ANATOMIE PATOLOGICA
adenocarcinom
1.În cazul unui infiltrat eozinofilic abundent în
ţesutul muscular, macroscopic se va observa o
modificare de culoare, musculatura afectată
căpătând o tentă:
gălbui
2 Pneumonia interstiţială se poate exprima
morfologic prin:
prezenţa infiltratului mononuclear perivascular
şi peribronşiolar sau difuz, în pereţii
alveolari
3 Procesul inflamator care conferă mucoasei
aspect de “presărată cu tărâţe” este:
inflamaţia difteroidă difuză
4 Forma difuză a inflamaţiei granulomatoase
din intestin determină specific
îngroşarea mucoasei, care capătă aspect de
„circumvoluţiuni cerebrale
5 Fibrina şi produşii de degradare ai fibrinei
sunt chemoatractanţi puternici pentru:
Neutrofile
6 Ce tip de miocardită se va diagnostica în
forma cardiacă a parvovirozei canine?
limfo-monocitară
7 Fenomenul de supuraţie constă în:
apariţia unei necrozei de lichefiere
8 Papilomul NU poate fi diagnosticat
în parenchimul hepatic
9Tumora benignă cu creştere multicentrică,
care are ca origine epiteliul stratificat şi
fibroblastul poartă denumirea de:
papilomatoză
10 Polipul adenomatos
are drept origine epiteliul cubic sau cilindric al
mucoaselor
11 Adenomul se poate diferenţia de
după poziţia celulelor tumorale faţă de
membrana bazală
12 Carcinomul schirogen se caracterizează
prin
desmoplazie pronunţată
13 La o tumoră mamară cu aspect sarcomatos
pe secţiune, cel mai probabil se va stabili
diagnosticul de:
carcinom anaplazic
14 Celule tumorale multinucleate pot fi
observate în
Fibrosarcom
15 Tumora malignă, care produce invazie
locală dar nu determină apariţia metastazelor
este
carcinomul cu celule bazale
16 „Celule mari, rotunde sau poliedrice, izolate
sau grupate, cu anizocarioză; citoplasma
bazofilă poate prezenta vacuole; număr mare
de mitoze atipice; cromatina nucleară
dispusă sub formă de bulgări grosieri” este
aspectul citologic caracteristic pentru
tumora veneriană transmisibilă
17 Diagnosticul cărei tumori se poate stabili
prin puncţie aspirativă, aspectul citologic fiind
specific?
Mastocitom
18 Tumora a cărei celulă de origine este
fibroblastul şi are aspect macroscopic gelatinos
este
Mixomul
19 Celule tumorale gigante multinucleate sunt
caracteristice în
osteosarcomul osteoclastic
20 În ce situaţie puncţia aspirativă se
realizează doar prin corelarea cu aspectul
radiologic al formaţiunii tumorale?
In suspiciune de osteosarcom
21 În structura cărei tumori pot apărea leziuni
asociate, de tipul necrozei fibrinoide a pereţilor
vasculari, vasculitelor eozinofilice şi
degenerării fibrelor de colagen
mastocitom
22 Tumoră splenică, unică, roşie – vişinie,
friabilă, slab delimitată, dezvoltată în zona
hilului splenic. După aspectul macroscopic
tumora poate fi:
hemangiosarcom
23 Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă
dintre tipul de tumoră şi celula de origine
sarcom histiocitar --- celula dendritică
24 Care este localizarea cea mai frecventă a
sarcomului sinovial?
Periarticulară
25 Tumora malignă dezvoltată în cavitatea
bucală, care citologic se caracterizează prin
celule izolate, alungite, cu nuclei ovalari,
eucromatici, cu anizocarioză pronunţată şi
nucleoli evidenţi, rare celule multinucleate şi
diviziuni atipice este diagnosticată drept:
fibrosarcom
26 Alegeţi enunţul corect.
celulele gigante multinucleate pot să apară atât
în forma benignă cât şi în cea malignă de
tumori de sinovială
27 Tumora cutanată cu aspect de placardă
ulcerată, care histologic se caracterizează prin
aranjamentul „meduzoid” al celulelor tumorale
epiteliale din derm va fi diagnosticată drept:
carcinom cu celule bazale
28 Tumora cutanată nodulară, însoţită de
alopecie şi caracterizată histologic prin
infiltrarea epidermului şi a dermului superficial
de celule tumorale cu nuclei clivaţi, reniformi
va fi diagnosticată drept:
histiocitom cutanat canin
29 Specificaţi tumora care prezintă risc de
metastazare
Carcinomul
30 Specificaţi tumora benignă care prezintă
risc de apariţie a recidivei
lipomul infiltrativ
31 Specificaţi tumora benignă care prezintă
risc de apariţie a recidivei
fibromul bogat celular
32 Meningiomul psamomatos se caracterizează
prin:
dispunerea celulelor tumorale în spirală şi
mineralizarea depozitelor hialine din structura
tumorii
33 Efectuarea medulogramei se impune în
cazul suspiciunii de:
Leucemie
34 Pentru a diferenţia _______________ faţă
de ______________ se impune efectuarea
medulogramei. Alegeţi varianta care conţine
informaţia ce completează corect enunţul.
limfomul cu descărcare citemică //// leucemie
35 Alegeţi varianta care corespunde cel mai
bine comportamentului biologic al
histiocitomului cutanat canin
tumoră cu comportament benign, care poate
înregistra regresie spontană şi frecvent
afectează câinii tineri (sub 2 ani)
36 Menţionaţi cărei leziuni tumorale
corespunde următoarea descriere: formaţiune
cu localizare vaginală observată la o căţea în
vârstă de 5 ani, cu aspect conopidiform,
friabilă, de culoare alb-roz-roşietică, sesilă:
sarcom Sticker
37 Ce leziuni asociate sau suprapuse
procesului tumoral pot îngreuna stabilirea
diagnosticului macroscopic şi a celui
citopatologic?
toate răspunsurile sunt corecte
38 Alegeţi varianta corectă care se referă la
mixom
tumoră a ţesutului conjunctiv, care abundă în
substanţă fundamentală, ceea ce îi conferă
macroscopic un aspect gelatinos
39 Tumora al cărui aspect macroscopic este
influenţat de eliberarea de histamină este:
Mastocitomul
40 Celule tumorale cu aspect de „mormoloci”
sunt descrise ca fiind întâlnite în frotiurile
realizate din:
rabdomiosarcom
41 Pisică ce prezintă o leziune de tip ulcerativ,
fără tendinţă de vindecare a conchiei
auriculare. Histopatologic se evidenţiază celule
epiteliale dispuse în plaje sau insule
celulare, care sunt înconjurate de o stromă
evidentă. În masa tumorală apar
......................... Ce lipseşte din context pentru
a stabili diagnosticul de carcinom cu celule
scvamoase?
depozite lamelare de cheratină cu dispoziţie
concentrică „ca foile de ceapă”
42 Hemangiosarcomul este o tumoră malignă,
cu pronunţat caracter infiltrativ. Menţionaţi
elementele histologice care uşurează
diagnosticul acestui tip de tumoră
pattern-ul vascular şi prezenţa eritrocitelor în
lumenele spaţiilor delimitate de celule
endoteliale maligne
43 În funcţie de caracteristicile structurale,
histopatologic se pot diagnostica diferite tipuri
de adenoame. Alegeţi corelaţia corectă dintre
tipul histopatologic şi descriere
adenom chistic papilifer - proiecţii epiteliale
digitiforme sau ramificate spre lumenul
chistului
44 Tumoră dezvoltată pe peretele costal, dură,
sferică, cu creştere lentă, delimitată de o
discretă capsulă conjunctivă, caracterizată
histologic prin formarea de lobuli de cartilaj
hialin fără atipie celulară este descrierea
pentru:
condrom
45 Ce tip de necroză poate fi diagnosticată în
caz de pancreatită hemoragică acută?
citosteatonecroza ţesutului adipos din epiploon
46 Ce tumoră are capacitate mare de invazie,
determinând distrugerea articulaţiei prin
erodarea marginilor articulare, afectând
ulterior şi osul subcondral?
Sinoviosarcomul
47 Mirosul de „unt rânced” este specific
leziunii de:
gangrenă gazoasa
48 În limfom, pentru un diagnostic de
certitudine şi pentru stabilirea prognosticului
se recurge la:
utilizarea anticorpilor monoclonali pentru
imunofenotipizarea celulelor tumorale
49 În ce tip de tumoră cu activitate joncţională,
celulele tumorale din apropierea epidermului
de obicei sunt ovoide (epitelioide), iar pe
măsură ce pătrund în derm devin
alungitefusiforme?
Melanom
50 Diagnosticul clinic de melanom se bazează:
nici un criteriu nu este suficient pentru a stabili
