Specialitatea – Medicina Veterinară

Disciplina – Morfopatologie specială

Numărul de întrebări în test - 300

¤Tema01¤
¤Sâmgele necoagulat este caracteristic pentru:¤
¤Antrax¤
¤Listerioză¤
¤Anemie infecţioasă¤
¤Septicemia hemoragică¤

¤Tema01¤
¤Angina hemoragică necrotică la antrax este proprie:¤
¤Porcinelor¤
¤Bovinelor¤
¤Ovinelor¤
¤Cabalinelor¤

¤Tema01¤
¤Carbunculul la antrax este un proces¤:
¤Localizat¤
¤Difuz¤
¤Generalizat¤
¤Mixt¤

¤Tema01¤
¤Splina cepticemică cu ramolismentul pulpei la antrax nu este caracteristică:¤
¤Porcinelor¤
¤Bovinelor¤
¤Ovinelor¤
¤Caprinelor¤

¤Tema01¤
¤Splenomegalia se dezvoltă la:¤
¤Antrax¤
¤Pesta porcină clasică¤
¤Bruceloza¤
¤Leptospiroza¤

¤Tema01¤
¤În antrax la om carbunculii se dezvoltă mai fracvent în:¤
¤Pulmoni¤
¤Piele¤
¤Intestin¤
¤Ganglionii limfatici¤
¤Tema01¤
¤Timpania rumenului la rumegătoare şi meteorismul la cabaline de dezvoltă la:¤
¤Antrax¤
¤Liptospiroză¤
¤Febra aftoasă¤
¤Tuberculoza¤
¤Tema01¤
¤La pasteureloză evoluţia supraacută este proprie formei:¤
¤Septicemice¤
¤Edematoase¤
¤Pectorale¤
¤Mixte¤

¤Tema01¤
¤La pasteureloză evoluţia acută este proprie formei:¤
¤Edematoase¤
¤Septicemice¤
¤Mixte¤
¤Pectorale¤

¤Tema01¤
¤La pasteureloză forma pectorală poate fi:¤
¤Acut sau subacut¤
¤Supraacut¤
¤Numai acut¤
¤Numai subacut¤

¤Tema01¤
¤La care maladie se întâlneşte un edem subcutanat dur?¤
¤Pasteureloza¤
¤Antrax¤
¤Pestă¤
¤Leptospiroză¤

¤Tema01¤
¤Care boală este denumită şi septicemie hemoragică?¤
¤Pasteureloza¤
¤Antraxul¤
¤Boala hemoragică¤
¤Anemia infecţioasă¤

¤Tema01¤
¤Peteşii şi sufuziuni pe epicard întâlnim la:¤
¤Pasteureloză aviară¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Variola aviară¤
¤Tifoza aviară¤

¤Tema01¤
¤Rujetul „alb” evoluiază:¤
¤Supraacut¤
¤Acut¤
¤Subacut¤
¤Cronic¤

¤Tema01¤
¤Eritemul cutanat este propriu:¤
¤Rujetului acut¤
¤Rujetului supraacut¤
¤Rujetului subacut¤
¤Rujetului cronic¤

¤Tema01¤
¤Forma urticariformă este caracteristică:¤
¤Rujetului subacut¤
¤Rujetului supraacut¤
¤Rujetului acut¤
¤Rujetului cronic¤

¤Tema01¤
¤Localizările cutanate, cardiovasculare şi articulare însoţesc rujetul:¤
¤Cronic¤
¤Acut¤
¤Subacut¤
¤Supraacut¤

¤Tema01¤
¤Listerioza la animale se întâlneşte preponderent:¤
¤Iarna şi primăvara¤
¤Toamna şi iarna¤
¤Primăvara şi vara¤
¤Vara şi toamna¤

¤Tema01¤
¤Formele morfoclinice nervoase genitală, oculară, septică şi cardiacă sunt caracteristice:¤
¤Listeriozei¤
¤Leptospirozei¤
¤Rujetului¤
¤Brucelozei¤

¤Tema01¤
¤Icterul se dezvoltă la animale în:¤
¤Leptospirozeă¤
¤Listerioză¤
¤Anemia infecţioasă¤
¤Bruceloză¤

¤Tema01¤
¤Tifoza canină se dezvoltă în:¤
¤Leptospirozeă¤
¤Listerioză¤
¤Pesta canină¤
¤Salmoniloză¤

¤Tema01¤
¤Septicemia cărbunoasă este sinonimul:¤
¤Antraxului¤
¤Cărbunelui emfizematos¤
¤Pasteurelozei¤
¤Salmonelozei¤
¤Tema01¤
¤Dintre păsări mai sensibile la antrax sunt:¤
¤Palmipidele¤
¤Găinile¤
¤Curcile¤
¤Bibilicele¤

¤Tema01¤
¤Dintre păsări mai rezistente la antrax sunt:¤
¤Găinile¤
¤Raţele¤
¤Gâştele¤
¤Porumbeii¤

¤Tema01¤
¤Forma supraacută a antracxului este mai frecventă la:¤
¤Ovine¤
¤Bovine¤
¤Porcine¤
¤Păsări¤

¤Tema01¤
¤Formele acute nu sunt formele principale de manifestare ale antraxului la:¤
¤Porcine¤
¤Taurine¤
¤Cabaline¤
¤Ovine¤

¤Tema01¤
¤Formele septicemice nu sunt formele principale de manifectare ale antraxului la:¤
¤Porcine¤
¤Cabaline¤
¤Ovine¤
¤Тaurine¤

¤Tema01¤
¤Formele septicemice sunt formele principale de manifestare ale antraxului la:¤
¤Ovine¤
¤Porcine¤
¤Carnasiere¤
¤Cabaline¤

¤Tema01¤
¤Formele cronice ale antaxului sunt forme principale la:¤
¤Porcine¤
¤Ovine¤
¤Caprine¤
¤Bovine¤

¤Tema01¤
¤Localizarea faringiană la antrax este proprie:¤
¤Porcinelor¤
¤Ovinelor¤
¤Taurinelor¤
¤Cabalinelor¤

¤Tema01¤
¤Localizarea intestinală la antrax este proprie în primul rând:¤
¤Cabalinelor¤
¤Ovinelor¤
¤Bovinelor¤
¤Carnasierelor¤

¤Tema01¤
¤Localizarea pulmonară la antrax este întâlnită rar la:¤
¤Porcine¤
¤carnasierelor¤
¤Bovine¤
¤Cabaline¤

¤Tema01¤
¤Care formă a antraxului clasic este întâlnită foarte rar?¤
¤Cutanată¤
¤Faringiană¤
¤Intestinală¤
¤Pulmonară¤

¤Tema01¤
¤La care maladie are loc moartea animalului prin asfixie din cauza edemului?¤
¤Pasteureloza¤
¤Salmoneloza¤
¤Antraxul¤
¤Edemul malign¤

¤Tema01¤
¤Pleuropneumonie fibrinoasă cu tendinţă spre necroză se produce în:¤
¤Pasteureloză¤
¤Antrax¤
¤Edemul malign¤
¤Salmoneloză¤

¤Tema01¤
¤Bavterioza care poate apărea şi la miei şi la păsări, iar sporadic la alte specii, esme:¤
¤Rujetul¤
¤Salmoneloza¤
¤Pasteureloza¤
¤Listerioza¤

¤Tema01¤
¤Rujetul la păsări este mai fracvent la:¤
¤Curci¤
¤Găini¤
¤Gâşte¤
¤Porumbei¤

¤Tema01¤
¤Care bacterioză este condiţionată de factorii zooigienici?¤
¤Listerioza¤
¤Salmoneloza¤
¤Pasteureloza¤
¤Leptospiroza¤

¤Tema01¤
¤Care maladie este cunoscută şi ca „boala de siloz”?¤
¤Listerioza¤
¤Leptospiroza¤
¤Pasteureloza¤
¤Salmoneloza¤

