexul invaginat este fixat pe membrana veziculei intre ecuator si unul din poli

Cisticercoza suinelor:
Cysticercus cellulosae:
- forma larvara a Taenia sollium – adultul parazit la ...
- are dimensiuni mai mari, de 8-12 mm lungime si 5-6 mm largime
- aspectul veziculei este laptos, iar scolexul – armat, este situat in zona ecuatoriala

Cisticercoza ovinelor:
Cysticercus ovis:
- forma larvara a Taenia ovis (adultul parazit la ... )
- vezicule de 9/6 mm, scolex armat
- embriscolexul este situat in zona ecuatoriala

Diagnosticul cisticercozei musculare

-> Intra-vitam: prin examenul in timpul vietii este dificil – la suine
- se bazeaza pe depistarea cisticercilor sub mucoasa de la fata inferioara a limbii, sau in camera
interioara a ochiului, sub mucoasa anusului sau a vulvei

Page 112 of 144

-> Post-mortem:
- la animalele sacrificate, prin controlul diferitelor mase musculare
-> La bovine: nr. Parazitilor este mic fata de dimensiunile mari ale carcaselor. De asemenea, faptul ca
cisticercii se localizeaza in tesutul muscular interfibrilar si intermuscular uneori infiltrat, ingreuneaza
observarea lor; pemtru aceste motive, cercetarea musculaturii trebuie facuta cu atentie, conform
instructiunilor in vigoare.
-> La suine: nu intampina greutati datorita faptului ca C. Celluloase se gaseste in numar mare.
Examenul microscopic direct, punand formatiunea parazitara intre lama si lamela, fie dupa
exvaginare provocata cu ajutorul bilei la 37 grade timp de 24 de ore.
La examenul microscopic se remarca:
-> C. Bovis – prezenta unui scolex lipsit de rostrum si carlige (inerm), dar prevazut cu 4 ventuze
elipsoidale. Fata interna a membranei veziculare prezinta un numar variabil de pliuri.
-> C. Cellulosae – scolexul invaginat armat cu o dubla coroana de 22-30 de carlige, masurand 160-
180 microni; cu 4 ventuze circulare. Pliurile interne ale peretelui vezicular sunt in numar mare.
La examenul microscopic al cisticercilor cazeificati sau supurati se urmareste punerea in evidenta a
ventuzelor/carligelor embrionare.
Pentru depistarea produselor de mezelarie parazitate cu C. Cellulosae:
- metoda digestiei artificiale in aparatul Baermann in prezenta sucului gastric artificial, timp de 24 de
ore la 37 grade. Prezenta carligelor larvare este cautata in lichidul de digestie.

Diagnosticul diferential:
- cu sarcocistoza
- Chistii de Sarcocystic se localizeaza in special la nivelul esofagului, mai rar in miocard si limba
- Examenul microscopic este revelator, in cazul sarcosporidiozei (sarcocistozei) remarcandu-se
badizoitii caracteristici in forma de semiluna.

2. Cisticercoza hepato-peritoneala
-> Rumegatoare si suine:
- Produs de Cysticercus tenuicollis (stadiul larvar Taenia hydatigena ... adult ... )
- Cisticercul complet dezvoltat este o vezicula translucida, 3-4 cm; rotunjita la un pol si alungita sub
forma unei prelungiri la celalalt pol.
- Scolexul armat poate prezenta un gat lung si subtire. Lichidul abundent din interiorul veziculei este
limpede.
- Diagnosticul se poate pune numai prin controlul de abator
- diagnosticul se pune pe baza examenului anatomopatologic si parazitologic
- Dezvoltarea cisticercului incepe in parenchimul hepatic, unde se pot observa leziuni traumatice sub
forma unor traiecte sinuoase

Page 113 of 144

- Cisticercii proaspat aparuti pe suprafata ficatului (sub 10 mm diametru) au scolexul lipsit de carlige
(inerm)
-> Leporide:
- Produs de Cysticercus pisiformis (forma larvara a ...)
- macroscopic apare ca o vezicula ovala, de 6-8 mm lungime pe 5-6 mm largime, translucida
- scolexul se prezinta sub forma unei pete polare de culoare alb-laptoasa
- cisticercii se gasesc fixati mai multi la un loc, in forma de ciorchine
- Diagnosticul se pune pe baza examenului anatopat si paraz.
Leziunile hepatice sunt diferite in functie de vechimea infestatiei
-> In formele incipiente:
- prezenta unor insule globuloase, alb cenusii, constituite din tesut necrozat, inconjurat de o
membrana de reactie
- de asemenea, se pot observa traiecte alungite, sinuoase care nu sunt altceva decat leziunile
produse de embrioni, care se deplaseaza prin parenchimul hepatic
- mai tarziu, aceste leziuni sunt sediul unor cicatrici fibrinoase, lineare, albicinoase
- intr-o faza mai inaintata, pe suprafata ficatului, ca si pe seroase, se gasesc vezicule in diferite stadii
de dezvoltare

II. Diagnosticul cenurozei cerebro-spinale a rumegatoarelor

-> Cenuroza cerebro-spinala este o cestoza produsa prin localizarea in encefal si in maduva spinari a
formei larvare monocistice si policefalice – Coenurus cerebralis
- foma larvara a cestodului Multiceps multiceps din familia Taeniidae care paraziteaza in intestinul
subtire la caine
-> Vezicula poate avea dimensiuni variabile, de la o nuca pana la un ou de gaina. In interior prezinta
un lichid clar, iar prin transparenta peretilor se remarca prezenta scolecsilor grupati cate 10-20. Ei au
aspectul unor pete mici de culoare galbuie.
-> Boala se intalneste mai frecvent la ovine si mai rar la bovine si caprine.
-> Diagnosticul la animalul in viata se pune pe baza semnelor clinice caracteristice sindromului de
compresiune, coroborate cu ancheta epizootologica, in faza a treia de boala.
- Metodele alergice se utilizeaza dupa 11-12 zile de la infestare.
-> La cadavru, diagnosticul este usor:
- Uneori se remarca modificari ale oaselor craniene prin subtierea osoasa in dreptul compresiunii
exercitate de cenurul localizat la suprafata encefalului
- La deschiderea cutiei craniene se poate observa usor prezenta veziculei inconjurate de cerebel sau
bulbul rahidian. Tesutul nervos din jur este comprimat si atrofiat.

Page 114 of 144

 III. Hidatioza/echinococoza chistica/hidatica
Diagnosticul echinococozei
-> Echinococoza este o cestoza larvara produsa prin localizarea in diferite organe a formei larvare
polictistice si policefalice a cestodelor din genul Echinococcus
- Echinococcus granulosus (E. Polimorphus) = hidatida sau chistul hidatic
-> Boala se intalneste la om si unele mamifere ca: bovinele, ovinele si suinele. La animalele in viata,
diagnosticul pe baza semnelor clinice este foarte dificil, reactiile de hipersensibilitate cutanata fiind
insa se un real folos.
Ciclul biologic al E. Granulosus:
1. Adult in intestinul subtire -> 2. Ou embrionat in fecale -> 3. Oncosfera eclozeaza: penetreaza
peretele intestinal -> 4. Chist hidatic in ficat, pulmon etc. -> 5. Protoscolexul din chist (forma de
extraterestru) -> 6. Scolexul se ataseaza pe intestin -> 1. Adult in intestinul subtire
La om: 2 – pe cale bucala; 3- in intestinul subtire; 4- creier, plamani, ficat, inima, pancreas, maduva
osoasa
G.D.: caine/alte canide (rezulta oua din fecale)
G.I. ovine, caprine, suine (rezulta chisti din organe)
=> G.D. -> oua fecale -> G.I. -> chisti organe -> G.D.

Structura chistului hidatic:

- este inconjurat la exterior de o adventice proprie organismului gazda
- Peretele larvei este format la randul sau dintr-o membrana externa, cuticula si una interna,
membrana poligera sau germinativa
- Cuticula – are o grosime de 250 microni – 1 mm, fiind formata din mai multe straturi de lamele
elastice
- datorita elasticitatii sale, cuticula, cand este sectionata, se retracta brusc in forma de cornet cu fata
interna in afara
- Membrana proligera care captuseste cuticula la interior este o foita subtire (12-15 microni),
transparenta cu structura plasmoidala. Pe suprafata ei interna se remarca prezenta unor formatiuni
galbui care sunt elementele germinative.
- Chistul hidatic este plin cu un lichid limpede, sub tensiune, numit „lichid de stanca” sau „lichidul
hidatic”
Elementele germinative sunt reprezentate de” vezicule proligere, protoscolecsi si vezicule fiice.
-> Veziculele proligere sunt formatiuni globuloase cu un diametru de 30-500 microni. La exterior, ele
prezinta un perete fin, format din membrana proligera, care are proprietatea de a forma
protoscolecsi.

