BOLI PARAZITARE LA PESTII DE ACVARIU SI IAZ

LOCUL PARAZITARII BRANHII SPECIA DE PARAZIT ELEMENTUL DE INFESTARE SPORI SAU SPORI INCHISTATI CHISTURI TESTUL DE EVIDENTIERE RACLAT BRANHIAL LA MICROSCOP RACLAT BRANHIAL RACLAT BRANHIAL RACLAT BRANHIAL RACLAT BRANHIAL DIFICIL DE DEPISTAT TRATAMENTUL CORESPUNZATO R TRIPAFLAVINA ALBASTRU DE METIL VERDE DE MALACHIT FORMOL VERDE DE MALACHIT FORMOL ACID ACETIC PERMANGANAT DE POTASIU BAI CU SULFAT DE CUPRU BAI CU AMONIAC SULFAT DE CUPRU NU EXISTA INCA

BRANHII

BRANHII

BRANHII

BRANHII BRANHII

1.OODINIUM 2.AMYLODINIUM P 3.IHTIOPHTYRIUS MULTIFILIS P 4.CHILODONELLA CYPRINI P 5.TRICHIDINA DOMERGUEI P 6.COSTIA NECATRIX P 7.GYRODATILUS SALARIS T 8.HENNEGUYA PSOROSPERMICA P

DIRECT[DE LA UN PESTE LA ALTUL] CHISTURI

CHISTURI OUA

BRANHII

SPORI

BRANHII

BRANHII

9.DACTYLOGYRUS VASTATOR C 10.STRONGYLURA MARINA 11. ANCYROCEPHALUS TYLOSURI T 12.SANGUINICOLA INTERMIS T

ONCOMIRIACI D OUA

RACLAT BRANHIAL IN SOLUTIE SUPRASATURAT A RACLAT BRANHIAL RECOLTAREA PARAZITILOR DE PE BRANHII SI MASURAREA LOR DUPA O PREALABILA TRATARE NECROPSIE SI EXPUNERE LA MICROSCOP

PRAZICUANTEL

NECUNOSCUT

INTESTIN

GAZDA INTERMEDIAR A

ELIMINAREA MELCILOR

INTESTIN

13.TRIAENOPHORUS C 14.OCTOMITUS TRUTTAE P 15.CRYPTOBIA IUBILANS P 16.TRYPANOPLASMA SALMOSITICA P 17.PLISTOPHORA HYPESSOBRYCONIS P 18.LERNEA SAU VIERMELE ANCOR 19.TETRACOTYLE T