¤Tema01¤
¤Principala formă de manifestare a listeriozei este forma:¤
¤Nervoasă¤
¤Genitală¤
¤Oculară¤
¤Septică¤

¤Tema01¤
¤Care formă a listeriozei este relativ rară?¤
¤Cardiacă¤
¤Nervoasă¤
¤Genitală¤
¤Septică¤

¤Tema01¤
¤La care bacterioză a taurinelor, toate formele evolutive sunt însoţite de avorturi şi
mamite?¤
¤Leptospirozа¤
¤Listerioza¤
¤Salmoneloza¤
¤Pasteureloza¤

¤Tema01¤
¤Oftalmia periodică sau recidivantă la leptospiroză este caracteristică:¤
¤Cabalinelor¤
¤Bovinelor¤
¤Ovinelor¤
¤Porcinelor¤

¤Tema01¤
¤La care specie de animale leptospiroza se caracterizează printr-un tablou
lezional lipsit de specificitate?¤
¤Carnasiere¤
¤Cabaline¤
¤Bovine¤
¤Porcine¤

¤Tema01¤
¤Sindromul gastro-enteric se dezvoltă în leptospiroză:¤
¤Carnasierelor¤
¤Bovinelor¤
¤Porcinelor¤
¤Cabalinelor¤

¤Tema02¤
¤Paratifosul viţeilor se referă la:Salmoneloza bovinelor:¤
¤Salmoniloza bovinelor¤
¤Colibacterioza bovinelor¤
¤Gastroenterita infecţioasă a bovinelor¤
¤Streptocociile bovinelor¤

¤Tema02¤
¤Nodului salmonelici se întâlnesc preponderent în.¤
¤Ficat¤
¤Splină¤
¤Rinichi¤
¤Intestine¤

¤Tema02¤
¤Forma supraacută a salmonelozei este:¤
¤Septicemică¤
¤Septicemică sau intestinală¤
¤Intestinală¤
¤Pulmonară¤

¤Tema02¤
¤Forma acută a salmonelozei este:¤
¤Septicemică sau intestinală¤
¤Septicemică¤
¤Intestinală¤
¤Pulmonară¤

¤Tema02¤
¤Forma cronică a salmonelozei este:¤
¤Pulmonară¤
¤Septicemică sau intestinală¤
¤Septicemică¤
¤Intestinală¤

¤Tema02¤
¤Care formă a salmonelozei la bovine este însoţită de mărirea de 5 – 5 ori a
splinei?¤
¤Acută¤
¤Supraacută¤
¤Subacută¤
¤Cronică¤

¤Tema02¤
¤Salmoneloza puilor de găină se mai numeşte:¤
¤Puloroză¤
¤Paratifoză¤
¤Tifoză aviară¤
¤Colibacterioză aviară¤

¤Tema02¤
¤”Ficat bronzat” se întâlneşte la:¤
¤Tifoza aviară¤
¤Puloroză¤
¤Pseudopestă¤
¤Holeră aviară¤

¤Tema02¤
¤Noduli proliferativi în miocard se dezvoltă în:¤
¤Puloroză¤
¤Pseudopestă¤
¤Holeră aviară¤
¤Eimerioză¤

¤Tema02¤
¤Care formă a colibacilozei viţeilor decurge fără diaree?¤
¤Septicemică¤
¤Enterică¤
¤Enterotoxiemică¤
¤Acută¤

¤Tema02¤
¤Streăptocoviile pot fi denumite şi:¤
¤Diplococii¤
¤Salmoneloze¤
¤Colibacterioze¤
¤Tifoze¤

¤Tema02¤
¤Articulaţiile pot fi afectate la:¤
¤Streptococii¤
¤Colibaciloze¤
¤Salmoneloze¤
¤Tifoze¤

¤Tema02¤
¤Care maladie este considerată o adevărată reticuloendotelită bacteriană?¤
¤Salmoneloza¤
¤Antraxul¤
¤Pasteureloza¤
¤Listerioza¤

¤Tema02¤
¤Paratifosul purceilor este cunoscut şi sub denumirea de:¤
¤Salmoneloză¤
¤Colibacterioză¤
¤Gastroenterită infecţioasă¤
¤Diplococoză¤

¤Tema02¤
¤Examenul varioloid este caracteristic salmonelozei:¤
¤Purceilor¤
¤Taurinelor¤
¤Cabalinelor¤
¤Aviare¤

¤Tema02¤
¤Osteomielite, bursite şi orhite purulente se observă în salmoneloza:¤
¤Cabalinelor¤
¤Bovinelor¤
¤Porcinelor¤
¤Ovinelor¤

¤Tema02¤
¤Diareea albă bacilară se dezvoltă în:¤
¤Salmoneloza puilor¤
¤Salmoneloza găinelor adulte¤
¤Colibaciloza păsărilor¤
¤Coriza infecţioasă aviară¤

¤Tema02¤
¤Focarele fibrino-necrotice din salmoneloză se deosebesc prin cantitatea
redusă de fibrină şi necroză mai accentustă de cele din:¤
¤Pestă¤
¤Rujet¤
¤Leptospiroză¤
¤Colibacterioză¤

¤Tema02¤
¤Este însoţită de o bacteriemie masivă la colibailoză viţeilor:¤
¤Forma septicemică¤
¤Forma enterică¤
¤Forma enterotoxiemică¤
¤Izocolileaciloza¤

¤Tema02¤
¤Care formă a colibacilozei voţeilor mai este denumită şi dizenteria viţeilor?¤
¤Enterică¤
¤Septicemică¤
¤Enterotoxiemică¤
¤Izocolileaciloza¤

¤Tema02¤
¤Diareea albă se întâlneşte în:¤
¤Colibaciloza mieilor¤
¤Colibaciloza viţeilor¤
¤Colibaciloza purceilor¤
¤Colibaciloza păsărilor¤

¤Tema02¤
¤Pericardita colibacilară se dezvoltă în:¤
¤Colibaciloza păsărilor¤
¤Colibaciloza viţeilor¤
¤Colibaciloza purceilor¤
¤Colibaciloza mieilor¤

¤Tema02¤
¤Poliartrita infecţioasă a mânjilor se dezvoltă în:¤
¤Streptococia mânjilor¤
¤Colibaciloza mânjilor¤
¤Salmoneloza mânjilor¤
¤Pasteureloza mânjilor¤

¤Tema02¤
¤Omfaloflebita se dezvoltă în:¤
¤Streptococii¤
¤Salmoneloză¤
¤Colibaciloză¤
¤Pasteureloză¤
¤Tema03¤
¤De cărbune emfizematos se îmbolnăvesc mai frecvent:¤
¤Animalele grase¤
¤Animalele slabe¤
¤Animalele tinere¤
¤Animalele bătrâne¤

¤Tema03¤
¤În muşchi la cărbunele emfizematos se dezvoltă:¤
¤Miozite¤
¤Miodistrofii¤
¤Nicroze umede¤
¤Mumificaţii¤

¤Tema03¤
¤Dezvoltarea gangrenei gazoase în muşchi la cărbunele emfizematos depinde
de conţinutul de:¤
¤Glicogen¤
¤Mioglobine¤
¤Grăsimi¤
¤Proteine¤

¤Tema03¤
¤La cărbunele emfizematos cadavrul animalului este:¤
¤Tumefiat¤
¤Deshidratat¤
¤Extenuat¤
¤Edimaţiat¤

¤Tema03¤
¤La cărbunele emfizematos se întâlneşte mai frecvent la vărsta:¤
¤6 luni – 4 ani¤
¤6 luni - 2 ani¤
¤2 ani – 5 ani¤
¤4 ani – 10 ani¤

¤Tema03¤
¤Localizările mai frecvente ale procesului patologic la cărbunele emfizematos
au loc în:¤
¤Muşchii membrelor¤
¤Diafragm¤
¤Cord¤
¤Muşchii netezi¤

¤Tema03¤
¤Endicardită la cărbunele emfizematos se întâlneşte la:¤
¤Viţei¤
¤Eovinele tinere¤
¤Bovinele bătrâne¤
¤La toate vârstele¤

