Morfopatologie Specială

Denumirea testului: Morfopatologie specială
ID test: Parazitologie
Întrebări total în test: 300
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 140, ([46,67%]-34,33%-19% ).
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 103, (46,67%-[34,33%]-19% ).
Numărul total de grupuri (teme): 15
-------------------------------------------------------------------------------------------
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 140, (46,67%).
Grupul (tema): Tema01
Întrebarea 1.
Sâmgele necoagulat este caracteristic pentru:
Variante de răspuns:
1. Anemie infecţioasă
2. Listerioză
3. Septicemia hemoragică
4. Antrax
Întrebarea 2.
Angina hemoragică necrotică la antrax este proprie:
1. Porcinelor
2. Cabalinelor
3. Bovinelor
4. Ovinelor
Întrebarea 3.
Carbunculul la antrax este un proces

1. Difuz
2. Localizat
3. Mixt
4. Generalizat
Întrebarea 4.
Splina cepticemică cu ramolismentul pulpei la antrax nu este caracteristică:
1. Bovinelor
2. Caprinelor
3. Porcinelor
4. Ovinelor
Întrebarea 5.
Splenomegalia se dezvoltă la:
1. Pesta porcină clasică
2. Antrax
3. Bruceloza
4. Leptospiroza
Întrebarea 6.
În antrax la om carbunculii se dezvoltă mai fracvent în:
1. Intestin
2. Piele
3. Ganglionii limfatici
4. Pulmoni
Întrebarea 7.
Timpania rumenului la rumegătoare şi meteorismul la cabaline de dezvoltă la:
1. Liptospiroză
2. Febra aftoasă
3. Antrax
4. Tuberculoza
Întrebarea 8.
La pasteureloză evoluţia supraacută este proprie formei:
1. Septicemice
2. Pectorale
3. Mixte
4. Edematoase
Întrebarea 9.
La pasteureloză evoluţia acută este proprie formei:
1. Septicemice
2. Pectorale
3. Mixte
4. Edematoase
Întrebarea 10.
La pasteureloză forma pectorală poate fi:
1. Numai subacut
2. Acut sau subacut
3. Supraacut
4. Numai acut
Întrebarea 11.
La care maladie se întâlneşte un edem subcutanat dur?
1. Antrax
2. Pestă
3. Leptospiroză
4. Pasteureloza
Întrebarea 12.
Care boală este denumită şi septicemie hemoragică?
1. Boala hemoragică
2. Anemia infecţioasă
3. Antraxul
4. Pasteureloza
Întrebarea 13.
Peteşii şi sufuziuni pe epicard întâlnim la:
1. Pasteureloză aviară
2. Tifoza aviară
3. Pseudopesta aviară
4. Variola aviară
Întrebarea 14.
Rujetul „alb” evoluiază:
1. Cronic
2. Supraacut
3. Acut
4. Subacut
Întrebarea 15.
Eritemul cutanat este propriu:
1. Rujetului acut
2. Rujetului subacut
3. Rujetului supraacut
4. Rujetului cronic
Întrebarea 16.
Forma urticariformă este caracteristică:
1. Rujetului subacut
2. Rujetului acut
3. Rujetului cronic
4. Rujetului supraacut
Întrebarea 17.
Localizările cutanate, cardiovasculare şi articulare însoţesc rujetul:
1. Cronic
2. Subacut
3. Acut
4. Supraacut
Întrebarea 18.
Listerioza la animale se întâlneşte preponderent:
1. Toamna şi iarna
2. Primăvara şi vara
3. Vara şi toamna
4. Iarna şi primăvara
Întrebarea 19.
Formele morfoclinice nervoase genitală, oculară, septică şi cardiacă sunt caracteristice:
1. Brucelozei
2. Rujetului
3. Leptospirozei
4. Listeriozei
Întrebarea 20.
Icterul se dezvoltă la animale în:
1. Bruceloză
2. Leptospirozeă
3. Anemia infecţioasă
4. Listerioză
Întrebarea 21.
Tifoza canină se dezvoltă în:
1. Listerioză
2. Salmoniloză
3. Pesta canină
4. Leptospirozeă
Întrebarea 22.
Septicemia cărbunoasă este sinonimul:
1. Cărbunelui emfizematos
2. Antraxului
3. Salmonelozei
4. Pasteurelozei
Întrebarea 23.
Dintre păsări mai sensibile la antrax sunt:
1. Palmipidele
2. Găinile
3. Curcile
4. Bibilicele
Întrebarea 24.
Dintre păsări mai rezistente la antrax sunt:
1. Găinile
2. Porumbeii
3. Gâştele
4. Raţele
Întrebarea 25.
Forma supraacută a antracxului este mai frecventă la:
1. Porcine
2. Ovine
3. Bovine
4. Păsări
Întrebarea 26.
Formele acute nu sunt formele principale de manifestare ale antraxului la:
1. Taurine
2. Ovine
3. Cabaline
4. Porcine
Întrebarea 27.
Formele septicemice nu sunt formele principale de manifectare ale antraxului la:
1. Porcine
2. Cabaline
3. Тaurine
4. Ovine
Întrebarea 28.
Formele septicemice sunt formele principale de manifestare ale antraxului la:

1. Porcine
2. Cabaline
3. Carnasiere
4. Ovine
Întrebarea 29.
Formele cronice ale antaxului sunt forme principale la:
1. Porcine
2. Ovine
3. Caprine
4. Bovine
Întrebarea 30.
Localizarea faringiană la antrax este proprie:
1. Ovinelor
2. Cabalinelor
3. Porcinelor
4. Taurinelor
Întrebarea 31.
Localizarea intestinală la antrax este proprie în primul rând:
1. Cabalinelor
2. Bovinelor
3. Ovinelor
4. Carnasierelor
Întrebarea 32.
Localizarea pulmonară la antrax este întâlnită rar la:
1. Porcine
2. Bovine
3. Carnasierelor
4. Cabaline
Întrebarea 33.
Care formă a antraxului clasic este întâlnită foarte rar?
1. Cutanată
2. Faringiană
3. Intestinală
4. Pulmonară
Întrebarea 34.
La care maladie are loc moartea animalului prin asfixie din cauza edemului?
1. Pasteureloza
2. Salmoneloza
3. Edemul malign
4. Antraxul
Întrebarea 35.
Pleuropneumonie fibrinoasă cu tendinţă spre necroză se produce în:
1. Antrax
2. Salmoneloză
3. Edemul malign
4. Pasteureloză
Întrebarea 36.
Bavterioza care poate apărea şi la miei şi la păsări, iar sporadic la alte specii, esme:
1. Rujetul
2. Listerioza
3. Pasteureloza
4. Salmoneloza
Întrebarea 37.
Rujetul la păsări este mai fracvent la:
1. Gâşte
2. Găini
3. Porumbei
4. Curci
Întrebarea 38.
Care bacterioză este condiţionată de factorii zooigienici?
1. Salmoneloza
2. Listerioza
3. Leptospiroza
4. Pasteureloza
Întrebarea 39.
Care maladie este cunoscută şi ca „boala de siloz”?
1. Pasteureloza
2. Listerioza
3. Salmoneloza
4. Leptospiroza
Întrebarea 40.
Principala formă de manifestare a listeriozei este forma:
1. Oculară
2. Septică
3. Genitală
4. Nervoasă
Întrebarea 41.
Care formă a listeriozei este relativ rară?
1. Nervoasă
2. Cardiacă
3. Septică
4. Genitală
Întrebarea 42.
La care bacterioză a taurinelor, toate formele evolutive sunt însoţite de avorturi şi mamite?
1. Listerioza
2. Leptospirozа
3. Salmoneloza
4. Pasteureloza
Întrebarea 43.
Oftalmia periodică sau recidivantă la leptospiroză este caracteristică:
1. Ovinelor
2. Bovinelor
3. Cabalinelor
4. Porcinelor
Întrebarea 44.
La care specie de animale leptospiroza se caracterizează printr-un tablou lezional lipsit de

