Sunteți pe pagina 1din 20

EXAMEN BOLI INFECTIOASE A5S1

BOLI FRECVENTE BOVINE


Bacteriene si micotice:

1. Pleuropneumonia contagioasa
Etiologie Mycoplasma mycoides
Caractere epizootologice
Receptivitate crescuta la tineret.
Sursele de infectie: animalele bolnave sau purtatoare prin contact direct.
Cai de infectie: natural pe care respiratorie, exsudat bronhic, jetaj nazal si prin fecale care contin micoplasme.
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 2-3 sapt., evolutia acuta sau cronica.
Acut: hipertermie, abatere, apetit capricios, hipogalaxie, grave tulburari respiratorii, tuse dureroasa ( la iesirea din adapost sau
cand consuma hrana sau apa ). Dupa 10-16 zile de evolutie, 30-50% din animale mor. Celelalte se vindeca clinic, dar raman
purtatoare 2-3 ani sau trec in forma clinica.
Cronic: simpt. similare dar mai sterse. Stare generala usor modificata, inrautatindu-se pe durata evolutiei. Slabire, par horipilat
si mat, edeme subcutanate in zona anteroventrala a corpului, jetaj nazal mucopurulent.
Lezional: lichid galben-citrin in cavitatea toracica ( coagulare rapida in contact cu aerul ), pleurita viscerala, pneumonie fibrinoasa
si necrotica, sectiune pulmon aspect marmorat, septumuri interlobulare evidente, inflm. exsudativa a limf. bronhiei si
mediastinali, edeme ale tesutului perilimfonodular.
Diagnostic si diagnostic diferential
Pe baza caract. epizootologice, tabloului clinic si lezional si ex. de laborator
Ex. bacteriologic din lichid pleural si t. pulmonar
Ex. histo. t. pulmonar
Ex. bacterioscopic exsudat pulmonar, colorare Giemsa
Ex. serologice RSAR, RFC, IDGA
Prevenire si combatere
Masuri generale nespecifice: carantina profilactica, control tranzit la frontiera, inspectie in abatoare, in tarile unde exista boala
se face vaccin anual de la 2 luni.

2. Necrobacilozele
Etiologie Fusobacterium necrophorum ( Spherophorus necrophorus ), fam. Bacterioidaceae, epifit tub digestiv
Caractere epizootologice
A.Difteria viteilor
Receptivitate: viteii in primele luni ( apar procese necrotice pe mucoase: bucala, nazala, laringiana, cai profunde )
Tabloul clinic si lezional
Clinic: hipertermie, hiperemie mucoasa bucala, ptialism, jena in prehensiune, saliva+ jetaj cu lambouri mucoasa necrozate. Lnn
mariti. Dureaza intre 4z 3 sapt. moarte ( inanitie, bhp. sec ); rare vindecari, convalescenta lunga
Forma bucala: pe mucoase, limba, gingii, vl - necroze izolate sau confluente. Membranele brune, cenusii, ulcere profunde pana
la os.
Forma nazala: mucoasa pituitara, cai respiratorii, pulmonare. Necroze t. cartilaginos, ficat, cord si creier, rar splina
Diagnostic si diagnostic diferential
Diferential: boala mucoaselor ( virus ECP +/-);
Ex. serologic
Prevenire si combatere
Tratament: dietetic ( ratie lichida cu sonda );
medical ( inlaturare t. necrozat, spalare cu Lugol, H2O2, 10% alcool; antibiotice, sulfamide )
B.Vaginita difteroida a vacilor
Caractere epizootologice
1|Page
Boala enzootica, contagioasa. Apar procese diftero-necrotice vaginale ducant la ulcere, post-partum.
Transmitere: monta, asternut contaminat.
Tabloul clinic si lezional
Dupa fatare: hipertermie, polakiurie, contractii vulvovaginale, secretii seroasa socolatie.
Evolutie: f. vulvovaginala benigna
f. uterina mortala ( peritonita )
Tratament
Antibiotice + sulfamide local+general: cloramfenicol, sulfamerazina
Prevenire si combatere
Igiena monta si fatari. Dezinfectia maternitatii si adapostului.

3. Avortul chlamidian enzootica, placenta+fetus, avort, retentii, pneumoenterita vitei


Etiologie Clamidia psitacii
Caractere epizootologice enzootie de efectiv 25-75% din animale
Surse: animale avortate; serologic + inf. inaparente
Transmitere: artropode, alte modalitati
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 1-2 sapt luni; avort brusc, fara prodrom, in lunile 4-6, 7-9; nasteri premature sau la termen
Lezional: numai in avorturi timpurii
Hemoragii s.c. pe seroase, in organe, musculatura scheletica (+ infiltratii gelatinoase), colectii serofibrinoase in cavitati, edem
pulmonar, hipertrofie lnn.; ficat marit, pestrit; focare necrotice miliare cenusii in miocard si corticala renala; edem placentar,
exsudat galbui maroniu.
Diagnostic - Epidemiologic, clinic, morfopatologic
Izolare clamydii, amprenta placentara;
Serologie RFC pe probe perechi: I 4 x I la 21 zile.
Prevenire si combatere
Unitati indemne avort; igienal, alimentatie, dezinfectie; vaccinuri inactivate
Tratament cu Tetracicline 3g/zi, 3 zile; distrugerea produsilor de avort.

4. Febra Q enzootie, inaparenta, produsi neviabili, mamite, sterilitate, pneumonii


Etiologie Coxiella burneti, cocoid cocobacil, G-
Caractere epizootologice
Recept: om, animale ( bovine, ovine, caprine, cai, suine, carnivore )
Surse: fecale, urina, lapte in bacteriemie 2 ani placenta, lichide; animale salbatice si ectoparaziti ( artropode ).
Transmitere: inhalare aerosoli contaminati.
Tabloul clinic si lezional bacteriemie 8-12 zile, loc. in endotelii capilare, macrofage, epifit respirator, trofoblaste placentare,
placentite exudativ necrotice
Clinic: inaparent, avort 2-7%, produsi neviabili/debili
F. inaparenta: 50% din inf Ac, febra, stare pseudogripala, astenie, cefalee, inapetenta; 4-5 zile vindecare
F. pulmonara: brutala, febra ( 40 C ), febra musculara, congestie piele conj., puls disociat; dupa 2-6 zile pneumonie cu dispnee,
durere toracica, tuse uscata, expectorat vascos
Radiologic: focare densificate in regiunea hil. si pe lobii inf.
Ameliorare 8-10 zile convalescenta lunga cu astenie
Forme atipice: Cardio-vascular ( endo si pericardita, arterita, flebita ); oculara ( uveita, corioretinita ); meningita; hepatita
Leziuni: necroze cotiledoane, limfonodita, pleuropneumonie; histologic ( proliferari limfohistiocitare )
Diagnostic izolare ou, TC
Ac: RFC la rece, IFI, microaglutinare, ELISA
Prevenire si combatere
Tratament: tetraclicline nu sterilizeaza posttratament

5. Actinomicoza lumpy jaw, inflamatie granulomatoasa mandibula, maxila, oase cap


2|Page
Etiologie Actinomyces bovis, cocobacil G+
Caractere epizootologice
Cai de infectie: A. bovis patrunde din cav bucala prin leziunile t. moi si determina inflamatia granulomatoasa purulenta.
Tabloul clinic si lezional
Evolutie cronica, progresiva, inflamatie granulomatoasa mandibula, maxila, oase cap
Formatiuni indurate ce pot deveni supurative la t. osase afectate.
Hranire dificila si pierderea performantelor economice.
Produce deformari ale fetei, caderea dintilor hranire dificila.
Diagnostic
Clinic, bacterioscopic, bacteriologic din aspitatul purulent; ex. histo
Prevenire si combatere
Tratament: antibiotice penicilina, iodura de potasiu
Nu se recomanda ratiuni de siguranta alimentara.

6. Actinobaciloza b. limbii de lemn,ev. Sporadica, acut, inflamatie t. moi din cav. bucala, hranire dificila
Etiologie Actinobacillus lignieresi, epifit, aeron, cocobacil G-
Caractere epizootologice sporadic, enzootie de efectiv, caracter insidios
Intalnita in toata lumea, agent etiologic epifit in cav. bucala, conditionata patogen: consum de furaje abrazive
Recept: bovine, ovine, cabaline, porcine, caine, rar gaina
Invadeaza limba, buze, nas, gat, lnn regionali ( granulomatom actinobacilar)
Inflamatie necrotico-purulenta, abcese mari delimitate imposibilitatea hranirii moarte prin inanitie
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 2-3 sapt luni
Localizare lnn. Regionali, tumefierea uni sau bilaterala, abcese dure fibrozareulcere
Limba tumefiata, dureroasa, ulcere datorita fistulizarii, fibrozarea limbiii; ptialism.
Diagnostic prezumptiv;
Semne clinice
Diagnostic cert: bacteriologic ( biopsie din limba sau lnn ), frotiu din abces.
Anatopat: inflamatie necrotica cu abcese multifocale; noduli de culoare alb galbui deschis
Histologic: linfogranulomatoza
Prevenire si combatere
Tratament: iodura de sodium; antibiotice generale, ceftiofur, penicilina, ampicilina, florfenicol, tetracicline
Chirurgical.