diagnosticul de melanom clinic
51 Nodul tumoral bine delimitat cu localizare
cutanată, având celula de origine endoteliul
vascular. Precizaţi diagnosticul:
hemangiom
52 La examenul citologic al unui frotiu realizat
din sedimentul unei probe de lichid recoltat din
cavitatea peritoneală s-au pus în evidenţă
numeroase celule de dimensiuni mari, cu
anizocarioză, mononucleate şi multinucleate,
cu citoplasmă bazofilă şi cu diviziuni atipice.
Menţionaţi cărui diagnostic corespunde
descrierea:
Mezoteliom
53 Ce tumoră peritoneală necesită diagnostic
diferenţial faţă de carcinomatoza peritoneală?
Mezoteliomul
54 Ce caracteristici pot influenţa prognosticul
unei tumori?
toate răspunsurile sunt corecte
55 Metastazarea se produce preferenţial pe
cale:
hematogenă în fibrosarcom
56 Formaţiune cutanată unică localizată în
zona capului la un câine în vârstă de 2 ani.
Histologic s-au evidenţiat celule Langerhans
tumorale, acestea infiltrând epidermul şi
dermul superficial. Alegeţi diagnosticul corect:
histiocitom cutanat canin
57 Formaţiune localizată la nivelul degetului,
ulcerată, pigmentată pe secţiune. Histologic s-
au pus în evidenţă cuiburi de celule localizate
în epiderm şi la nivelul joncţiunii
dermoepidermice.
Prin tehnici speciale (imunohistochimie) s-a
stabilit originea neuro-ectodermică
a celulelor tumorale. Alegeţi diagnosticul
corect:
melanom
58 Inflamaţia necrotică
se exprimă macroscopic sub formă de focare
de culoare cenuşie - gălbuie – albicioasă
59 Diagnosticul de rinită muco-purulentă:
se stabileşte citologic pe baza mucusului şi a
neutrofilelor active sau degenerate
60 Posibilităţile de evoluţie/terminare a
inflamaţiei necrotice constau în:
formarea de cicatrice
61 De la o pisică s-a recoltat din cavitatea
peritoneală exsudat seros. La examenul
citologic sau evidenţiat:
leucocite numeroase, celule mezoteliale de
iritaţie şi precipitat proteic
62 În ce situaţie leziunea nu se exprimă
macroscopic evident, necesitând examen
microscopic?
hepatita seroasă din micoplasmoză aviară
63 În ce inflamaţie acută predomină
fenomenele exsudative cu alterarea gravă a
pereţilor vasculari şi creşterea pronunţată a
permeabilităţii vasculare?
inflamaţia fibrinoasă
64 Inflamaţia seroasă localizată în cavităţile
seroase poate evolua, transformându-se în:
inflamaţie sero-fibrinoasă
65 Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă
dintre aspectul macroscopic şi diagnosticul
anatomopatologic
peretele gastric puternic îngroşat şi cu aspect
gelatinos pe secţiune - este descrierea pentru
inflamaţie seroasă/ edematoasă
66 Aspectul de „bloc de organe”
reprezintă o formă de cronicizare a inflamaţiei
fibrinoase, proces dominat de proliferarea
ţesutului conjunctiv
67 Alegeţi varianta în care se regăsesc
elementele care completează corect spaţiile
lipsă din
următorul enunţ: „Ţesutul de granulaţie este
format din .........................şi este regăsit în
structura ......................”
capilare de neoformaţie şi celularitate mixtă
(limfocite, plasmocite, macrofage,
fibroblaste) //// abcesului
68 Guturolitele sunt consecinţa:
deshidratării exsudatului purulent şi
impregnării cu săruri minerale în empiemul
pungilor guturale la cal
69 Ce tip de inflamaţie se diagnostică în
evoluţiile acute ale: bursitei infecţioase aviare,
boala hemoragică a iepurilor, eimeriozei puilor
de găină?
inflamaţia hemoragică
70 Splenita hemoragico-necrotică difuză este o
leziune care:
se exprimă macroscopic prin splenomegalie
71 Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă
dintre aspectul histopatologic şi tipul de
inflamaţie.
În capsula hepatică se constată abundenţă de
ţesut conjunctiv, cu numeroase
fibroblaste, capilare de neoformaţie şi
inconstant infiltrare cu celule mononucleare.
Descrierea corespunde pentru inflamaţia
fibroasă.
72 Ce elemente celulare predomină într-un
frotiu realizat dintr-un ficat, pentru a
suspiciona o
hepatită de migraţie parazitară?
vor domina eozinofilele
73 Alegeţi varianta care se referă la un proces
inflamator proliferativ localizat
nodul puloric
74 Analizaţi enunţurile şi alegeţi o singură
variantă
toate răspunsurile sunt corecte
75 Celula cu rol central în inflamaţia
granulomatoasă este reprezentată de:
Macrofag
76 Prezenţa unui non-self greu fagocitabil şi a
unei reacţii imune mediate T-celular vor
genera:
dezvoltarea unei inflamaţii cronice
77 Celulele gigante multinucleate din structura
unui piogranulom îşi au originea în:
Maduva osoasa
78 Ce elemente celulare vor fi observate într-
un frotiu realizat prin puncţie aspirativă dintr-
un nodul cutanat la câine pentru a se stabili
diagnosticul de granulom de corp străin?
frotiu bogat în celule mononucleare,
majoritatea fiind macrofage, rare celule gigante
multinucleate cu nuclei uniformi, dispuşi de
regulă excentric, la un pol al celulei
79 Ce elemente celulare şi umorale sunt
implicate în trecerea de la faza de pregranulom
la cea de granulom tânăr (epitelioid) în cadrul
inflamaţiei granulomatoase tuberculoase?
macrofagele, limfokinele şi unele componente
din structura peretelui bacterian (lipide şi
tuberculoproteine)
80 Ce aspect histopatologic este caracteristic
granulomului tuberculos matur la pasăre?
Alegeţi varianta cea mai completă
zonă centrală de necroză; strat de celule
gigante multinucleate; strat de celule
epitelioide; ţesut de granulaţie; capsulă
conjunctivă
81 Ce aspect histopatologic este caracteristic
granulomului tuberculos matur la
mamifere?Alegeţi varianta cea mai completă
zonă centrală de necroză de cazeificare cu sau
fără focare de calcificare; zonă mixtă de
celule mononucleate şi cuiburi de celule
epitelioide şi gigante multinucleate de tip
Langhans; capsulă conjunctivă dezvoltată pe
substratul unui ţesut de granulaţie specific
82 Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă
dintre un anumit tip de granulom/piogranulom
şi coloraţia specifică
granulom aspergilar - impregnaţie argentică
83 Inflamaţiile specifice sunt asociate cu
un anumit agent etiologic
84 Specificaţi varianta corectă ce corespunde
descrierii unei inflamaţii miliare necrotice în
splină la pasăre
focare de dimensiuni mici, alb-gălbui-cenuşii,
delimitate de un brâu de hiperemie
85 Specificaţi varianta corectă ce corespunde
unei inflamaţii limfo-histiocitare în ficat la
pasăre
noduli albicioşi, compacţi şi slăninoşi pe
secţiune
86 Menţionaţi cărei leziuni corespunde
descrierea următoare: mucoasă nazală
hiperemiată şi edemaţiată, acoperită cu un
lichid seros, care îi conferă aspect sticlos
rinită catarală
87 La examenul citologic al unui frotiu realizat
din sedimentul unei probe de lichid galben –
citrin recoltat din cavitatea peritoneală s-au pus
în evidenţă numeroase celule mezoteliale
reactive, un număr mare de leucocite şi mase
de precipitat proteic. Menţionaţi cărui
diagnostic corespunde descrierea făcută
inflamaţie seroasă
88 Inflamaţia crupală este sinonimă cu
inflamaţia pseudomembranoasă
89 Alegeţi varianta care corespunde cel mai
bine localizării şi descrierii microscopice a
ulcerului eozinofilic la pisică
afecţiune cronică, cu localizare la joncţiunea
cutaneo-mucoasă a buzelor, caracterizată
prin reacţie inflamatorie bogată în neutrofile
spre centrul ulcerului şi plasmocite şi mastocite
spre periferia acestuia, prezenţa eozinofilelor
fiind inconstantă
100 „Faza de umplere, faza de consolidare
90 Exemplu de inflamaţie specifică este: roşie şi faza de consolidare cenuşie” este
evoluţia următorului tip de inflamaţie
granulomul tuberculos matur pulmonară:
bronhopneumonia crupală
91 Celule gigante multinucleate cu citoplasmă
buretoasă, cu vacuole apar specific în
granulomul:

nici un răspuns nu este corect

92 Celule gigante multinucleate cu aspect de

celule gigante de corp străin apar în:

granulomul tuberculos matur la păsări

93 Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă

dintre un anumit termen şi semnificaţia
termenului respectiv

pustulă - abces intraepitelial

94 Inflamaţia care NU se poate exprima

morfologic atât focal/multifocal (localizat) cât
şi difuz este:
inflamaţia aposteomatoasă

95 Ulcerul este obligatoriu parte componentă a

inflamaţiei:

difteroide localizate

96 Celulele gigante multinucleate din

inflamaţia granulomatoasă se formează prin
sinciţializarea:

celulelor epitelioide

97 Care este ce mai probabilă etiologie a unei

leziuni caracterizate în fazele iniţiale printr-o
inflamaţie hemoragico-necrotică, pentru ca în
fazele ulterioare să se caracterizeze prin
exsudaţie eozinofilică şi vindecare prin
cicatrizare

parazitară

98 Alegeţi varianta corectă. Inflamaţia catarală

poate avea următoarele localizări

mucoasă conjunctivală, pulmon, glandă

mamară

99 Alegeţi varianta corectă. Inflamaţia

fibrinoasă poate avea următoarele localizări:

meninge, pleură, pericard, glomerul renal

ANATOMIE
1 Limfocentrul parotidian la rumegă toare:
este parțial acoperit de parotidă , pe care
însă o poate depă şi rostral;
2 Limfocentrul mandibular la taurine:
poate fi palpat prin traversul salbei;
3 Limfonodurile cervicale superficiale
ventrale (prescapulare) la rumegă toare:
sunt palpabile în şanțul cervicoscapular;
4 La suine, limfocentrul mandibular:
include şi limfonodurile mandibulare
accesorii;
5 La suine, limfocentrul membrului toracic
cuprinde:
limfonodurile axilare ale primei coaste.
6 La suine, limfonodurile intercostale:
lipsesc;
7 La suine, limfocentrul toracal ventral:
este reprezentat doar de limfonodurile
strenale craniale;
8 La rumegă toare, limfocentrii parietali ai
cavită ții toracice:
pot prezenta limfonodurile toraco‐aortice
asociate cu limfonodurile hemale;
9 Limfonodurile mediastinale caudale la
rumegă toare:
e. sunt alungite şi situate dorsal de esofag şi
ventral de aortă .
10 Limfonodurile eparteriale (traheo‐
bronhice craniale) se întâ lnesc:
la originea bronhiei traheale.
11 Limfocentrul ileofemural la
rumegă toare:
este plasat pe artera iliacă externă ;
12 La suine, ca limfonoduri specifice apar:
limfonodurile testiculare şi frenico‐
abdominale;
13 Limfonodurile inghinale superficiale
sunt dispuse:
caudal bazei ugerului.
14 Limfocentrul popliteu la suine:
include limfonodurile poplitee superficiale
şi limfonodurile poplitee profunde;
15 Regiunea inghinală are ca bază
anatomică :
inelul inghinal superficial doar la mascul;
16 Inelul inghinal superficial reprezintă :
o fantă eliptică în aponevroza muşchiului
oblic extern al abdomenului;
17 În general, traiectul inghinal este
delimitat cranial de:
fața laterală a muşchiului oblic intern al
abdomenului;
18 Inelul vaginal:
este inelul inghinal profund că ptuşit de
fascia transversă şi peritoneu;
19 Artera testiculară :
este extrem de flexuoasă la nivelul plexului
pampiniform.
20 Artera pudendă externă la ecvine:
se termină prin artera subcutanată
abdominală şi artera cranială a penisului;
21 Teaca sinovială tendinoasă folosită de
flexorul digital profund la nivelul articulației
buletului:
este separată proximal de fundul de sac
palmar al articulației buletului prin
tendonul muşchiului interosos
median;
22 Fundul de sac distal al marii teci
sesamoidiene:
proemină palmar printre bridele flexorului
superficial şi aponevroza de întă rire a
aponevrozei palmare;
23 Marele burelet glenoidian:
se inseră larg pe falanga intermediară ;
24 Arterele digitale proprii, laterală şi
medială la ecvine:
se termină în interiorul falangei distale prin
arcul terminal;
25 Venele digitale proprii laterală şi medială
se formează la ecvine prin confluarea a 3‐4
vene:
detaşate din plexurile venoase
cartilaginoase superficial şi profund;
26 Nervul digital palmar:
este situat caudal arterei digitale;
27 Linia albă :
marchează pe fața soleară locul de
angrenare a peretelui cutiei de corn cu talpa,
28 Bureletul perioplic:
se continuă la extremită ți cu țesutul velutos
al bulbilor furcuței,
29 Bureletul cutidural:
determină creşterea în lungime a peretelui
cutiei de corn,
30 Cherafilul:
este generat de țesutul podofilos,
31 Fibrocartilajele complementare:
vin în contact prin fața profundă cu
fundurile de sac ale articulației
interfalangiene distale,
32 În timpul operației de javart cartilaginos:
articulația interfalangiană distală trebuie sa
fie în extensie forțată ,
33 Lama externă a muşchiului drept al
abdomenului la ecvine:
rezultă prin întrețeserea aponevrozelor
muşchilor oblic extern si intern ai
abdomenului,
34 Arcada anastomotică realizată de artera
epigastrică cranială şi caudală :
este plasată la marginea latero‐dorsală a
muşchiului drept al abdomenului,
35 Vena subcutanată abdominală :
se continuă la taurine cu vena toracică
internă ,
36 Nervul iliohipogastric:
emite pe traiect ramuri pentru muşchii
transvers al abdomenului, drept al
abdomenului, oblic intern al
abdomenului,
37 Nervul ilioinghinal:
prin ramura ventrală se termină la nivelul
scrotului sau in pielea ugerului,
38 Vena subcutanată abdominală la ecvine:
se descarcă în vena pudendă accesorie,
39 Artera pudendă externă :
se disecă la nivelul comisurii caudo‐mediale
a inelului inghinal superficial,
40 Vena portă la ecvine:
are ca ră dăcini vena mezenterică cranială,
vena mezenterică caudală şi vena splenică ,
41 Artera gastroepiploică stâ ngă :
reprezintă continuarea arterei splenice,
42 Artera gastro‐duodenală :
se termină prin artera gastro‐epiploică
dreaptă şi artera pancreatico‐duodenală
cranială,
43 Fasciculul stâ ng al arterei mezenterice
craniale:
este reprezentat de 18‐20 artere jejunale,
44 Artera pancreatico‐duodenală caudală :
reprezintă ramura indirectă a primei artere
jejunale,
45 Artera colică ventrală :
se angajează pe mica curbură a anselor I şi
II ale colonului ascendent,
46 Fasciculul anterior al arterei mezenterice
craniale:
este trunchiul comun al arterei colice
drepte şi a arterei colice medii,
47 Artera rectală cranială :
reprezintă ultima ramură directă din artera