Page 115 of 144

- Veziculele proligere se pot desprinde de pe membrana proligera a chistului hidatic, cazand in
lichidul de stanca. Observarea lor la microscop se poate face controland intre lama si lamela
produsul de raclaj al membranei proligere.
-> Protoscolecsii sunt, in mare parte, prinsi pe membrana proligera, dar se gasesc si liberi in lichidul
hidatic.
- Punerea in evidenta a protoscolecsilor se face, ca si in cazul veziculelor proligere, prin controlul
microscopic al produsului de raclaj al membranei proligere
- Protoscolecsii au forma ovoida si dimensiuni de 190/120 microni. Cu obiectivul 8 se remarca
prezenta a 4 ventuze si a unei duble coroane de carlige.
- Veziculele fiice sunt formatiuni asemanatoare ca structura cu hidatida primara
- Se gasesc fie la exteriorul acesteia (vezicule fiice exogene)
- Fie in interiorul ei (vezicule fiice endogene)
-> Unele hidatide, asa cum se intampla frecvent la bovine si suine, sunt lipsite de elemente
germinative
- Ele se numesc vezicule sterile
-> Mai greu de diagnosticat, totusi daca chisturile modificate:
- purulenti sau cazeificati
-> daca au fost fertili, este posibil sa se puna in evidenta prin examen microscopic carligele
protoscolecsilor. Carligele nu mai sunt vizibile in chistii calcificati.
Diagnosticul la animalele moarte sau sacrificate este:
- in general, foarte usor de stabilit
- Chistii se localizeaza in ficat, pulmon, splina, cord, canalul medular al oaselor alungite
- Chistul viu este o formatiune de culoare alba, cu dimensiuni diferite, de la o nuca pana la un cap de
copil.

CLS. NEMATODA
NEMATODOZE
- boli produse prin parazitismul in diverse organe sau tesuturi a helmintilor din clasa NEMATODA
- clasa ce face parte din increngatura Nemathelmintes

Page 116 of 144

- helmintii din clasa nematoda sunt cunoscuti generic sub denumirea de nematode
- viermii cilindrici, nesegmentati, pseudoacelomati (cavitate falsa)

Caractere generale ale nematodelor

-> sunt viermi cu corpul cilindric (viermi rotunzi):
- egal echilibrat la unele specii (ascutit la ambele extremitati) sau
- inegal calibrat la altele (mai ingrosat la o extremitate)
-> cu sexe separate, prezentand de regula un pronuntat dimorfism secual: femelele sunt in general
mai mari, iar la masculi extremitatea posterioara prezinta o morfologie diferita de cea a femelelor
( masculii de strongilida prezinta o bursa caudala)

Structura nematodelor este specifica, prezentandu-se astfel:

=> la exterior prezinta:
-> cuticula:
- are o compozitie chimica complexa, incluzand si cheratina, acest strat protejand nematodul fata de
actiunea distructiva a gazdei (secretii specifice: gastrice, intestinale)
- ! ascarizii traiesc in intestinul subtire !
- dezvoltarea la formele larvare ale cuticulei se realizeaza prin naparlire
-> subcuticula:
- are rolul de producere a cuticulei
- prezinta 4 ingrosari longitudinale:
- 2 laterale: in care se afla canalele excretoare
- 1 dorsal si 1 ventral: in care se afla cordoanele nervoase
-> strat muscular:
- alcatuit dintr-un rand de celule musculare speciale
- delimiteaza cavitatea pseudocelomica (cavitate generala a corpului) plina cu lichid pseudocelomic
in care plutesc organele interne ce au aspect tubular a.i. structura unui nematod este „tub in tub”

Organizare interna:
aparatul digestiv (complet):
- complet (prezinta 2 orificii) – incepe la extremitatea anterioara cu orificiul bucal, continuat cu
esofagul, apoi intestinul care se termina prin rectum si orificiul anal, dispus subterminal
aparatul reproducator:

Page 117 of 144

- femela: 2 ovare subtiri, care se continua cu 2 oviducte, 2 utere si vaginul, care comunica cu
exteriorul prin orificiul vulvar
- mascul: un singur testicul lung si subtire continuat cu canal ejaculator, care se deschide in cloaca. In
cloaca se afla organele copulatoare – 1 sau 2 spiculi
aparatul excretor:
Protonefridian – 2 celule cu flamura vibratila si 2 canale excretoare – port excretor (in reg.
esofagiana)
SN constituit din cele 2 cordoane nervoase care se anastomozeaza printr-un inel nervos
periesofagian
Nematodele nu au aparat circulator si respirator

Figura – sectiune transversala printr-un nematod – femela: cordon nervos dorsal, cuticula, ovar,
intestin, canal excretor, uter, strat muscular, hipoderm, cordon nervos ventral
Figura 2 (...)

Biologie:
Nutritia – variabila, adaptata locului si modului de parazitare, nematodele pot fi:
-> Chimivore/chemofage
-> Histiofage
-> Hematofage
-> Hranirea cu mucus
=> Cu diverse adaptari:
- piese perforante, extremitatea anterioara efilata, capsula bucala cu dinti etc.
- producerea de secretii anticoagulante si hemolitice
ex: la ancelostomide determina hemoragie
Reproducerea:
- prin oua care au aspecte morfologice specifice:
ex: la strongili ouale au aspect morulat; ouale care sunt eliminate nu au capacitatea infestanta
- ouale de ascarizi rezista pana la 5 ani; au coaja foarte groasa.
-dezvoltarea exogena se realizeaza in GI (gasteropode, lumbricide, rareori artropode) -> GI cu larva
infestanta in interior:
- oul eclozeaza (dezv. larvei in int oului), se vor dezv. prin naparliri
Adult -> ou (naparlire) -> L1 (larve stadiul 1) in cadrul unei dezvoltari exogene ce realizeaza 2
naparliri -> L2 -> L3 = reprezinta elementul infestant;

Page 118 of 144

L3 poate evolua astfel: ajuns in gazda recept. fie pe cale pasiva (ingerate de gazda); L3=mobile sau
patrund activ -> transcutanat => leziuni, dermatite
L3 -> ajunge in intestin, prez. in cazul dezv. endogene, tot au 2 naparliri -> L4 -> L5 (preadult) ->
maturizare sexuala -> adult
Schema:
A -> ou -> L1 -> L2 -> L3 -> L3 -> L4 – L5 -> A
^ dezv. exogena ^ dezv. endogena

! Particularitati:
- dezvoltarea exogena la unele specii poate avea loc in interiorul oului
- are loc elarvarea fara eclozare
- se realizeaza intr-o gazda intermediara: gasteropode, lumbricide, rar artropode
* In functie de modul de depunere a oualor, nematodele sunt:
1. ovipare (elimina ouale ca atare care contin substanta germinativa in interior) – cele mai multe
2. ovovivipare (depun ouale elarvate)
3. vivipare (elarvarea si eclozarea se realizeaza in uterul femelei: acestea depun direct larve) ; ex:
Thelazia, Trichinella

Sistematica – clasa Nematoda

Subclasa Secernantea (Phasmidea)
- nematode cu fasmide, aparat excretor normal dezvoltat, masculul cu numeroase papile caudale
Ord. Strongylida
- esofagul la adult fara bulb si aparat valvular
- aparatul genital feminin normal dezvoltat
- masculul prevazut cu o bursa caudala sustinuta de coaste

Ord. Rhabditida
- gura fara buze
- esofag cu bulb si aparat valvular
- aparatul genital feminin simplificat
Ord. Ascaridida
- gura, in general, cu 3 buze
Ord. Oxyurida
- esofag cu bulb esofagian musculos