7. Chlamidioza oculara- enzootica, conj., keratoconj. Acuta,


Etiologie Coleosita ruminantium
Caractere epizootologice
Receptivitate: tineret miei si vitei( afect. 10-70% ), caprine mai rar.
Transmitere: muste
Surse: animale bolnave care elimina prin secretiile lacrimale si nazale.
Caracter sezonier, in special vara.
Tabloul clinic si lezional
Infectie localizata, incepand cu m. conj, ( poarta de intrare ). Chlamidiile patrund si det cheratite, iridociclite, uveite.
Incubatia 1-5 zile. Initial unilaterala, dupa 2-3 zile bilat.
Epifora seromucoasa apoi purulenta, congestia mucoasei conj., fotofobie, edeme pronuntate ale conj. Sub forma de chemozis (
infiltratia si edematierea conj bulbare). Granulatii fine pe ploapa a3a, sidefii-galbui.
La tineret opacifierae corneeinecroza ulceroasa, formare dermatocel sau stafilom, iridociclita, panoftalmiepierderea vederii.
Diagnostic si diagnostic diferential
Pe baza semnelor clinice si prin ex. pe frotiu din secretia oculara, colorare Giemsa.
Prevenire si combatere
Dezinsectii repetate, izolare animale bolnave si tratarea lor.
3|Page
Local antibiotice, antimicrobiene, hidrocortizon; General: antibiotice

8. Cheratoconjunctivita infectioasa- enzootico-epizootica, conj., keratita, pierderea vederii.


Etiologie Moraxella bovis, cocobacil G-
Caractere epizootologice
Receptive: bovinele, in special tineret <6 luni. Sezoniera ( anotimpuri calduroase si secetoase).
Evolutie stationara, contagiozitate moderata, morb. 50%
Tabloul clinic si lezional
Incubatia 6-9 zile. La inceput o usoara indispozitie, fotofobie, fara febra, secretie oculara seroasa sau mucopurulenta, congestia
si tumefactia ploapelor. Uneori vindecare, alteori determina opacifierea, ulcerarea si perforarea corneei. Corneea mai poate lua
forma de keratoconus sau keratoglobus. Toate cazurile pierderea vederii in arpox 20 de zile.
Diagnostic
Semne clinice si ex. pe frotiu direct din secretia oculara( se evidentieaza cocobacilii )
Prevenire si combatere
Dezinsectii repetate, izolare animale bolnave si tratarea lor.
Local antibiotice, antimicrobiene, hidrocortizon; General: antibiotice

9. Campilobacterioza genitala a taurinelor ( vibrioza genitala ). Sterilitate, tulb. ciclu estrat. mortalitate embrionara
Etiologie Campylobacter foetus, G-
Caractere epizootologice
Recept: taurinele, la masculi asimpt. ( germ. ramane in sacul preputial si portiunea inf. a uretrei ), nu patrunde in testicul.
Sperma se contamineaza in timpul ejacularii. Se poate conserva in faldurile mucoasei furoului mai multi ani.
Transmiterea prin monta. Se multiplica pe mucoasa cervico-vaginala inflamatie, apoi se propaga in tot aparatul genital,
afectand toate fazele ciclului. Determina resorbtia embrionara sau moarte fetala. La unele femele fatul moare avort.
Tabloul clinic si lezional
La femele, simptome corelate cu varsta la care are loc infectia ( 2-3 ani, maturitate sexuala ).
La 2-3 zile dupa monta, apare catar vaginal care devine purulent. Dereglari de ciclu sexual ( cand nu are loc nidarea); avort
spontan ( daca a avut loc nidarea ). La masculi forma inaparenta.
Diagnostic si diagnostic diferential
Semne clinice si morfopatologice; confirmare ex. laborator ( izolarea germenului )
Prevenire si combatere
Controlul fluxului de taurine, centrlor de insamantare
Femelele bolnave se izoleaza si se trateaza introducand in uter suspensii de antibiotice. Taurii local si general cu antibiotice, dar
cel mai bine se elimina de la monta.

Virotice:

10. Pesta bovina - Rinderpest


Etiologie Morbillivirus , fam Paramyxoviridae
Caractere epizootologice
Boala infectocontagioasa acuta de origine virala ce afecteaza bovinele domestice si salbatice.
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 1-2 sapt. Anorexie, depresie, respiratie fetida. Catar mucopurulent ocular si nazal.
Forma acuta: febra perioada prodromala ( 3 zile, febra 40-41.5 C, anorexie, constipation, congestia mucoaselor, secretii sero-
purulente oculare si nazale, depresie)
faza eroziva ( febra ridicata, dezvoltare leziuni nivel cav bucala, buze inf, limba, bolta palatina )
Tesutul necrozat se elimina in 2-3 zile.
Tulburari digestive diaree, semne caract dupa 1-2 zile de la aparitia leziunilor bucale.
Diaree apoasa cu mucus, sange, portiuni de mucoasa. Moarte.
Diagnostic si diagnostic diferential
Clinic, anatomopatologic, virusologic, serologic
4|Page
Diferential: f. aftoasa, IBR-IPV, BVD-MD
Prevenire si combatere
Carantina, restrictii la import, sacrificarea animalelor bolnave, distrugerea carcaselor, interzicerea comercializarii, notificare
autoritati.
Profilaxie: vaccinare in masa la scara mondiala.

11. Febra catarala maligna ( coriza gangenoasa;dureri de cap, aprinderea capului ) febra, tulb. generale, inflm. Mucoase
din regiunea capului
Etiologie - Herpesvirus
Caractere epizootologice
Receptivitate:mai frecv. taurine si bubaline, 1-2 ani pana la 7-8 ani.
Transmitere: nu este bine precizat.
Apare sporadic, rar enzootic, morb mica. Mort. mare la animalele afectate, deseori datorita complicatiilor.
Evolutie acuta, uneori foarte grava, manifestari maligne, rareori benigna.
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 20-50 zile.
Congestie, jetaj seros care devine mucos sau mucopuruelnt ( contine segm de mucoasa nazala, fibrina, striuri sangvine si miros
fetid. Orificii nazale obstruate, respiratie grea. Afecteaza si sinusurile frontale pana la baza coarnelor care pot cadea.
Bot uscat si cald cu zone de necroza si ulcere. Ochii afectati (cheratita, ulcere, perforare cornee ).
Leziuni cutatate ( hiperemie, eruptie papuloasa, nodulara, depilatii, hipercheratoza localizata pe bot, extr. Membre, perivulvar,
mamela, fata interna coapse.
Simptome nervoase: excitatie crescuta, manif. Epilepftiforme sau agresivitate. Femelele pot avorta, scade prod. Lapte.
Dupa 5-15 zile, 80-100% din animale, exitus.
Leziuni: rinita grava, congestie pulmonara, bronhopneumonie, stomatica ulceroasa si necroza cu sfacelarea pielii botului. In
organe leziuni degenerative sau hemoragii. Lnn mariti, hemoragici. Histo: vasculita la globii oculari, creier, peretii cav bucale.
Diagnostic si diagnostic diferential
Ex. laborator ( evidentierea virusului prin microscopie electronica )
Diferential: febra aftoasa, febra bovina, BVD-MD, IBR-IPV, cheratoconj chlamidiana.
Prevenire si combatere
Masuri generale de prevenire, evitarea convieturii ovine-bovine.
Tratament de sustinere si simptomatic in asociatie cu antibiotice, furaje usor digestibile.

12. Febra de 3 zile febra efemera; tulb pasagere ale starii generale, febra, rigiditate musculara, schiopaturi.
Etiologie - Rhabdoviridae
Caractere epizootologice caract. enzootic sau epizootic
Recept: numai bovinele de peste 2 ani. Vacile de lapte si tineretul fac forme mai grave.
Surse: animale bolnave, artropode. Boala apare la finalele sezoanelor f ploioase.
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 2-10 zile, evo. Acuta.
Brusc hipertermie (40,5-41,5 ), inapetenta, imobilitate, epifora si jetaj. Mai grav dispnee, mialgii, tremuraturi musculare ( loc si
gen), deplasare greoaie, raman in decubit. Frecv constipatie alternand cu diareea. Boala se remite dupa 2-4 zile de la debut (
paralizia m. faringieni, bronhopneum. Ab-ingestis, pareza dif grupe de muschi. Productia de lapte scade si revine repede dupa
vindecare.
Diagnostic si diagnostic diferential
Suspicionare si precizarea pe baza anchetei epidemiologice si a tabloului clinic.
Laborator: RFC sau bioproba
Diferential: hidropericardita rickettsiana ( apa la inima )
Prevenire si combatere
Respectare masuri generale si speciale ( import tari indemne )
Tratament: repaus, animalele cu complicatii simptomatic cu tonice generale si cardiace, rehidratante, antipiretice.