mezenterică caudală ,
48 La fața internă a hipocondrului, sub
seroasa parietală se evidențiază :
artera şi vena musculo‐frenică ,
49 Limita dorsală a cavită ții toracice la
ecvine este reprezentată de:
linia ce uneşte tuberozitatea spinei
scapulare cu unghiul cranial al fosei
paralombare,
50 La ecvine limita ventrală de proiecție a
ficatului pe stâ nga la ecvine este:
linia orizontală ce trece la egală distanță
dintre tuberculul coxal şi rotulă ,
51 Câ rja cecumului se proiectează :
pe partea dreaptă , la nivelul fosei
paralombare,
52 Cecumul la bovine se proiectează :
pe partea dreaptă , la nivelul corzii flancului,
53 La canide, proiecția anatomică a cordului
se realizează :
pe partea stâ ngă , între coastele 3‐7,
54 La canide stomacul se proiectează :
pe partea stâ ngă , între coastele 7‐11,
55 Regiunea flancului:
la bovine este largă .
56 Urmă toarea afirmație despre regiunea
flancului nu este adevă rată :
împă rțirea regiunii în gol, coardă şi panta
flancului este nespecifică ungulatelor,
57 În regiunea flancului:
la nivelul țesutului conjunctiv subcutan
ramurile dorsale ale nervilor lombari apar
la nivelul vâ rfului
proceselor transverse lombare,
58 Ț esutul conjunctiv interfascial din
regiunea flancului:
se gă sesc formațiuni vasculare şi nervoase
(ramura descendentă din artera circumflexă
iliacă profundă ).
59 Fundul de sac distal al marii teci
sinoviale (marii teci sesamoidiene)
proemină palmar între:
bridele flexorului superficial şi aponevroza
de întă rire a aponevrozei palmare,
60Ramura proximala a ramurii palmare a
arterei falangei proximale contribuie la
irigarea:
extremită ții proximale a falangei mijlocii,
61 Baza anatomică a proeminenței coronare
este dată de:
țesutul hipodermic,
62 Cherafilul este generat de:
podofil,
63 Ligamentele pintenului se află pe pă rțile
laterale ale:
fasciei cuzinetului,
64 Fibrocartilajele complementare
flanchează partea laterală şi medială a:
bulbilor cuzinetului,
65 Barele cutiei de corn mă rginesc lateral:
lacunele laterale.
66 Caielele pot fi bă tute:
în afara liniei albe.
67 Între linia albă şi corpul furcuței este
cuprins:
corpul tă lpii,
68 Teaca fibroasă a degetului se inseră prin
două perechi de bride pe:
extremită țile primei falange,
69 Cel mai superficial dintre ligamentele
sesamoidiene este ligamentul:
sesamoidian drept,
70 La limita dintre piele şi cornul copitei se
gă seşte:
bureletul perioplic,
71 Bureletul cutidural generează :
cornul peretelui fă ră perioplă şi cherafil.
72 Scutul mijlociu este:
marele burelet glenoidal,
73 Artera coronară a falangei distale este
emisă de:
artera dorsală a falangei medii,
74 Flexorul profund se inseră în traiectul
să u:
pe fața palmară a falangei medii,
75 Linia albă este formată :
la locul de angrenare a tă lpii cu marginea
soleară a peretelui.
76 Lamele podofiloase:
sunt mai rare în regiunea barelor,
77 Artera testiculară (artera spermatică
internă ):
se desprinde din aorta abdominală .
78 Artera cremasterică (artera mică
testiculară, artera spermatică externă ):
la ecvine se desprinde din artera iliacă
externă în apropierea originii,.
79 Urmă toarea afirmație privind cordonul
testicular (funiculul spermatic) este
adevă rată :
este constituit din pachetul vasculo‐nervos
şi canalul deferent legate prin mezorchium,
80 Periopla este generată de:
nici un ră spuns corect;
81 Artera splenică la ecvine emite:
ramuri pentru jumă tatea stâ ngă a marii
curburi a stomacului.
82 Artera celiacă la ecvine:
prezintă trei artere terminale;.
83 Artera rectală medie:
provine din artera prostatică la mascul;
84 Arterele renale sunt colaterale ale arterei
aorte abdominale emise:
caudal arterei mezenterice craniale;
85 La ecvine, artera cecală :
se bifurcă în artera cecală laterală şi artera
cecală medială ;
86 Stratul mijlociu al peretelui cutiei de
corn:
este generat de bureletul cutidural;
87 Stratul profund al peretelui cutiei de
corn:
este format din lame şi lamele cherafiloase.
88 Lamele podofiloase:
sunt dispuse la fața profundă a peretelui
cutiei de corn;
89 Talpa:
are cornul mai moale decâ t cel de la nivelul
peretelui cutiei de corn;
90 Stratul cornos al tă lpii este produs de:
țesutul velutos al tă lpii;
91 Cuzinetul palmar:
este în raport cu fața palmară a aponevrozei
de întă rire a aponevrozei palmare;
92 Fascia cuzinetului este plasată :
între piele şi fascia postsesamo‐falangiană ;
93 Ş anțul coronar:
oferă loc de sprijin pentru bureletul
cutidural;
94 Porțiunea anterioară a peretelui cutiei de
corn:
se numeşte frunte;
95 Brațele furcuței:
sunt divergente în sens caudal;
96 Coarda flancului:
se constituie din porțiunea musculară a
muşchiului oblic extern al abdomenului care
se inseră pe ultima
coastă ;
97 Fascia endoabdominală integrată
regiunii flancului:
este o lamă conjunctivă , subțire, ce aderă
strâ ns la fața internă a transversului
abdomenului;
98 La suine comisura caudală a inelului
inghinal superficial:
este plasată foarte aproape de arcada
pubiană ;
99 Inelul vaginal:
rezultă din că ptuşirea inelului inghinal
profund de fascia transversă şi peritoneu;
100 Procesul vaginal (tunica vaginală ):
este acoperit pe fața externă de muşchiul
cremaster extern;
BIOCHIMIE
1 Transferul energiei de la reacțiile catabolice
către procesele consumatoare de energie
se realizează prin intermediul
transferul energiei se realizează prin
intermediul tuturor compușilor menționați
anterior
2 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul acidului
citric sau ciclul Krebs) are ca scop:
transferul hidrogenului din acetilcoenzima A
pe coenzimele NAD+ și FAD
eliminarea atomilor de carbon din radicalul
acetil sub formă de CO2
3 Pentru a putea fi absorbiți, compușii oligo- și
poliglucidici din hrană sunt digerați sub
acțiunea unor enzime numite:
Glucidaze
4 Amidonul din hrană este hidrolizat complet
până la maltoză la nivelul
intestinului subțire, sub acțiunea enzimei α-
amilaza pancreatică;
5 Despre lactoză este corectă afirmația
este hidrolizată în α-glucoză și β-galactoză sub
acțiunea lactazei produsă de
mucoasa intestinală
6 Despre glicogenoliză este corectă afirmația:
este un proces de fosforoliză prin care sunt
eliberate molecule de glucoză fosforilată,