specificitate?
1. Carnasiere
2. Porcine
3. Cabaline
4. Bovine
Întrebarea 45.
Sindromul gastro-enteric se dezvoltă în leptospiroză:
1. Porcinelor
2. Cabalinelor
3. Carnasierelor
4. Bovinelor
Întrebarea 46.
Paratifosul viţeilor se referă la:Salmoneloza bovinelor:
1. Salmoniloza bovinelor
2. Gastroenterita infecţioasă a bovinelor
3. Colibacterioza bovinelor
4. Streptocociile bovinelor
Întrebarea 47.
Nodului salmonelici se întâlnesc preponderent în.
1. Intestine
2. Splină
3. Ficat
4. Rinichi
Întrebarea 48.
Forma supraacută a salmonelozei este:
1. Pulmonară
2. Intestinală
3. Septicemică sau intestinală
4. Septicemică
Întrebarea 49.
Forma acută a salmonelozei este:
2. Septicemică
3. Intestinală
4. Pulmonară
Întrebarea 50.
Forma cronică a salmonelozei este:
1. Pulmonară
2. Intestinală
4. Septicemică
Întrebarea 51.
Care formă a salmonelozei la bovine este însoţită de mărirea de 5 – 5 ori a splinei?
1. Cronică
2. Subacută
3. Acută
4. Supraacută
Întrebarea 52.
Salmoneloza puilor de găină se mai numeşte:
1. Colibacterioză aviară
2. Paratifoză
3. Tifoză aviară
4. Puloroză
Întrebarea 53.
”Ficat bronzat” se întâlneşte la:
1. Puloroză
2. Pseudopestă
3. Holeră aviară
4. Tifoza aviară
Întrebarea 54.
Noduli proliferativi în miocard se dezvoltă în:
1. Puloroză
2. Pseudopestă
3. Eimerioză
4. Holeră aviară
Întrebarea 55.
Care formă a colibacilozei viţeilor decurge fără diaree?
1. Enterică
2. Septicemică
3. Enterotoxiemică
4. Acută
Întrebarea 56.
Streăptocoviile pot fi denumite şi:
1. Diplococii
2. Tifoze
3. Salmoneloze
4. Colibacterioze
Întrebarea 57.
Articulaţiile pot fi afectate la:
1. Salmoneloze
2. Streptococii
3. Tifoze
4. Colibaciloze
Întrebarea 58.
Care maladie este considerată o adevărată reticuloendotelită bacteriană?
1. Antraxul
2. Listerioza
3. Pasteureloza
4. Salmoneloza
Întrebarea 59.
Paratifosul purceilor este cunoscut şi sub denumirea de:
1. Diplococoză
2. Gastroenterită infecţioasă
3. Colibacterioză
4. Salmoneloză
Întrebarea 60.
Examenul varioloid este caracteristic salmonelozei:
1. Taurinelor
2. Aviare
3. Cabalinelor
4. Purceilor
Întrebarea 61.
Osteomielite, bursite şi orhite purulente se observă în salmoneloza:
1. Cabalinelor
2. Ovinelor
3. Porcinelor
4. Bovinelor
Întrebarea 62.
Diareea albă bacilară se dezvoltă în:
1. Salmoneloza găinelor adulte
2. Coriza infecţioasă aviară
3. Salmoneloza puilor
4. Colibaciloza păsărilor
Întrebarea 63.
Focarele fibrino-necrotice din salmoneloză se deosebesc prin cantitatea redusă de fibrină şi

necroză mai accentustă de cele din:
1. Rujet
2. Colibacterioză
3. Pestă
4. Leptospiroză
Întrebarea 64.
Este însoţită de o bacteriemie masivă la colibailoză viţeilor:
1. Izocolileaciloza
2. Forma enterică
3. Forma septicemică
4. Forma enterotoxiemică
Întrebarea 65.
Care formă a colibacilozei voţeilor mai este denumită şi dizenteria viţeilor?
1. Izocolileaciloza
2. Enterică
3. Septicemică
4. Enterotoxiemică
Întrebarea 66.
Diareea albă se întâlneşte în:
1. Colibaciloza mieilor
2. Colibaciloza viţeilor
3. Colibaciloza purceilor
Întrebarea 67.
Pericardita colibacilară se dezvoltă în:
2. Colibaciloza mieilor
3. Colibaciloza purceilor
4. Colibaciloza viţeilor
Întrebarea 68.
Poliartrita infecţioasă a mânjilor se dezvoltă în:
1. Colibaciloza mânjilor
2. Salmoneloza mânjilor
3. Pasteureloza mânjilor
4. Streptococia mânjilor
Întrebarea 69.
Omfaloflebita se dezvoltă în:
1. Colibaciloză
2. Streptococii
3. Salmoneloză
4. Pasteureloză
Întrebarea 70.
De cărbune emfizematos se îmbolnăvesc mai frecvent:
1. Animalele slabe
2. Animalele grase
3. Animalele tinere
4. Animalele bătrâne
Întrebarea 71.
În muşchi la cărbunele emfizematos se dezvoltă:
1. Mumificaţii
2. Miozite
3. Nicroze umede
4. Miodistrofii
Întrebarea 72.
Dezvoltarea gangrenei gazoase în muşchi la cărbunele emfizematos depinde de conţinutul de:
1. Proteine
2. Grăsimi
3. Mioglobine
4. Glicogen
Întrebarea 73.
La cărbunele emfizematos cadavrul animalului este:
1. Tumefiat
2. Deshidratat
3. Extenuat
4. Edimaţiat
Întrebarea 74.
La cărbunele emfizematos se întâlneşte mai frecvent la vărsta:
1. 6 luni – 4 ani
2. 4 ani – 10 ani
3. 6 luni - 2 ani
4. 2 ani – 5 ani
Întrebarea 75.
Localizările mai frecvente ale procesului patologic la cărbunele emfizematos au loc în:
1. Muşchii membrelor
2. Cord
3. Muşchii netezi
4. Diafragm
Întrebarea 76.
Endicardită la cărbunele emfizematos se întâlneşte la:
1. La toate vârstele
2. Bovinele bătrâne
3. Viţei
4. Eovinele tinere
Întrebarea 77.
Este necesar de diferenţiat cărbunele emfizematos de:
1. Bradzot
2. Pasteureloză
3. Salmoneloză
4. Edemul malign
Întrebarea 78.
Care din clostridioze se dezvoltă după rănirea animalelei?
1. Edemul malign
2. Cărbunele emfizematos
3. Bradzotul
4. Enterotoxemia anaerobă
Întrebarea 79.
Bradsot înseamnă:
1. Infecţie intestinală
2. Moarte fulgerătoare
3. Moarte lentă
4. Moarte rapidă
Întrebarea 80.
La Bradsot este afectat:
1. Cheagul
2. Rumenul
3. Foiosul
4. Reţeaua
Întrebarea 81.
Bradsotul se întâlneşte frecvent:

1. Primăvara
2. Vara
3. Toamna
4. Pe tot parcursul anului
Întrebarea 82.
Inflamaţia emfizematoasă la bradsot are loc preponderent în:
1. Peretele intestinului subţire
2. Muşchii scheletului
3. Cord
4. Peretele gastric
Întrebarea 83.
Diagnosticul diferenţial la bradsot se face faţă de:
1. Salmoneloză
2. Edemul malign
3. Enterotoxiemia anaerobă
Întrebarea 84.
Boala „rinichiului moale” se întâlneşte la:
1. Edemul malign
2. Dezinteria anaerobă
4. Bradsot
Întrebarea 85.
La enterotoxiemia anaerobă a ovinelor clostridiile elaborează foate multe toxine în:
1. Stomac
2. Inntestinul subţire
3. În tot tractul intestinal
4. Intestinul gros
Întrebarea 86.
Care din clostridioze este însoţită de encefalopatie?
2. Edemul malign
4. Bradsotul
Întrebarea 87.
De cărbune emfizematos se îmbolnăvesc foarte rar:
1. Caprinelor
2. Ovinelor
3. Bovinelor
4. Porcinelor
Întrebarea 88.
Tumefacţii edematoase în ţesutul conjunctiv subcutanat se dezvoltă în:
2. Antrax
3. Pasteureloză
4. Salmoneloză
Întrebarea 89.
Enterita necrozantă infecţioasă a purceilor este sinonimul:
1. Colibacilozei purceilor
2. Salmonelozeipurceilor
3. Gastroenteritei infecţioase a purceilor
4. Edemului maling al purceilor
Întrebarea 90.
Abmazită şi jejunită la animale se întâlneşte în clostridioza:
3. Bradsotul
4. Edemul maligm
Întrebarea 91.
Enterita hemoragică acută este sinonimul:
1. Enterotoxiemiei păsărilor
2. Enterotoxiemiei anaerobe a viţeilor
3. Enterotoxiemiei anaerobe a oilor
4. Bradsotului
Întrebarea 92.
Enterita necrotică a puilor este sinonimul:
1. Salmonelozei păsărilor
2. Enterotoxiemiei păsărilor
3. Pulorozei
4. Colibacilozei păsărilor
Întrebarea 93.
Gastromicoza ovină mai poate fi denumită şi::
1. Bradsot
2. Dizenterie anaerobă
3. Gastroenterită infecţiuoasă
4. Enterotoxiemie anaerobă
Întrebarea 94.
Bradsotul are o frecvenţă mai înaltă la:
1. Oile adulte
2. Oile bătrâne
3. Animalele de toate vârstele
4. Miei
Întrebarea 95.
Gangrena gazoasă endogenă este edemului:
1. Cărbzunelui emfizematos
2. Edemului malign
3. Bradsotului
4. Enterotoxiemiei anaerobe
Întrebarea 96.
Clostridioza favorizata de traumatisme puternice se numeşte:
1. Edem malign
2. Enterotoxiemie anaerobă
3. Cărbune emfizematos
4. Bradsot
Întrebarea 97.
Sunt rezistente la tuberculoză:
1. Păsările
2. Bovinele
3. Cabalinele
4. Omul
Întrebarea 98.
În tuberculi se dezvoltă o necrouă
1. Umedă
2. Uscată
3. Alergică
4. Gangrenă
Întrebarea 99.
Tuberculi productivi se dezvoltă la animalele:
1. Fără sensibilitate la agent
2. Cu rezistenţă mică la infecţie
3. Ce rezistenţă mare la infecţie
4. Cu imunitate mică la infecţie
Întrebarea 100.
Tuberculoza invelişurilor seroase se numaşte
1. Zenker
2. Cazenoasă
3. Cavernoasă
4. Perlată
Întrebarea 101.
Tuberculii alterativi se dezvolă la animalele
1. Fără sensibilitate la agent
2. Cu imunitate mare la infecţie
3. Cu imunitate mică la infecţie
4. Fără imunitate la infecţie
Întrebarea 102.
Care organ la păsări nu este afectat la tuberculoză:
1. Oviductele
3. Oasele
4. Intestinele
Întrebarea 103.
Diagnosticul diferenţial la tuberculoză este realizat fată de:
1. Bruceloză
2. Helmintoze
3. Salmineloză
4. Paratuberculoză
Întrebarea 104.
Nu se îmbolnăvesc de paratuberculoză
1. Bovinele
2. Cabalinele
3. Caprinele
4. Ovinele
Întrebarea 105.
Care boală este cunoscută sub numele de boala Johne:
1. Paratuberculoza
2. Bradsotul
3. Pesta canină
4. Stahibotriotoxicoza
Întrebarea 106.
Se caracterizează prin enterită hiperplastică granulomatoasă:
1. Bradsotul
2. Paratuberculoza
3. Gastroenteritele virotice
4. Salmoneloza
Întrebarea 107.
Intestinul are aspectul unui tub de cauciuc la:
1. Bradsotul
2. Paratuberculoza
3. Salmoneloza
4. Gastroenteritele virotice
Întrebarea 108.
Granuloame miliare în uter la bruceloză dezvoltă:
1. Ovinele
2. Bovinele
3. Cabalinele
4. Caninele
Întrebarea 109.
”Rinichiul alb pestriţ” la bruceloză se întâlneşte la:
1. Tineretul bovin
2. Porcine
3. Bovinele adulte
4. Avartoni
Întrebarea 110.
Mucoasa intestinului are un aspect cerebriform la:
1. Paratuberculoză
2. Bradsot
3. Salmoneloză
4. Gastroenterite virotice
Întrebarea 111.
Difteria viţeilor se dezvoltă la:
1. Bruceloză
2. Paratuberculoză
3. Pasteureloză
4. Necrobaciloză
Întrebarea 112.
La taote speciile de mamifere şi păsări se întâlneşte:
1. Salmoniloza
2. Tuberculoza
3. Colibaciloza
4. Pasteureloza
Întrebarea 113.
Calcificarea granulomului la tuberculoză se observă, mai ales la:

1. Cabaline
2. Porcune
3. Păsări
4. Taurine
Întrebarea 114.
Forma fungoasă şi ulceroasă este caracteristică:
1. Tuberculozei traheei şi bronhiilor
2. Tuberculozei seroaselor
3. Tuberculozei ficatului
4. Tuberculozei mamare
Întrebarea 115.
Cazeificarea radiară se dezvoltă în tuberculoza:
1. Rinichilor
2. Seroaselor
3. Ficatului
4. Traheei şi bronhiilor
Întrebarea 116.
Este foarte rar semnalată tuberculoza:
1. Carnasierelor
2. Bovinelor
3. Cabalinelor
4. Porcinelor
Întrebarea 117.
Paratuberculoza este boala infecţioasă cronică a:
1. Carnasierelor
2. Rumegătoarelor
3. Porcinelor
4. Cabalinelor
Întrebarea 118.
Experimental paratuberculoza a fost reprodusă şi la:
1. Ovine
2. Porcine
3. Carnasiere
4. Bovine
Întrebarea 119.
La care animale bruceloza se manifectă prin inflamaţii ale burselor tendinoase sau articulare?
1. Suine
2. Bovine
3. Cabaline
4. Ovine
Întrebarea 120.
Prima localizare morvoasă sânt:
1. Cordul
2. Ficatul
3. Pielea
4. Pulmonii
Întrebarea 121.
Periostite şi osteite se dezvoltă în:
1. Bruceloză
2. Tuberculoză
3. Actinomicoză
4. Morvă
Întrebarea 122.
Leucozele sunt mai frecvente la:
1. Păsări
2. Taurine
3. Porcine
4. Carnasiere
Întrebarea 123.
Dintre mamifere leucozele sunt cele mai frecvente la:
1. Porcine
2. Cabaline
3. Carnasiere
4. Taurine
Întrebarea 124.
Dintre mamifere leucozele sunt mai rar întâlnite la:
1. Cabaline
2. Carnasiere
3. Porcine
4. Ovine
Întrebarea 125.
Leucoza sporadică la bovine este caracteristică, în primul rând, pentru:
1. Animalele tinere
2. Animalele adulte
3. Animalele de toate vârstele
4. Animalele bătrâne
Întrebarea 126.
Macroscopic, aspectele morfopatologice din boala lui Marek sunt foarte asemănătoare cu cele
din:
1. Leucoza limfoidă
2. Leucoza eritroidă
3. Leucoza mieloidă
4. Limfoblastoză
Întrebarea 127.
Neurolimfomatoza se dezvoltă în:

1. Boala lui Marek
Întrebarea 128.
Oculolimfomatoza se dezvoltă în:
3. Boala lui Marek
Întrebarea 129.
Formaţiuni tumorale ale diferitelor ţesuturi şi organe întâlnim la:
1. Neurolimfomatoză
2. Oculolimfomatoză
3. Forma acută a bolii Marek
4. Forma clasică a bolii Marek
Întrebarea 130.
Cea mai frecventă leucoză la animale este:
1. Timoma
2. Leucoza enzootică
3. Reticuloendotelioza
4. Mieloleucoza
Întrebarea 131.
La leucoza enzootică cel mai frecvent se efectuiază:
1. Ficatul
3. Splina
4. Măduva osoasă hematogenă
Întrebarea 132.
O mărire difuză a organelor are loc în:
1. Hemongiome
2. Sarcome
3. Leucoze
4. Carcinome
Întrebarea 133.
Splina atinge 1m în lungime la:
1. Pestă
2. Pasteureloză
3. Leucoză
4. Salmoneloză
Întrebarea 134.
Leucoza care poate evolua sporadic se numeşte:
1. Leucoză enzootică
2. Leucoză juvenilă
3. Leucoză eritroidă
4. Timomă
Întrebarea 135.
Nu poare evalua sporadic leucoza:
1. Enzootică
2. Cutanată
3. Juvenilă
4. Temică
Întrebarea 136.
Nu se referă la virozele tumorigene:
1. Hemosporidiozele
2. Mixomatoza iepurilor
3. Leucozele aviare
4. Leucozele mamiferelor
Întrebarea 137.
Gazdele naturale ale virusului Bolii Marek sunt:
1. Găinile
2. Lebedele
3. Gâştele
4. Raţele
Întrebarea 138.
Dereglările de vedere la păsări se produc la:
2. Forma subacută a bolii Marek
4. Forma cronică a bolii Marek
Întrebarea 139.
Localizări nervoase la păsări se produc la:
Întrebarea 140.
Formaţiuni tumorale la păsări se produc la:
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 103, (34,33%).
Întrebarea 141.
Viroza comună tuturor speciilor este:

1. Boala de Teschen
2. Febra aftoasă
3. Rabia
4. Boala lui Aujesky
Întrebarea 142.
Tabloul necropsic este lipsit de specificitate la:
1. Tuberculoză
2. Febra aftoasă
3. Rabie
4. Boala Aujesky
Întrebarea 143.
Paralizia bullară infecţioasă este sinonimul:
1. Pestei canine
2. Bolii Aujesky
3. Rabiei
4. Bolii Teschen
Întrebarea 144.
Pseudoturbarea este sinonimul:
1. Rabiei
2. Bolii Aujesky
3. Bolii Teschen
4. Pestei canine
Întrebarea 145.
Encefalita infecţioasă este sinonimul:
1. Rabiei
2. Parvovirozei intestinale
3. Bolii Aujesky
4. Pestei canine
Întrebarea 146.
Pruritul în boala Aujesky lipseşte la:
1. Ovine
2. Porcine
3. Bovine
4. Carnasiere
Întrebarea 147.
Rozătoarele joacă un rol important în răspândirea:
1. Parvovirozei intestinale
2. Bolii Aujesky
3. Rabiei
4. Pestei canine
Întrebarea 148.
Diferenţierea variolei are loc faţă de:
1. Boala Aujesky
2. Necrobacterioză
3. Rabiei
4. Pesta canină
Întrebarea 149.
Leziuni macroscopice nespecifice sunt caracteristice:
1. Rabiei
2. Bolii Ayjesky
3. Tuberculozeo
4. Variolei
Întrebarea 150.
Pentru rabie, pesta canină, boala Ayjesky şi boala teşen le este proprie:
1. Pruritul
2. Encefalita nepurulentă
3. Encefalita purulentă
4. Virusul neurotrop
Întrebarea 151.
Anhidremia (îndesirea sângelui) este caracteristică:
1. Rabiei
2. Bolii Ayjesky
3. Pestei canine
4. Bolii TeşenSplina septicemică întâlnim