5|Page
13. BVD-MD Diareea virala. Boala Mucoaselor. Febra, tulb. Digestive, leziuni erozive ulcerative mucoasa tub digestiv
Etiologie Pestivirus, fam. Flaviviridae - ARN
Caractere epizootologice
Virusul infectie latenta, inaperenta clinic
Recept: taurine, verbi, varsta 2 luni -2 ani.
Surse: animal bolnav, cu forme latente sau avortate, secretii lacrimale, nazale, urina, fecale
Cai de infectie: contact direct, respirator, digestiv, transplacentare.
Enzootic, morb. 2-50%, mort. 90%, in forme de diaree morb. 80-100%, mort. 10%
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 1-3 sapt. Evolutie: acuta ( tipica), fetala ( congenitala), cronica si latenta ( subclinica)
Forma acuta: febra, depresie, jetaj seros,seromucos, mucopurulent, pete rosii muc. Bucala si esofag., nazal, ulterior eriziuni
Aceleasi leziuni si interdigital, organele genitale, glanda mamara, in jurul ochilor
Tenesme. Diaree, 7-9 zile de la debut, cu miros fetid, culoare bruna sau gri, mucus si cheaguri de sange.
Tuse uscata si persistenta, conjunctivita cu secretii lacrimale, opacifierea corneei
Forma fetalaI: moarte embrionara precoce. Sindromul vitelului slab
Forma cronica: viremie persistenta dupa a110a zi de gestatie vitel sanatos purtator si elimnator de virus
Anatomopat: eroziuni, ulceratii pe mucoasa cav bucala, congestii si hemoragii mucoasa esofag, cecale, rectale.
Diagnostic si diagnostic diferential
Virusologic si serologic( SN, Elisa ). Izolarea virusului din sange si secretii nazale,
Diferential: pesta bovina febra aftoasa, febra catarala maligna, rinotraheita infectioasa, paratuberculoza, diferite stomatite
Prevenire si combatere
Masuri generale ineficace, animale excretoare permanente
Identificare animale infectate, vaccinare
Combaterea; se inlatura deficientele igienico-dietetice, supraveghere, izolare, dezinfectii, tratament asimptomatic,
Vaccinare de necesitate.

14. IBR-IPV Rinotraheita infectioasa vulvovaginita pustuloasa


IBR
Etiologie Herpesvirus bovin tip 1, gen Alphaherpes virus, fam Herpesviridae
Caractere epizootologice
Receptivitate: numai bovine, tineret, sistem intensiv
Surse; animale bolnave cu infectii subclinice prin secretii resp, eliminare nazala
Contaminare: contact direct, inhalare aerosoli, secretii
Mucoasesangeviremietesuturi cu tropism ( ex. forma vulvo-vaginala)
Pasajele in vivo exacerbeaza patogeneza
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 6-10 zile, clinic (tropism, tulpina)
Forme: respiratorii, conjunctive, encefalice, cutanate, genitale, abortigene. Sindrom febril
Lezional: hemoragii, necroze si ulcere ale mucoasei traheale si bronsice, pseudomembrane difteroide. Exudate seromucoase,
sangvinolente sau mucopurulente la muc faringiene si sinusuri, limforeticulita retrofaringiana
Bronhopneumonie; degenerari, focare de necroza in organele parenchimatoase.
Diagnostic si diagnostic diferential
Suspiciune: epidemio+clinic ( frecv respiratorii )
Confirmare: izolare virus
Probe din avortoni, piele cu leziuni, mucoase conj, intestin, glanda mamara.
Diferential: diaree virala bovina, febra catarala maligna, pesta bovina ( ro- indemna )
Prevenire si combatere
Masuri generale: achizitionare din unitati indemne, carantina profilactica, evitarea supraglomerarii, evitare stres, supraveghere
serologica prin SN a bovinelor
Imunoprofilaxie: vaccin monovalent, bivalent, vaccin inactiv
Combatere: izolare animale, ser imun antiviral, ser mixt.
6|Page
IPV epididimita vaginita transmisibila; balanopostita pustuloasa si infectioasa
Etiologie - Herpesvirus bovin tip 2
Caractere epizootologice
Boala se transmite de la animalele bolnave sau trecute prin boala cu scurgeri vaginale, se transmite pe cale sexuala de la taur la
vaca, producand o infectie locala care se traduce prin tulburari vaginale, avort, infertilitate.
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 2-6 zile, stare febrila, iritatia mucoasei vaginale, cifoza, mictiuni repetate, miscari ale cozii, agitatie.
La ex vaginal: vestibulita, vezicule apoi pustule cirmuscrise care lasa in urma necroze sau ulcere necrozante.
Aceasta etapa nu produce avorturi si nici nu creaza infecunditate dar in schimb mentine boala in efectiv.
La mascul balanopostita pustuloasa si purulenta, secretie la nivelul preputului, apare la 48-72 de ore dupa monta, animalul se
vindeca spontan clinic, daca ramane in repaus sexual. In schimb, apar leziuni, fibrozari la nivelul mucoasei peniene care duce la
impotenta.
Diagnostic
Probele se recolteaza prin tampoane din mucoasa vaginala si preputiala. Este de multe ori inaparenta ex. serologic
Tratament
Simptomatic,
Insamantare artificala cu material seminal de la taurii indemni.

15. PI-3 parainfluenta bovina


Etiologie genul Paramyxovirus serotip PI-3, actioneaza sinergic cu P. haemolytica, P. multocida, actinomyces pyogenes
Caractere epizootologice
Enzootic, enzootii de adapost, difuzabilitate mare in focar.
Receptivitate: taurinele, viteii de la intarcare pana la 7-8 luni; bivol, oaie, cal si maimuta
Surse de infectie: animale bolnave si trecute prin boala; apa, furaje, asternut
Contaminare: direct, prin contact aerogen.
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 2 zile- 2 sapt, aparitia succesiva a cazurilor.
Supraacut ( vitei febra, rinita, edem pulmonar );acut( sindrom febril 42 C, abatere, frisoane, jetaj, epifora, dispnee, evolutie 1-2
sapt, moarte/vindecare );subacuta( febra, abatere, inapetenta, jetaj fluid, clar, nu prea abundent); inaperenta( adulte- evolutie
benigna, vindecare spontana, avort la gestante )
Anatomopat: leziuni aparat respirator, congestia mucoasei respiratorii, lobi destinsi, pleurita fibrinoasa, in cav toracica exudat
Diagnostic si diagnostic diferential
Confirmare: izolare virus
Probe din: secretii nazale recoltate steril, amigdale si pulmoni.
Diferential: IBR, MD-BVD, febra catarala, septicemie hemoragica, hipovit A, Bronsita verminoasa
Prevenire si combatere
Masuri generale: evitarea adaposturilor reci, neaerisite, evitare supraaglomerare
Imunizari active: vaccinul biviral B ( PI-3, IBR-IPV )
Combatere: conctentrate gamaglobulinic specifice anti PI-3

16. Boala de Schmallenberg


Etiologie virusul Schmallenberg, fam Bunyaviridae, gen Orthobunyavirus
Caractere epizootologice
Receptive: specii domestice si salbatice, rumeg mari si mici ( oaia, capra, vaca ), camelidele, cervideele
Transmiterea este tipica bolilor vectoriale, fiind confirmata transmiterea prin muscatura de tantar.
Nu a fost exclusa transmiterea directa de la un animal la altul si nici capacitatea zoonotica.
Tabloul clinic si lezional
La vaca, infectia este asociata tulburarilor digestive, hipertermie, anorexie, reducerea productiei de lapte. Sunt simptome
pasagere.
La oaie se intalneste o exprimara clinica distincta la animalele adulte, unde se produce avort ( ziua 135-151 ). Exprimarea clinica
a noilor nascuti diversa artrite, hidrocefalita, ataxie, torticollis, scolioza.
7|Page
Diagnostic si diagnostic diferential
Destul de greu de pus.
Diagnostic prezumptiv in functie de zona.
Prevenire si combatere
Precautie la achizitia animalelor
Masuri de igiena, carantina profilactica, controlul vectorilor.
Posibilitate vaccin facut de MSD

17. Complexul bolilor pneumoenterice virale si bolile prionice ( ESB )


Etiologie proteina P27-30, prion
Caractere epizootologice
Incubatie: depinde de tulpina, cale inoculare, doza, genotipul gazdei
Tabloul clinic si lezional
Tulburari de comportament; modificari de postura si locomotie, tulburari de sensibilitate
Leziuni microscopice in trunchiul cerebral: vacuolizare intraneuronala si a neuropilului, glioza astrocitara, absenta reactiei
inflamatorii
Diagnostic si diagnostic diferential
Post-mortem. Material prelevat in max 2 ore dupa exitus din trunchiul cerebral.