ADULTII PARAZITULUI PARAZITII INCHISTATI

INTESTIN

NECROPSIE SI IDENTIFICAREA PARAZITULUI WILLIS DIN EXCREMENTELE PESTILOR WILLIS DIN EXCREMENTELE PESTILOR MICROSCOPIC

GASTROINTESTINAL SANGE

OOCHISTI

ELIMINAREA PESTILOR BOLNAVI STOVARSOL EMTRYSIDINA CALOMEL METRONIDAZOL CARANTINA

SANGE CU PARAZITI MICROSPORIDI

STIMULARE IMUNOLOGICA EUTANASIEREA PESTILOR CYPRINOPUR ARGUDOL LIMITAREA ACCESULUI PASARILOR IHTIOFAGE NU SE CUNOASTE

FIBRE MUSCULAR TEGUMENT GAZDA INTERMEDIAR A IN GONADE GAZDA INTERMEDIAR A IN MUSCHI GAZDA INTERMEDIAR A IN MUSCHI

PRIN INSPECTIE

LARVE METACERCAR UL

VIERMII SUNT VIZIBILI LEZIUNI CARACTERISTCE SI VIZIBILE NECROPSIE

20.CLINOSTOMUM T

CERCARUL

21.DIPHILLOBOTHRIU M LATUM C

LARVA DIN PRIMA GAZDA INTERMEDIAR A

NECROPSIE

NU SE CONSUMA CARNE INSUFICIENT PREPARATA TERMIC

Dinoflagelatele (Oodinium, Amylodinium in apele sarate) Acesti paraziti sunt alge microscopice, din grupa dinoflagelatelor, care provoaca boala numita Oodiniaza, (Oodinioza), "Catifea", "Velvet disease" sau "Boala Recifului de Corali", "Coral Reef Disease" in cazul Amylodinium. La pestii dulcicoli de acvariu (Xiphophorus, Puntius, Rasbora, Colisa, Macropodus, Betta, etc.) s-a identificat specia Oodinium (Piscinoodinium) pillularis cu o marime de 0.05-0.07mm si care dispune de cloroplaste in citoplasma celulei. Aceste dinoflagelate ridica probleme foarte mari si in ceea ce priveste pestii marini. Pentru acesti pesti (Amphiprion, Premnas, Dascyllus, Balistes, Chaetodon, etc.) s-a evidentiat specia Amyloodinium ocellatum, care are o dimensiune de 0.02-0.07mm si nu dispune de cloroplaste. Amylodinium are un ciclu de viata identic cu cel al lui Ichthyophthirius. Parazitii au forma ovoidala si sunt prevazuti cu un peduncul de fixare la partea posterioara. Parazitii se fixeaza pe tegumentul si pe branhiile pestilor. Ciclul de viata: Parazitii distrug tesutul epitelial prin prelungiri protoplasmatice in interiorul tegumentului, iar la maturitate se desprind si cad in substrat, unde se inchisteaza. Marimea chistului este de aprox. 0.3mm. Prin diviziuni repetate sunt generati spori (32-34 in cazul Oodinium si 128-256 in cazul Amylodinium). Sporii au forma ovala si sunt prevazuti cu doua santuri perpendiculare. In aceste santuri se gaseste cite un flagel spiralat. Folosind flagelii, sporii se pot deplasa pina gasesc o gazda. Daca intr-un interval de 12-24 de ore nu gasesc o gazda, sporii se inchisteaza devenind un parazit permanent. Patologie: Examinarea pestelui suspect de boala se face folosind lumina indirecta; de exemplu, intr-o camera intunecata se pozitioneaza o lanterna deasupra pestelui,iar acesta se examineaza din lateral. Pestele va parea imbracat intr-un praf auriu sau in "catifea". Un diagnostic corect se face prin examenulul histologic al tegumentului si tesutului branhiilor. Parazitii se pot vedea la microscop (100x-200x), pe un raclat tegumentar sau branhial, sub forma unor formatiuni ovalare imobile.

Pestii bolnavi inoata molatec la suprafata apei, fac eforturi de respiratie, iar pe tegument, branhii si cavitatea bucala prezinta formatiuni chistice de culoare galbuie sau cenusie. Pentru pestii dulcicoli, chistii fiind foarte mici, pestele pare "pudrat" (catifea). La pestii marini, chistii fiind ceva mai mari, pestii par presarati cu gris. De aici si confuziile cu Cryptocaryon irritans. Infectiile severe pot cauza hiperplazie epiteliala, inflamatii, hemoragii si necroze. Tratamentul de baza se face cu formalina (formol), hipermanganat de potasiu si sare (NaCl). Alternative: - tripaflavina 0.2-0.4cmc la un litru de apa, bai cu durata de 2-12 ore; - albastru de metilen solutie 1%, 0.2-0.4cmc la un litru de apa, bai de lunga durata timp de 6-10 zile. Semne ale infestarii: Puncte foarte mici pe suprafata pielii si pe inotatoare, inot molatec, greutate in respiratie.