Page 119 of 144

Ord. Spirurida
- mascul fara bursa copulatoare
Subclasa Adenophorea (Aphasmidea)
- nematode fara fasmide, cu aparat excretor redus, masculul cu putine, sau fara papile caudale
Ord. Enoplida (Dioctophymida)
- esofag normal dezvoltat, sau uneori, redus la un tub capilar cu stichosom

Ordinul Strongylida – strongilidoze

1. Strongilidoze respiratorii
2. Strongilidoze digestive

1. Strongilidoze respiratorii
a) La rumegatoare:
-> Dictiocauloza
-> Protostrongilidoze
Principalele nematodoze respiratorii ale rumegatoarelor sunt produse prin parazitismul
strongililor din 2 familii:
-> Familia Dictyocaulidae
- localizati in trahee si bronhii
- la rumegatoarele mari si mici
-> Familia Protostrongylidae
- localizati in bronhiole, alveole si subpleural
- la rumegatoarele mici

Dictiocauloza (bronsita verminoasa, bronho-pneumonie verminoasa; popular: matasica/ata la

plamani)
- asemanatoare ghemurilor de ata
- geohelmintoza enzootica, sezoniera (ploi), afectand indeosebi tineretul rumegatoarelor mici si mari
- boala evolueaza cronic si acut (infestatii masive la tineret)
- cu manifestari clinice respiratorii (traheo-bronsite), uneori si manifestari generale
- produsa de parazitismul stringililor din fam. Dictyocaulidae

Page 120 of 144

- localizati in trahee si bronhii
Principalele specii:
-> Dictyocaulus filaria – ovine, caprine
-> Dictyocaulus viviparus - bovine
(geohelmintoza= ; biohelmintoza= )
^ modul de dezvoltare = exogena

1. Dictyocaulus filaria – paraziteaza in trahee si bronhii – la ovine, caprine

-> este un nematod filiform, de culoare alb-sidefie
-> dimensiuni de 3-8 cm (mascul) si 5-10 cm (femela) lungime si 0,4-0,6 cm latime
-> la nivelul extremitatii anterioare – prezinta gura slab dezvoltata, marginita de 4 buze mici
-> la extremitatea posterioara, masculii prezinta o formatiune caracteristica ordinului Strongylida,
anume bursa caudala:
- data de dilatatia cuticulei la acest nivel, rezultand cei 2 lobi ai bursei, la unele specii intalnindu-se si
un al treilea lob, dorsal. Lobii sunt sustinuti de niste formatiuni rigide, denumite coaste
- la nivelul bursei se afla si organele copulatoare, cei doi spiculi
- dimensiunea si forma spiculilor, alaturi de cele ale lobilor, sunt caracteristice speciei, aceasta fiind
un criteriu de identificare a strongililor. La unele genuri, intre cei 2 spiculi se afla o piesa impara,
numita gubernaculum
Bursa caudala la masculul de Dictyocaulus filaria are un aspect caracteristic:
- forma unei copite de cal (privita din profil)
- coastele de sustinere sunt masive
- cei 2 spiculi de culoare maronie, scurti, grosi, varf recurbat (au forma de cizmulite)
-> Extremitatea terminala a femelei este conica
- orificiul vulvar este situat in regiunea mijlocie a corpului
-> Ouale sunt embrionate in momentul pontei (sunt helminti ovovivipari)
- astfel ca in fecalele animalelor parazitate se intalnesc larvele de stadiul intai (L1)
-> Larvele L1 de Dictyocaulus filaria:
- 500-550 microni/20-25 microni, avand in ultimele 2/3 ale corpului o pigmentatie specifica de
culoare inchisa (brun-negricioasa)
- la extremitatea anterioara prezinta un buton citoplasmatic
- extremitatea posterioara este dreapta si usor conica

2. Dictyocaulus viviparus – paraziteaza in trahee si bronii la rumegatoare mari: bovine, bubaline

Page 121 of 144

- nematod cu corpul subtire si alungit, de culoare alb-sidefie, asemanator cu specia anterioara
- prezinta dimensiuni mai reduse: 4 cm masculul si 6-8 cm femela
- masculul este prevazut cu o bursa caudala mica
- la femela orificiul vulvar este situat in partea posterioara a corpului
-> Larvele de stadiul 1 (L1) de Dictyocaulus viviparus:
- au dimensiuni mult mai mici (280-300 microni/25 microni)
- nu au buton citoplasmatic

Protostrongilidoze
-> Biohelmintoze subacute sau cronice, caracterizate prin tulburari respiratorii si leziuni
granulomatoase in parenchimul pulmonar
- produse de nematode din:
-> Famillia Protostrongylidae – ovine, caprine:
- Protostrongyllus rufescens
- Muellerius capillaris
- Cystocaulus ocreatus
- au dimensiuni mici (1-6 cm), corpul filiform
- masculii prezinta o bursa caudala mica
- femela are orificiul vulvar situat in portiunea terminala a corpului
-> L1 larve de protostrongylide mai mici:
- dimensiuni cuprinse intre 250-400 microni
- corpul nepigmentat
- extremitatea posterioara ascutita si curbata caracteristic
- in functie de specie (aspectul literei S, dublu S)
- aspectul de bucla si continuat cu un spin chitinos

Diagnosticul dictiocaulozei si/sau protostrongilidozelor

1. Diagnosticul la animalele in viata
-> se stabileste prin coroborarea:
- datelor epizootologice
 varsta animalelor afectate, prezenta surselor si conditiilor favorabile infestarii, momentul
aparitiei semnelor clinice s.a.
- cu semnele clinice

Page 122 of 144

  predominant semne respiratorii: tuse, jetaj bilateral etc.
Confirmarea diagnosticului:
-> prin examen coproscopic, utilizand metode larvoscopice
 metoda Vajda, metoda Baermann – ovine si caprine
 metoda Baermann modificata - bovine
Se pun in evidenta larvele:
 L1 de Dictyocaulus sau de stadiul al doilea (L2) de Protostrongylidae
 Larvele sunt mobile (mai ales cele de Dictyocaulus filaria), prezentand caracteristici specifice
descrise anterior
- interpretarea rezultatelor examenului coproscopic se face in functie de nr. de larve gasit si corelat
cu varsta animalelor examinate si starea clinica a acestora
2. Diagnosticul post-mortem (animale moarte/dupa sacrificare)
-> Examen necropsic - se constata leziunile specifice
- focarele de bronhopneumonie, in general cu aspect triunghiular, situate in lobii diafragmatici – in
dictiocauloza
- nodulii galbui-negriciosi si/sau focare gri-galbui, cu aspect slaninos in protostrongilidoza

-> Examen parazitologic – consta in deschiderea arborelui aerofor, pentru recoltarea si identificarea
helmintilor
- sectionarea se face intr-un vas cu apa, incizia pornind de la trahee, apoi de-a lungul brinhiilor si
bronhiolelor, pana la completa deschidere a pulmonilor
- se preseaza apoi pulmonii pentru a antrena in lichidul din vas un numar cat mai mare de helminti,
lichidul putand fi ulterior pus la sedimentat
- colectarea si identificarea parazitilor adulti dupa criterii morfologice descrise
- se pot, de asemenea pune portiuni de pulmon (in special zone cu leziuni) in aparatul Baermann sau
se supun digestiei artificiale, pentru evidentierea formelor larvare din zonele cu leziuni

b) Metastrongilidoza ( la SUINE) – fam. Metastrongylidae

1. Metastrongylus elongatus
- nematod filiform, de culoare albicioasa, avand lungimea de 16-18 mm masculul si 30-42 mm
femela, iar grosimea de 0,2-0,4 mm
- gura slab dezvoltata, prezinta orificiul bucal marginit de 2 buze trilobate
- masculul prezinta o bursa caudala mica, cu cei 2 spiculi foarte lungi si subtiri, prezentand striatiuni
transversale si terminatii cu cate un carlig fiecare

Page 123 of 144

- extremitatea posterioara a femelei este curbata ventral, iar portiunea terminala are forma unui
apendice digitiform
-> Ouale pot fi de 2 tipuri:
- mai mari (70-80 microni), cu coaja groasa mulistratificata, dar neteda
- altele mai mici (45-55 microni) – cu coaja mult mai subtire si discret mamelonata la exterior
- ambele tipuri au un aspect oval, culoarea cenusie si prezinta o larva in interior