¤Tema03¤
¤Este necesar de diferenţiat cărbunele emfizematos de:¤
¤Edemul malign¤
¤Pasteureloză¤
¤Salmoneloză¤
¤Bradzot¤

¤Tema03¤
¤Care din clostridioze se dezvoltă după rănirea animalelei?¤
¤Edemul malign¤
¤Cărbunele emfizematos¤
¤Bradzotul¤
¤Enterotoxemia anaerobă¤

¤Tema03¤
¤Bradsot înseamnă:¤
¤Moarte fulgerătoare¤
¤Moarte rapidă¤
¤Moarte lentă¤
¤Infecţie intestinală¤

¤Tema03¤
¤La Bradsot este afectat:¤
¤Cheagul¤
¤Rumenul¤
¤Foiosul¤
¤Reţeaua¤

¤Tema03¤
¤Bradsotul se întâlneşte frecvent:¤
¤Pe tot parcursul anului¤
¤Primăvara¤
¤Vara¤
¤Toamna¤

¤Tema03¤
¤Inflamaţia emfizematoasă la bradsot are loc preponderent în:¤
¤Peretele gastric¤
¤Peretele intestinului subţire¤
¤Muşchii scheletului¤
¤Cord¤
¤Tema03¤
¤Diagnosticul diferenţial la bradsot se face faţă de:¤
¤Enterotoxiemia anaerobă¤
¤Edemul malign¤
¤Cărbunele emfizematos¤
¤Salmoneloză¤

¤Tema03¤
¤Boala „rinichiului moale” se întâlneşte la:¤
¤Enterotoxiemia anaerobă¤
¤Dezinteria anaerobă¤
¤Bradsot¤
¤Edemul malign¤

¤Tema03¤
¤La enterotoxiemia anaerobă a ovinelor clostridiile elaborează foate multe
toxine în:¤
¤Inntestinul subţire¤
¤Intestinul gros¤
¤Stomac¤
¤În tot tractul intestinal¤

¤Tema03¤
¤Care din clostridioze este însoţită de encefalopatie?¤
¤Enterotoxiemia anaerobă¤
¤Cărbunele emfizematos¤
¤Edemul malign¤
¤Bradsotul¤

¤Tema03¤
¤De cărbune emfizematos se îmbolnăvesc foarte rar:¤
¤Porcinelor¤
¤Bovinelor¤
¤Ovinelor¤
¤Caprinelor¤

¤Tema03¤
¤Tumefacţii edematoase în ţesutul conjunctiv subcutanat se dezvoltă în:¤
¤Cărbunele emfizematos¤
¤Antrax¤
¤Pasteureloză¤
¤Salmoneloză¤
¤Tema03¤
¤Enterita necrozantă infecţioasă a purceilor este sinonimul:¤
¤Gastroenteritei infecţioase a purceilor¤
¤Salmonelozeipurceilor¤
¤Edemului maling al purceilor¤
¤Colibacilozei purceilor¤

¤Tema03¤
¤Abmazită şi jejunită la animale se întâlneşte în clostridioza:¤
¤Enterotoxiemia anaerobă¤
¤Cărbunele emfizematos¤
¤Bradsotul¤
¤Edemul maligm¤

¤Tema03¤
¤Enterita hemoragică acută este sinonimul:¤
¤Enterotoxiemiei anaerobe a viţeilor¤
¤Enterotoxiemiei anaerobe a oilor¤
¤Enterotoxiemiei păsărilor¤
¤Bradsotului¤

¤Tema03¤
¤Enterita necrotică a puilor este sinonimul:¤
¤Enterotoxiemiei păsărilor¤
¤Pulorozei¤
¤Salmonelozei păsărilor¤
¤Colibacilozei păsărilor¤

¤Tema03¤
¤Gastromicoza ovină mai poate fi denumită şi::¤
¤Bradsot¤
¤Enterotoxiemie anaerobă¤
¤Gastroenterită infecţiuoasă¤
¤Dizenterie anaerobă¤

¤Tema03¤
¤Bradsotul are o frecvenţă mai înaltă la:¤
¤Miei¤
¤Oile adulte¤
¤Oile bătrâne¤
¤Animalele de toate vârstele¤

¤Tema03¤
¤Gangrena gazoasă endogenă este edemului:¤
¤Edemului malign¤
¤Cărbzunelui emfizematos¤
¤Enterotoxiemiei anaerobe¤
¤Bradsotului¤

¤Tema03¤
¤Clostridioza favorizata de traumatisme puternice se numeşte:¤
¤Edem malign¤
¤Bradsot¤
¤Cărbune emfizematos¤
¤Enterotoxiemie anaerobă¤

¤Tema04¤
¤Sunt rezistente la tuberculoză:¤
¤Cabalinele¤
¤Omul¤
¤Bovinele¤
¤Păsările¤

¤Tema04¤
¤În tuberculi se dezvoltă o necrouă¤
¤Uscată¤
¤Umedă¤
¤Gangrenă¤
¤Alergică¤

¤Tema04¤
¤Tuberculi productivi se dezvoltă la animalele:¤
¤Ce rezistenţă mare la infecţie¤
¤Cu rezistenţă mică la infecţie¤
¤Cu imunitate mică la infecţie¤
¤Fără sensibilitate la agent¤

¤Tema04¤
¤Tuberculoza invelişurilor seroase se numaşte¤
¤Perlată¤
¤Cavernoasă¤
¤Zenker¤
¤Cazenoasă¤

¤Tema04¤
¤Tuberculii alterativi se dezvolă la animalele¤
¤Fără imunitate la infecţie¤
¤Cu imunitate mare la infecţie¤
¤Cu imunitate mică la infecţie¤
¤Fără sensibilitate la agent¤

¤Tema04¤
¤Care organ la păsări nu este afectat la tuberculoză:¤
¤Ganglionii limfatici¤
¤Oasele¤
¤Oviductele¤
¤Intestinele¤

¤Tema04¤
¤Diagnosticul diferenţial la tuberculoză este realizat fată de:¤
¤Helmintoze¤
¤Paratuberculoză¤
¤Salmineloză¤
¤Bruceloză¤

¤Tema04¤
¤Nu se îmbolnăvesc de paratuberculoză¤
¤Cabalinele¤
¤Bovinele¤
¤Ovinele¤
¤Caprinele¤

¤Tema04¤
¤Care boală este cunoscută sub numele de boala Johne:¤
¤Paratuberculoza¤
¤Pesta canină¤
¤Stahibotriotoxicoza¤
¤Bradsotul¤

¤Tema04¤
¤Se caracterizează prin enterită hiperplastică granulomatoasă:¤
¤Paratuberculoza¤
¤Bradsotul¤
¤Salmoneloza¤
¤Gastroenteritele virotice¤

¤Tema04¤
¤Intestinul are aspectul unui tub de cauciuc la:¤
¤Paratuberculoza¤
¤Gastroenteritele virotice¤
¤Salmoneloza¤
¤Bradsotul¤

¤Tema04¤
¤Granuloame miliare în uter la bruceloză dezvoltă:¤
¤Ovinele¤
¤Bovinele¤
¤Cabalinele¤
¤Caninele¤

¤Tema04¤
¤”Rinichiul alb pestriţ” la bruceloză se întâlneşte la:¤
¤Tineretul bovin¤
¤Bovinele adulte¤
¤Avartoni¤
¤Porcine¤

¤Tema04¤
¤Mucoasa intestinului are un aspect cerebriform la:¤
¤Paratuberculoză¤
¤Bradsot¤
¤Salmoneloză¤
¤Gastroenterite virotice¤

¤Tema04¤
¤Difteria viţeilor se dezvoltă la:¤
¤Necrobaciloză¤
¤Bruceloză¤
¤Paratuberculoză¤
¤Pasteureloză¤

¤Tema04¤
¤La taote speciile de mamifere şi păsări se întâlneşte:¤
¤Tuberculoza¤
¤Pasteureloza¤
¤Colibaciloza¤
¤Salmoniloza¤