BOLI FRECVENTA OVINE SI CAPRINE


Bacteriene:
18. Agalaxia contagioasa Rasfugul alb, enzootica-epizootica, r. inflamatorii mamare( disparitie secretia), articulare, oculare
Etiologie mycoplasma agalactiae
Caractere epizootologice
Receptivitate: ovine, caprine, receptivi si masculii
Factori de risc: perioadele de lactatie, primiparele
Surse de infectie: oi bolnave, trecute prin boala elimina prin lapte, secretii ocular, articulare
Cai de transmitere: mamara/mulgator/ conj, resp, digestive
Dinamica epizootica sezoniera ( mai-octombrie ).
Infectie prin canal papilar, parenchim glandular, ajunge in sangealte zone elective
Infectie pe cale respiratoriesangeproduce artrite
Tabloul clinic si lezional
Perioada de incubatie 1-8 sapt
Evolutie
Acut cu manifestari generale
Subacute si cronic cu semen de localizare
Rar hipertermie, inapetenta, ataxie, moarte in forma acuta la 10%
Localizari:
MAMAR se exprima initial prin modificari ale laptelui, mamela este usor tumefiata, calda, sensibila, reactii inflamatorii la
nivelul limfonod retromamari, agalaxie temporara sau definitiva.
ARTICULARA schiopaturi, decubit prelungit, paraplegie+bursite, tendinite, tenovaginite artroze
OCULAR conjuntivita, epifora, fotofobie 6-7 zile, cheratita
Leziuni: Mamela galactoforita catarala, mamita intestitiala, mamita nodulara, atrofie mamara
OCHI conjunctivita, cheratita- cherato conjunctivita, iridociclita
ORHITE serofibrinoase si fibrinopurulente associate cu bursite, vaginite
Diagnostic si diagnostic diferential
Clinic disparitia secretiei de lapte
Confirmare prin ex bacterilogic din secretii, r de aglutinare
Prevenire si combatere
Tratament: tetracicline, cloramfenicol
Local: specific, iar laptele se distruge
8|Page
19. Mamita gangrenoasa
Etiologie- Staphylococcus aureus subsp. aureus, care este epifit pe tegument
Caractere epizootologice
- Sensibilitate in perioada de lactatie. Sensibilitatea este influentata de rasa, varsta, perioada de lactatie, intarcarea
mieilor, mulsul traumatizant si conditiile deficitare de igiena.
- frecventa in lunile aprilie si mai, (intarcatul mieilor si cu inceputul mulsului)
- sursa de infectie oile bolnave care elimina cantitati mari de germeni prin secretia mamara patologica; mainile
mulgatorilor, asternutul, furajele ( stafilococii patrund prin glanda orif. Papilar sau plagi )
- Mamita gangrenoasa evolueaza sporadic sau sub forma de mici enzootii. In efective, boala nu este contagioasa, nu se
transmite direct de la animal la animal ceea ce sugereaza transmiterea indirecta si rolul important al factorilor
favorizanti.
Patogeneza
- stafilococii patrund in glanda mamara, unde se multiplica, iar hialuronidaza secretata Ie faciliteaza difuzarea in
parenchimul mamar, inflamatie, toxiemiei ( toxine stafilococi si compusi de la dezintegrarea mamara )
Tabloul clinic si lezional
- Perioada de incubatie este de 24-36 ore
- Forma supraacuta dureaza 24-48 ore si se manifesta clinic prin febra, abatere pronuntata situmefierea unei jumatati a
glandei mamare. moartea tiind precedata de hipotermie, iar simptomele locale (mamare) caracteristice sunt absente.
- Forma acuta are un debut brusc, observandu-se prima data semnele generale: abaterea pronuntata, febra. anorexia.
lipsa rumegarii si accelerarea pulsului si respiratiei. Jena membre posterioare, tumefiere glanda mamara
- Pielea mamelei devine cianotica (rasfug negru). iar secretia lactata dispare, fiind inlocuita cu un lichid seros, rosietic, cu
grunji de fibrina.
- Perimamar apare edemul tesutului conjunctiv subcutanat, care se extinde pe fata interna a coapselor si abdomen, pana
la stern.
Tabloul morfopatologic
- In forma supraacuta leziunile glandei mamare sunt mai discrete, iar in forma acuta sunt caracteristice. Jumatatea
afectata este marita in volum, pielea avand o culoare rosie-violacee, iar din lobuIii glandulari, care prezinta pe sectiune o
culoare rosie-violacee sau rosie maronie, se scurge un lichid sanguinolent
- Tesutul conjunctiv subcutanat este puternic infiltrat, edemul avand o grosime de cativa centimetri.
- Leziunile interne sunt reprezentate de: exsudate cavitare. limfonoduri regionale congestionate si tumefiate, hemoragii
pe seroase. in ficat si rinichi si miocardoza. In formele subacute si cronice sunt prezente numai leziunile locale.
observandu-se gangrena partiala sau totala a jumatatii afectate.
Diagnostic si diagnostic diferential
- Examenul epidemiologic si morfoclinic furnizeaza date editicatoare pentru stabilirea diagnosticului de mamita
gangrenoasa. Confirmarea diagnosticului se face prin examen bacteriologic.
- Diagnosticul diferential agalaxia contagioasa a oilor si caprelor. fata de mamite (ex. Pasteurella. Hoemolytica)
Prevenire si combatere
- masurilor generale si specifice. Principalele masuri de profilaxie generala sunt: imbunatarirea condiriilor de igiena din
saivane. dezinfectii periodice, evitarea mulsului traumatizant, tratamentul plagilor mamare accidentale, evitarea
pasunilor cu plante tepoase.
- spalarea si dezinfecria mainilor mulgatorilor si a vaselor de muls si indepartarea de la muls a lngrijitorilor cu infectii
stafilococice.
- vaccinuri inactivate. asa cum este vaccinul Mamivac (Pasteur).
- Combaterea bolii se bazeaza pe tratamentul oilor si caprelor bolnave, vaccinarea de necesitate a animalelor sanatoase
cu vaccinul Mamivac si pe aplicarea unor masuri prin care factorii favorizanti vor fi depistati si inlaturati.

20. Listerioza: exprimari nervoase, abortigene, mamite, metrite, septicemii


Etiologie - L. monocytogenes

9|Page
Caractere epizootologice
- mamifere, pasari, pesti etc
cai de infectie: endogena ( patrundere la nivelul mucoaselor); exogena ( digestive, respirator ); inoculata de ectoparaziti
- Evolutia frecventa a bolii. consecutiv administrarii in exces a nutreturilor insilozate ( acidoza, temp scazuta siloz
multiplicare rapida listerioze ).
- Boala evolueaza sporadic sau endemic, avand un caracter sezonier cu o incidenta crescuta iarna si primavara.
- in focarele endemice, Intalnite cu precadere la ovine, morbiditatea este de 5-15%, ajungand in rare cazuri pana la 20-
25%
Tabloul clinic si lezional
Perioada de incubatie este variabila, de la cateva zile la cateva saptamani. Boala prezinta un polimorfism anatomoclinic
pronuntat, cele mai frecvente exprimari fiind cele nervoase si abortigene. In afara de acestea se mai poate exprima prin
conjunctivite, mamite, metrite si septicemii.
Diagnostic si diagnostic diferential
- La ovine - specia cea mai frecvent afectata - boala evolueaza predominant acut, la tineret intalnindu-se si forme
supraacute. Aparitia semnelor nervoase este precedata de un debut subfebril sau febril (39,5- 41,5C): ulterior
temperatura revine la valorile normale. Puseul febril se asociaza de cele mai multe ori cu inflamatia catarala a
mucoaselor capului, exprimata prin rinita, jetaj mucos sau muco-purulent si stranut, conjunctivita si ulcere gingivale.
- Dupa 1-2 zile apar dificultati In prehensiune si masticarie, disfagie, sialoree, ataxie, emprostotonus, opistotonus sau
pleurostotonus, amauroza si scrasniri din dinti. Mersul animalelor este dezordonat si adesea se invartesc "in manej". in
ultima faza a bolii incep fenomenele de pareza si paralizie. Animalele raman in decubit lateral si executa miscari de
pedalare. Durata bolii este de 2-4 zile, mai rar de 7-14 zile, iar sfiirsitul este de obicei letal
- Diferential: cenuroza, encefalite
Prevenire si combatere
- Profilaxia generala vizeaza inlaturarea factorilor predispozanti, mai ales a celor care tin de furajare si zooigiena, si
evitarea introducerii in efective indemne a unor animale provenind din colectivitati In care a evoluat listerioza.
Antibiotico- si/sau chimioterapia poate fi asociata cu un tratament vitaminic. Imunitatea specifica in listerioza este
predominant de tip celular. Ea poate fi indusa cu diverse vaccinuri, preparate fie din germeni inactivati, fie din germeni
vii, atenuati.

21. Limfadenita cazeoasa ( pseudotuberculoza )proc. Supurative si necrotice, loc in lnn si organe interne
Etiologie - Corynebacterium pseudotuberculosis, epifit prezent pe mucoase si tegumente animale sanatoase
Caractere epizootologice
- Limfadenita cazeoasa afecteaza oile de toate varstele si mai rar caprele.
- Infectia se intalneste rar si la bovine, porcine si alte specii de mamifere si chiar la pasari.
Tabloul clinic si lezional
- evolutie cronica cu localizari externe, interne simixte.
Localizarea
- (forma) externa, se manifesta prin inflamatia limfonodurilor superficiale (prescapulare, precrurale, linguale si cel mai
frecvent limfonodurile din regiunea capului). Limfonodurile afectate au forma unor tumori de diferite marimi, sunt
indurate, boselate, cu centrul purulent si sensibil
- Materialul purulent al colectiilor devine cazeos. stratificat si nu are tendinta de deschidere. Starea generala a animalului
nu este modificata. Evolutia dureaza 3-6 luni si se termina cu moartea prin cahectizare sau cu vindecarea animalului.
- (forma) interna sau viscerala. se descopera numai Ia abator si se caracterizeaza prin prezenta colectiilor purulente in
pulmon si mai rar in ficat si splina. Manifestarile chnice sunt dependente de localizarea si intinderea procesului infectios.
Astfel in localizarile pulmonare, animalul prezinta adinamie, semne de pleurobronhopneumonie cronica si jetaj, tuse
uscata, raluri umede, frecaturi pleurale si s]abire pana la casexie.
- Frecvent, infectia evolueaza fara manifestari clinice evidente. In aceste cazuri animalul slabeste progresiv, se anemiaza,
prezinta edeme peetorale si abdominale si moare prin casexie.
- Morbiditatea in efectivele infectate este de peste 15%, mai ales la animalele adulte, in varsta de 4-5 ani. Mortalitatea
poate fi ridicata.