2. Metastrongylus pudendotectus
- prezinta aspecte morfologice si dimensiuni asemanatoare speciei anterioare
- masculul avand 16-18 mm, femela 22-35 mm
- masculul are bursa caudala dezvoltata lateral, formand un unghi drept cu axul longitudinal al
corpului, iar spiculii scurti, se termina cu un carlig dublu
- femela, la nivelul extremitatii posterioare, prezinta o expansiune cuticulara care acopera orificiul
vulvar si cel anal, situate apropiat
-> Ouale:
- 55-60 microni lungime, sunt de asemenea embrionate

Diagnosticul metastrongilozei
1. La animalele in viata:
-> coroborarea datelor epizootologice
- sistemul de crestere al animalelor, existenta bolii si a gazdelor intermediare in zona, receptivitatea
maxima a animalelor bolnave
-> cu tabloul clinic
- dominat de semne respiratorii, evolutie cronica
Confirmarea diagnosticului se face prin examen coproscopic:
- efectuand preparate native
- utilizand metode de imbogatire (Willis, Tellemann)
- evidentiindu-se ouale caracteristice
2. Post-mortem:
-> La examenul necropsic se evidentiaza leziunile:
- focare de bronhopneumonie, prezente in special in lobii diafragmatici, mai rar in cei cardiaci si in
mod exceptional in cei apicali
- zone de emfizem vicariat
Examenul parazitologic:

Page 124 of 144

- consta in deschiderea arborelui aerofor si punerea in evidenta a helmintilor
- acest examen se poate face intr-un vas cu apa pentru observarea mai usoara a acestora

c) Singamoza (la PASARI) => Boala cascatului

-> Traheita verminoasa a galinaceelor caracterizata prin accese de sufocare, tuse, emaciere si moarte
-> Boala prezinta importanta deosebita prin mortalitatea ridicata la tineretul aviar parazitat si
incetinirea ritmului de crestere la pasarile trecute prin boala
-> Etiologie:
-> Fam. Syngamidae
-> Syngamus trachea – localizare in trahee
- este un nematod de culoare rosie aprinsa
- cu dimensiuni de 2-6 mm lungime mascul si 5-40 mm femela
- masculul este fixat in permanenta pe femela, de unde si denumirea genului, cuplul avand aspectul
literei „Y”
- capsula bucala este foarte dezvoltata, semisferica, prevazuta cu un inel chitinos marginal, care o
tine in permanenta deschisa, iar in interior prezinta mai multi dinti chitinosi
- bursa caudala a masculului este trunchiata/taiata oblic, iar cei 2 spiculi sunt scurti si subtiri
- femela se termina conic, iar orificiul vulvar este situat in treimea anterioara a corpului
-> Ouale:
- au o forma elipsoida si dimensiuni mari (90-100/50-60 microni)
- bioperculate, iar substanta germinativa este morulata

Diagnostic:
La pasarile in viata
-> se pune prin coroborarea aspectelor epizootologice ale bolii
- sistemul de crestere si varsta la care receptivitatea pasarilor este maxima, aspectul enzootic al bolii
-> cu aspectele clinice
- ciocul deschis, respiratie suieratoare, tuse, gatul intins etc.
Diagnosticul de certitudine se stabileste in urma examenului coproscopic
- utilizand metoda Willis
- evidentiind ouale parazitului
La cadavre – se sectioneaza caile aerofore

Page 125 of 144

- evidentiind helmintii fixati pe peretele traheii, mai rar in bronhii
- in cazul existentei leziunilor pulmonare
= se fac sectiuni ale pulmonului si preparate native ale raclajului, pentru evidentierea formelor
larvare

Strongilidozele digestive

Digestive > respiratorii

- la cele digestive, infestarea se realizeaza cu larvele libere (geohelmintoze); la resp sunt
biohelmintoze
- infestarea se realizeaza mai usor, avand in vedere proprietatile larvelor infestante
- ciclul biologic este direct

Etiologie:
Strongilidoze gastro-intestinale (SGI) la rumegatoare
- sunt geohelmintoze digestive (se realizeaza in mediu dezvoltarea exogena) determinate de
prezenta si dezvoltarea in diverse segmente ale tubului digestiv (cheag, intestin subtire, intestin
gros) la rumegatoare domestice si salbatice, a unor strongilide din fam. Trichostrongylidae,
Strongylidae si Ancylostomidae
- sunt boli sezoniere, evoluand clinic la tineret (cu tulburari digestive, insotite de malnutritie, anemie,
intarzieri in crestere si grave perturbari metabolice). La animalele adulte, infestatiile sunt subclinice,
acestea fiind purtatori de strongili
- specii din 3 familii:
1. Trichostrongylidae -
2. Ancylostomidae – carnivore, 1 rumeg
3. Strongylidae – singura familie intalnita la cabaline (int gros)
- au o prevalenta crescuta, putand avea si o alura enzootica in zonele cu multa umiditate
- au si conditii pentru dezvoltarea exogena; in conditiile tarii noastre, ele prezinta prevalenta
crescuta in anii ploiosi

Page 126 of 144

- SGI sunt foarte importante in special la tineret unde evolueaza clinic, obisnuit cronic, cu tulburari
digestive metabolice si de crestere, in timp ce la adulte, SGI=subclinice, animalele adulte fiind
purtatoare de STRONGILI, CARRIER.

1. Familia Trichostrongylidae (genuri)

-> Haemonchus
-> Ostertagia } CHEAG (a, b, c)
-> Trichostrongylus
-> Cooperia } INT. SUBTIRE (c, d, e)
-> Nematodirus
2. Familia Ancylostomidae
-> Bunostomum -> int. subtire
3. Familia Strongylidae
-> Chabertia
-> Oesophagostomum
In functie de localizare la nivelul tractusului GI:
-> Abomassum (cheag)
-> Intestin subtire
-> Intestin gros

1. Familia Trichostrongylidae (genuri)

-> Haemonchus contortus
-> Ostertagia (Teladorsagia) ostertagi
-> Ostertagia circumcincta
-> Trichostrongylus axei
- Strongilii au in general dimensiuni mici (1-3 cm); ouale de tip strongil, cu dimensiuni medii; greu
de identificat specia pe baza oualor, cu exceptia oualor de nematodirus!

A. SGI – Localizare: abomasum – cheag

-> Haemonchus contortus

-> este nematod de culoare alb-rosietica – asemanator cu un fir de martisor (culoare rezultata
datorita impletirii tubului digestiv de culoare rosie cu aparatul reproducator)

Page 127 of 144

- aceste organe interne se pot vedea prin transparenta cuticulei, mai ales la helmintii proaspeti
-> masculul 15-22 mm; femela 18-30 mm
-> nu are o capsula bucala propriu-zisa, in gura prezentand un dinte ascutit si curbat; de asemenea,
la extremitatile anterioara, care este mai ascutita, la o mica distanta inapoia gurii, pe laturile corpului
se gasesc 2 papile cervicale
-> la extremitatea posterioara:
- Masculul prezinta bursa caudala bine dezvoltata, cu 2 lobi laterali alungiti si un lob dorsal mic,
situat asimetric – orientat catre lobul stang. Spiculii sunt grosi si scurti, de culoare maronie,
terminandu-se cu cate un carlig, intre extremitatile lor proximale existand o formatiune denumita
gubernaculum.
- Femela se termina ascutit, orificiul vulvar este situat in aproprierea extremitatii terminale, fiind
protejat de o expansiune cuticulara numita papila, clapa, clapeta sau apendice supravulvar
(prevulvar)
-> Ovipara: Ouale:
- sunt ovoide
- 70-85/40-50 microni
- substanta germinativa segmentata in momentul pontei (oua morulate)

-> Ostertagia circumcincta:

- nematod mic, subtire, filiform, jumatate din hemonchus
- dimensiunile cuprinse intre 6-8 mm lungime la mascul si 8-12 mm la femela/0,1-0,2 mm
- la nivelul extremitatii anterioare care este mai subtire se afla o cavitate bucala mica si 2 papile
cervicale asimetrice
- mascul: bursa caudala este dezvoltata, fiind alcatuita din 2 lobi laterali si unul dorsal, mai redus; cei
2 spiculi au un aspect particular, fiind dispusi in „V”
- femela: extremitatea posterioara are un aspect particular, prezentand o dilatatie la acest nivel, cu
cateva striatiuni inelare de unde si denumirea speciei (circumcincta). La nivelul extremitatii
posterioare se afla orificiul vulvar, prevazut cu o expansiune cuticulara supravulvara, care uneori
poate lipsi
-> Ouale: de tip strongil: 80-100/40-50 microni (morulate)
- prezinta niste striatiuni inelare