¤Tema04¤
¤Calcificarea granulomului la tuberculoză se observă, mai ales la:¤
¤Taurine¤
¤Cabaline¤
¤Porcune¤
¤Păsări¤

¤Tema04¤
¤Forma fungoasă şi ulceroasă este caracteristică:¤
¤Tuberculozei traheei şi bronhiilor¤
¤Tuberculozei seroaselor¤
¤Tuberculozei mamare¤
¤Tuberculozei ficatului¤
¤Tema04¤
¤Cazeificarea radiară se dezvoltă în tuberculoza:¤
¤Rinichilor¤
¤Ficatului¤
¤Seroaselor¤
¤Traheei şi bronhiilor¤

¤Tema04¤
¤Este foarte rar semnalată tuberculoza:¤
¤Cabalinelor¤
¤Carnasierelor¤
¤Porcinelor¤
¤Bovinelor¤

¤Tema04¤
¤Paratuberculoza este boala infecţioasă cronică a:¤
¤Rumegătoarelor¤
¤Porcinelor¤
¤Cabalinelor¤
¤Carnasierelor¤

¤Tema04¤
¤Experimental paratuberculoza a fost reprodusă şi la:¤
¤Porcine¤
¤Bovine¤
¤Ovine¤
¤Carnasiere¤

¤Tema04¤
¤La care animale bruceloza se manifectă prin inflamaţii ale burselor
tendinoase sau articulare?¤
¤Cabaline¤
¤Bovine¤
¤Ovine¤
¤Suine¤

¤Tema04¤
¤Prima localizare morvoasă sânt:¤
¤Pulmonii¤
¤Ficatul¤
¤Pielea¤
¤Cordul¤
¤Tema04¤
¤Periostite şi osteite se dezvoltă în:¤
¤Actinomicoză¤
¤Bruceloză¤
¤Tuberculoză¤
¤Morvă¤

¤Tema05¤
¤Leucozele sunt mai frecvente la:¤
¤Păsări¤
¤Taurine¤
¤Carnasiere¤
¤Porcine¤

¤Tema05¤
¤Dintre mamifere leucozele sunt cele mai frecvente la:¤
¤Taurine¤
¤Carnasiere¤
¤Porcine¤
¤Cabaline¤

¤Tema05¤
¤Dintre mamifere leucozele sunt mai rar întâlnite la:¤
¤Ovine¤
¤Cabaline¤
¤Porcine¤
¤Carnasiere¤

¤Tema05¤
¤Leucoza sporadică la bovine este caracteristică, în primul rând, pentru:¤
¤Animalele tinere¤
¤Animalele adulte¤
¤Animalele bătrâne¤
¤Animalele de toate vârstele¤

¤Tema05¤
¤Macroscopic, aspectele morfopatologice din boala lui Marek sunt foarte
asemănătoare cu cele din:¤
¤Leucoza limfoidă¤
¤Leucoza mieloidă¤
¤Leucoza eritroidă¤
¤Limfoblastoză¤

¤Tema05¤
¤Neurolimfomatoza se dezvoltă în:¤
¤Boala lui Marek¤
¤Leucoza limfoidă¤
¤Leucoza mieloidă¤
¤Leucoza eritroidă¤

¤Tema05¤
¤Oculolimfomatoza se dezvoltă în:¤
¤Boala lui Marek¤
¤Leucoza limfoidă¤
¤Leucoza mieloidă¤
¤Leucoza eritroidă¤

¤Tema05¤
¤Formaţiuni tumorale ale diferitelor ţesuturi şi organe întâlnim la:¤
¤Forma acută a bolii Marek¤
¤Forma clasică a bolii Marek¤
¤Neurolimfomatoză¤
¤Oculolimfomatoză¤

¤Tema05¤
¤Cea mai frecventă leucoză la animale este:¤
¤Leucoza enzootică¤
¤Reticuloendotelioza¤
¤Timoma¤
¤Mieloleucoza¤

¤Tema05¤
¤La leucoza enzootică cel mai frecvent se efectuiază:¤
¤Ganglionii limfatici¤
¤Splina¤
¤Măduva osoasă hematogenă¤
¤Ficatul¤

¤Tema05¤
¤O mărire difuză a organelor are loc în:¤
¤Leucoze¤
¤Sarcome¤
¤Carcinome¤
¤Hemongiome¤

¤Tema05¤
¤Splina atinge 1m în lungime la:¤
¤Leucoză¤
¤Pestă¤
¤Salmoneloză¤
¤Pasteureloză¤
¤Tema05¤
¤Leucoza care poate evolua sporadic se numeşte:¤
¤Leucoză juvenilă¤
¤Leucoză enzootică¤
¤Leucoză eritroidă¤
¤Timomă¤

¤Tema05¤
¤Nu poare evalua sporadic leucoza:¤
¤Enzootică¤
¤Juvenilă¤
¤Temică¤
¤Cutanată¤

¤Tema05¤
¤Nu se referă la virozele tumorigene:¤
¤Hemosporidiozele¤
¤Mixomatoza iepurilor¤
¤Leucozele aviare¤
¤Leucozele mamiferelor¤

¤Tema05¤
¤Gazdele naturale ale virusului Bolii Marek sunt:¤
¤Găinile¤
¤Raţele¤
¤Gâştele¤
¤Lebedele¤

¤Tema05¤
¤Dereglările de vedere la păsări se produc la:¤
¤Forma clasică a bolii Marek¤
¤Forma acută a bolii Marek¤
¤Forma subacută a bolii Marek¤
¤Forma cronică a bolii Marek¤

¤Tema05¤
¤Localizări nervoase la păsări se produc la:¤
¤Forma clasică a bolii Marek¤
¤Forma acută a bolii Marek¤
¤Forma cronică a bolii Marek¤
¤Forma subacută a bolii Marek¤

¤Tema05¤
¤Formaţiuni tumorale la păsări se produc la:¤
¤Forma clasică a bolii Marek¤
¤Forma acută a bolii Marek¤
¤Forma cronică a bolii Marek¤
¤Forma subacută a bolii Marek¤

¤Tema06¤
¤Viroza comună tuturor speciilor este:¤
¤Rabia¤
¤Boala lui Aujesky¤
¤Febra aftoasă¤
¤Boala de Teschen¤

¤Tema06¤
¤Tabloul necropsic este lipsit de specificitate la:¤
¤Rabie¤
¤Boala Aujesky¤
¤Febra aftoasă¤
¤Tuberculoză¤

¤Tema06¤
¤Paralizia bullară infecţioasă este sinonimul:¤
¤Bolii Aujesky¤
¤Rabiei¤
¤Pestei canine¤
¤Bolii Teschen¤

¤Tema06¤
¤Pseudoturbarea este sinonimul:¤
¤Bolii Aujesky¤
¤Rabiei¤
¤Bolii Teschen¤
¤Pestei canine¤

¤Tema06¤
¤Encefalita infecţioasă este sinonimul:¤
¤Bolii Aujesky¤
¤Rabiei¤
¤Pestei canine¤
¤Parvovirozei intestinale¤

¤Tema06¤
¤Pruritul în boala Aujesky lipseşte la:¤
¤Porcine¤
¤Bovine¤
¤Ovine¤
¤carnasiere¤

¤Tema06¤
¤Rozătoarele joacă un rol important în răspândirea:¤
¤Bolii Aujesky¤
¤Rabiei¤
¤Pestei canine¤
¤Parvovirozei intestinale¤

¤Tema06¤
¤Diferenţierea variolei are loc faţă de:¤
¤Necrobacterioză¤
¤Rabiei¤
¤Boala Aujesky¤
¤Pesta canină¤

¤Tema06¤
¤Leziuni macroscopice nespecifice sunt caracteristice:¤
¤Rabiei¤
¤Bolii Ayjesky¤
¤Variolei¤
¤Tuberculozeo¤

