Enterotoxiemiile oilor adulte

UDREL CRISTINA
IONELA

CUPRINS
Etiologie
Caractere epizootologice
Patogeneza
Tablou clinic
Tablou anatomopatologic
Diagnostic
Profilaxie
Combatere
Bibliografie

Definiie: Boal toxiinfecioas cu evoluie acut, la oile adulte i tineret, care

sfresc letal.

Etiologie:
- la

adulte - boala este produsa de CLOSTRIDIUM PERFRINGENS tip C

Welchi agni, varietatea paludis;
- la tineretul ovin - boala rinichiului moale este cauzat de CLOSTRIDIUM
PERFRINGENS tip D i tip A.
bacil imobil, neciliat, capsulat, Gram pozitiv, cu spor central sau subterminal,
anaerob, colonizeaz de obicei intestinul;
se descriu 5 tipuri serologice (A,B,C,D,E), pe baza toxinelor majore (alfa,
beta, epsilon, delta), elaborate prin multiplicare;
tipurile B,C,D i A intervin n producerea enterotoxiemiei la oi;
la noi, tipul D este puin rspandit,
tipul C are o toxin letal beta,
tipul A este mprit n dou varieti :
calsic ce produce alfatoxin i
--enterotoxigen produce enterotoxine.

Epidemiologie
boala apare sporadic sau enzootic;
este mai frecventa in anii ploiosi sau cu
vegetatie abundenta
apare la animale bine dezvoltate sau
bine ingrijite, fermentii intestinali
activeaza protoxina => toxina care
actioneaza asupra peretelui intestinal si
determina leziuni in ficat si rinichi.

Receptivitate:
mieii, tineretul i oile adulte;
animalele cu stare bun de ntreinere,
lacome, din rasele de carne i mixte;
enterotoxiemia este mai frecvent la oile
de 1-4 ani, iar boala rinichiului moale la
mieii de 3-8 sptmani;
apar mai frecvent n anii ploioi i
clduroi, cu puni cu ierburi luxuriante

Dinamica:
spontan, ca infecie endogen;
sporadico-enzootic, cu morbiditate
de 10-20% i mortalitate ntre 1030%.
Nu are caracter contagios.

Patogeneza:
- factorii exogeni (alimente n exces) favorizeaz
multiplicarea germenilor din intestin,cu producerea de
toxin mult peste tolerana organismului;
- se produce o insuficien a aciditii gastrice, diminuarea
peristaltismului intestinal ce favorizeaz multiplicarea
excesiv a germenilor n ileon;
- toxinele acioneaz asupra enterocitelor, a pereilor
vasculari locali i n alte organe int rinichi, ficat, creier,
cord.

Tabloul clinic:
perioada de incubaie
de la cteva ore pan la
cteva zile;
evolueaz supraacut,
acut i rar subacut;
In forma supraacut
animalele sunt gsite moarte .
Cele vii prezint colici,
cderi, convulsii i moarte
n cteva minute.

In forma acuta(cea mai frecventa):

abatere , ataxie ,
animalele se lovesc de
obstacole (bajbaiala),
eforturi de
defecare,urinare , diaree
sanguinolenta,febra ,
respiratie dispneica
,decubit lateral sau capul
intins,gura deschisa cu
spumozitati,facies
speriat.
Dupa o scurta agitatie,
urmeaza coma si
moartea prin hipotermie.
Evolutia dureaza 2-4 zile.

In forma subacuta:

- tulburari generale (apetit capricios ,

somnolenta, incetarea rumegarii), tulburari
digestive (defecari , urinari frecvente ,
diaree sanguinolenta), icter , tulburari
nervoase (tremuraturi ).

Tablou anatomaopatologic
Leziunile nu sunt caracteristice.
Cadavrul prezinta membrele in extensie ,spumozitati
sanguinolente,capul in opistotonus.
La deschiderea cadavrului edem gelatinos
subcutanat,lichidul pericardic se gelifica la contactul cu
aerul ,miocard degenerat.
Congestii si hemoragii la nivelul cheagului (abomazita) si la
nivelul intestinului subtire (jejunita), necroza si ulcerarea
intestinala enterita hemoragico necrotica.
Limfonodurile mezenterice hemoragice
Ficatul congestionat , degenerat
Rinichii congestiobati , cu consistenta ca o magma brunarosiatica .

Edeme i congestia esutului conjunctiv subcutanat, enterotoxiemie

Enterita hemoragic, enterotoxiemie anaerob

Diagnostic
Probe recoltate- os lung , rinichi,splina ,
ficat,portiuni de anse intestinale,limfonoduri
mezenterice;
Examen bacteriologic izolarea bacteriei pe
medii pentru anaerobi;
Proba biologica determinarea toxicitatiidin
continutu intestinal ,pe soarece ;
Diagnostic diferential
Antraxul evolutie sporadica,hipertrofia si ramolirea
splinei
Hepatita necrozata-focare necrotice in ficat
Intoxicatii acute apar in masa,in acidoza de
supraalimentatie lipseste glicozuria.

Profilaxie
nespecifica
evitarea paunilor cu vegetatie luxurianta si a
excesului de concentrate;
evitarea schimbarii bruste a ratiei
si alimentatia cu furaje mucegaite , alterate.
specifica
-vaccinarea cu vaccin contra anaerobiozelor
preparat din anaculturi de CI.prefringes tipurile
A,B,C,D , inactivate cu formol si adsorbite pe gel de
hidroxid de aluminiu .
Se administreaza incepand de la 3 luni , 2 ml cu
rapel la 25-30 zile, la adulte rapelul se face cu 3 ml,
apoidin 6 in 6 luni.

Combatere
animalele bolnave se izoleaza;
formele evolutive lente se trateaza cu ser
antigangrenos polivalent(40 50 ml) si
antiinfectioase(tetracicline,cloramfenicol,erit
romicimna, ampicilina,si furazolidina per os);
in formele supraacute tratamentul este
inoperant;
la animalele sanatoase se corecteaza
furajarea si se introduc preventiv antibiotice,
in special tetramicina , in concentrate.

Bibliografie
Lucian Ionita ,Patologie si clinica
medicala veterinara. Volumul II
https://
www.scribd.com/doc/211258262/Boli-i
nfectioase-la-animalele-domestice

http://
www.veterinarul.ro/enciclopedia-veterinara/b
oli-medicale/bolile-aparatului-digestiv/boli
le-intestinului/enterotoxiemii.html
http://
www.usamvcluj.ro/files/teze/2012/farcau%2
0adrian.pdf