-> Ostertagia ostertagi (la bovine):

- are dimensiuni mai mici fata de specia precedenta
- masculul 3-7 mm, femela 5-9 mm
- vierme subtire, maroniu-roscat, la care se schiteaza o capsula bucala scurta, cilindroida
- la mascul bursa caudala este mult mai mica

Page 128 of 144

- ouale, ovoide, de 65-90 microni

-> Trichostrongylus axei:

- este un nematod foarte subtire, filiform
- dimensiuni: lungime 3-7 mm – mascul si 4-8 mm – femela, iar latimea 0,1 mm
- Mascul:
= bursa caudala are lobii laterali foarte dezvoltati, iar lobul dorsal este mai mic, spiculii fiind inegali
(cel drept mai scurt decat cel stang) si prevazuti cu niste apendice caracteristice
- Femela:
= orificiul vulvar se afla la nivelul portiunii posterioare a corpului, iar extremitatea terminala este mai
ascutita, conica
- Ouale:
= au dimensiuni cuprinse intre 80-110/30-40 microni, cu substanta germinativa segmentata
(morulata)
- Aceasta specie poate fi intalnita si in stomac la CABALINE.

B. SGI – Localizare: intestin subtire

-> Trichostrongylus colubriformis:

- de culoare alb-sidefie
- dimensiuni: 4-5 mm mascul si 5-7 mm femela
- extremitatea anterioara este usor subtiata
- bursa caudala, formata din 3 lobi, prezinta cei 2 spiculi usor inegali
- extremitatea caudala a femelei este ascutita si usor cubata dorsal
- Ouale masoara 80-100/40-50 microni

-> Trichostrongylus vitrinus:

- dimensiuni ca specia anterioara
- masculul prezinta bursa caudala cu lobii laterali dezvoltati, iar spiculii egali si ascutiti
- extremitatea caudala a femelei este puternic curbata dorsal

-> Nematodirus spathiger:

- este un nematod subtire, filiform, de culoare rosie

Page 129 of 144

- 8-15 mm masculul si 12-20 mm femela
- la nivelul extremitatii aterioare prezinta o expansiune cuticulara, prevazuta cu striatii fine,
transversale. Cavitatea bucala mica, prevazuta cu un dinte pe peretele dorsal
- bursa caudala prezinta 2 lobi laterali dezvoltati si unul dorsal, divizat. Spiculii sunt foarte lungi,
depasind mult bursa caudala, fiind uniti terminal printr-o membrana transparenta care are aspectul
unei spatule
- extremitatea posterioara a femelei, la nivelul careia se afla si orificiul vulvar, are portiunea caudala
de forma unui trunchi de con, prevazuta cu un ghimpe chitinos
- ouale au un aspect particular: sunt elipsoidale, avand dimensiuni de 175-260/100-110 microni, iar
substanta germinativa, dispusa central, segmentata continand un numar redus de blastomere.

-> Nematodirus fillicollis:

- dimensiuni asemanatoare (8-15 mm la mascul, 12-20 mm la femela – lungime)
- spiculii sunt uniti cu o membrana care are aspect lanceolat, ascutit
- extremitatea posterioara a femelei este trunchiata si prevazuta cu un spin
- ouale sunt mari, pana la 130-200/70-90 microni, forma elipsoidala, cu un numar redus de
blastomere

-> Cooperia curticei:

- nematod de culoare alb-sidefie; lungime: mascul 4-5 mm, femela 6-8 mm si 0,1 mm latime
- extremitatea anterioara este de obicei spiralata, prezentand la acest nivel o usoara dilatatie
cuticulara, cu fine striatii transversale
- bursa caudala are 2 lobi laterali dezvoltati, iar spiculii sunt scurti si grosi
- orificiul vulvar este situat in apropierea extremitatii terminale caudale
- ouale masoara 60-70/30-32 microni

Familia Ancylostomatidae:
-> Bunostomum trigonocephalum
- nematod de culoare albicioasa sau maronie, dupa hranire
- 12-17 mm lungime masculul si 20-25 mm femela, iar latimea 0,4-0,7 mm
- la nivelul extremitatii anterioare curbata dorsal, prezinta o capsula bucala dezvoltata, de o forma
aproximativ triunghiulara. In interiorul capsulei, prezinta un dinte chitinos (con dorsal), situat pe
peretele dorsal, 2 lame si 2 lantete chitinoase pe peretele ventral
- la Mascul: bursa caudala, de forma unei palnii, prezinta cei 2 lobi laterali mult mai dezvoltati in
lungime, iar lobul dorsal este foarte mic si asimetric. Cei 2 spiculi sunt rasuciti in portiunea lor
mijlocie

Page 130 of 144

- la Femela: orificiul vulvar este situat la mijlocul corpului, iar extremitatea posterioara a femelei se
termina bont
- Ouale: aproximativ 80-85/40-45 microni, morulate

C. SGI – localizare: intestin gros

Familia Strongylidae:
-> Chabertia ovina:
- nematod de culoare albicioasa, uneori rosie (dupa hranire), cu corpul uniform calibrat
- masculul: 10-15 mm, femela: 15-20 mm, latimea: 0,3-0,5 mm
- extremitatea anterioara este usor curbata ventral. Capsula bucala, foarte dezvoltata,
subglobuloasa, prezinta 2 coronule denticulate, marginale
- la Mascul: bursa caudala prezinta lobul dorsal mai dezvoltat decat cei laterali, iar cei 2 spiculi sunt
foarte lungi, de culoare maronie, cu striatiuni transversale
- extremitatea posterioara a femelei se ingusteaza brusc, prezentand un apendice digitiform, curbat
dorsal
- ouale masoara 90-100/50 microni, cu substanta interna morulata

-> Oesophagostomum venulosum:

- un nematod de culoare albicioasa, cu dimensiuni de 11-16 mm masculul si 13-24 mm femela ca
lungime/0,3-0,5 mm grosime
- vezicula cefalica, caracteristica acestui gen este dezvoltata si delimitata posterior de un sant
ventral; inapoia acestuia se afla 2 papule cervicale, posterior esofagului
- capsula bucala, cu un aspect inelar, datorita diametrului transversal mai mare, prezinta la nivelul
orificiului bucal 2 coronule denticulare
- masculul prezinta la nivelul bursei caudale 2 spiculi lungi
- corpul femelei este ingustat terminal
- ouale masoara 70-75/36-40 microni, cu substanta germinativa morulata

-> Oesophagostomum radiatum:

- 14-17 mm masculul si 16-22 mm femela
- prezinta vezicula cefalica foarte dezvoltata, in contrast cu capsula bucala redusa
- masculul prezinta bursa caudala dezvoltata, cu cei 2 spiculi relativ scurti

-> Oesophagostomum columbianum:

Page 131 of 144

- nu prezinta la extremitatea anterioara vezicula cefalica, ci un burelet cu papile
- papile cervicale in spatele santului

Diagnosticul strongilidozelor gastro-intestinale:

- examenul clinic are o valoare orientativa, semnele clinice, preponderent digestive, fiind
necaracteristice si de o intensitate variabila, in functie de gradul infestarii (marimea populatiilor de
strongili)
- datele epidemiologice
- confirmarea prin examenul coproscopic
-> Examenul coproscopic se bazeaza pe:
- Examen macroscopic al fecalelor (modificari de consistenta, mucus prezent s.a.)
- Examen microscopic, ovohelmintoscopic – fecale proaspete
 metoda de flotatie – identificarea oualor de tip stronil
 ouale, ce au dimensiuni in general sub 100 microni, cu o forma ovala, cu cei 2 poli egali, sau la
unele un por usor ingustat, au o coaja subtire, alcatuita din 2 membrane, iar substanta
germinativa este segmentata sub forma unor sferule (blastomere), avand in ansamblu un aspect
morulat
 exceptie: ouale de Nematodirus: prezinta particularitati morfologice, care le fac usor de
identificat
= sunt mai mari (130-260 microni, in functie de specie), cu un aspect elipsoidal, iar substanta
germinativa segmentata, dar cu un numar redus de blastomere (4-8), dispusa central, intre aceasta si
coaja oului, fiind un spatiu liber destul de mare
- Metoda cantitativa – McMaster – determinare OPG (intensitatea infestatiei SGI):
-> un numar mare de oua din preparatul microscopic – sute sau mii/g fecale, coexistand cu semnele
clinice, determina precizarea diagnosticului de strongiloza gastrointestinala
-> un numar redus de oua – animalele respective considerate – purtatoare de strongili
- Coproculturi – culturi karvare: pentru diagnostic etiologic, prin identificarea speciei careia apartin
larvele eclozionate (L3)