¤Tema06¤
¤Pentru rabie, pesta canină, boala Ayjesky şi boala teşen le este proprie:¤
¤Encefalita nepurulentă¤
¤Encefalita purulentă¤
¤Pruritul¤
¤Virusul neurotrop¤

¤Tema06¤
¤Anhidremia (îndesirea sângelui) este caracteristică:¤
¤Rabiei¤
¤Bolii Ayjesky¤
¤Pestei canine¤
¤Bolii Teşen¤

¤Tema06¤
¤Exicoza pielii şi a învelişurilor seroase se dezvoltă la:¤
¤Rabie¤
¤Boala Ayjesky¤
¤Pesta canină¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema06¤
¤O stază venoasă generală se instalează în mucoase şi organe parenchima-
toase la:¤
¤Rabie¤
¤Boala Ayjesky¤
¤Pesta canină¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema06¤
¤Stomac gol ori plin cu obiecte străine este caracteristic:¤
¤Rabiei¤
¤Bolii Ayjesky¤
¤Pestei canine¤
¤Bolii Teşen¤

¤Tema06¤
¤Panoftalmia purulentă se dezvoltă la:¤
¤Pesta canină¤
¤Rabie¤
¤Boala Ayjesky¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema06¤
¤Bronhopneumonia cataral-purulentă se întâlneşte la:¤
¤Pesta canină¤
¤Rabie¤
¤Boala Ayjesky¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema06¤
¤Distrofia granulară şi lipidică în ficat, rinichi şi miocard este caracteristică?¤
¤Pestei canine¤
¤Rabiei¤
¤Bolii Ayjesky¤
¤Bolii Teşen¤

¤Tema06¤
¤Erupţii cutanate au loc în:¤
¤Pesta canină¤
¤Rabie¤
¤Boala Ayjesky¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema06¤
¤Prurit şi leziuni cutanate întâlnite la:¤
¤Boala Ayjesky¤
¤Pesta canină¤
¤Rabie¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema06¤
¤Procesul patologic variolic are o consecutivitate:¤
¤Rozeolă, papulă, veziculă, pustulă, crustă¤
¤Rozeolă, veziculă, papulă, pustulă, crustă¤
¤Papulă, rozeolă, veziculă, pustulă, crustă¤
¤Rozeolă, pustulă, papulă, veziculă, crustă¤

¤Tema06¤
¤Variola hemoragică („neagră”) nu este caracteristică:¤
¤Bovinelor¤
¤Porcinelor¤
¤Ovinelor¤
¤Omului¤

¤Tema06¤
¤La variola aviară sunt caracteristici:¤
¤Corpusculii Bolingher¤
¤Corpusculii Paşen¤
¤Corpusculii Gvarnieri¤
¤Corpusculii Babeş-Negri¤

¤Tema06¤
¤Forma difteroidă a variolei este caracteristică:¤
¤Păsărilor¤
¤Ovinelor¤
¤Bovinelor¤
¤Porcinelor¤

¤Tema07¤
¤Modificările vasculare sunt primare, iar leziunile organelor sunt secundare
la:¤
¤Pesta porcină¤
¤Febra aftoasă¤
¤Rabie¤
¤Variolă¤

¤Tema07¤
¤Erupţii varioloide întâlnim la:¤
¤Pesta porcină¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Boala Teschen¤
¤Salmoneloză¤

¤Tema07¤
¤Pesta porcină estafricană este sinonimul:¤
¤Pestei porcine africante¤
¤Pestei porcine clasice¤
¤Salmonelozei¤
¤Boalii Teschen¤

¤Tema07¤
¤Ţesutul hematopoietic şi limfoid este afectat la:¤
¤Pestei porcine africante¤
¤Pestei porcine clasice¤
¤Pasteureloză¤
¤Boalii Teschen¤

¤Tema07¤
¤Boala Doil şi hacings este sinonimul:¤
¤Gastroenteritei transmisibile¤
¤Pestei porcine clasice¤
¤Pestei porcine africane¤
¤Dizenteriei virotice¤

¤Tema07¤
¤Diareea virotică mai este cunoscută şi sub denumirea:¤
¤Gastroenteritei transmisibile¤
¤Pestei porcine africane¤
¤Dizenteriei virotice¤
¤Pestei porcine clasice¤

¤Tema07¤
¤În encefol pot fi depistate „manşoane” lifocitare perivasculare la:¤
¤Gastroenterita transmisibilă¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Dizenteria virotică¤
¤Pesta porcină clasică¤

¤Tema07¤
¤Tiflo-colită necrotică se produce în:¤
¤Gastroenterita transmisibilă¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Dizenteria virotică¤
¤Pesta porcină clasică¤

¤Tema07¤
¤Leziuni şterse, nespecifice la pesta porcină se întâlnesc în forma:¤
¤Supraacută¤
¤Acută¤
¤Subacută¤
¤Cronică¤

¤Tema07¤
¤La pesta porcină limfadenita hemoragică cu marmorare se întâlneşte la
forma:¤
¤Acută¤
¤Supraacută¤
¤Subacută¤
¤Cronică¤

¤Tema07¤
¤La pesta porcină infarcte hemoragice splenice se întâlnesc la forma:¤
¤Acută¤
¤Supraacută¤
¤Subacută¤
¤Cronică¤

¤Tema07¤
¤La pesta porcină rinichii au aspectul „oului de curcă” la forma:¤
¤Acută¤
¤Supraacută¤
¤Subacută¤
¤Cronică¤

¤Tema07¤
¤”Butonii pestoşi” se dezvoltă în pesta porcină la?¤
¤Forma complicată cu salmoneloză¤
¤Forma complicată cu pasteureloză¤
¤Forma supraacută¤
¤Forma acută¤

¤Tema07¤
¤Conjunctivită mucopurulentă se dezvoltă în pesta porcină la:¤
¤Forma acută¤
¤Forma supraacută¤
¤Forma complicată cu salmoneloză¤
¤Forma complicată cu pasteureloză¤

¤Tema07¤
¤Colita şi tiflita difteroidă se dezvoltă în pesta porcină la:¤
¤Forma complicată cu salmoneloză¤
¤Forma complicată cu pasteureloză¤
¤Forma acută¤
¤Forma supraacută¤

¤Tema07¤
¤Pneumonie fibrino-hemoragică se dezvoltă în pesta porcină la:¤
¤Forma complicată cu pasteureloză¤
¤Forma complicată cu salmoneloză¤
¤Forma supraacută¤
¤Forma acută¤

¤Tema07¤
¤Pneumonie fibrino-hemoragică se dezvoltă în pesta porcină la:¤
¤Forma complicată cu pasteureloză¤
¤Forma complicată cu salmoneloză¤
¤Forma acută¤
¤Forma supraacută¤

¤Tema07¤
¤Sub numele de boala lui Montgomery este cunoscută:¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Pesta porcină clasică¤
¤Gastroenterita transmisibilă¤
¤Pesta canină¤

¤Tema07¤
¤Splina septicemică întâlnim la:¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Pesta porcină clasică¤
¤Gastroenterita transmisibilă¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema07¤
¤Ganglionii limfatici sunt măriţi de 2-4 ori în:¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Pesta porcină clasică¤
¤Gastroenterita transmisibilă¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema07¤
¤Necroza difuză a ţesutului limfoid are loc în:¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Pesta porcină clasică¤
¤Gastroenterita transmisibilă¤
¤Boala Teşen¤
¤Tema07¤
¤La care boală peretele intestinal este foarte subţire şi aminteşte un
pergament?¤
¤Gastroenterita transmisibilă¤
¤Pesta porcină clasică¤
¤Pesta porcină africană¤
¤Boala Teşen¤

¤Tema07¤
¤Pareza enzootică este sinonimul:¤
¤Bolii Teşen¤
¤Pestei porcine clasice¤
¤Pestei porcine africane¤
¤Edemului malign¤

¤Tema07¤
¤Forma benignă a febrei aftoase este proprie:¤
¤Animalelor adulte¤
¤Animalelor tinere¤
¤Animalelor bătrâne¤
¤Animalelor slabe¤