Octomitaza este boala provocata de endoparazitul Octomitus truttae care infesteaza vezica biliara si lumenul intestinal. Acesta este un flagelat piriform prevazut cu 6 flageli orientati inainte si 2 flageli ce strabat corpul in lungime iesind prin capatul posterior. Octomitus truttae se inmulteste prin diviziunea longitudinala a corpului si se inchisteaza. Chistii sunt ingititi odata cu apa si ajung in tubul digestiv al pestelui apoi in lumenul intestinal, infestandu-l. Chistii sunt eliminati in apa odata cu excremen-tele, putand supravietui mai multe saptamani. __ Simptomele caracteristice provocate de flagelat sunt: pestele refuza hrana si prezinta un abdomen supt, inoata in cerc apoi se scufunda brusc, stau langa piatra de aer sau la suprafata apei, isi pierd echilibrul, intunecarea coloritului, scaderea apetitului este deseori dublata sau urmata de starea de letargie si prezenta unor ciupituri in spatele capului

si un aspect aspru al pielii, leziuni ale pielii, mai ales pe corp si pe cap, in regiunea liniei laterale aceste gauri se unesc formand adevarate cratere, excremente albe care atarna din orificiul anal, . Moartea survine prin epuizare. Aceasta boala se intalneste mai ales la: Symphysodon discus, Pterophyllum scalare, Cichlasoma, Heterandria formoza. Tratament: a) in hrana se adauga 0.2% stovarsol si se administreaza timp de 6 zile. b) in hrana se adauga emtrysidina si se administreaza timp de 5 zile c) hrana tratata cu calomel 2% timp, de 2 zile. d) in cazul in care acestia nu mai mananca, in acvariul de carantina, cresteti si mentineti temperatura la 30C si folositi metronidazol (fie in mancare, fie in acvariu) cititi prospectul producatorului. e) preventiv sau pentru pestii bolnavi care mananca inca se pot adauga suplimenti de hrana bogati in vitaminele C, D, complexul B precum si minerale - calciu, potasiu si fosfor.

Henneguya psorospermica este un parazit care afecteaza inotatoarele, pielea si branhiile; pe corpul pestilor apar niste basicute. Nu poate fi diagnosticat decat sub microscop. Sporii sunt elipsoidali cu o lungime 10 14 microni si o un diametru de 6.5 microni. __ Nu exista tratament, inca. Pestele trebuie scos imediat din acvariu inainte de a se sparge basicutele si a raspandi spori. Acesta se distruge prin incinerare.

Chilodonoza este asemanatoare cu Costiaza si este provocata de agentul ciliat Chilodonella cyprini care are o forma ovala cu o dimensiune de 40-70 microni. Boala se manifesta sub forma unei eflorecsente albastrui-alb, care la inceput formeaza niste pete izolate (branhii, inotatoare), apoi se extind acoperind intreg corpul. __ Pestii infestati inoata la suprafata apei, dand semne de anoxie (sufocare) deoarece infuzorul infesteaza branhiile. __ Moartea survine in urma distrugerii branhiilor sau acoperirea lor cu mucus secretat de epiteliu. Tratament: a) bai de scurta durata in solutie de sare de bucatarie 1% (10-20g sare la 1 litru de apa) timp 10-20 minute; baile se repeta de cateva ori intr-un interval de 5-7 zile. b) bai scurte in solutie de verde de malachit. in acvariu de carantina se introduce verde de malachit in concentratie 1ml solutie (30-40 picaturi) la 1 litru apa si se lasa pestele 15-20 minute. c) bai de lunga durata in solutie de verde de malachit - in acvariu de carantina se introduce verde de malachit in concentratie 1 ml solutie (30-40 picaturi) la 10 litrii apa si se lasa pestele timp de 3-4 zile. Apa se improspateaza partial.