10 | P a g e
Tabloul morfopatologic
- La necropsie, se constata mai frecvent leziuni localizate in limfonodurile capului, in cele prescapulare, precrurale,
poplitee, bronsice si mediastinale. Aeestea apar marite in volum, continand un centru format dintr-o mas a cu aspect
cazeos, in straturi suecesive de necroza (ca foile de ceapa), inconjurate de o membrana groasa de tesut conjunetiv.
- In pulmon apar noduli de diferite marimi si foeare de bronhopneumonie, cu zone de liza din care se scurge un material
purulent cremos, verzui.
- Seroasa pleurala apare ingrosata, cu depozite de fibrina si aderente. Noduli necrotici similari cu cei din pulmoni, se pot
intalni in ficat, splina si rinichi. La capre, infectia se produce mai frecvent pe cale bucala si este urmata de leziuni ale
limfonodurilor mandibulare si parotidiene si foarte rar, ale celor mediastinale si bronhice
Diagnostic si diagnostic diferential
- Diagnostic In timpul vietii, diagnosticul este dificil de precizat. In majoritatea cazurilor diagnosticul se pune dupa
sacrificarea animalelor, pe baza leziunilor si a examenului de laborator
- In timpul vietii se pot face frotiuri si insamantari prin punqia coleqiilor purulente evidente.
Diferential:
- Clinic, limfadenita cazeoasa poate fi confundata cu actinobaeiloza si tuberculoza. In actinobaciloza, exsudatul purulent
contine rozete si bacterii Gram negative, iar in tuberculoza se constata prezenta germenilor acido-alcoolo-rezistenti.
- De asemenea, limfadenita cazeoasa mai poate fi confundata eu abcesele de alta natura etiologica (stafiloeocica,
pasteurelica), iar cele testiculare, cu abcesele determinate de Actinobacillus sp. si de Brucella ovis.
Prevenire si combatere
- masurilor generale ca: evitarea factorilor traumatici, care pot sa creeze porti de intrare pentru germeni; respectarea
severa a regulilor de igiena;
- Vaccinurile nu produc o protectie completa, dar reduc semnificativ numarul de oi care dezvolta abcese si reduc numarul
de abcese la oile infectate. In turmele in care s-a diagnosticat boala, animalele cu simptome clinice se izoleaza si se
trateaza, iar adaposturile si saivanele se dezinfecteaza.
- chirurgical prin deschiderea si eliminarea continutului.
- Formele mai grave de boala impun si sacrificarea de necesitate.
- formele incipiente se pot trata cu antibiotice ( penicilina eficace )

22. Pododermatita infectioasa


Etiologieb Spherophorus necrophorus concomitent cu Corynebacterium, stafilococi, streptococi
Caractere epizootologice
Boala infectioasa enzootica cu localizare podala, caract prin schiopatura, aparitia de procese necrotico-purulente, la tesuturile
moi dar si profunde ale copitei.
Boala poat evolua acut manifestandu-se prin congestive, necroza pielii, necroza interdigitala, eroziuni, ulcere superficiale devin
profunde, afectand chiar si osul, se produc dezongulari. In unele situatii boala progreseaza p traseul tendoanelor dand artrite
sau bursite supurative.
Tabloul clinic si lezional
Sensibilitate locala
Tumefiere difuza a copitei
Jena in deplasare schiopatura, reducere apetit
Diagnostic si diagnostic diferential
Pe baza semnelor clinice
Prevenire si combatere
Combterea si tratamentul in acelasi fel
Chirurgical, medicatie:lotagen, sol 10% formol, susp uleioase cu antibiotic +vit A
Tratament igienic, izolarea animalelor cu forme clinice si tratarea lor, indepartarea asternutului

23. Streptocociile sporadico-enzootica, hipertermie, tulb respiratorii si articulare, uneori digestive


Etiologie Streptococcus pneumoniae ( uneori alti streptococi )
Caractere epizootologice
Recept: viteii in primele sapt, uneori pana la 6 luni.
11 | P a g e
Surse: vitei bolnavi, vaci mame cu mamite streptococice, furaje, asternut, ustensilele de muls contaminate, ingrijitori.
Cai de infectie: respiratorie, digestiva, ombilicala, transplacentara. Evolutie sporadica, in efective mari enzootica. In forme grave
mortalitate pana la 60-70%, f. cronice 20-30%.
Tabloul clinic si lezional
Incubatie 1-15 zile
Debut cu tulb nespecifice, f. supraacuta, acuta, cronica
Supraacut ( toxisepticemica ): primele 3-5z , hipertermie, abatere, frisoane, tahicardie, tahipnee, dispnee, jetaj seros. Exitus 12h
F. acuta: viteii mai mari 4-5 sapt, localizari diferite: pulmonara, digestiva, articulara
f. cronica vitei 4-6 luni, curba termica intermintenta, semne in functie de localizare. Evo. lenta 1-5 luni, moarte 20-30% cazuri
Leziuni: in supraacuta si acuta diateza hemoragipara, exsudate in cavitati, pneumonie in faza de hepatizatie rosie, gastroenterita
cataral-hemoragica, splenomegalie si hepatomegalie. In formele cronice aceleasi leziuni doar ca de intensitate mai redusa.
Diagnostic si diagnostic diferential
In f. Supraacut dificil de pus
In celelalte forme prin coroborarea datelor epizootologice, clinice si morfopatologice si se confirma prin ex. laborator.
Prevenire si combatere
Masuri generale de prevenire a bolilor infectioase.
Combatere: izolare animale bolnave si tratare cu antiinfectioase, tratament simptomatic si igieno-dietetic.
Prelevare periodica probe de laborator

24. Pleuropneumonia contagioasa a caprelor


Etiologie Mycoplasma capricolum; Mycoplasma mycoides
Caractere epizootologice
- La infectia naturala sunt sensibile numai caprele
- Sursele de infectie animalele bolnave, care elimina micoplasme prin secretiile nazale, tuse si aerul expirat si de animalele
purtatoare prin intermediul carora boala patrunde in turmele indemne.
- Infectia naturala a se realizeaza numai pe cale aerogena, prin inhalarea aerului contaminat.
- Boala este foarte contagioasa, evoluand endemic sau epidemic. Morbiditatea este de 100%, iar mortalitatea este
cuprinsa intre 60 si 100%.
Tabloul clinic si lezional
- Perioada de incubatie dureaza 6-10 zile, iar evolutia boJii este acuta. Boala debuteaza cu febra, abatere si anorexie, iar
ulterior apar simptome pulmonare: tuse, jetaj, dispnee, gemete.
- La ascultatie sunt percepute zgomote patologice, iar la palpatie este evidenta sensibilitatea toracica.
- Apar si edeme subcutanate cu localizari diverse: regiunea intermandibulara, perineala, mamela, membre si regiunea
lombara.
- Animalele cu edeme localizate in regiunea capului prezinta o salivatie abundenta, iar animalele cu edeme ale membrelor
schioapata. Uneori pot apare si artrite.
- Boala se termina prin moarte, in cele mai multe cazuri dupa o evolutie de 3-5 zile
Tabloul morfopatologic
- La necropsie se constata edemul tesutului conjunctiv subcutanat, congestia organelor parenchimatoase si hemoragii
punctiforme pe seroase.
- Leziunile caracteristice bolii sunt prezente la organele din cavitatea toracica. Aici se gaseste o cantitate mare de lichid
citrin, cu flocoane de fibrina.
- La pleura si pulmoni este prezenta pleuropneumonia fibrinoasa sau fibrinonecrotica, iar pericardul este ingrosat si cu
depozite abundente de fibrina. Leziunile pulmonare sunt asemanatoare cu leziunile intalnite in pleuropneumonia
contagioasa a bovinelor
Diagnostic si diagnostic diferential
- In zonele in care boala este intalnita, examenul epidemiologic, clinic si morfopatologic fumizeaza date concludente
pentru diagnostic. Confirmarea bolii se face prin examen bacteriologic.
- Diagnosticul diferential se face fata de infeqiile respiratorii produse la capre de aJte micoplasme.
Prevenire si combatere

12 | P a g e
- Prevenirea bolii se bazeaza pe masuri generale de profilaxie asociate cu masurile specifice. Imunoprofilaxia se realizeaza
cu vaccinuri inactivate. Vaccinurile aplicate sistematic reduc morbiditatea si mortalitatea.
- In terapia bolii dau rezultate bune tilosina (10 mg/kg) si oxitetraciclina (15 mg/kg), administrate parenteral.
- Animalele bolnave se izoleaza si se supun tratamentului, iar cele sanatoase clinic vor fi vaccinate de necesitate.
- Terapia asociata cu vaccinarea de necesitate dau rezultate bune, insa animalele raman purtatoare si eliminatoare de
micoplasme. In cazul aparitiei in zonele indemne de boala, dar si in zonele in care boala evolueaza endemic, masura de
combatere care da rezultatele cele mai bune este lichidarea imediata a efectivului.