-> Post-mortem:
- Necropsie:
= leziuni caracteristice in functie de gradul infestatiei si tipul evolutiei bolii
- gastrita si/sau enterita catarala
- gastrita si sau enterita cronica catarala
- cu prezenta unor leziuni specifice:
= hemoragii punctiforme; ulceratii; noduli produsi de unii strongili sau forme larvare

Page 132 of 144

-> Examen parazitologic al tractusului GI:
- recoltarea helmintilor pentru examinare si identificare morfologica

SGI in int subtire:

-> Nematodirus spathiger:
- striatiuni in partea ant
- ext post: mascul: spiculi uniti cu o memb transparenta cu aspect de spatula la Spathiger si varf de
sageata la fillicollis; la femela: se termina cu un trunchi de con si spin (caudal)

Page 133 of 144

- oul: aspect particular: are dimesniuni mari: x microni, subst germinativa – morulata, nr reduse de
blastomere grupate centra
-> Bunostomum trigonocephalum:
- in ext ant: au capsula bucala dezvoltata usor curbata dorsal
- capsula bucala: aspect triunghiular, interiorul capsulei prezinta un dinte/con dorsal pe peretele
dorsal si 2 lame si 2 lantete pe peretele ventral; sunt hematofage (se prind de peretele
intestinului)
- mascul: bursa caudala cu aspect de palnie si cei 2 spiculi rasuciti in portiunea mijlocie
- femela: ext post se termina bont ?
-> Chabertia ovina
- hematofag
- capsula bucala curbata ventral;
-> Venulosum
- o vezicula cefalica care prezinta particularitati pe baza careuia indentif specia:
-> Radiatum
- 2 expansiuni laterale rotunjite
Diagnostic SGI
- dificil de stabilit
- examen coproscopic, metode ovoscopice; coaja subtire, subst. morulata; nu se pot identifica
speciile pe baza oualor; coproculturi
-> la necropsie leziunile obisnuite:
- hemoragii, ulceratii sau necroze
- noduli numerosi
-> exam parazitologic – recoltare, examinare si identificare strongili

1. Chistul hidatic secundar:

a. Se formeaza in cadrul marelui ciclu echinocococic
b. Se formeaza din chistii hidatici primari
c. Se formeaza din embrionii hexacanti eliberati din ouale de Echinococcus granulosus
ingerate de GI
d. Contine doar vezicule sterile (encefalochistice)
e. Prezinta particularitatea ca implica si canidele – GD a lui Echinococcus granulosus

Page 134 of 144

2. Echinococcus granulosus:
a. Este un teniid nearmat, parazit la carnivore
b. Este un cestod pseudophyilideu parazit in stadiul adult la carnivore, stadiul larvar fiind
chistul hidatic
c. Este un cestod cyclophylideu parazit in stadiul adult la carnivore, stadiul larvar fiind chistul
hidatic
d. Are scolex armat, uter deschis, ouale fiind operculate
e. Are uter inchis, iar ouale au aspect cubic

3. Diphyllobotrium latum:
a. Are scolexul prevazut cu botridii, uterul deschis, iar ouale sunt operculate
b. Este un cestod ce poate atinge 1-2m lungime
c. Este ciclofilideu trixen, avand drept G.I.2 pestii dulcicoli
d. Este un ciclofilideutrixen, cu uterul deschis (prezinta tocostom)
e. Este un pseudofilideu dixen, iar larvele plerocercoide se aflta in gonade si musculatura la
pesti dulcicoli

4. Diphyllobotrium latum:
a. Este ciclofilideu trixen, de dimensiuni medii
b. Are scolex armat si uter deschis
c. Paraziteaza la mamifere si pasari
d. Are scolex armat si uter inchis
e. Este un pseudofilideu trixen, de dimensiuni mari

5. In strongilidozele cardiorespiratorii la carnivore:

a. Angiostrongylus vavsorum paraziteaza in ramificatiile arterei pulmonare, uneori chiar in
artera pulmonara si cordul drept la caine
b. Filaroides paraziteaza in ramificatiile arterei pulmonare, uneori chiar in artera pulmonara
si cordul drept la caine
c. Lumbricidele reprezinta GI pentru majoritatea lor
d. Crenosoma vulpis paraziteaza in ramificatiile arterei pulmonare, uneori chiar in artera
pulmonara si cordul drept la caine
e. Gasteropodele acvatice reprezinta GI pentru majoritatea lor

6. Una dintre urmatoarele situatii NU este valabila in cazul dezvoltarii exogene din ciclul
biologic al nematodelor:
a. Larvele infestante se dezvolta in mediul extern (=libere)
b. Larvele infestante pot ajunge in gazdele paratenice
c. Larvele infestante se dezvolta din cercarii eliberati de gasteropode
d. Larvele infestante se dezvolta intr-o GI
e. Larvele infestante se dezvolta in interiorul oului

7. Hepatita necrotica miliara si pancreatita la cabaline pot fi provocate de:

a. Larvede de strongyloides westeri in migratia lor specifica
b. Larvele Cyatostominelor in dezvoltarea endogena

Page 135 of 144

 c. Larvele de Oesophagodontus robustus
d. Larvele de Chabertia in dezvoltarea endogena
e. Larvele de Strongylus equinus in dezvoltarea endogena

8. Oul cu aspect caracteristic, tip stongil (oval/ellipsoidal, cu blastomere in interior), dar cu

busoane polare la ambele extremitati, permitand identificarea speciei la examenul
coproparazitologic, apartine lui:
a. Strongyloides
b. Syngamus
c. Ancylostoma
d. Nematodirus
e. Metastrongylus

9. Trematodele sunt:
a. Helminti eucelomati nesegmentati
b. Triploblastice acelomate
c. Viermi plati segmentati
d. Helminti cu toate stadiile exogene libere
e. Endoparaziti facultativ, in stadiul adult

10. Una dintre urmatoarele asertiuni referitoare la strongilii cabalinelor este adevarata:
a. Strongilii mari, in stadiul adult, sunt liberi in intestinal gros (cecum, colon), iar stadiile
larvare, in dezvoltarea endogena, prezinta migratii caracteristice
b. Hipobioza larvara, realizata in timpul iernii in dezvoltarea endogena, este caracteristica
strongililor mari
c. Tiflocolitele infiltrative, hemoragice, ulcerative sunt determinate de strongilii mari, in timp
ce filocolota nodulara este determinata de folrmele larvare ale ambelor tipuri de strongili
d. Dezvoltarea exogena la strongilii mari se realizeeaza in interiorul oului, in timp ce la
strongilii mici aceasta se realizeaza in mediul exterior
e. Cyatostominele, in stadiul adult, sunt fixati de mucoasa intestinului gros, iar larvele, in
dezoltarea endogena, se dezvolta intraparietal

11. Bithionoloxid si Oxyclozanid sunt utilizate in tratamentul urmatoarelor parazitoze la

rumegatoare:
a. Amoplocefalidoze si hidatidoza
b. Cenuroza si hidatidoza
c. Cisticercoza si hidatidoza
d. Dicrocelioza si moniezioza
e. Fascioloza si paramfistomoza

12. Una dintre urmatoarele asertiuni NU este adevarata:

a. Angiostrongylus vasorum determina si aspectul caracteristic al pulmonilor, cu suprafata
patata, cu alb si violet (aspect de branza Roquefort)
b. In crenosomoza, leziunile sunt de traheo-bronsita, uneori si bronhopneumonie
c. Aelurostrongylus abstrusus determina noduli mici pulmonari miliari sau proeminent

