.6.

Boala veziculoasa a porcului A 030 Infecto contagioasa virala Afecteaza suinele Etiologie: Morfologice Agentul eiologic este un virus ARN monocatenar din Fam. Picornaviridae alaturi de virusul febrei aftuoase al hepatiei a, virsul polio, si o mare varietate de rinovirusuri rh Caracteristica fam : ARN cu polaritate pozitiv si lipsa anvelopei -virusul bolii veziculoase- genul eneterovirus Biologice: Apartine dpdv serologic si biochimic grupului coxackie B5, este privit mai dgraba ca o tulpina a lui decat ca eneterovirus -o trasatura in clasif eneterovirusurilor porcine este comportarea lor in culture celulare Rezultand 3 tipuri de efecte citopatice, in culturile cel renale de porc, si IB-RS2 Partcularitatea biologica: se dezv in vitro exclusive pe culture cel de orig porcina fara insa de a se dezv pe celule ce replica virusul febrei aftuoase: tiroidiene bovina, linie celulara de hamster orienteaza diagn de lab, ca matoda complementara. In natura doar la procine. Patogeniate- asemanatoare cu a febrei aftuase, exceptand miotropismul Patogenitatea tulpinilor salbatice de BVP variaza in limite largi, clinic variind de la acut la inaparent. Infectia poate fi oculta in numeroase effective, sporind riscul diseminarii cu mat biologic si sursele secundare. Proporietatzi antigenice: alcauit din ARN monocatenar, modificand o sg poliproteina, ce se cliveaza in 11 proteine din care 4 1A 1B 1C 1D formeaza capsida virusului si principalii epitopi identificatzi cu aj anticorpilor monoclonari. Studiile au demonstrate ca virusul BVP are un singur serotip Sensibiliatea la actiunea factorilor disgonici: foarte rezistent la factorii de mediu si al ceel mai commune dezinfectante datorita rezzistentzie virusului la val pH-ului foarte reduse, pH 2 acid foarte ridicate pH 10 rezista la conditii de fermentatie si de afumare in mezeluri uscate mai mult de 1 an membarana uscata folosita la prepararea lor > 2 ani, rezistent la agenti oxidantzi , iodofori, acizi, detergentzi, rezista la eter, este inactivat de concentratia de 2% de NaOH, KOH, si glutaraldehida. Virusul este conservat la temperauri reduse: -40 , rezista la temp ambientala, inactivat dupa expunere la 50 grade timp de 1h Rezistentza deosebita in mediul ambient si in prod alim provenite de la anim infectate este principala cauza a existentzie a unui numar mare de focare . Datorita acesui fapt virusul BVP nu este afectat de scaderea pH-ului asociata fenomenului de rigiditate cadaverica, urmata abatorizarii asa cum se intampla in febra aftuoasa uunde virusul ramane doar in maduva oasoasa.

Importul de carne dezosata din tari in care evol BVP este un factor de risc major, pentru introd bolii in teritorii indemne. Epidemiologie: spp receptive: toate categ de procine, indifferent de rasa, varsta , sex anim infectate excreta virus prin lichidul vezical in timpul evol clinice si 20 de zile dupa vindecarea acestora prin fecale. Contaminare: prin conatact direct/ indirect de animae receptive si anim din mediul contaminant. Statutul imun al animalelor vaccinate confera o rezistentza fata d infectia naturala de minim 5 luni. Mediul: conditiile de medi sunt determinanate in evol grava a bolii, Evolueaza ca boala de efectiv, de adapost si doar factorii de risc legatzi de decizii defectuoase genereaza evol clinice grave. Surse si cai de infectie: Multiple Poate fi contactata direct prinransmitere de la anim bolnave la anim receptive pe cale orala, prin contact cu lichide veziculare, sau cu fecalele acestora, prin concumul deseurilor de bataror netratate termic. Suse secndare: apa, furaje contaminate, adaposturi, sisteme de evacuare a dejectiilor, nefunctionale si commune ce transefra infecta de la adapost la adapost, mijloace de transport, targuri. Poate fi transmisa si prin micorleziuni cutanatae, trauma ce apar in timpul transporturilor, pe cale aerogena foarte rar, doar daca anim se afla unele langa altele. Carnea congelata provenita de la anim infectate aflata in stare de viremie este o importanta sursa de infectii. Virusul este secretat o perioada scurta postviremie, prin secretie nazala si saliva iar prin fecale peste 3 saptamani. Eradicarea focarelor de BVP se realiz prin sacrificari. Dinamica epidemiologica: Evolueaza ca efcetiv dupa prima trecere prin boala, efectivul ramane infectat Difuzarea in afara focarului fiind facuta de miscari de effective prin carne contam sau alte surse secundare. In cazul unei ferme de circuit inchis boala evol inaparent Orice introducere de animal receptive din afara poate declansa aparitia unui nou focar. Este necersara supravegherea serologica obilgaorie a efectivelor de animale ori de cate ori se face un transport, intrducere de noi anim in efectiv sau scoatera altor animale din efectiv. Patogeneza: Poate pattrunde in org receptive, pe cale cutanata prin microleziuni, sip e cale digestive la nivelul tonsilelor, sau traversand mucoasa intestinala. La locul de patrundere, are loc o prima replicare a virusului, si este transportat prin intrmediul sistemului limfatic regional de unde aj in sist circulator proviocand o viremie de 2-3 zile dupa care difuzeaza in multe tes si org in mod particular in tes epitelial al piciorului si capului, determinand necroza de coagulare si aparitia de vezicule tipice, are tropism pt miocard si creier, fiind 2 dinte principalele locuri de replicare virala, explicand encefalomielita difuza, cu