25. Febra de capuse ( echrlichioza )


Etiologie
- Febra de cpu este o zoonoz, produs de un coltivirus, transmis prin nteptura cpuii Dermacentor andersoni,
care evolueaz n zona Muntilor Stncoi din America de Nord, n habitatul forestier, la altitudini cuprinse ntre 1000 m i
3000 m. Boala evolueaz acut, se manifest prin febr i tulburri ale strii generale.
Caractere epizootologice
- Cpuele contaminate transmit virusul transstadial. Peste iarn, virusul rezist att n nimfe ct i n cpuele adulte.
Unele specii de roztoare slbatice, la care viremia persist mai mult de 5 luni, joac un rol foarte important n
epidemiologia acestei boli.
- De regul, nimfele cpuii se hrnesc cu sngele mamiferelor slbatice de talie mic, cum ar fi veverita sau unele specii
de roztoare, care constituie rezervorul natural pentru virus, n timp ce cpuele adulte se hrnesc, primvara i la
nceputul verii, cu sngele mamiferelor de talie mare, inclusiv al omului, crora le pot inocula virusul.
Tabloul clinic si lezional
- mbolnvirile provocate de aceste dou virusuri la om evolueaz acut, se caracterizeaz printr-o perioad de incubatie
cuprins ntre 310 zile, urmat brusc de nruttirea strii generale, febr, dureri de cap, dureri retroorbitale, mialgii
severe ale musculaturii spatelui, ale membrelor posterioare i leucopenie. La aproximativ 5% din cazuri, mai frecvent la
copii, se constat meningoencefalit.
- Pentru aceast mbolnvire este caracteristic evolutia febrei, care dureaz aproximativ 3 zile de la instalarea
simptomelor, apoi nceteaz pentru 1-3 zile, dup care revine i se mentine.
Diagnostic si diagnostic diferential
- Boala poate fi suspicionat pe baza simptomelor care sunt sugestive, la care se asociaz expunerea la contactul cu
cpue, pe baza existentei ntepturilor, a leucopeniei i a creterii moderate a creatininfosfokinazei. Se confirm prin
izolarea i identificarea virusului sau prin evidentierea anticorpilor specifici n serul sanguin al bolnavilor. Pentru
evidentierea anticorpilor specifici se folosete react de fixare a complementului i reactia de imunofluorescent.
- Deoarece hematiile sunt lipsite de ribozomi, replicarea virusului n acest tip de celule nu este posibil i de aceea se
presupune c el se replic n precursorii eritrocitari din organele hematoformatoare, iar apoi persist n eritrocitele
mature, la adpost de anticorpii specifici. Din aceste considerente, virusul febrei de cpue poate persita n organismul
unui animal infectat, mai mult de 100 de zile.
Prevenire si combatere
- Prevenirea aparitiei febrei de cpue se face prin evitarea expunerii la nteptura acestora, prin combaterea lor n niele
ecologice sau prin utilizarea unor insecticide cu efect repelent.

26. Rujetul hipertermie, tulb generale grave, leziuni dermatita urticariforma /necrotica.
Etiologie bacilul Erysipelotrix rhusiopathiae
Caractere epizootologice
Receptiv: mieii 1-3 sapt. Rar, de regula primavara, in perioada fatarilor sau a tunsului.
Contaminare: ombilicala, digestiva sau transcutanata ( plagi, codotomie, castrare ). Bacili prezenti in sol, apa, furaje.
Tabloul clinic si lezional
Clinic: frecvent poliartrita si mai slab septicemie
Poliartrita debut lent, dureri membre, mers greoi, rigid, schiopaturi. Frecventa artic. Carpiene si tarsiene sunt calde, dureroase,
tumefiate cu tenosinovita si atrita sero fibrinoasa. Dupa 2-3 sapt, procesele articulare incep sa cedeze. 10-20% din miei
cronicizare schiopatura. Articulatiie raman marite in volum, deformand regiunea. Se poate complica cu septicemie si moarte.
f. septicemica: la miei, supraacut, tulb generale, diaree ( uneori sangv), manifestari respiratorii ( edem pulmonar ).
13 | P a g e
Diagnostic si diagnostic diferential
Prevenire si combatere
Respectare masuri de igiena in perioada fatarilor si a tunsului, aseptizare cord ombilical.
Animalele bolnave se izoleaza si se supun tratamentului cu ser imun si antibiotice ( penicilina, tetraciclina )

Virotice:
27. Boala limbii albastre ( febra catarala a oilor ) - enzootica
Etiologie - Orbivirus din familia Reoviridae
Caractere epizootologice
Receptivitate: ovine, caprine, taurine, bubaline, cervidee, antilopa, camelide, elefant, carnivore (cu rol de rezervor natural)
Surse de infecie: animale bolnave, trecute, insecte hematofage, taurinele cu evo subclinical, caprinele, rumegtoarele slbatice,
unele roztoare slbatice, carnivorele, elefenii, camelidele, toate fiind animale la care boala evolueaz de obicei subclinic
Transmitere: intepatura insect hematofage, monta, congenital
Factori favorizanti: sezon cald, zona geografica favorizanta tantarilor
Tabloul clinic si lezional
incubaie : la ovine, 3-10 zile, uneori mai mult, iar la bovine chiar de 2-3 luni
evoluie : acut (malign), subacut (benign) sau avortat
forma acut (malign) : hipertermie, dispnee, limba edematiata, gura intredeschisa, saliva abudenta, buze, nas edematiate (
fata de maimuta ), cruste pe piele, congestive mucoasa nazala, tulburari ocular, diaree sangvinolenta, tulburari nervoase
subacut (benign): similar acuta, dar mai sterse
avortata: indispoziie; oboseal; febr; stomatit; rinit cataral
Leziuni: edeme, congestii, hemoragii, necroz i ulcere n cavitatea bucal, rumen, cord, musculatura striat
edeme i infiltraii gelatinoase ale esutului conjunctiv de la nivelul capului
distrofia fasciculelor musculare
eritem cutanat i hemoragii n regiunea coroanei
uneori, desprinderea cutiei de corn
hemoragii la baza arterei pulmonare
Diagnostic si diagnostic diferential
Ex virusologic, serologic
Diferential: variola, ectima, febra aftoasa, fotodermatoza, necrobaicloza
Prevenire si combatere
Carantina de gradul 1
Masuri generale de prevenire
Vaccinare anual, cu 30 de zile inainte ca boala sa apara in mod obsinuit intr-un areal.