¤Tema07¤
¤Forma malignă a febrei aftoase este proprie:¤
¤Animalelor tinere¤
¤Animalelor adulte¤
¤Animalelor bătrâne¤
¤Animalelor nou-născute¤

¤Tema07¤
¤Forma benignă a febrei aftoase are localizare:¤
¤Bucală¤
¤Digestivă¤
¤Respiratorie¤
¤Cardiacă¤

¤Tema07¤
¤Forma malignă a febrei aftoase are localizare:¤
¤Cardiacă¤
¤Bucală¤
¤Podală¤
¤Mamară¤

¤Tema07¤
¤Miocardita alterativă produce:¤
¤Febra aftoasă¤
¤Pesta bovină¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Diareea virotică¤

¤Tema07¤
¤Mastita catarală produce:¤
¤Febra aftoasă¤
¤Pesta bovină¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Diareea virotică¤

¤Tema08¤
¤La febra aftoasă benignă se referă:¤
¤Localizarea predominant podală¤
¤Localizarea predominant digestivă¤
¤Localizarea predominant respiratorie¤
¤Localizarea predominant cardiacă¤

¤Tema08¤
¤La febra aftoasă benignă se referă:¤
¤Localizarea predominant mamară¤
¤Localizarea predominant cardiacă¤
¤Localizarea predominant respiratorie¤
¤Localizarea predominant digestivă¤

¤Tema08¤
¤La febra aftoasă benignă se referă:¤
¤Localizarea predominant respiratorie¤
¤Localizarea predominant bucală¤
¤Localizarea predominant podală¤
¤Localizarea predominant mamară¤

¤Tema08¤
¤La febra aftoasă benignă se referă:¤
¤Localizarea predominant cardiacă¤
¤Localizarea predominant podală¤
¤Localizarea predominant mamară¤
¤Localizarea predominant bucală¤

¤Tema08¤
¤Hematuria la bovine se întâlneşte în:¤
¤Pesta bovină¤
¤Diareea virotică¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Rinotraheita infecţioasă¤

¤Tema08¤
¤Vulvo-vaginita infecţioasă este sinonimul:¤
¤Rinotraheitei infecţioase¤
¤Pestei bovine¤
¤Febrei catarale maligne¤
¤Diareei virotice¤

¤Tema08¤
¤Se efectuiază ochii, S.N.C şi baza coarnelor la:¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Rinotraheita infecţioasă¤
¤Diareea virotică¤
¤Pesta bovină¤

¤Tema08¤
¤Pneumoenterita viţeilor este cunoscută sub denumirea de:¤
¤Diareea virotică¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Pesta bovină¤
¤Rinotraheita infecţioasă¤

¤Tema08¤
¤Stomatita necrotică ulcero-erozivă se dezvoltă la:¤
¤Pesta bovină¤
¤Febra aftoasă¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Pleuropneumiâonia contagioasă¤

¤Tema08¤
¤Necroza şi mutilarea capătului cozii are loc la:¤
¤Pesta bovină¤
¤Pleuropneumiâonia contagioasă¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Febra aftoasă¤

¤Tema08¤
¤Coriza sau rinita gangrenoasă este sinonimul:¤
¤Febrei catarale maligne¤
¤Pesta bovină¤
¤Diareei virotice¤
¤Rinotraheiei infecţioase¤
¤Tema08¤
¤Perforarea corneei poate avea loc la:¤
¤Febrei catarale maligne¤
¤Diareei virotice¤
¤Rinotraheiei infecţioase¤
¤Pesta bovină¤

¤Tema08¤
¤Boala „botului roşu” se referă la:¤
¤Rinotraheiei infecţioasă a bovinelor¤
¤Pesta bovină¤
¤Febra aftoasă¤
¤Febra catarală malignă¤

¤Tema09¤
¤”Febra de mlaştină” este sinonimul maladiei:¤
¤Anemia infecţioasă a ecvinelor¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Pesta bovină¤

¤Tema09¤
¤”Ficatul muscad” se dezvoltă în:¤
¤Anemia infecţioasă a ecvinelor¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Pesta bovină¤

¤Tema09¤
¤Febra recidivantă este caracteristică:¤
¤Anemia infecţioasă a ecvinelor¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Pesta bovină¤

¤Tema09¤
¤Distrofia toxică a ficatului se dezvoltă în:¤
¤Encefalomielita infecţioasă ecvină¤
¤Pesta bovină¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Anemia infecţioasă a ecvinelor¤

¤Tema09¤
¤Miocardita la carnasiere se dezvoltă în:¤
¤Parvoviroza canină¤
¤Rabie¤
¤Jigodie¤
¤Leptospiroze¤

¤Tema09¤
¤Corpusculi-incluziuni în epiteliul criptelor intestinale se întâlnesc în:¤
¤Parvoviroza canină¤
¤Rabie¤
¤Jigodie¤
¤Leptospiroze¤

¤Tema09¤
¤Organele aparatului urinar la câine sunt afectate în:¤
¤Jigodie¤
¤Parvoviroza canină¤
¤Rabie¤
¤Leptospiroză¤

¤Tema09¤
¤Boala câinelor tineri este:¤
¤Jigodia¤
¤Parvoviroza canină¤
¤Rabie¤
¤Enterita virotică a carnasierelor¤

¤Tema09¤
¤Se constată peteşii, sufuziuni, chiar hematoame la:¤
¤Anemia infecţioasă a calului¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Leptispiroză¤
¤Piroplasmoză¤

¤Tema09¤
¤Spenomegalie se dezviltă în:¤
¤Anemia infecţioasă a calului¤
¤Leptispiroză¤
¤Antrax¤
¤Encefalomielita ecvină¤

¤Tema09¤
¤Ficatul este foarte mărit la:¤
¤Anemia infecţioasă a calului¤
¤Antrax¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Leptispiroză¤
¤Tema09¤
¤Hepatita alterativă se dezvoltă în:¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Anemia infecţioasă a calului¤
¤Rabie¤
¤Intoxicaţiile alimentare¤

¤Tema09¤
¤Atrofia şi depigmentarea splinei are loc:¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Rabie¤
¤Intoxicaţiile alimentare¤
¤Anemia infecţioasă a calului¤

¤Tema09¤
¤Encefalita seroasă se dezvoltă în:¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Boala Ayjesky¤
¤Anemia infecţioasă a calului¤
¤Rabie¤

¤Tema09¤
¤Icterul parenchimatos se constată la:¤
¤Encefalomielita ecvină¤
¤Anemia infecţioasă a calului¤
¤Rabie¤
¤Boala Ayjesky¤

¤Tema09¤
¤Boala Carre este sinonimul:¤
¤Jigodiei¤
¤Rabiei¤
¤Parvovirozei canine¤
¤Gastroenterita virală a câinelui¤

¤Tema09¤
¤Conjinctivita sero-purulentă la câine se dezvoltă în:¤
¤Jigodie¤
¤Gastroenterita virală a câinelui¤
¤Rabie¤
¤Parvovirozei canine¤

¤Tema09¤
¤Erupţii cutanate sunt caracteristice:¤
¤Jigodiei¤
¤Parvovirozei canine¤
¤Gastroenterita virală a câinelui¤
¤Rabiei¤

¤Tema09¤
¤Leziuni ale organelor limfoide se dezvoltă în:¤
¤Parvovirozei canină¤
¤Jigodie¤
¤Rabie¤
¤Salmoneloză¤

¤Tema09¤
¤”Boala călcâiului tare” este sinonimul:¤
¤Jigodiei¤
¤Rabiei ¤
¤Parvovirozei canine¤
¤Gastroenteritei virale a câinelui¤