Întrebarea 152.
Exicoza pielii şi a învelişurilor seroase se dezvoltă la:
1. Rabie
2. Boala Teşen
3. Boala Ayjesky
4. Pesta canină
Întrebarea 153.
O stază venoasă generală se instalează în mucoase şi organe parenchima-toase la:
1. Boala Ayjesky
2. Rabie
3. Boala Teşen
4. Pesta canină
Întrebarea 154.
Stomac gol ori plin cu obiecte străine este caracteristic:
1. Pestei canine
2. Rabiei
3. Bolii Ayjesky
4. Bolii Teşen
Întrebarea 155.
Panoftalmia purulentă se dezvoltă la:
1. Boala Teşen
2. Boala Ayjesky
3. Pesta canină
4. Rabie
Întrebarea 156.
Bronhopneumonia cataral-purulentă se întâlneşte la:
1. Pesta canină
2. Rabie
3. Boala Teşen
4. Boala Ayjesky
Întrebarea 157.
Distrofia granulară şi lipidică în ficat, rinichi şi miocard este caracteristică?
1. Bolii Ayjesky
2. Bolii Teşen
3. Rabiei
4. Pestei canine
Întrebarea 158.
Erupţii cutanate au loc în:
1. Boala Ayjesky
2. Pesta canină
3. Boala Teşen
4. Rabie
Întrebarea 159.
Prurit şi leziuni cutanate întâlnite la:
1. Boala Ayjesky
2. Pesta canină
3. Boala Teşen
4. Rabie
Întrebarea 160.
Procesul patologic variolic are o consecutivitate:
1. Rozeolă, papulă, veziculă, pustulă, crustă
2. Papulă, rozeolă, veziculă, pustulă, crustă
3. Rozeolă, pustulă, papulă, veziculă, crustă
4. Rozeolă, veziculă, papulă, pustulă, crustă
Întrebarea 161.
Variola hemoragică („neagră”) nu este caracteristică:
1. Bovinelor
2. Omului
3. Ovinelor
4. Porcinelor
Întrebarea 162.
La variola aviară sunt caracteristici:
1. Corpusculii Paşen
2. Corpusculii Gvarnieri
3. Corpusculii Bolingher
4. Corpusculii Babeş-Negri
Întrebarea 163.
Forma difteroidă a variolei este caracteristică:
1. Păsărilor
2. Ovinelor
3. Porcinelor
4. Bovinelor
Întrebarea 164.
Modificările vasculare sunt primare, iar leziunile organelor sunt secundare la:
1. Pesta porcină
2. Febra aftoasă
3. Variolă
4. Rabie
Întrebarea 165.
Erupţii varioloide întâlnim la:
1. Pesta porcină africană
2. Pesta porcină
3. Salmoneloză
4. Boala Teschen
Întrebarea 166.
Pesta porcină estafricană este sinonimul:
1. Pestei porcine africante
2. Salmonelozei
3. Boalii Teschen
4. Pestei porcine clasice
Întrebarea 167.
Ţesutul hematopoietic şi limfoid este afectat la:
1. Pestei porcine africante
3. Boalii Teschen
4. Pasteureloză
Întrebarea 168.
Boala Doil şi hacings este sinonimul:
1. Pestei porcine africane
2. Gastroenteritei transmisibile
4. Dizenteriei virotice
Întrebarea 169.
Diareea virotică mai este cunoscută şi sub denumirea:

3. Gastroenteritei transmisibile
4. Dizenteriei virotice
Întrebarea 170.
În encefol pot fi depistate „manşoane” lifocitare perivasculare la:
1. Dizenteria virotică
4. Gastroenterita transmisibilă
Întrebarea 171.
Tiflo-colită necrotică se produce în:
2. Dizenteria virotică
Întrebarea 172.
Leziuni şterse, nespecifice la pesta porcină se întâlnesc în forma:
1. Cronică
2. Acută
3. Supraacută
4. Subacută
Întrebarea 173.
La pesta porcină limfadenita hemoragică cu marmorare se întâlneşte la forma:

1. Acută
2. Cronică
3. Supraacută
4. Subacută
Întrebarea 174.
La pesta porcină infarcte hemoragice splenice se întâlnesc la forma:
1. Cronică
2. Supraacută
3. Acută
4. Subacută
Întrebarea 175.
La pesta porcină rinichii au aspectul „oului de curcă” la forma:
1. Supraacută
2. Cronică
3. Subacută
4. Acută
Întrebarea 176.
”Butonii pestoşi” se dezvoltă în pesta porcină la?
1. Forma supraacută
2. Forma acută
3. Forma complicată cu salmoneloză

4. Forma complicată cu pasteureloză
Întrebarea 177.
Conjunctivită mucopurulentă se dezvoltă în pesta porcină la:
4. Forma acută
Întrebarea 178.
Colita şi tiflita difteroidă se dezvoltă în pesta porcină la:
4. Forma acută
Întrebarea 179.
Pneumonie fibrino-hemoragică se dezvoltă în pesta porcină la:
1. Forma acută
Întrebarea 180.
Pneumonie fibrino-hemoragică se dezvoltă în pesta porcină la:
3. Forma acută
Întrebarea 181.
Sub numele de boala lui Montgomery este cunoscută:
3. Pesta canină
Întrebarea 182.
Splina septicemică întâlnim la:
2. Boala Teşen
Întrebarea 183.
Ganglionii limfatici sunt măriţi de 2-4 ori în:
2. Boala Teşen

Întrebarea 184.
Necroza difuză a ţesutului limfoid are loc în:
1. Boala Teşen
Întrebarea 185.
La care boală peretele intestinal este foarte subţire şi aminteşte un pergament?
2. Boala Teşen
Întrebarea 186.
Pareza enzootică este sinonimul:
1. Bolii Teşen
4. Edemului malign
Întrebarea 187.
Forma benignă a febrei aftoase este proprie:
1. Animalelor slabe
2. Animalelor bătrâne
3. Animalelor tinere
4. Animalelor adulte
Întrebarea 188.
Forma malignă a febrei aftoase este proprie:
1. Animalelor adulte
2. Animalelor bătrâne
3. Animalelor nou-născute
4. Animalelor tinere
Întrebarea 189.
Forma benignă a febrei aftoase are localizare:
1. Cardiacă
2. Bucală
3. Digestivă
4. Respiratorie
Întrebarea 190.
Forma malignă a febrei aftoase are localizare:
1. Podală
2. Mamară
3. Bucală
4. Cardiacă
Întrebarea 191.
Miocardita alterativă produce:
1. Febra aftoasă
2. Diareea virotică
3. Febra catarală malignă
4. Pesta bovină
Întrebarea 192.
Mastita catarală produce:
2. Febra aftoasă
3. Pesta bovină
Întrebarea 193.
La febra aftoasă benignă se referă:
1. Localizarea predominant respiratorie
2. Localizarea predominant cardiacă
3. Localizarea predominant podală
4. Localizarea predominant digestivă
Întrebarea 194.