Page 136 of 144

 subleural, consecutiv confluarii
d. Elurostrongiloza evolueaza la caine
e. Filaroides determina noduli parazitari specifici, cu diamenteru sub 1cm, uneori
pedunculati, in parenchimul pulmonar, obisnuit la bifurcarea traheii sau bronhiei

13. Anoplocefalidele se caracterizeaza prin:

a. Scolex nearmat, ciclu biologic dixen
b. Forme larvare veziculare
c. Scolex armat, ciclu biologic dixen, cu G.I. nevertebrat
d. Scolex armat, uter inchis, oua operculate
e. Scolex nearmat, uter deschis

14. Prosthogonimus este un trematod:

a. Dixen, al carui prezenta este legata de prezenta furnicilor
b. Dixen, al carui prezenta este legata de prezenta furnicilor si lumbricidelor
c. Dixen, ce paraziteaza in aparatul reproducator si Bursa Fabricius la pasari
d. Trixen, ce paraziteaza in aparatul reproducator si Bursa Fabricius la pasari
e. Trixen, al carui prezenta este legata de prezenta lumbricidelor

15. Echinococcus multiocularis:

a. Are drept G.D. carnivorele, iar G.I. ierbivore si rozatoare
b. Are drept G.D. predominant vulpea, iar G.I. rozatoare microtine
c. Are drept G.D. predominant vulpea, iar G.I. ierbivore si omnivore
d. Determina forme larvare specifice localizate in toate organele interne ale G.I.
e. Are drept G.D. felinele iar G.I. ierbivore si rozatoare

16. Corpul trematodelor:

a. Este lipsit de cavitate generala
b. Prezinta o cavitate celomica, prevazuta cu doua foite bazale
c. Este alungit, cel mai adesea filiform
d. Prezinta o cavitate pseudocelomica
e. Prezinta un scolex care poate fi armat sau nearmat

17. Un mililitru de nisip hidatic poate contine aprox.:

a. 200000 protoscolecși
b. 2000 protoscolecși
c. 800 protoscolecși
d. 100000 protoscolecși
e. 400000 protoscolecși

18. Una dintre urmatoarele sintagme NU este adevarata:

a. Anoplocephalidele au scolex inerm si pori genitali marginali
b. Taeniidele au scolex armat si pori genitali simpli, dispusi altern neregulat
c. Formele larvare veziculare (cisticerc&amp; strobilocerc; coenur; echinococ) sunt
determinate de Cyclophylidee

Page 137 of 144

 d. Speciile din familia Dilepididae au scolexul inerm, nearmat
e. Ouale Pseudophylideelor sunt operculate, asematoare celor de trematode

19. Una dintre urmatoarele asertiuni NU este adevarata:

a. Cresterea pepsinogenului plasmatic, exprimand o abomasita, este determinat de strongilii
localizati in cheag, in special Ostertagia
b. Sindromul de anemie este dat in principal de Haemonchus si Bunostomum
c. Oesophagostomum determina o entero-colita nodulara, cu semnificatie patognomonica:
noduli de marimi variabile, dispersati neregulat (uneori peste 3-4/cm2)
d. In infestatiile cu Trichostrongylus axei, boala poate debuta cu manifestari cutanate,
eritem, dermatita, in zonele inferioare (abdomen, membre)
e. Infestatiile masive cu Haemonchus contortus la miei pot avea o evolutie supraacuta, cu
hemoragii gastrice, eliminare de fecale negre, febra, anemie si moartea in 7 zile

20. In tratamentul fasciolozei pot fi utilizate produse din urmatoarele clase:

a. Benzimidazoli, piretrinoizi si ivermectine
b. Derivati salicil-anilici, compusi fenolici si sulfamide
c. Piretrinoizi, benzimidazoli si compusi fenolici
d. Sulfamide, antibiotice si piridinoli
e. Sulfamide, benzimidazoli si formamidine

21. Tabloul morfoclinic ce include semne cutanate, tulburari pulmonare (cu microhemoragii si
edem pulmonar) si tulburari digestive este inregistrat in parazitismul cu:
a. Bunostomum si Strongyloides
b. Strongylus si Uncinaria
c. Ancylostoma si Chabertia
d. Dictyocaulus si Bunostomum
e. Strongyloides si Metastrongylus

22. Una dintre urmatoarele asertiuni este adevarata:

a. Ouale de Chabertia au un aspect particular, putindu-se astfel identifica specia la examenul
coproparazitologic: sunt elipsoidale, masoara 175-270 c si au un numar mic de blastomere
b. Infestarea gazdei in cazul lui Nematodirus este predominant cutanata
c. Ouale de Nematodirus au aspect particular, putindu-se astfel identifica specia la examenul
coproparazitologic: sunt elipsoidale, masoara 175-260 si au un numar mic de blastomere
d. Infestarea in cazul lui Hemonchus si Trichostrongylus se face doar cu oua embrionate
e. Infestarea in cazul lui Bunostomum se face obisnuit cu oua embrionate, dar si cu larve

23. Tabloul clinic caracterizat prin tulburari psihice, motorii si senzoriale, sfarsind adesea cu
moarte, este intalnit in:
a. Fascioloza acuta a bovinelor
b. Fascioloza supraacuta a ovinelor
c. Hidatidoza la bovine si ovine
d. Infestatii masive in moniezioza la ovine
e. Cenuroza la ovine

Page 138 of 144

24. Fasciola hepatica:
a. Este un trematod trixenparazit la rumegatoare, dar si omnivore
b. Prezinta pe corp numerosi spini cuticulari
c. Este un amfistom parazit la rumegatoare, dar si omnivore
d. Este hematofag in stadiul tanar
e. Prezinta o cuticula ciliata

25. Diagnosticul de certitudine pentru strongilidozele respiratorii, la animalele in viata, se

realizeaza prin:
a. Examen ovoscopic in metastrongilidoza
b. Examen ovoscopic in protostrongilidoze
c. Examen ovoscopic in dictiocauloza
d. Examen larvoscopic in singamoza
e. Examen larvoscopic in metastrongilidoza

26. Alegeti varianta corecta:

a. Sindromul pulmonar asmatiform este intalnit in evolutia acuta a protostrongilidozei la
ovine si caprine
b. Tusea este si se mentine uscata pe tot parcursul bolii in dictiocauloza
c. Nodulii pseudotuberculosi (aspectul lezional: pulmon impanat cu alice) sunt intalniti in
dictiocauloza
d. Sindromul pulmonar asmatiform este intalnit in evolutia acuta a dictiocaulozei la bovine,
animale tinere
e. Focarele de bronhopneumonie cronica in protostrongilidoze sunt localizate predominant
in lobii diafragmatici

27. Echinococcus granulosus:

a. Este un teniid ce poate atinge dimensiuni mari (pana la 20cm), parazitand la rumegatoare
b. Are uter inchis, iar ouale (oncosfere) au coaja groasa, continand in interior un embion
hexacant
c. Are scolex armat, uter deschis
d. Are scolex armat, paraziteaza la cabaline
e. Are scolex nearmat, corpul format din 3 proglote, din care ultima ovigera

28. Diphyllobothrium latum:

a. Este un pseudofilideu trixen, avand drept G.I.1 crustacee copepode
b. Este un pseudofilideu dixen, avand drept G.I.2 pesti dulcicoli
c. Scolexul este prevazut cu botridii, iar uterul este inchis
d. Are uterul deschis, iar G.I. este reprezentat de rozatoare
e. Este un pseudofilideu dixen, avand drept G.I. crustacei acvatici

29. Echinococcus granulosus:

a. Este un teniid nearmat, parazit la carnivore

Page 139 of 144

 b. Este un cestod pseudophylideu parazit in stadiul adult la carnivore, stadiul larvar fiind
chistul hidatic
c. Este un cestod cyclophylideu parazit in stadiul adult la carnivore, stadiul larvar fiind chistul
hidatic
d. Are scolex armat, uter deschis, ouale fiind operculate
e. Are uter inchis, iar ouale au aspect cubic

30. Paramphistomum este un: VP1

A) Holostom dixen
B) Amfistom monoxen
C) Monostom dixen
D) Amfistom dixen
E) Distom trixen