28. Hepatita necrozanta


Etiologie
- Hepatita necrozanta (H.N.) este o boala toxiinfectioasa a oilor produsa de C. novyi (oedematiens) caracterizata prin
evolutie sporadica sau endemica. de tip supraacut cu leziuni necrotice caracteristice in ficat.
Caractere epizootologice
- sunt receptive mai ales oile din rase perfecionate In stare buna de Intretinere, in varsta de 2-4 ani. Boala este Intalnita si
la tineretul de 2-5 luni, in Ingrasatorii, precum si la animalele mai In varsta.
- Incidenta bolii este crescuta toamna si iarna odata cu primul inghet, precum si la animalele care au pasunat pe terenuri
joase si umede, favorabile gazdelor intermediare ale trematodelor boala avand uneori caracter stationar.
- Parazitozele hepatice. urmate de diferite intoxicarii ce afecteaza si ficatul, favorizeaza apariria bolii.
- Infecia se realizeaza pe cale digestiva, prin furajele contaminate, pe cale ombilicala la tineretul nou nascut, si uterina la
femele
Patogeneza
- Sporii ajunsi odata cu solul in diferite plagi externe se multiplica si determina leziuni de gangrena gazoasa, sau din tubul
digestiv germenii ajung pe cale sanguina in ficat splina, maduva osoasa, In celulele macrofage unde raman in stare de
latenta mult timp, chiar luni de zile
14 | P a g e
- In ficat, sub actiunea diferitelor leziuni provocate de parazitii localizati permanent sau temporar in ficat (F. hepatica, D.
lanceolatum, C. tenuicolis, Ascaris suum), apar procese inflamatorii de natura traumatica (hepatita traumatica
parazitara) cu detritusuri hemoragico-necrotice determinate de formele tinere ale parazitilor sau necrotice.
- consecutiv diferitelor toxicoze cand se creeaza conditii de anaerobioza, propice germinarii sporilor multiplicarii bacililor
si elaborarii de cantitati Insemnate de toxina alfa si cantitati mici de toxina beta. Acestea au efect necrozant asupra
ticatului si genereaza o stare de toxiemie.
Tabloul clinic si lezional
- La ovine si caprine sunt afectate mai des ovinele si mai rar caprinele.
- Boala evolueaza supraacut, animalele fiind gasite moarte fara sa fi prezentat In prealabil simptome. Uneori, se observa
ramanerea In urma turmei, hipertermie (40-42C), apatie, scrasniri din dinti, masticatie In gol, respiratie accelerata,
superficiala tremuraturi si hiperestezie, tulburari locomotorii dispnee, amauroza, decubit si moartea in cateva minute
sau ore fara miscari agonice.
- La taurine H.N. este rara la taurine, fiind limitata la zonele cu terenuri umede
- In unele efective simptomatologia este similara carbunelui emfizematos atipic
Diagnostic si diagnostic diferential
- Datorita evolutiei rapide diagnosticul clinic este foarte dificil iar cel morfopatologic se poate stabili numai pe cadavre
proaspete.
- luand in considerare leziunile de hepatita necrotica, in asociatie sau nu cu fascioloza acuta.
- Examenul bacteriologic este obligatoriu pentru confirmarea diagnosticului.
- Diagnosticul diferential se face fata de antrax, bradsot, edem malign si enterotoxiemia cu C. perfringens forma
supraacuta si fascioloza acuta, precum si fata de diverse intoxicatii, de care se diferentiaza prin examenele
morfopatologic si bacteriologic.
- Tratamentul este In general inoperant datorita evolutiei rapide. Se poate incerea eu ser specific, antibiotice (penicilina.
eritromicina) ~i un tratament simptomatic.
Prevenire si combatere
- In zonele In care boala are caracter stationar se vor efectua tratamente contra helmintozelor incriminate si se vor
vaccina primavara ovinele In varsta de peste un an.
- La aparitia bolii, daca nu au fost vaccinate ovinele se va schimba pasunatul si in functie de numarul de cazuri se va
recurge la seropreventie urmata de vaccinare dupa 14 zile. cu un vaccin inactivat
-
29. Pesta micilor rumegatoare caract. endemicoepidemic, febra., tulb digestive si resp, necroze , eroziuni la acest nivel
Etiologie: Paramyxoviridae, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbillivirus
- Pesta rumegtoarelor mici (PRM) este o boal infectocontagioas, de natur virotic, ntlnit la capre i oi, cu caracter
endemicoepidemic i evolutie supraacut sau acut, caracterizat clinic prin febr, tulburri digestive i respiratorii, iar
morfopatologic prin necroze, eroziuni i ulcere la nivelul mucoasei digestive i a cilor respiratorii.
Caractere epizootologice
- Sunt receptive, n conditii naturale, rumegtoarele mici i n special caprele. Sunt frecvente situatiile n care boala
evolueaz la capre, fr ca ovinele s fie afectate.
- Sursele de infectie sunt reprezentate de animalele aflate n perioada de incubatie sau bolnave, care elimin virusul prin
toate secretiile (oculare, jetaj etc.). Transmiterea infectiei se face direct de la animalul bolnav la cel receptiv i putin
probabil indirect, avnd n vedere rezistenta sczut a virusului n mediul exterior.
- Virusul ptrunde n organism la nivelul mucoasei nasofaringiene.
Tabloul clinic si lezional
- Perioada de incubatie este de 2-6 zile.
- Forma supraacut, frecvent la capre (la tineretul n vrst de cel mult 4 luni), debuteaz cu hipertermie (40-41C),
urmat rapid de abatere, horipilatie, anorexie, apoi de jetaj seromucos i epifor. Animalele sunt constipate n prima zi
de boal, apoi apare diareea profuz. Dup 5-6 zile de la debutul hipertermiei survine moartea n 100% din cazuri.
- Forma acut, cea mai caracteristic, se aseamn cu pesta bovin cnd evolueaz la rumegtoarele mici. Debutul este
ca i n forma supraacut. Jetajul devine mucopurulent i obstrueaz narinele, mucoasa gingival este congestionat, sub
forma unei liziere la baza dintilor, dup care apar ulceratii pe gingii, limb, bucce, vlul palatin i chiar pe laringe. Limba
se acoper cu un depozit membranos, care prin detaare las mucoasa sngernd.
15 | P a g e
- Animalele prezint hipersalivaTie, frecvent tuse uscat, ce devine rapid gras, diaree i dup 8 - 10 zile se produce
moartea n 50 - 80 % din cazuri. n aceast form pot apare complicatii: pneumonie sau bronhopneumonie, datorate
infecTiilor bacteriene (Mannheimia haemolytica sau Pasteurella multocida tip A); reactivarea bolilor parazitare latente
(coccidioza, piroplasmoza sau tripanosomiaza); avorturi.
Diagnostic si diagnostic diferential
- Se stabilete pe baza datelor epidemiologice, clinice, anatomopatologice i a examenelor de laborator (histologic,
virusologic i serologic). Pentru examenul virusologic se recolteaz secretii oculare, jetaj, snge i eventual probe
biopsice din nodurile limfatice prescapulare (n prima faz de boal) i splin, limfonoduri, pulmon etc. n primele 2 ore
de la sacrificarea sau moartea animalului.
- Diagnosticul diferenial pesta bovin, pasteureloz, pleuropneumonia contagioas a caprelor, febra cataral malign,
boala de Nairobi, febra aftoas, hidropericardita rickettsian, ectima contagioas, Tinnd cont de datele epidemiologice,
morfoclinice, dar mai ales de examenul de laborator.
Prevenire si combatere
- Nu se dispune de mijloace eficace. Utilizarea antibioticelor poate preveni infecTiile bacteriene secundare. Profilaxie i
combatere Prevenirea introducerii bolii n zonele indemne se realizeaz prin msuri antiepidemice

30. Maedi-Visna tulburari respiratorii( maedi) si nervoase( visna)


Etiologie - virusul Maedi Visna Retriviridae Lentivirinae, gen Lentivirus
Caractere epizootologice
Receptivitate: oi, capre 3-5 ani (miei 2,5 5 luni)
C.T lapte, transplacentar, respirator
Enzootica: morbiditate anuala de 2-4 %
Interstitiul pulmonar sau in celulele SNC intensa proliferare a componentelor structurale ale pulmonilor, encefalomielita
demielinizanta + hiperplazie limfonodulara regionala
Tabloul clinic si lezional
incubatie 9-14 luni
Forma pulmonara (Maedi)evolutie 3-6 18 luni slabire, apatie, cifoza, tahipnee (40-80/min), dispnee grava, murmur,
tahicardie, jetaj sero-mucos, apetit prezent
Forma nervoasa (Visna)tulburari locomotorii, pozitii anormale ale capului, tremur buze, ataxie tren posterior, pareze-paralizii,
paralizia extensorilor, calcat in pensa sau bulet, exacerbari si remisiuni moarte
Leziuni:cahexia
-pulmoni destinsi, grei 2-4 ori, consistenta buretoasa, elastica, decoloratii, marmorati cu cenusiu si brun
-leziuni infectii bacteriene suprapuse
-lnn hiperplaziati, cenusii albiciosi, slaninosi
Histologic: congestie + ingrosare septumuri interalveolare prin infiltrarea cu mononucleare si proliferarea celulelor septale
Diagnostic si diagnostic diferential
Confirmare: Ac serici + izolare virus + histopatologic Ac = purtatori virusAGID ELISA indirect din 6 in 6 luni
izolare din: sange periferic sau leucocite lapte, imunocolorare, ME scrapie, adenomatoza
Prevenire si combatere
Eliminare femele si masculi pozitivi la monta. Nu colostru, lapte

31. CAEV atrita , encefalita caprina, artrite, pareze progresive, disfunctii nervoase, indurare uger+agalaxie
Etiologie Retrovirus lentivirus ( inrudit Maedi-Visna )
Caractere epizootologice
-miei 2-4 luni forma nervoasa
-adulte forma pulmonara
-infectia CAEV preponderenta in efectivele de reproductie de capre de lapte,
-prevalenta nu depinde de sex, dar creste cu varsta
-prevalenta creste in tarile ce cresc capre de lapte in sistem industrial
-in efectivele infectate, rata infectiei > rata animalelor cu forme clinice
Factori favorizanti:factori de mediu (producere de leziuni repetate si persistente la nivelul articulatiilor)
16 | P a g e
Transmitere:prin placenta, colostru, lapte
-saliva, fecale, jetaj
-alimente, apa
NU se transmite intrauterin, sexual, transfer embrioni
Tabloul clinic si lezional
incubatie 6-7 ani
nervoasa leucoencefalomielita caprina, encefalita demielinizanta; articulara genunchi gras; mamara uger tare; pneumonie
progresiva cronica; cahexie
Diagnostic si diagnostic diferential
ex serologice reagenti pt testul de imunodifuzie in gel de agar; ELISA
Prevenire si combatere
Tratament simptomatic substante antiinflamatorii (aspirina, fenilbutazona)
Profilaxie carantina gr I, Romania indemna, supraveghere serologica

32. Adenomatoza pulmonara boala tumorala, evolutie cronica progresiva


Etiologie - Jaagsiekte Sheep Retro-virus (JSRV)
Caractere epizootologice sporadico enzootica si epizootica
Cai si surse: prin aerosoli contaminati, virusul se elimina prin saliva si jetaj de la animalele infectate
Factori favorizanti: apare si in adenocarcinomul ovin, genetic, prezenta Maedi-Visna
Morb: 25% animale, mort. 25-30%
Toate animalele cu modif pulmonare exitus dupa 6 sapt-4 luni
Tabloul clinic si lezional
incubaie lung, luni i ani de zile
evoluie clasic cu modificri difuze sau atipic (nodular)
tuse, ocazional sau la efort, ce poate deveni spasmodic, productive, slbire progresiv; catar nazal abundent i epifor
raluri umede, uneori uor de sesizat de la distan, producnd n efectivul afectat un sunet similar cu cel de fierbere nceat a
unui lichid
obstrucia cilor respiratorii datorit prezenei de fluid pulmonar n cantitate mare
hipoxie, anoxie i moartea animalului prin insuficien respiratorie grav
hipertermie i semne respiratorii mult mai evidente n cazul n care intervin infecii bacteriene supraadugate
leziuni: pulmonic mariti, lnn bronhici si mediastinali cat un bob de mazare
Diagnostic si diagnostic diferential
histopatologic papile n evantai n alveole i bronhii (proliferare epitelial)
imunohistochimic evidenierea proteinei capsidale
PCR evidenierea virusului n leucocitele circulante
Prevenire si combatere
Masuri generale de prevenire