2. Localizarea predominant mamară
4. Localizarea predominant digestivă
Întrebarea 195.
2. Localizarea predominant bucală
Întrebarea 196.
2. Localizarea predominant bucală
Întrebarea 197.
Hematuria la bovine se întâlneşte în:
1. Rinotraheita infecţioasă
2. Pesta bovină
Întrebarea 198.
Vulvo-vaginita infecţioasă este sinonimul:
1. Rinotraheitei infecţioase
2. Febrei catarale maligne
3. Pestei bovine
4. Diareei virotice
Întrebarea 199.
Se efectuiază ochii, S.N.C şi baza coarnelor la:
4. Pesta bovină
Întrebarea 200.
Pneumoenterita viţeilor este cunoscută sub denumirea de:
3. Pesta bovină
Întrebarea 201.
Stomatita necrotică ulcero-erozivă se dezvoltă la:
1. Febra aftoasă

3. Pesta bovină
4. Pleuropneumiâonia contagioasă
Întrebarea 202.
Necroza şi mutilarea capătului cozii are loc la:
1. Pesta bovină
3. Pleuropneumiâonia contagioasă
4. Febra aftoasă
Întrebarea 203.
Coriza sau rinita gangrenoasă este sinonimul:
2. Rinotraheiei infecţioase
3. Diareei virotice
4. Pesta bovină
Întrebarea 204.
Perforarea corneei poate avea loc la:
1. Diareei virotice
2. Rinotraheiei infecţioase
3. Pesta bovină
Întrebarea 205.
Boala „botului roşu” se referă la:

2. Rinotraheiei infecţioasă a bovinelor
3. Pesta bovină
4. Febra aftoasă
Întrebarea 206.
”Febra de mlaştină” este sinonimul maladiei:
1. Encefalomielita ecvină
3. Pesta bovină
4. Anemia infecţioasă a ecvinelor
Întrebarea 207.
”Ficatul muscad” se dezvoltă în:
3. Pesta bovină
Întrebarea 208.
Febra recidivantă este caracteristică:

4. Pesta bovină
Întrebarea 209.
Distrofia toxică a ficatului se dezvoltă în:
1. Pesta bovină
4. Encefalomielita infecţioasă ecvină
Întrebarea 210.
Miocardita la carnasiere se dezvoltă în:
1. Jigodie
2. Leptospiroze
3. Parvoviroza canină
4. Rabie
Întrebarea 211.
Corpusculi-incluziuni în epiteliul criptelor intestinale se întâlnesc în:
1. Rabie
2. Leptospiroze
3. Jigodie
Întrebarea 212.
Organele aparatului urinar la câine sunt afectate în:

1. Leptospiroză
3. Rabie
4. Jigodie
Întrebarea 213.
Boala câinelor tineri este:
2. Rabie
3. Jigodia
4. Enterita virotică a carnasierelor
Întrebarea 214.
Se constată peteşii, sufuziuni, chiar hematoame la:
1. Piroplasmoză
3. Leptispiroză
4. Anemia infecţioasă a calului
Întrebarea 215.
Spenomegalie se dezviltă în:
1. Antrax

4. Leptispiroză
Întrebarea 216.
Ficatul este foarte mărit la:
1. Leptispiroză
2. Antrax
Întrebarea 217.
Hepatita alterativă se dezvoltă în:
2. Intoxicaţiile alimentare
3. Rabie
Întrebarea 218.
Atrofia şi depigmentarea splinei are loc:
1. Rabie
3. Intoxicaţiile alimentare
Întrebarea 219.
Encefalita seroasă se dezvoltă în:
2. Rabie
3. Boala Ayjesky
Întrebarea 220.
Icterul parenchimatos se constată la:
1. Boala Ayjesky
3. Rabie
Întrebarea 221.
Boala Carre este sinonimul:
1. Rabiei
2. Parvovirozei canine
3. Gastroenterita virală a câinelui
4. Jigodiei
Întrebarea 222.
Conjinctivita sero-purulentă la câine se dezvoltă în:
1. Rabie
4. Jigodie
Întrebarea 223.
Erupţii cutanate sunt caracteristice:
2. Rabiei
3. Jigodiei
Întrebarea 224.
Leziuni ale organelor limfoide se dezvoltă în:
1. Parvovirozei canină
2. Rabie
3. Salmoneloză
4. Jigodie
Întrebarea 225.
”Boala călcâiului tare” este sinonimul:
2. Gastroenteritei virale a câinelui
3. Rabiei
4. Jigodiei
Întrebarea 226.
Pneumoencefalita păsărilor se referă la:
1. Gripa aviară
2. Boala Newcastle
3. Holera păsărilor
4. Laringotraheita infecţioasă
Întrebarea 227.
Inflamaţia seroasă infecţioasă este sinonimul:
1. Bolii Newcastle
2. Laringotraheitei infecţioase
3. Gripei aviare
4. Holerei păsărilor
Întrebarea 228.
Pasărea bolnavă moare din cauza diferitor paralizii de dereglări ale centrului respirator la:
1. Boala Newcastle
3. Gripa aviară
Întrebarea 229.
Hiperemia acută de stază şi edem al encefalului deosebit la:
2. Gripa aviară
3. Boala Newcastle
Întrebarea 230.
Peritonita vitelină şi ponta abdominală la păsări se dezvoltă în:
1. Laringotraheita infecţioasă a păsărilor
2. Holera aviară
3. Bronşita infecţioasă aviară
Întrebarea 231.
Atrofia ovarelor şi oviductelor la păsări are loc la:
1. Holera aviară
Întrebarea 232.
Nefrita podagrică şi aglomerarea ureterelor cu calculi are loc la:
1. Holera aviară
Întrebarea 233.
Diareza urică viscerală se produce în:

2. Holera aviară
Întrebarea 234.
Boala de Newcasle se referă la:
3. Gripa aviară
4. Pasteureloza
Întrebarea 235.
Modificările morfologice la pseudopesta aviară sunt similare cu a:
1. Gripa aviară
3. Pasteureloza
4. Microplasmozei respiratorii
Întrebarea 236.
Inel hemoragic intre stomacul glandular şi muscular la păsări întâlnim la:
2. Microplasmozei respiratorie
3. Pasteureloza
4. Gripa aviară
Întrebarea 237.
Cloacita hemoragiconecrotică se dezvoltă în:
3. Pasteureloza
4. Gripa aviară
Întrebarea 238.
Butoni difteroizi în intestin se formează la:
2. Pasteureloza
3. Gripa aviară
Întrebarea 239.
Chagurile de sânge pot oblitera traheea la:
4. Gripa aviară
Întrebarea 240.
Incluziile Seifried în epiteliul mucoasei sunt caracteristice:
1. Gripa aviară
Întrebarea 241.
Conjunctivita cataro-purulentă se dezvoltă în:
1. Microplasmoza respiratorie
4. Gripa aviară
Întrebarea 242.
Inflamaţia cataralo-hemoragică a intestinului subţire şi a cloacăi are loc în:
2. Gripa aviară
Întrebarea 243.
Aparatul respirator la pui şi aparatul genital la găini este efectuat în:
1. Gripa aviară
2. Microplasmoza respiratorie
Partea 3 40%: Număr de întrebări - 57, (19%).