¤Tema10¤
¤Pneumoencefalita păsărilor se referă la:¤
¤Boala Newcastle¤
¤Gripa aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Holera păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Inflamaţia seroasă infecţioasă este sinonimul:¤
¤Bolii Newcastle¤
¤Gripei aviare¤
¤Laringotraheitei infecţioase¤
¤Holerei păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Pasărea bolnavă moare din cauza diferitor paralizii de dereglări ale
centrului respirator la:¤
¤Boala Newcastle¤
¤Gripa aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Holera păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Hiperemia acută de stază şi edem al encefalului deosebit la:¤
¤Boala Newcastle¤
¤Gripa aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Holera păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Peritonita vitelină şi ponta abdominală la păsări se dezvoltă în:¤
¤Bronşita infecţioasă aviară¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Holera aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă a păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Atrofia ovarelor şi oviductelor la păsări are loc la:¤
¤Bronşita infecţioasă aviară¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Holera aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă a păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Nefrita podagrică şi aglomerarea ureterelor cu calculi are loc la:¤
¤Bronşita infecţioasă aviară¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Holera aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă a păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Diareza urică viscerală se produce în:¤
¤Bronşita infecţioasă aviară¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Holera aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă a păsărilor¤

¤Tema10¤
¤Boala de Newcasle se referă la:¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Gripa aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Pasteureloza¤

¤Tema10¤
¤Modificările morfologice la pseudopesta aviară sunt similare cu a:¤
¤Gripa aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Pasteureloza¤
¤Microplasmozei respiratorii¤
¤Tema10¤
¤Inel hemoragic intre stomacul glandular şi muscular la păsări întâlnim la:¤
¤Gripa aviară¤
¤Pasteureloza¤
¤Microplasmozei respiratorie¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤

¤Tema10¤
¤Cloacita hemoragiconecrotică se dezvoltă în:¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Pasteureloza¤
¤Gripa aviară¤
¤Microplasmozei respiratorie¤

¤Tema10¤
¤Butoni difteroizi în intestin se formează la:¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Gripa aviară¤
¤Pasteureloza¤
¤Microplasmozei respiratorie¤

¤Tema10¤
¤Chagurile de sânge pot oblitera traheea la:¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Microplasmozei respiratorie¤
¤Gripa aviară¤

¤Tema10¤
¤Incluziile Seifried în epiteliul mucoasei sunt caracteristice:¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Gripa aviară¤
¤Microplasmozei respiratorie¤
¤Pseudopesta aviară¤

¤Tema10¤
¤Conjunctivita cataro-purulentă se dezvoltă în:¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Microplasmoza respiratorie¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Gripa aviară¤

¤Tema10¤
¤Inflamaţia cataralo-hemoragică a intestinului subţire şi a cloacăi are loc în:¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Gripa aviară¤
¤Microplasmozei respiratorie¤
¤Pseudopesta aviară¤

¤Tema10¤
¤Aparatul respirator la pui şi aparatul genital la găini este efectuat în:¤
¤Bronşita infecţioasă aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă¤
¤Gripa aviară¤
¤Microplasmoza respiratorie¤

¤Tema11¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor trebuie diferenţiată de:¤
¤Pasteureloză¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Pesta bovină¤
¤febra aftoasă¤

¤Tema11¤
¤Cea mai importantă micoplasmosă este:¤
¤Micopasmoza respiratorie aviară¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Pneumonia enzootică a purceilor¤
¤Agalaxia contagioasă a ovinelor¤

¤Tema11¤
¤Pneumonia totală se dezvoltă în:¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Febra catarală malignă¤
¤Pneumonia enzootică a purceilor¤
¤Pasteureloză¤

¤Tema11¤
¤Cea mai veche microplasmoză cunoscută la animale este:¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Pneumonia enzootică a porcinelor¤
¤Microplasmoza păsărilor¤
¤Pesta bovină¤

¤Tema11¤
¤La care maşadie cavitatea pleurală conţine până la 30 litri de exudat:¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Rinotraheita infecţioasă a taurinelor¤
¤Pasteureloza¤
¤Febra catarală malignă a taurinelor¤
¤Tema11¤
¤Depuneri de fibrină, placarde ori „omlete” se depun pe seroase la:¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Pasteureloza¤
¤Febra catarală malignă a taurinelor¤
¤Rinotraheita infecţioasă a taurinelor¤

¤Tema11¤
¤Ţesut de granulaţie cu aderenţe pneumocostale de dezvoltă în:¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Febra catarală malignă a taurinelor¤
¤Rinotraheita infecţioasă a taurinelor¤
¤Pasteureloză¤

¤Tema11¤
¤Pneumonie crupoasă cu îngraşarea septurilor interlobulare are loc în¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Rinotraheita infecţioasă a taurinelor¤
¤Pasteureloză¤
¤Febra catarală malignă a taurinelor¤

¤Tema11¤
¤Sechestre pulmonare şi necroze se întâlnesc la:¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Pasteureloză¤
¤Rinotraheita infecţioasă a taurinelor¤
¤Febra catarală malignă a taurinelor¤

¤Tema11¤
¤Abomazită şi enterită catarală acută se dezilvă în:¤
¤Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor¤
¤Pasteureloză¤
¤Febra catarală malignă a taurinelor¤
¤Rinotraheita infecţioasă a taurinelor¤

¤Tema11¤
¤Inflamaţia fibrinoasă a sacilor aerieni (aerosaculuta) se produce la:¤
¤Microplasmoza respiratorie a păsărilor¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă aviară¤
¤Holera aviară¤

¤Tema11¤
¤Pericardită, perihepatită şi perisplenită fbrinoasă se dezvoltă în:¤
¤Microplasmoza respiratorie a păsărilor¤
¤Holera aviară¤
¤Pseudopesta aviară¤
¤Laringotraheita infecţioasă aviară¤

¤Tema12¤
¤În primul stadiu al stahibotriotoxicozei se dezvoltă:¤
¤Stomatita necrotică¤
¤Leziuni ale măduvei osoase¤
¤Hemoragii întinse ale tractusului digestiv¤
¤Leucopenia¤

¤Tema12¤
¤Stadiul al doilea al stahibotriotoxicozei se caracterizează prin:¤
¤Leziuni ai măduvei osoase¤
¤Stomatita necrotică¤
¤Edeme¤
¤Ulcere¤

¤Tema12¤
¤Ruzariotoxicoza se manifestă prin degenerarea miocardului la:¤
¤Păsări¤
¤Cabaline¤
¤Porcine¤
¤Taurine¤

¤Tema12¤
¤Ruzariotoxicoza se manifestă prin dermatite ale regiunii nazale la: ¤
¤Cabaline¤
¤Porcine¤
¤Păsări¤
¤Taurine¤

¤Tema12¤
¤Forma granulomatoasă este proprie:¤
¤Aspergilozei¤
¤Stahibotriotoxicozei¤
¤Fuzariotoxicozei¤
¤Aflatoxicozei¤

¤Tema12¤
¤Care boală din micoze şi micotoxicoze evoluiază stadial:¤
¤Stahibotriotoxicoza¤
¤Fuzariotoxicoza¤
¤Actinomicoza¤
¤Aspergiloza¤

¤Tema12¤
¤Testul dermonecrotic pe iepure se recomandă în:¤
¤Stahibotriotoxicoza¤
¤Actinomicoza¤
¤Aspergiloza¤
¤Fuzariotoxicoza¤

¤Tema12¤
¤Satratoxinele se produc la micotoxicoza:¤
¤Stahibotriotoxicoza¤
¤Aspergiloza¤
¤Fuzariotoxicoza¤
¤Actinomicoza¤

¤Tema12¤
¤Stomatita urcero-necrotică şi esofagită se dezvoltă în:¤
¤Stahibotriotoxicoza¤
¤Actinomicoza¤
¤Aspergiloza¤
¤Fuzariotoxicoza¤

¤Tema12¤
¤Miceţii care cresc pe furaje, paie şi fân produc:¤
¤Fuzariotoxicoza¤
¤Stahibotriotoxicoza¤
¤Limfagita epizootică¤
¤Aspergiloza¤