31. Evolutii clinicee grave la tineretul bovin si ovin cu pierderea apetitului, polidpsie, diaree
fetida continand paraziti maturi, sunt intalnite in cazul infestatiilor masive in: VP1
A) Anoplocephalidoza la rumegatoare
B) Anoplocephalidoza la cabaline
C) Cestodozele carnivorelor
D) Paramfistomoza
E) Dicrocelioza

32. Larvele plerocercoide se gasesc in: VP1

A) Organele interne in principal la rumegatoare Dar si alte erbivore si omnivore
B) In cavitatea peritoneala si pe ficat la bovine si suine
C) Muscultura la bovine si suine
D) In corpul crustaceelor copeopode
E) In cavitatea corpului, musculatura sau icre la pesti dulcicoli

33. Transmiterea transplacentara si galactogena se poate realiiza in cazul lui: Vp2

A) Strongilus si oesofagostomum
B) Bunostomum si oesofagostomum
C) Haemonchus si bunostomum
D) Ancylostoma si strongyloides spp
E) Hyostrongylus si amydostomum

34. Peritonita cronica la cabaline poate fi provocata de VP2

A) larvele de cyatostominae in migrarea lor specifica:
B) Larvele de strongylusvulgaris in dezv endogena
C) Larvele de strongylus equinus si edentatus in migrarea lor specifica
D) Larvele de oesophagostomumrobustus in dezv lor endogena
E) Larvele de triodontophorus in dezv lor endogena

Page 140 of 144

35. Urmatorul grup include doar specii de nematode ale caror larve infestante pot provoca
modificari cutanate variate, mergand de la eritem, papula pana la dermatite in regiunea
inferioara a corpului VP2
A) Ancylostoma caninum, strongylus edentatus, oesophagostomum venulosum
B) Strongyloides spp, tricostrongylus axei, oesophagodontus robustus
C) Nematodirusspothiger, ancylostoma caninum, strongylus edentatus
D) Bunostomum trigonocephalum, ancylostoma caninum, strongyloides spp
E) Haemonchus contortus, bunostomum triconocephalum, strongylus vulgaris

36. Cestodele sunt: VP1

A) Viermi plati segmentati eucelomati, paraziti obligatoriu
B) Viermi plati pseudocelomati cu ciclu biologic monoxen
C) Viermi plati segmentati parenchimatosi, paraziti obligatoriu
D) Viermi plati cu tub digestiv incomplet
E) Organisme hermafrodite existand si specii dioice

37. Rol esential in lizarea cuticulei oncosferelor de Echinococcus si activarea embrionilor il are:
VP1
A) Secretia salivara
B) Secretia pancreatica
C) Suc gastric
D) Motilitatea intestinala
E) Bila

38. Cestodele:
A) Prezinta organe genitale mascule si femele dispuse in proglote diferite VP1
B) Se hranesc prin pinocitoza la nivelul tegumentului
C) Prezinta un tegument cu structura specifica la nivelul caruia se realizeaza excretia
D) Sunt helmniti pseudocelomati
E) Au aparat digestiv incomplet

39. Dicrocoelium lanceatum este un trematod care: VP1

A) Determina evolutie cronica a bolii cunoscuta ca boala de acumulare
B) Are doua GI reprezentate de un gasteropod acvatic si furnica
C) Are doua GI reprezentate de un gasteropod acvatic si unul terestru
D) Are doua GI reprezentate de un acarian coprofag si furnica
E) Paraziteaza parenchimul hepatic in stadiul tanar iar ca adult in canalele biliare

40. Dipyldium caninum VP1

A) Are rostrum armat iar progletele ovigere contin capsule ovifere cu oua
B) Are rostrum nearmat iar progletele cu pori genitali dubli
C) Are uter deschis iar GI este reprezentat de pureci si paduchi
D) Are uter deschis iar proglotele ovigere prezinta miscari proprii

Page 141 of 144

 E) Are rostrum armat cu 3-4 coroane de carlige iar uterul este deschis

41. Ocluziile sau subocluziile intestinale, manifestari de colica sunt intalnite la miei in infestatia
masiva cu: VP1
A) Fasciolite
B) Strongili gastro intestinali
C) Taeniidae
D) Amfistome
E) Anoplocephalide

42. Cisticercozele musculare ale bovinelor si suinelor sunt produse de formele larvare ale: VP1
A) Diphilobotriidelor
B) Anoplocefalidelor
C) Taeniidelor rumegatoarelor
D) Taeniidelor omului
E) Teniidele carnivorelor

43. Referitor la dezvoltarea exogena a unor strongili ai aparatului respirator este adevarata
varianta: VP1
A) Dezvoltarea exogena la protostrongylidae se realizeaza in GI reprezentate de
lumbricide
B) Dezv exogena la syngamidae se realizeaza in Gi reprez de lumbricide
C) Lumbricidele reprezinta gazde paratenice pentru larvele infestante de syngamidae
D) Dezvoltarea exo la metastrongylidae se realizeaxa in GI reprez de gasteropode
terestre
E) In cazul syngamozei infestarea se realizeaza doar cu oua continand L3 infestant

44. Ouale elarvate se elimina in fecalele gazdei in cazul parazitismului cu: Vp2
A) Syngamus si cyatostomum
B) Oesophagostomum si strongyloides
C) Dyctiocaulus si chabertia
D) Nematodirus si ancylostoma
E) Metastrongylus si strongyloides

45. Specii din familia Plagiorchiidae paraziteaza in: VP1

A) Aparatul digestiv la erbivore
B) Aparatul reproducator si bursa Fabricius la pasari
C) Aparatul reproducator la rumegatoare
D) Aparatul digestiv la carnivore
E) Aparatul digestiv la pasari

46. Triclabendazolul este un derivat benzimidazolic produs special si utilizat pentru VP1

Page 142 of 144

 A) Tratamentul paramfistomozei cu eficacitate de peste 95% indiferent de stadiul de
dezvoltare al fasciolelor
B) Tratamentul cestodozelor aviare cu eficacitate de aproape 100%
C) Tratamentul cestodozelor carnivorelor cu eficacitate de peste 98%
D) Tratamentul fasciolozei cu eficacitate de peste 95% indiferent de stadiul de
dezvoltare al fasciolelor
E) Tratamentul cesstodozelor rumegatoarelor cu eficacitate

47. O proglota ovigera de Echinococcus granulosus contine: VP1

A) Intre 50-100 oua
B) Intre 400-500 protoscolec si dispusi insular
C) Intre 200-800 oua
D) Peste 3000 de protoscolec si dispusi insular
E) Peste 3000 oua

48. Trematodele sunt: Vp1

A) Viermi plati segmentati
B) Helminti acoperiti cu o cuticula chitinoasa in stadiul de adult
C) Helminti parachitinosi pseudocelomati
D) Organisme obligatoriu parazite cel putin in stadiul adult
E) Viermi plati acelomati inelati

49. Echinococcus granulosus: VP1

A) Are G D carnivorele si GI ierbivore si rozatoare
B) Are GD canidele iar GI ierbivore si omnivore
C) Are GD canidele iar GI ierbivore, omnivore si carnivore
D) Are GD felinele iar GI ierbivore si omnivore
E) Are GD carnivorele iar GI ierbivore si omnivore

50. Alegeti varianta corecta: VP2

A) Nodulii pseudotuberculosi (aspect lezional ‚pulmon impanat cu alice) sunt intalniti in
dictiocauloza
B) Tusea este si se mentine uscata pe tot parcursul bolii in dictiocauloza
C) Focarele de bronhopneumonie cronica in protostrongilidoze sunt localizate
predominant in lobii diafragmatici
D) Sindromul pulmonar asmatiform este intalnit in evolutia acuta a dicitiocaulozei la
bovine, animale tinere
E) Sindromul pulmonar asmatiform este intalbit in evolutia acuta a protostrongilidozei
la ovine si caprine

51. Opistorchis felineus

Page 143 of 144

A) Este un trematod intalnit la carnivore, in special la cele hranite cu deseuri
nesterilizate termic
B) Este un trematod trixen parazitand in intestinul subtire la carnivore
C) Este un trematod trixen avand GI gasteropode acvative, pesti dulcicoli
D) Este un trematod dixen avand drept GI pesti de apa dulce
E) Paraziteaza in splina, ficat, pancreas iar eratic si in pulmon

Page 144 of 144