sub acțiunea enzimei fosforilaza a
7 Alegeți afirmația corectă
produsul final al degradării glucozei în celulele
care nu au mitocondrii este acidul
lactic
8 Prin parcurgerea etapelor citoplasmatice ale
glicolizei, 2 moli gliceraldehid-3-fosfat
conduc la obținerea a:
4 moli ATP;
9 Enzima gliceraldehid-3-fosfatdehidrogenaza
catalizează
toate răspunsurile anterioare sunt corecte.
10 Enzima lactatdehidrogenaza catalizează:
reacția de reoxidare rapidă a coenzimei
NADH(H+) astfel ca enzima gliceraldehid-3-
fosfatdehidrogenaza să poată continua glicoliza
în celulele fără mitocondrii și în celelalte
celulele eucariote până când aprovizionarea cu
O2 permite transferul acidului piruvic în
mitocondrie;
11 Despre degradarea glucozei până la acid
lactic este corectă afirmația:
toate răspunsurile anterioare sunt corecte
12 Care dintre următorii compuși este implicat
în transferul H de pe coenzimele reduse
rezultate din degradarea citoplasmatică a
glucozei în mitocondrii:
glicerol-3-fosfatul;
13 Compusul 2-deoxiglucoza este:
substrat pentru enzima hexokinaza, în urma
acțiunii căreia se formează un ester care
nu este substrat pentru următoarea enzimă din
glicoliză, procesul fiind astfel blocat
14 Care dintre următoarele afirmații este
corectă:
arseniții și arseniații înlocuiesc radicalii
fosforici în formarea ATP, determinând un
colaps energetic al celulelor;
15 Se dă reacția: A + NAD+ + CoA-SH →
CH3 – CO- S-CoA + B + CO2 . Compusul A
din
reacția de mai sus este:
acidul piruvic;
16 Compusul B din reacția de la exercițiul 15
poate fi:
nicotinamid dinucleotid redus;
17 Enzima care catalizează reacția de la
exercițiul 15 este:
piruvatdehidrogenaza;
18 Acetil-CoA nu este precursor pentru
biosinteza:
acidului fosfoenolpiruvic;
19 Despre şuntul pentozofosfaţilor este corectă
afirmaţia:
conduce la formarea de NADPH(H+);
20 Despre glicoliză este corect să spunem că:
Este o succesiune de reactii catabolice care se
desfasoara in citosol
21 Procesul prin care acidul lactic este
metabolizat se numește
gluconeogeneză;
22 Despre ciclul Cori este corectă afirmația
toate răspunsurile anterioare sunt corecte
23 Deoarece coenzima redusă NADH(H+)
rezultată în citosol din glicoliză nu poate
patrunde in mitocondrii, se asigură doar
transferul hidrogenului către membrana
mitocondrială internă. Care dintre următorii
compuși este implicat în acest transfer:
toti compușii mentionați sunt implicați,
asigurând transferul de hidrogen către
coenzima FAD
24 Rezultă coenzima redusă NADH2 din
reacția catalizată de:
hidroxiacil gras CoA-dehidrogenaza
25 Sub acțiunea lipazelor citoplasmatice,
triacilglicerolii sunt hidrolizați cu eliberare de
glicerol și acizi grași. Destinația glicerolului
rezultat poate fi următoarea:
în funcție de necesitățile celulei, respectiv ale
organismului, glicerolul poate fi utilizat
prin oricare dintre caile metabolice menționate.
26 Carnitina este un compus care facilitează
transferul
acil gras-CoA în mitocondrii
27 Numărul de coenzime reduse NADH(H+)
rezultate din parcurgerea celor 4 reacții ale β-
oxidării de către 1 mol de acid butiric (C4)
este:
1 coenzimă redusă NADH(H+);
28 Numărul de coenzime reduse FADH2
rezultate din β-oxidarea a 2 moli de acid butiric
(C4) este:
2 coenzime reduse FADH2;
29 Numărul de moli de acetil-CoA rezultați din
β-oxidarea a 3 moli de acid butiric (C4) este:
6 moli
30 Bilanțul energetic (sub formă de ATP)
rezultat din degradarea completă a 2 moli de
acid
butirc (C4) este:
56 moli ATP
31 Propionil-CoA nu poate rezulta din:
β-oxidarea acidului palmitic (C16);
32 Are loc producerea excesiva de acetil-CoA
în următoarele situații
exes de acetilCoA rezultă în oricare din
situațiile prezentate anterior
33 Procesul prin care excesul de acetilCoA
este transformat acid acetilacetic, acid β-
hidroxibutiric și acetonă se numește:
cetogeneză și are loc în mitocondriile
hepatocitelor;
34 Despre acidul β-hidroxibutiric este
incorectă afirmația:
prin oxidare/dehidrogenare conduce la acid
lactic;
35 Despre malonilCoA este corectă afirmația
este intermediar în biosinteza citolplasmatică a
acizilor grași
36 Calea elongației de biosinteza a acizilor
grasi este localizată în:
matrix mitocondrial;
37 Căile metabolice de biosinteză a acizilor
grași, deși sunt localizate în compartimente
subcelulare distincte, atât calea malonilCoA
cât și calea eleongației, parcurg o
succesiune asemănătoare de reacții, acilare,
reducere, deshidratare, reducere. Care
este coenzima utilizată în ambele căi
metabolice:
NADPH(H+);
38 Pentru biosinteza gliceridelor se utilizează:
toți compușii mentionați sunt necesari.
39 Coenzima NADPH(H+) este necesară
funcționării următoarelor dehidrogenaze:
β-cetoacil-ACP reductaza;
40 Care este particularitatea comună enzimelor
α-glicerokinaza, hexokinaza,
Piruvatcarboxilaza
catalizează reacții care decurg cu consum de
ATP
41 Care dintre urmatoarele enzime este
implicată în digestia proteinelor la nivel
gastric:
Pepsina
42 Transformarea pepsinogenului, precursorul
inactiv al pepsinei, în enzima activă, are loc
sub acțiunea:
acidului clorhidric;
43 Care dintre următoarele enzime hidrolitice
este biosintetizată sub formă de precursor
inactiv, numit proenzimă sau zimogen:
elastaza;
44 După ce au fost supuse hidrolizei sub
acțiunea proteazelor din stomac, intestin și
celulele mucoasei intestinale, proteinele sunt
absorbite sub formă de:
aminoacizi;
45 Despre hidroliza intracelulară a proteinelor
proprii este corectă afirmația:
toate răspunsurile anterioare sunt corecte
46 Marcarea proteinelor care urmeaza a fi
degradate la nivelul proteazomilor se face prin
legarea de:
ubicvitină;
47 Prin deaminarea oxidativă a aminoacidului
alanina (CH3-CH(NH2)-COOH) rezultă:
acidul piruvic (CH3-CO-COOH), alături de
amoniac;
48 Despre aminele biogene este incorectă
afirmația
pot fi utilizate ca precursori în gluconeogeneza
49 Glutamatpiruvat transaminaza (GPT)
numită și Alaninaminotransferaza (ALT) și
Glutamatoxalilacetat transaminaza (GOT)
denumită și Aspartataminotransferaza (AST)
sunt enzime din clasa transaminaze, utilizate și
în diagnosticul clinic. Coenzima acestor
enzime este:
piridoxalfosfat
50 Transaminarea este un proces complex de