Întrebarea 244.
Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor trebuie diferenţiată de:
1. Pasteureloză
3. Pesta bovină
4. febra aftoasă
Întrebarea 245.
Cea mai importantă micoplasmosă este:
1. Pneumonia enzootică a purceilor
2. Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor
3. Micopasmoza respiratorie aviară
4. Agalaxia contagioasă a ovinelor
Întrebarea 246.
Pneumonia totală se dezvoltă în:
2. Pneumonia enzootică a purceilor
3. Pasteureloză
Întrebarea 247.
Cea mai veche microplasmoză cunoscută la animale este:
1. Microplasmoza păsărilor
3. Pneumonia enzootică a porcinelor
4. Pesta bovină
Întrebarea 248.
La care maşadie cavitatea pleurală conţine până la 30 litri de exudat:
1. Rinotraheita infecţioasă a taurinelor
2. Pasteureloza
4. Febra catarală malignă a taurinelor
Întrebarea 249.
Depuneri de fibrină, placarde ori „omlete” se depun pe seroase la:
4. Pasteureloza
Întrebarea 250.
Ţesut de granulaţie cu aderenţe pneumocostale de dezvoltă în:
3. Pasteureloză
Întrebarea 251.
Pneumonie crupoasă cu îngraşarea septurilor interlobulare are loc în
3. Pasteureloză
Întrebarea 252.
Sechestre pulmonare şi necroze se întâlnesc la:
1. Pasteureloză
Întrebarea 253.
Abomazită şi enterită catarală acută se dezilvă în:
3. Pasteureloză
Întrebarea 254.
Inflamaţia fibrinoasă a sacilor aerieni (aerosaculuta) se produce la:
1. Microplasmoza respiratorie a păsărilor
3. Holera aviară
4. Laringotraheita infecţioasă aviară
Întrebarea 255.
Pericardită, perihepatită şi perisplenită fbrinoasă se dezvoltă în:
1. Laringotraheita infecţioasă aviară
3. Microplasmoza respiratorie a păsărilor
4. Holera aviară
Întrebarea 256.
În primul stadiu al stahibotriotoxicozei se dezvoltă:
1. Leucopenia
2. Hemoragii întinse ale tractusului digestiv
3. Leziuni ale măduvei osoase
4. Stomatita necrotică
Întrebarea 257.
Stadiul al doilea al stahibotriotoxicozei se caracterizează prin:
1. Leziuni ai măduvei osoase
2. Ulcere
3. Stomatita necrotică
4. Edeme
Întrebarea 258.
Ruzariotoxicoza se manifestă prin degenerarea miocardului la:
1. Porcine
2. Păsări
3. Cabaline
4. Taurine
Întrebarea 259.
Ruzariotoxicoza se manifestă prin dermatite ale regiunii nazale la:
1. Cabaline
2. Păsări
3. Taurine
4. Porcine
Întrebarea 260.
Forma granulomatoasă este proprie:
1. Fuzariotoxicozei
2. Aspergilozei
3. Stahibotriotoxicozei
4. Aflatoxicozei
Întrebarea 261.
Care boală din micoze şi micotoxicoze evoluiază stadial:
1. Fuzariotoxicoza
3. Aspergiloza
4. Actinomicoza
Întrebarea 262.
Testul dermonecrotic pe iepure se recomandă în:
1. Fuzariotoxicoza
2. Aspergiloza
4. Actinomicoza
Întrebarea 263.
Satratoxinele se produc la micotoxicoza:
1. Actinomicoza
3. Aspergiloza
4. Fuzariotoxicoza
Întrebarea 264.
Stomatita urcero-necrotică şi esofagită se dezvoltă în:
2. Fuzariotoxicoza
3. Aspergiloza
4. Actinomicoza
Întrebarea 265.
Miceţii care cresc pe furaje, paie şi fân produc:

2. Limfagita epizootică
3. Fuzariotoxicoza
4. Aspergiloza
Întrebarea 266.
Pneumomicoza este sinonimul
1. Fuzariotoxicozei
2. Aspergilozei
4. Limfagitei epizootice
Întrebarea 267.
Aerosaculita se dezvoltă în:
1. Stahibotriotoxicoză
2. Limfagită epizootică
3. Fuzariotoxicoză
4. Aspergiloză
Întrebarea 268.
Osteite şi periostite piogranulomatoase sunt caracteristice.
1. Fuzariotoxicozei
3. Limfagitei epizootice
4. Actinomicozei
Întrebarea 269.
Parazitoza care determină o hepatită traumatică este:
1. Hidatidoza
2. Dictiocauloza
3. Fascioloza
4. Opistirhoza
Întrebarea 270.
La parazitoze sângele animalului conţine un număr mai mare de:
1. Eozinofile
2. Neutrofile
3. Limfocite
4. Monocite
Întrebarea 271.
O patogenitate mai redusă a parazitului o are:
1. Fascioloza
2. Dicrocelioza
3. Opistorhoza
4. Hidatidoza
Întrebarea 272.
Exudat abdominal în cantităţi foarte mari se constată în:

1. Facsioloză
2. Echinococoză
3. Opistorhoză
4. Dicrocelioză
Întrebarea 273.
Traiecte hemoragice sau hemoragiconecrotice în ficat se dezvoltă în:
1. Opistorhoză
2. Dicrocelioză
3. Facsioloză
4. Eimerioză
Întrebarea 274.
Ciroza hipertrofică cu mărirea ficatului în volum se dezvoltă în:
1. Facsioloză
2. Opistorhoză
3. Dicrocelioză
4. Eimerioză
Întrebarea 275.
Ciroza atrofică cu micşorarea ficatului în volum se dezvoltă în:
1. Facsioloză
2. Eimerioză
3. Opistorhoză
4. Dicrocelioză
Întrebarea 276.
Ficatul conţine hematoame subcapsulare, având aspectul de „ciuruit cu alice” la:
1. Eimerioză
2. Dicrocelioză
3. Facsioloză
4. Opistorhoză
Întrebarea 277.
Boala care contribuie doar la agravarea insuficienţei circulaţiei biliare este:
1. Eimerioză
2. Facsioloză
3. Dicrocelioză
4. Opistorhoză
Întrebarea 278.
La care maladie infestaţia se produce prin consumul de furaje ce conţin furnici purtătoare de
metacercari:
1. Opistorhoză
2. Eimerioză
3. Facsioloză
4. Dicrocelioză
Întrebarea 279.
O hepatită pronunţată cu fibrozarea canalelor biliare se dezvoltă în:

1. Eimerioză
2. Dicrocelioză
3. Facsioloză
4. Opistorhoză
Întrebarea 280.
Acefalociste (vezicule fără scolecşi) se întâlnesc la:
1. Ovine
2. Bovine
3. Porcine
4. Om
Întrebarea 281.
Cisticercii sunt localizaţi pe mezenter, peritoneu şi epiploom la:
1. Cisticercoza taurinelor
2. Cisticercoza suinelor
3. Cisticercoza mieilor
4. Cisticerciza iepurilor
Întrebarea 282.
Ramolirea substanţei osoase se dezvoltă în:
1. Ascaridoze
2. Cenuroză
3. Hidatidoză
4. Cisticercoze
Întrebarea 283.
Care helmintoză mai poate fi denumită şi hidatidoză:
1. Cisticercoza
2. Cenuroza
3. Ascaridioza
4. Echinococza
Întrebarea 284.
Nisipul hidatic se dezvoltă în:
1. Cisticercoză
2. Ascaridioză
3. Cenuroză
4. Echinococză
Întrebarea 285.
La care helmintoză ficatul taurinelor poate ajunge la 90 kg cu o lăţime de 110 cm?
1. Cisticercoză
2. Ascaridioză
3. Cenuroză
4. Echinococză
Întrebarea 286.
Care parazitoză este însoţită atelectazei şi emfizem pulmonar compensator?