manosane pervasculare si formarea de focare micronevroglice intalnite in infectiile expermentale. La nivelul limfonodurilor se evidentziaza cincentaii ridicate de virus BVP, multiplicandu-se la nivelu SNC, traduse prin meningita si panencefalomielita nesupurativa. Aparitai anticorpilor neutralizantzi la 3-4 zile duap infectie duce la eliminarea virusului din sange avand ca final instalarea seroconversiei cu stingerea evol clinice. Tabloul clinic: Peroioada de incubatie -2-7 zile (28 zile) Poate fi insostita de febra pana la 41 de grade tip de 1-2 zile, poate da forme veziculoase subclinice balnde sau severe. Experimental inocularea intradermica de virus BVp la nivel podal produce leziuni in 48 de ore. Cotaminarea pe cale nazala, poate induce infectie subclinica cu aparitai de anticorpi, se poat deosebi forme benigne si maligne. Evolueaza acut Forma benigna tulburari generale discrete , stare subfebrila si usoara diminuare a apetitului, mai poate schipata, leziuni manifestate prin jena la deplasare. La un examen atent se descopera leziunile sub forma de vezicule, proeminente, albicioase, inconjurate de o zona congestiva continand un lichid opalescent. Veziculele sunt localizate la extremitatile membrelor, peribucal, tegumentul mamar, veziculele sunt solitare, rareori confluate , cate 2-3 la fiecare onglon. La rat vezicule mari. Mai pot aparea pe buze, limba , gingii si peretzii cav bucale, Sunt identice cu cele din febra aftuoasa. Dupa spargere lasa in loc ulceratii sueprficiale dupa care se crustizeaza si se cicatrizeaza in 1020 zile. Insanatosirea completa dupa 3-2 sapt Singura dovada a infectiei este o dunga intunecata orizontala pe unghii unde cresterea a fost intrerupra temporar. Forma maligna: Grava, tulburari generale intense, hipertermie si anorexie, leziuni podale grave, cicatrizarea se face dupa covalescentza lunga, animalele fiind slabite. Trecerea prin boala confera animalelor o imunitate solida putand fi transmisa prin colostru si lapte, purceii avand o imunitate pasiva care ii face rezisentzi la infectie. Tabloul lezional: Pe piele si mucoase leziuni veziculare in diverse stadii evolutive, cele mai grave fiind la nivelul ongloanelor unde apar leziuni coronare, interongulare, crevase ce pot aj pana la dezongulare. Leziunile veziculare evol rapid, colectand lichid, cand se rupa apar leziuni de culoare rosie intalnindu-se pe rat, buze, mameloane, evol fiind influentzata de cond igienice, in functie de acestea vindecarea poate fi lenta sau rapida, reepitelizare fiind initiate in primele 72 de ore , fiind completa in 7-10zile. Cand se complica cu flora bacteriana se agraveaza tabloul lezional.

Histopatologic: la nivelul SNC ului se intalnesc infilirtatii limfocitare iar la miocard, mici foacre de necroza. Diagnostic: Se face diagnostic diferentziat fatza de febra aftuoasa, stomatita veziculoasa, exantemul veziculos. Afecteaza toate anim domestice si salbatice paricopitale -boala veziculoasa a proclui- porcine -stomatita veziculoasa- cabaline, bovine, porcine domestice si salbatice si omul -exantemul veziculo orcinele si mamif marine:lei de mare Bola veziculoasa a porcului evol clinic identic cu febra aftuosa in acre simptomele sunt mai pronuntzate, cu difuzibilitate mult mai mare in si rareori evolueaza la o sg specie. Exantemul veziculos- vezicule bucale pe rat, darn u au localizare podala sau mamara. Stomatita veziculoasa dora localizare bucala raspandindu-se prin insecte, si afecteaza si calul. In bolile veziculoare diagn de lab este singura modalitate de confirmare. Pentru diagnosticarea de lab se recolteaza -epiteliu din veziculele nerupte sau rupte recent -fluide veziculare -sange de la anim febrile pe anticoagulant EDTA -fecale de la animale cu siomptome sau sanatoase -probe de sange netratate penttru ex serologice Aceste materiale permitzatnd evidentierea antigenului Virusul produce efect citopatic pe culture celulare de orig procina cum este cazu liniei renala de proc IBRS2 Se folosete testul imunoenzimatic ELISA, varaianta sendvish , si reacria de amplificare PCR Combatere: Se instituie carantian de gradul 1 Dezinfectie, se distrug toate prod contaminate Trebuiesc identificate toate intrarile si iesirile de anim, furaje, personal cu 28 ziele inaintea aparitei semnelor clinice Dezinfectie dupa 14 zile Facandu-se cu NaOH Zona de protectie pe o raza de 3 km si de suparveghere 10 km in jurul focarului Se efectueaza si program de supraveghere serologica in jurul zonelor. Daca nu se inregistreaza noi focare restrictiil se ridica la 21 de zile dupa ultima dezinfectie, introducandu-se in ferma animale santinela. Profilaxie: Prevenirea intrarii bolii prin caratina profilactica ka introducerea de noi animale si control serologic aplicat pe toate efectivele supuse miscarilor. Nu se aplica vaccinare profilactica INTERZISA