degradare și biosinteză a aminoacizilor, care
face conexiunea dntre metabolismul
proteinelor și ciclul acizilor tricarboxilici
(Krebs),
glicoliza, ciclul ureogenetic. Cuplul de
compuși obligatoriu prezent în orice
transaminare
este
acid glutamic/ acid α-cetoglutaric
51 Care dintre următorii compuși nu face parte
din ciclul ureogenetic:
glicina;
52 Ciclul ureogenetic are loc în:
hepatocite;
53 Carbamoilfosfatul rezultă din condensarea
amoniacului cu anionul bicarbonat care
reprezintă forma de vehiculare a CO2. Despre
acest compus este corectă afirmația
enzima care catalizează reacția de formare a
acestui compus se numește
carbamoilfosfatsintetaza
54 Forma de eliminare a amoniacului la păsări
este:
acidul uric
55 Care dintre următoarele procese metabolice
nu are nevoie, pentru a fi inițiat, de consum
de ATP
ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs);
56 Se dă schema:
(1)
Acid 2-fosfoenolpiruvic + A 􀃆 B + ATP
(2) ↓ + ATP + HCO3
C
acidul piruvic
57 Compusul C din schema de mai sus este:
acidul oxalilacetic
58 Enzima care catalizează transformarea lui A
în C este:
piruvatcarboxilaza;
59 Despre reacția (1) de la itemul 56 este
corectă afirmația:
este o reacție citoplasmatică
60 Despre reacția (2) de la itemul 56 este
corectă afirmația: face parte din ciclul acizilor
tricarboxilici (Krebs);
este o reactie anaplerotica
61 Mutațiile punctiforme afectează
Una dintre bazele azotate ale unui codon
rezultand un codon modificat ceea ce
determina inserarea altui aminoacid in catena
polipeptidica,
conformatia tridimensionala a catenelor
polipetidice
62 Intoxicația animalelor cu compuși
organofosforici se datorează:
acțiunii inhibitoare a acestor compuși asupra
enzimei acetilcolinesteraza, ceea ce
determină acumularea de acetilcolină;
63 Glicogenozele sunt boli metabolice cu
determinare genetică. Gena căreia dintre
următoarele enzime poate suferi mutații care sa
conducă la apariția acestor afecțiuni:
glucozo 1 fosfat,
fosforilaza
,enzima de ramificare
64 Corelații metabolice între glucide și lipide
nu se pot stabili prin intermediul
glicocolului.
65 Alegeți răspunsul corect privitor la
gluconeogeneză:
Este un proces localizat in hepatocite prin care
se biosintetizeaza glucoza din precursori
neglucidici()
Este procesul de formare a glucozei din
glicogen
66 Care dintre următorii compuși sunt
localizați în membrana mitocondrială internă
toți compușii menționați
67 Calea metabolică în care este implicat sau
sunt implicate compușii aleși la itemul
anterior se numește
lanțul transportor de electroni
68 Care dintre următoarele stări fiziologice
poate conduce la intensificarea ureogenezei
care are ca rezultat creșterea uremiei:
dieta bogata in proteine
infometarea
69 Ubichinona sau coenzima Q este
singurul component neproteic al lanțului
transportor de electroni;
70 Tiramina provine din aminoacidul tirozina
în urma unui proces de
decarboxilare;
71 Despre ornitină este corectă afirmația:
este un aminoacid diaminomonocarboxilic
implicat în ureogeneză
72 Hexokinaza este
enzima care catalizează prima reacție din
glicoliză;
73 Fructozo-6-fosfatul este:
toate răspunsurile anterioare sunt corecte
74 Prin degradarea completă a 2 moli de acid
piruvic rezultă:
30 moli ATP;
75 Acidul glutamic este transformat, printr-o
reacție de transaminare, în acid α-cetoglutaric,
care poate intra în ciclul acizilor tricarboxilici
(Krebs). Numărul de coenzime NADH(H+)
care rezultă din 3 moli de acid α-cetoglutaric
care parcurg această cale metabolică este
6 moli;
76 Acidul oxalilacetic (oxaloacetatul) prin
cuplare cu acetilCoA formează primul
intermediar
al ciclului acizilor tricarboxilici (Krebs).
Acesta se numește:
acid citric (citrat);
77 Acidul oxalilacetic se formează din reacția:
Acidul aspartic cu acidul alfla cetoglutaric sub
actiunea enzimei aspartaminotransferaza
Acidul piruvic cu anionul bicarbonat cu
consum de ATP sub actiunea enzimei piruvat
carboxilaza
78 Glicogenina este
proteină implicată în glicogenogeneză;
79 Este un proces endergonic:
atât ureogeneza cât și gluconeogeneza sunt
procese endergonice.
80 Alegeți afirmația corectă
. acizii grași cu mai puțin de 12 atomi de
carbon în moleculă sunt absorbiți ca atare prin
mucoasa intestinală;
degradarea acizilor grași rezultați din hidroliza
citoplasmatică a gliceridelor are loc, ca
și glicoliza, în citoplasmă;
81 Prin degradarea completă a 2 moli de acid
stearic, (C18) rezultă
294 moli ATP
82 Din β-oxidarea a 3 moli acid palmitic (C16)
rezultă
21 moli FADH2
83 Se dă reacția: R-COOH + ATP + X → Y +
AMP + Ppi. Alegeți afirmația incorectă despre
această reacție
compusul X este acetilCoA;
84 Translocaza este
enzimă implicată în transferul acizilor grași
activați prin membrana mitocondrială
internă
85 Transcetolaza și transaldolaza sunt:
enzime care funcționează cuplat în șuntul
pentozofosfaților;
86 Despre calea pentozofosfaților este
incorectă afirmația:
Conduce la formarea unei cantitati mari de
NADP+
87 Acetil-CoA este precursor pentru biosinteza
acidului stearic
88 Cea mai mare cantitate de energie sub
formă de ATP se obține din:
degradarea completă a unui mol de acid lauric
(C12);
89 Care dintre următorii metaboliți
intermediari nu poate fi transformat în
aminoacizi
acidul butiric;
90 Despre aldolază este incorectă afirmația:
este o hidrolază;
91 Reacția de mai jos este catalizată de o
enzimă care are drept coenzimă
piridoxalfosfatul,
un derivat al vitaminei B6: A + B ↔ C + D.
Afirmația corectă despre această reacție este:
toate afirmațiile anterioare sunt corecte.
92 Despre acidul acetilacetic este incorectă
afirmația
enzima care catalizează transformarea
gliceraldehid-3 fosfatul in acid 1,3
disfogliceric
97 Care dintre următorii compuși nu este
intermediar al ciclului acizilor tricarboxilici
(Krebs):
acetil-CoA;
98 Acidul pantotenic sau vitamina B5 intră în
structura:
Proteinei purtatoare de grupari acil-acilcarier
protein ACP
Coenzima A
99 Despre acidul piruvic este incorectă
afirmația:
prin decarboxilare se transformă în acid
oxalilacetic, reacție anaplerotică de
aprovizionare a ciclului acizilor tricaboxilici
(Krebs) cu intermediari
100 Care dintre următorii compuși nu este
compus macroergic:
GPT;