33. Boala de Nairobi ( gastroenterita ovina )

Etiologie
- produs de un Bunyavirus (gen Nairobivirus)
Caractere epizootologice
- prezent la ovine i caprine
- caracterizat prin sindrom febril, gastroenterit hemoragic i avort
- transmis prin insecte hematofage
- virus foarte rezistent n condiii naturale iar n cpue i larve, rezist mai muli ani
- evoluie enzootic, cu durata pe interval de 6-10 zile
- Romnia liber de boal
Tabloul clinic si lezional
- incubaie de 36 ore -16 zile (n medie 5-9 zile)
17 | P a g e
- la debut : hipertermie, abatere, inapeten, respiraie i puls accelerat
- dup cteva zile temperatura revine la normal i apare jetaj mucopurulent, uneori hemoragic
- apoi, diaree grav ca semn caracteristic fecale iniial apoase i ulterior mucohemoragice
- avort
- mortalitate de 35-75 % la ovine i 10% la caprine
- trecerea prin boal imunitate de lung durat
LEZIUNI
- diatez hemoragic
- limfadenit
- exsudate n caviti
- gastroenterita hemoragic grav cu ulcere n cecum, colon
- nefrit
Diagnostic si diagnostic diferential
- datele clinico-lezionale i izolare virusului
Prevenire si combatere
- vaccinare virus-vaccin atenuat

34. Encefalomielita infectioasa a oilor (looping ill)


Boala infectocontagioasa virala, ovine, enzootico-epizootica, evolutie acuta, sindrom febril, infectii enzootice, tulb nervoase,
infectand adultele si tineretul deopotriva cu maxime de boala in perioada de primavera, atunci cand ciclul sexual al vectorilor
stimuleaza monta,
EPIDEMIOLOGIE
Oi+ carpe tineret
Capuse
CLINIC
Incubatie 1-3 sapt, evolutie 3-4 sapt
Hipertermie 41-42 grade C, abatere, tristate, apetit diminuat
Tremuraturi, miocolnii, hiperestezie cutanara, prurit, salivatie, scrasnituri, trismus, contractii spastice, ataxie, miscari in manej,
cabrari liniste; Pareze, paralizii, moarte
Vindecari 30% cu Sechele, imunitate de durata
Lezional :Congestii medulare; Meningoencefalita; Neuronofagie in coarnele inferioare
DIAGNOSTIC
Izolare virus TC si EG
Identificare: SN
Luat in considerare momentul aparitiei vectorilor, miscarea efectivelor dintr-o zona infectata, intr-o zona in care boala nu a fost
identificata

35. Boala Border


Etiologie
boal cu evoluie cronic caracterizat prin tremurturi fine ale capului i extremitilor, incoordonare n mers, ln proas,
ftri de miei debili sau neviabili, avort i infecunditate produs de un Pestivirus din familia Flaviviridae nrudit antigenic cu
virusul BVD-MD i PPC
Caractere epizootologice
Receptivitate
- n mod natural sunt receptive toate categoriile de ovine i foarte rar de caprine; dup evoluia focarului primar,
sensibilitatea cea mai mare, se ntlnete la mieii tineri, la primipare i la oile nou introduse n efective infectate
enzootic, staionar
- alte specii de animale, printre care taurine, porcine, cervidee, diverse rumegtoare slbatice, se contamineaz i permit
multiplicarea virusului cu rspuns n anticorpi serici
18 | P a g e
Surse de infecie
- principalele surse de infecie sunt reprezentate de animalele purttoare i bolnave, care manifest mai mult sau mai
puin semne clinice i care elimin virusul pentru toat viaa prin toate secreiile i excreiile, inclusiv prin sperm
- unii produi infectai n perioada fetal rmn purttori persisteni i eliminatori pentru toat viaa, nu sunt capabili s
sintetizeze anticorpi i constituie o important surs pentru animalele receptive
Ci de infecie
- virusul se transmite n mod direct de la animalele bolnave la cele sntoase
- la oile gestante, virusul traverseaz bariera placentar i infecteaz att embrionul ct i fetusul, indiferent de vrsta
gestaiei
Morbiditate i mortalitate
- n focar primar, n ferme noi n care se organizeaz primul sezon de reproducie, mieii pot fi afectai n proporie de 50
%, dup care boala devine enzootic i incidena se reduce, fiind afectate un numr mai mic de animale, oile adulte
devenind imune
Tabloul clinic si lezional
- incubaie variabil, corelat cu momentul infeciei i categoria de ovine
- la oile adulte negestante i la tineret, boala de grani evolueaz subclinic, cu sintez de anticorpi
- oile gestante prezint o serie de tulburri de reproducie corelate cu moartea i resorbia embrionar (n primele 1645
de zile de la mont), avorteaz sau fat miei hipotrepsici, debili, neuniformi, cu deformri ale capului i anchiloze
articulare
- n dezvoltare, mieii ftai care manifest infecie persistent sau sunt contaminai dup ftare, pot prezenta:
ln modificat cu aspect de pr lung, gros i inegal (hirsutism), cu zone pigmentate
unii dintre miei prezint semne nervoase exprimate prin spasme (tremurturi) tonice sau clonice, ce determin greutate n mers
i ca urmare a prezenei acestora, dificultate n hrnire, inclusiv cnd sug; la unii dintre aceti miei, spasmele dispar dup 3-4 luni
de la debut
- cele dou aspecte prul lung i gros i tremurturile au dat denumirea de ,,boala mieilor proi tremurtori.
aceti miei au o sensibilitate crescut la diferite maladii recurente, n special parazitoze, iar oasele devin fragile i se scurteaz
mieii cu ln modificat i care prezint tremurturi mor cam dup 100 zile de evoluie sau se remit, amendndu-se i semnele
nervoase
LEZIUNI
- foarte variate, necaracteristice
- necroza carunculilor placentari la ovinele care avorteaz
- hidrocefalie sau hidranencefalie, hipoplazie cerebeloas i cerebral, inclusiv la fetuii care sunt ftai vii
Diagnostic si diagnostic diferential
a. Examen histopatologic: hipomielinogenez; microglioz focal; manoane perivasculare limfomonocitare; tumefieri ale
axonilor i vacuolizri ale pericarionilor; periarterit nodoas cerebral
b. Examen virusologic
c. Examen serologic: SN, TIE; absena Ac dovedete imunotolerana (infeie persistent fr sinteza de Ac)
Prevenire si combatere
- respectarea msurilor generale
- eliminarea animalelor bolnave i infectate pn la indemnizarea efectivului
incinerare i dezinfecii riguroase

19 | P a g e
Prionice:
36. Scrapie
Istoric si raspandire geografica
- Cuille si Chelle 1936 1940: inoculabilitate si transmisibilitate la oaie si capra
- raspandire geografica universala
Importanta economica
agent transmisibil nonconvenional din grupul prionilor
Etiologie
Caractere epizootologice
Receptivitate: ovine si caprine 3-4 ani (chiar 12 luni) + rase (Suffolk, Cheviot) + sens familiala -determinism genetic alelele Sip sA
si pA
-enzootica in efective: 2-5 (? )
Surse: majoritatea tesuturilor, excreta, pasuni, ape, placenta, splina, lnn, amigdale, colon, SNC
Transmitere : verticala si orizontala; Transplacentar
0,5% - 1% 10%
Tabloul clinic si lezional
Lent, tipic, atipic ; incubatie 1-6 ani,
- tulburari de comportament; tremuraturi ; prurit ; tulburari locomotorii; slabire cahexie
F. debut insidios, tulb comportament, agitatie, ortopnee, apatie, agresiv, rar depresie
F. pruriginoasa: prurit dorso-lombar Reflex pruriginos: coada, bucce m.post; Hiperestezie cu tremuraturi intermitente
F. cerebeloasa: tremuraturi muschi cap leganat, ataxie, alearga trap/galop ebrios
Diagnostic si diagnostic diferential
- histopatologic
- Western Blot (ELISA)
- Electroforeza capilara - Imunohistochimic
Anatomopatologic
Exclusiv microscopic: glioza astrocitara; rarefiere neuronala; spongioza prin vacuolizarea neuronilor; absenta infiltratiei
mononucleare; rareori depozite amiloide in boala naturala
Prevenire si combatere
Profilaxie: Sacrificarea efectivelor suspecte; Prohibarea importurilor; ratie fara proteine animale; Vid sanitar la pasuni

CREDITS:

Senior Editor
Gheorghita A.

Managing Editor
Cutulea C.

Multumim celor care au facut posibil acest proiect si fara de care nu am fi avut puterea de a finaliza lucrarea:
Adina M.
Roxana C.
Gabriela si Ruxandra T.
ne pare rau daca din anumite motive am omis pe cineva.

STUDIU PLACUT.

02.07.2017

20 | P a g e