1. Cenuroză
2. Dictiocauloză
3. Echinococză
4. Cisticercoză
Întrebarea 287.
Cisticeroza la om este produsă de cestoda:
1. T. hitatigena
2. T. saginata
3. Multiceps multiceps
4. T. solium
Întrebarea 288.
Cisticercoza hepato-peritoneală este proprie preponderent:
1. Câinelor şi ovinelor
2. Bovinelor şi cabalinelor
3. Porcinelor şi ovinelor
4. Bovinelor şi porcinelor
Întrebarea 289.
Cenurii se dezvoltă, preponderent, în:
1. Emisfera stângă a encefalului
2. Emisfera dreaptă a encefalului
3. Bulbul rahidian
4. Cerebel
Întrebarea 290.
Tenia Multiceps multiceps provoacă:
1. Echinococoza
2. Cisticercoza
3. Cenuroza
4. Opistorhoza
Întrebarea 291.
Procese osteodistrofice de tipul rahitismului şi osteomalaciei se dezvoltă în:
1. Cenuroze
2. Ascaridoze
3. Hidatidoze
4. Cisticercoze
Întrebarea 292.
Muşchii cei mai lezaţi în trichineloză sunt:
1. Muşchii inimii
2. Muşchii globilari oculari
3. Muşchii diafragmului
4. Muşchii pielii
Întrebarea 293.
Cea mai numeroasă grupă de paraziţi

1. Nematodoze
2. Echinococoze
3. Cestodoze
4. Trematodoze
Întrebarea 294.
Hepatita interstiţială multiplă se dezvoltă în:
1. Ascaridoza cabalinelor
2. Ascaridoza ovinelor
3. Ascaridoza aviară
4. Parascaridoza cabalinelor
Întrebarea 295.
Pneumonia interstiţială este caracteristică pentru:
2. Ascaridoza tineretului taurin
4. Ascaridoza suinelor
Întrebarea 296.
Bronşita vierminoasă se dezvoltă în:
3. Echinococoza taurinelor
4. Dictiocauloza taurinelor
Întrebarea 297.
Boala cu cea mai mare frecvenţă în sezonul de păşunat cu maximum în luna iulie este:
Întrebarea 298.
Bronhopneumonia parazitară este caracteristică pentru:
Întrebarea 299.
Larvele cărui parazit pot trăi până la 30 de ani:
1. Delafondia vulgaris
2. Trichinela spiralis
3. Dictyocaulus viviparus
4. Cisticercus bovis
Întrebarea 300.
Necroza Zenker se dezvoltă în următoarea parazitoză:
1. Fascioloza
2. Cisticercoza
3. Trichineloza
4. Dictiocauloza

Morfopatologie Specială

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Morfopatologie Specială

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Denumirea testului: Morfopatologie specială

Întrebări total în test: 300

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 140, ([46,67%]-34,33%-19% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 103, (46,67%-[34,33%]-19% ).

Numărul total de grupuri (teme): 15

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 140, (46,67%).

Grupul (tema): Tema01

Sâmgele necoagulat este caracteristic pentru:

Angina hemoragică necrotică la antrax este proprie:

Carbunculul la antrax este un proces

Splina cepticemică cu ramolismentul pulpei la antrax nu este caracteristică:

Splenomegalia se dezvoltă la:

1. Pesta porcină clasică

În antrax la om carbunculii se dezvoltă mai fracvent în:

Timpania rumenului la rumegătoare şi meteorismul la cabaline de dezvoltă la:

La pasteureloză evoluţia supraacută este proprie formei:

La pasteureloză evoluţia acută este proprie formei:

La pasteureloză forma pectorală poate fi:

2. Acut sau subacut

La care maladie se întâlneşte un edem subcutanat dur?

Care boală este denumită şi septicemie hemoragică?

Peteşii şi sufuziuni pe epicard întâlnim la:

Rujetul „alb” evoluiază:

Eritemul cutanat este propriu:

Forma urticariformă este caracteristică:

Localizările cutanate, cardiovasculare şi articulare însoţesc rujetul:

Listerioza la animale se întâlneşte preponderent:

Formele morfoclinice nervoase genitală, oculară, septică şi cardiacă sunt caracteristice:

Icterul se dezvoltă la animale în:

Septicemia cărbunoasă este sinonimul:

Dintre păsări mai sensibile la antrax sunt:

Dintre păsări mai rezistente la antrax sunt:

Forma supraacută a antracxului este mai frecventă la:

Formele acute nu sunt formele principale de manifestare ale antraxului la:

Formele septicemice nu sunt formele principale de manifectare ale antraxului la:

Formele septicemice sunt formele principale de manifestare ale antraxului la:

Formele cronice ale antaxului sunt forme principale la:

Localizarea faringiană la antrax este proprie:

Localizarea intestinală la antrax este proprie în primul rând:

Localizarea pulmonară la antrax este întâlnită rar la:

Care formă a antraxului clasic este întâlnită foarte rar?

Pleuropneumonie fibrinoasă cu tendinţă spre necroză se produce în:

Rujetul la păsări este mai fracvent la:

Care bacterioză este condiţionată de factorii zooigienici?

Care maladie este cunoscută şi ca „boala de siloz”?

Principala formă de manifestare a listeriozei este forma:

Care formă a listeriozei este relativ rară?

Oftalmia periodică sau recidivantă la leptospiroză este caracteristică:

La care specie de animale leptospiroza se caracterizează printr-un tablou lezional lipsit de

Sindromul gastro-enteric se dezvoltă în leptospiroză:

Paratifosul viţeilor se referă la:Salmoneloza bovinelor:

2. Gastroenterita infecţioasă a bovinelor

Nodului salmonelici se întâlnesc preponderent în.

Forma supraacută a salmonelozei este:

3. Septicemică sau intestinală

Forma acută a salmonelozei este:

Forma cronică a salmonelozei este:

3. Septicemică sau intestinală

Care formă a salmonelozei la bovine este însoţită de mărirea de 5 – 5 ori a splinei?

Salmoneloza puilor de găină se mai numeşte:

”Ficat bronzat” se întâlneşte la:

Noduli proliferativi în miocard se dezvoltă în:

Care formă a colibacilozei viţeilor decurge fără diaree?