este precursor pentru biosinteza alaninei;

93 Despre compusul HOOC - CH2 – CH2 –

CO – S – CoA este incorectă afiramția

rezultă din deaminarea acidului aspartic

94 Fosforilarea oxidativă este localizată în:

membrana mitocondrială internă;

95 Enoil-CoA hidrataza este o enzimă

implicată în:

Betaoxidarea acizilor grasi cu nr par de atomi

de C la nivelul mitocondrilor

Beta oxidarea acizilor grasi cu catena lunga la

nivelul peroxizomilor .

Betaoxidarea acizilor grasi cu nr impar de

atomi de C

96 Nu face parte din clasa izomeraze:

 10 Hormonii estrogeni prezintă

FARMACOLOGIE urmă toarele indicații terapeutice, cu o

excepție:

1 Timpul de înjumă tă țire al la că țea se administrează pentru stimularea

prostaglandinelor naturale: nidației;

este extrem de scurt (1‐3 minute). 11Preparatul Sintofolin (soluție 4‰ de

2 Gonadotrofina serică (PMSG) are o acțiune hexestrol diacetic) se administrează la vacă

similară : şi iapă în doză

FSH; de:

3 Despre gonadotrofina corionică nu este 20‐25 mg;

corectă urmă toarea afirmație: 12

are acțiune asemă nă toare FSH‐ului; Preparatul Sintofolin se utilizează la că țele

4 Gonadotrofina corionică se utilizează în: după schema 0,5‐1 ml în prima zi (i.m.), apoi

chişti foliculari, nimfomanie; 0,5‐4

agalaxie; comprimate de uz uman, o dată pe zi, în

călduri liniştite, prelungite, repetate; urmă toarele 5‐7 zile:

5 Preparate comerciale cu combinații ale pentru provocarea avortului hormonal;

gonadotrofinei serice cu gonadotrofină 13 Indicațiile terapeutice ale hormonilor

corionică sunt: gestageni sunt urmă toarele, cu o singură

PG 600; excepție:

Suidan; pentru stimularea şi menținerea că ldurilor

6 Pentru sincronizarea căldurilor, se pot la că țele;

utiliza urmă toarele produse: 14 Preparatul comercial Covinan ce conține

Gestafortin; 100 mg/ml proligeston, se foloseşte la

Bureți de Chrono‐gest; carnivore

7 Gonadotrofina corionică se foloseşte la pentru:

că țele în doză de: în pseudogestație;

20‐50 U.I/kg; 15 Este corectă urmă toarea indicație

8 Gonadotrofina serică se administrează la terapeutică a PgF2a:

vacă în anestru după fă tare în doză de: pentru sincronizarea că ldurilor la iapă, vacă

1.500‐3000 U.I., s.c sau i.m.; şi oaie;

9Gonadotrofina serică se foloseşte şi pentru 16 Estrogenii sintetici prezintă urmă toarea

provocarea căldurilor la că țele, administrată caracteristică :

intramuscular timp de 8 zile, în doză de: au efect mai puternic decâ t cei naturali;