¤Tema12¤
¤Pneumomicoza este sinonimul¤
¤Aspergilozei¤
¤Fuzariotoxicozei¤
¤Stahibotriotoxicozei¤
¤Limfagitei epizootice¤

¤Tema12¤
¤Aerosaculita se dezvoltă în:¤
¤Aspergiloză¤
¤Limfagită epizootică¤
¤Fuzariotoxicoză¤
¤Stahibotriotoxicoză¤

¤Tema12¤
¤Osteite şi periostite piogranulomatoase sunt caracteristice.¤
¤Actinomicozei¤
¤Stahibotriotoxicozei¤
¤Limfagitei epizootice¤
¤Fuzariotoxicozei¤

¤Tema13¤
¤Parazitoza care determină o hepatită traumatică este:¤
¤Fascioloza¤
¤Dictiocauloza¤
¤Hidatidoza¤
¤Opistirhoza¤

¤Tema13¤
¤La parazitoze sângele animalului conţine un număr mai mare de:¤
¤Eozinofile¤
¤Neutrofile¤
¤Limfocite¤
¤Monocite¤

¤Tema13¤
¤O patogenitate mai redusă a parazitului o are:¤
¤Dicrocelioza¤
¤Fascioloza¤
¤Hidatidoza¤
¤Opistorhoza¤

¤Tema13¤
¤Exudat abdominal în cantităţi foarte mari se constată în:¤
¤Facsioloză¤
¤Dicrocelioză¤
¤Opistorhoză¤
¤Echinococoză¤

¤Tema13¤
¤Traiecte hemoragice sau hemoragiconecrotice în ficat se dezvoltă în:¤
¤Facsioloză¤
¤Eimerioză¤
¤Dicrocelioză¤
¤Opistorhoză¤

¤Tema13¤
¤Ciroza hipertrofică cu mărirea ficatului în volum se dezvoltă în:¤
¤Facsioloză¤
¤Opistorhoză¤
¤Dicrocelioză¤
¤Eimerioză¤

¤Tema13¤
¤Ciroza atrofică cu micşorarea ficatului în volum se dezvoltă în:¤
¤Facsioloză¤
¤Dicrocelioză¤
¤Eimerioză¤
¤Opistorhoză¤

¤Tema13¤
¤Ficatul conţine hematoame subcapsulare, având aspectul de „ciuruit cu
alice” la:¤
¤Dicrocelioză¤
¤Opistorhoză¤
¤Facsioloză¤
¤Eimerioză¤

¤Tema13¤
¤Boala care contribuie doar la agravarea insuficienţei circulaţiei biliare este:¤
¤Dicrocelioză¤
¤Eimerioză¤
¤Opistorhoză¤
¤Facsioloză¤

¤Tema13¤
¤La care maladie infestaţia se produce prin consumul de furaje ce conţin
furnici purtătoare de metacercari:¤
¤Dicrocelioză¤
¤Opistorhoză¤
¤Facsioloză¤
¤Eimerioză¤

¤Tema13¤
¤O hepatită pronunţată cu fibrozarea canalelor biliare se dezvoltă în:¤
¤Opistorhoză¤
¤Facsioloză¤
¤Eimerioză¤
¤Dicrocelioză¤

¤Tema14¤
¤Acefalociste (vezicule fără scolecşi) se întâlnesc la:¤
¤Bovine¤
¤Ovine¤
¤Porcine¤
¤Om¤

¤Tema14¤
¤Cisticercii sunt localizaţi pe mezenter, peritoneu şi epiploom la:¤
¤Cisticercoza mieilor¤
¤Cisticercoza suinelor¤
¤Cisticercoza taurinelor¤
¤Cisticerciza iepurilor¤

¤Tema14¤
¤Ramolirea substanţei osoase se dezvoltă în:¤
¤Cenuroză¤
¤Hidatidoză¤
¤Cisticercoze¤
¤Ascaridoze¤

¤Tema14¤
¤Care helmintoză mai poate fi denumită şi hidatidoză:¤
¤Echinococza¤
¤Cisticercoza¤
¤Cenuroza¤
¤Ascaridioza¤

¤Tema14¤
¤Nisipul hidatic se dezvoltă în:¤
¤Echinococză¤
¤Cenuroză¤
¤Ascaridioză¤
¤Cisticercoză¤

¤Tema14¤
¤La care helmintoză ficatul taurinelor poate ajunge la 90 kg cu o lăţime de
110 cm?¤
¤Echinococză¤
¤Ascaridioză¤
¤Cisticercoză¤
¤Cenuroză¤

¤Tema14¤
¤Care parazitoză este însoţită atelectazei şi emfizem pulmonar compensator?¤
¤Echinococză¤
¤Cisticercoză¤
¤Cenuroză¤
¤Dictiocauloză¤
¤Tema14¤
¤Cisticeroza la om este produsă de cestoda:¤
¤T. saginata¤
¤T. hitatigena¤
¤T. solium¤
¤Multiceps multiceps¤

¤Tema14¤
¤Cisticercoza hepato-peritoneală este proprie preponderent:¤
¤Porcinelor şi ovinelor¤
¤Bovinelor şi porcinelor¤
¤Bovinelor şi cabalinelor¤
¤Câinelor şi ovinelor¤

¤Tema14¤
¤Cenurii se dezvoltă, preponderent, în:¤
¤Emisfera dreaptă a encefalului¤
¤Emisfera stângă a encefalului¤
¤Cerebel¤
¤Bulbul rahidian¤

¤Tema14¤
¤Tenia Multiceps multiceps provoacă:¤
¤Cenuroza¤
¤Cisticercoza¤
¤Echinococoza¤
¤Opistorhoza¤

¤Tema15¤
¤Procese osteodistrofice de tipul rahitismului şi osteomalaciei se dezvoltă în:¤
¤Ascaridoze¤
¤Cenuroze¤
¤Cisticercoze¤
¤Hidatidoze¤

¤Tema15¤
¤Muşchii cei mai lezaţi în trichineloză sunt:¤
¤Muşchii diafragmului¤
¤Muşchii globilari oculari¤
¤Muşchii inimii¤
¤Muşchii pielii¤

¤Tema15¤
¤Cea mai numeroasă grupă de paraziţi¤
¤Nematodoze¤
¤Trematodoze¤
¤Cestodoze¤
¤Echinococoze¤

¤Tema15¤
¤Hepatita interstiţială multiplă se dezvoltă în:¤
¤Ascaridoza cabalinelor¤
¤Parascaridoza cabalinelor¤
¤Ascaridoza ovinelor¤
¤Ascaridoza aviară¤

¤Tema15¤
¤Pneumonia interstiţială este caracteristică pentru:¤
¤Ascaridoza tineretului taurin¤
¤Ascaridoza suinelor¤
¤Ascaridoza ovinelor¤
¤Ascaridoza aviară¤

¤Tema15¤
¤Bronşita vierminoasă se dezvoltă în:¤
¤Dictiocauloza taurinelor¤
¤Echinococoza taurinelor¤
¤Ascaridoza ovinelor¤
¤Ascaridoza aviară¤

¤Tema15¤
¤Boala cu cea mai mare frecvenţă în sezonul de păşunat cu maximum în luna
iulie este:¤
¤Dictiocauloza taurinelor¤
¤Ascaridoza ovinelor¤
¤Cărbunele emfizematos¤
¤Echinococoza taurinelor¤

¤Tema15¤
¤Bronhopneumonia parazitară este caracteristică pentru:¤
¤Dictiocauloza taurinelor¤
¤Ascaridoza aviară¤
¤Echinococoza taurinelor¤
¤Ascaridoza ovinelor¤

¤Tema15¤
¤Larvele cărui parazit pot trăi până la 30 de ani:¤
¤Trichinela spiralis¤
¤Dictyocaulus viviparus¤
¤Delafondia vulgaris¤
¤Cisticercus bovis¤

¤Tema15¤
¤Necroza Zenker se dezvoltă în următoarea parazitoză:¤
¤Trichineloza¤
¤Cisticercoza¤
¤Dictiocauloza¤
¤Fascioloza¤