Lernea ( numit popular si viermele ancora ) este un parazit extern destul de des intalnit. Cel mai adesea, este intalnit la carasi si la crapii koi, iar la pestii de talie mai mica, infectiile acestora pot fi fatale. Este denumit astfel, deoarece intra aganc in corpul pestelui, mai ales in zona cozii sau a aripioarei dorsale. Lernaea este un crustaceu copepod foarte usor de observat cu ochiul liber. La capatul din exterior, se dezvolta ouale acestora, care ajung la maturitate foarte rapid, termenul maxim fiind de 14 zile. Desi parazitul matur prefera alte zone in care sa se fixeze, larvele de lernea aleg sa se fixeze pe branhii, pana ating maturitatea sexuala. Dupa inmultire, masculul moare, iar femela inoata un timp libera prin acvariu, dupa care isi cauta din nou, o gazda. Atat in perioada de crestere, cat si in cea de maturitate, parazitul se hraneste cu sangele gazdei, careia ii provoaca rani sau mai rau, distrugerea muschiilor. Viermele ancora cauzeaza multe dureri, iar pestele se va chinui o perioada sa il dea jos, frecandu-se de pietris, decor, roci, ornamente, etc. In plus, pestele infectat se sperie repede si este agitat. Ulceratiile se vindeca greu, deci este de preferat sa luam masuri imediat si sa evitam inmultirea lor. Cu cat parazitii sunt mai multi, cu atat le trebuie mai mult sange cu care sa se hraneasca. In cazurile de

genul acesta, pestele poate fi atat de slabit incat devine letargic si va reguza hrana pana la deces. Totodata, leziunile provocate, pot genera adevarate infectii. Tratment Vestea proasta este ca, dupa cum am spus mai sus, viermele ancora se inmulteste prin oua, deci va trebui sa aplicam tratamentul in intreg acvariu, care, cu aceasta ocazie, se va si decicla. In afara de tratament, puteti smulge parazitul cu o penseta printr-o miscare rapida. Insa folositi un anestezic inainte, cum ar fi uleiul de cuisoare. Dupa aceea, folositi un medicament pe baza de dezinfectant, pentru ca in urma acestei operatiuni, pestele ramane cu rana deschisa o perioada. Atat larvele, cat si crustaceele, pot fi tratate cu sera cyprinopur sau JBL Argudol. Inca un tratament ar fi baile cu formalina. Se foloseste in concentratie de 200 ppm in bai lungi, de aproximativ o ora, timp in care apa va fi aerata. Totusi, aceste bai sunt facute separat, deci ouale eliminate in acvariu raman in continuare un pericol. Mare atentie in cazul formalinei: daca pestele prezinta rani deshise, nu folositi aceasta metoda de tratament, poate fi letala. De asemenea, daca pestele se zbate, scoateti-l imediat si faceti-i o concentratie mai slaba. Un alt tratament il constituie baile in hipermanganat de potasiu ( 5-10 ppm) dar si acesta poate provoca decesul pestelui.

DACTYLOGYRUS VASTATOR

Tetracotiloza Dupa putinele indicii disponibile, s-ar putea sa fie vorba de o parazitoza provocata de una din speciile apartinatoare genului Tetracotyle (grupa viermilor platelminti). Tetracotiloza este f. raspandita la pestii dulcicoli, din bazinele naturale

sau crescatorii, frecventate de pasarile ihtiofage: -gazda definitiva, la care paraziteaza adultii, sunt pasarile ihtiofage, in special starcii; - pestii reprezinta doar a 2-a gazda intermediara a acestor paraziti, ei fiind parazitati de una din formele larvare ale parazitului; - acestia penetreaza tegumentul pestilor si se inchisteaza (chist = vezicula) pe viscere, tegumentele interne si in musculatura corpului; - chistii sunt sferoidali de 1 1,5 mm, transparenti, de culoare albgalbuie, cu peretii f. subtiri; - parazitii se intalnesc la pestii de toate varstele dar sunt mai periculosi pt. puiet, la care pe langa o slabire generala pot determina si intarzieri in crestere; - la infestare puternica intervine balonarea abdomenului, cu acumulare de lichid, iar moartea pestilor intervine ca urmare a epuizarii; - prognosticul bolii este usor, in general pestii suporta parazitarea; - mortalitatea piscicola apare doar in cazul infestarilor grave; localizarea parazitului in gonadele pestilor conduce la sterilitatea acestora; - profilaxia si tratamentul pt. controlul parazitozei consta in intrerupererea ciclului vital al parazitului, prin distrugerea melcilor acvatici (prima gazda intermediara) si limitarea accesului pasarilor ihtiofage in crescatorii; - parazitul nu afecteaza omul

TRYPANOPLASMA SALMOSITICA