50 U.I./kg. 17 Gonadotrofina serică administrată la

monotocice produce:
poliovulație; 27 Gonadorelina prezintă urmă toarele
18 Despre ocitocină nu este corectă caracteristici şi indicații terapeutice, cu o
urmă toarea precizare: excepție:
nu se utilizează în hemoragii uterine post‐ determină sincronizarea că ldurilor la oaie;
partum; 28 Folligon, fiole a 1000 U.I. pulbere
19 Cystorelin este un preparat comercial liofilizată, este un preparat ce conține:
care conține: gonadotrofină serică ;
gonadorelină ; 29
20 Pilkan 5 este un preparat care prezintă Estrogenii naturali se recomandă ori de câ te
urmă toarele acțiuni, cu o excepție: ori se constată o insuficiență hormonală,
stimulantă gonadotropă ; avâ nd
21 Efectul anabolic al androgenilor naturali urmă toarele indicații terapeutice, cu o
provine din potențarea efectului excepție:
urmă torilor hormoni: pentru a reduce frecvența apariției chiştilor
STH ovarieni.
TIROXINA 30 Momentul optim pentru administrarea la
INSULINA vacă a gonadotrofinei serice este:
22 Efectul ocitocinei depinde de: a 16‐17‐a zi a ciclului sexual;
perioada de gestație; 31 Testosteronul se recomandă în medicina
calea de administrare; veterinară în urmă toarele situații:
23 Eliberarea ocitocinei este stimulată de la tăuraşi şi mâ nji în criptorhidie.
urmă toarele, cu o excepție: 32 Glucocorticoizii folosiți în dermatologie
progesteron; sunt utili datorită acțiunii:
24 a) antiinflamatoare;
Hidrocortizonul acetat (suspensie apoasă b) antialergice;
2,5%) se administrează intramuscular la d) antipruriginoase;
animalele 33Efectul ocitocinei depinde de perioada de
mici, în doză de: gestație şi calea de administrare. În acest
25‐50 mg; sens,
25 Glucocorticoizii sunt contraindicați în: urmă toarele afirmații sunt adevă rate, cu o
diabet; excepție:
26 Bureții vaginali comercializați sub după fă tare, în primele 2 ore, acțiunea
denumirea de Chrono‐Gest au în compoziția ocitocinei scade;
lor: 34 Aurikan este un preparat sub formă de
gestageni sintetici; pică turi în flacoane de 25 ml care conține:
hormoni glucocorticoizi;
35 Preparatul Crestar soluție injectabilă şi nu este indicat în indigestii prin
implant se utilizează pentru controlul supraîncă rcare sau în împă starea foiosului;
estrului la bovine şi 46 Rizomul de veratru este conținut de
are în compoziție: urmă torul preparat:
hormoni estrogeni; Rumdigestin;
36 Ocitocina poate fi administrată 47 Vomitiv central la pisică este:
intramural în prolaps uterin pentru a reduce xilazina;
volumul organului, 48 Ca vomitiv periferic se poate utiliza:
în doză de: sulfatul de cupru;
10 ml. 49 Doza de pilocarpină administrată
37 Despre produsul Flavoliz este corectă subcutanat ca vomitiv central la câ ine este
urmă toarea afirmație: de:
la vacă se administrează 500 mcg; 0,5 ‐ 1 ml 1%;
38 Imodium este un preparat care are 50 Apa să rată şi caldă se administrează ca
urmă toarele caracteristici, cu o excepție: vomitiv periferic la câ ine şi pisică, în doză
este indicat în constipație; de:
39 Ră dă cina de pă pă die conține: 30‐60 ml;
taraxacină . 51 Despre uleiul de ricin nu este corectă
40 Centaurium umbellatum (fam. urmă toarea precizare:
Gentianaceae) este o plantă cu efect: acționează la nivelul baroreceptorilor
digestiv amar; intestinali;
41 Fructele de chimion, fenicul şi anason 52 Uleiul de ricin se foloseşte la câ ine în
sunt droguri vegetale cu efect: doză de:
digestiv aromatic; 10‐15 g;
42 Despre bicarbonatul de sodiu sunt 53 Ca activatori ai secrețiilor şi motilită ții
corecte urmă toarele afirmații, cu o excepție: digestive, se utilizează :
se utilizează în gastrite hipoacide; substanțe digestive;
43 Sarea Glauber, ca digestiv, se substanțe vomitive;
administrează la animalele mari, sub formă 54 Specia la care uleiul de ricin are un efect
de breuvaj, în doză de: mai slab datorită activită ții reduse a enzimei
15‐20 g; lipaza
44 Despre sarea de Karlsbad nu este corectă pancreatică, este:
urmă toarea afirmație: câ ine.
reduce absorbția intestinală ; 55 Din grupa purgativelor cu acțiune asupra
45 Despre Digestim sunt corecte baroreceptorilor intestinali face parte:
urmă toarele preciză ri, cu o excepție: sulfatul de magneziu.
56 Ca moderatori ai secrețiilor şi motilită ții
digestive, se utilizează substanțe:
antidiareice, spasmolitice;
antivomitive, antiacide;
57 Din grupa purgativelor cu acțiune asupra
chemoreceptorilor intestinali face parte:
uleiul de ricin;
58 Din grupa digestivelor amare fac parte:
ră dă cinile de pă pă die şi gențiană ;
59În dispepsii datorate unui exces
alimentar precum şi în caz de intoleranță la
gră simi, este indicat
unul din urmă toarele preparate:
Mezym;
60 Din categoria purgativelor care
declanşează reflexul de evacuare face parte:
glicerina;
61 Digestivele amare acționează :
reflex, prin stimularea papilelor gustative;
62 Digestivele aromatice conțin:
uleiuri eterice;
principii amare;
63 Bicarbonatul de sodiu se utilizează ca:
digestiv, antiacid gastric;
expectorant şi fluidifiant al secrețiilor
bronşice;
64 Sulfatul de sodiu în doze mici este:
digestiv;
65 Preparate comerciale cu rol de
înlocuitori ai secrețiilor digestive sunt:
Digestal,
Cotazym – forte;
66 Pepsina se obține din mucoasa stomacală
proaspă tă de:
bovine;
porcine;
67 În atonia rumenală se utilizează
preparatele:
Rumdigestin;
Digestim;
Ruminol;
68 Medicația atoniei rumenale:
intensifică contracțiile prestomacelor;
intensifică secrețiile prestomacelor;
69 În acidoză rumenală se administrează :
antibiotice, pentru distrugerea
lactobacililor;
antihistaminice şi vitamina B1;
70 În alcaloză rumenală se intervine astfel:
se administrează inițial un purgativ salin;
se administrează substanțe cu rol acidifiant
sau neutralizant;
se administrează suc rumenal de la un
animal să nă tos;
71 Pentru normalizarea microflorei şi
microfaunei rumenale se utilizează
preparatele:
Ruminatorio H;
72 Preparatul Spasmium se utilizează în
urmă toarele situații, cu o excepție:
atonie digestivă .
73 Din grupa purgativelor cu acțiune la
nivelul intestinului subțire, fac parte:
uleiul de ricin;
74 Derivații antrachinonici sunt substanțe:
purgative cu acțiune asupra
chemoreceptorilor intestinali;
75 Silimarina, produs farmaceutic ce se
obține din planta numită armurar, are efect:
lipotrop şi hepatoprotector;
76 Sarea lui Glauber nu se administrează ca 86 Substanțele parasimpaticomimetice se
purgativ la urmă toarele specii, acestea fiind pot utiliza în terapeutică pentru
sensibile la urmă toarele efecte, cu o
sodiu: excepție:
porcine; cu rol spasmolitic.
77 Purgative osmotice sunt: 87 Atropina blochează receptorii colinergici
sulfatul de sodiu; şi astfel produce urmă toarele efecte, cu o
sulfatul de magneziu; excepție:
78 Ca purgative speciale se utilizează purgativ.
substanțele: 88 Produsul Diacin conține negamicină ,
parasimpaticomimetice; scopolamină , vitamine, minerale şi se
79Efectele substanțelor recomandă pentru
parasimpaticomimetice la nivelul tubului acțiunea sa:
digestiv, utilizate în terapeutică, antidiareică .
sunt: 89 Produsul Metoclopramid este un
vomitiv; antagonist al dopaminei cu urmă toarele
purgativ; efecte la nivelul
80 Sulfatul de magneziu administrat per os tubului digestiv, cu o excepție:
are efect: relaxează musculatura netedă digestivă.
purgativ; 90 Prosolvin este un preparat ce conține:
81 Ca spasmolitice digestive se utilizează prostaglandine;
substanțele: 91 Terpenele au acțiuni coleretice şi intră în
papaverina. compoziția unor preparate comerciale
82 Ca hepatoprotectoare se utilizează : precum:
acid aspartic; Rowachol;
83 Papaverina este un alcaloid din opiu care 92 Silimarina (Legalon) este un produs
are urmă toarea acțiune principală : comercial care are urmă toarele proprietă ți,
antispastică ; cu o excepție:
84 Preparatele folosite în indigestia se obține dintr‐o algă .
spumantă , ca medicație a timpanismului, 93 Acidul aspartic conținut de preparatul
sunt pe bază de: Aspatofort are urmă toarele roluri, cu o
polisiloxani, derivați ai siliciului; excepție:
ajută la vehicularea argininei.
85 Purgativele osmotice prezintă 94 Indicațiile terapeutice ale substanțelor
urmă toarele caracteristici, cu o excepție: antispastice sunt urmă toarele, cu o excepție:
irită mucoasa tubului digestiv. constipație.
95 Ftalipeps este un preparat care se
utilizează ca:
antidiareic;
96 Glucocorticoizii prezintă urmă toarele
contraindicații, cu o excepție:
astm bronşic.
97Consecutiv administră rii derivaților
antrachinonici, acțiunea purgativă se
manifestă astfel, cu o
excepție:
fecalele au consistență fă inoasă .
98 Gonadotrofina corionică are urmă toarele
indicații terapeutice, cu o excepție:
pentru provocarea avortului la femelele
gestante.
99 Hemisuccinatul de hidrocortizon
prezintă urmă toarea caracteristică :
reprezintă un tratament glucocorticoid de
urgență .
100 Dexametazona este un derivat florurat
de metil prednisolon care are o durată de
acțiune de:
pâ nă la 72 ore.
FIZIOLOGIE
1 Absorbția fosforului are loc în:
duoden
2 Absorbția fosforului este optimă la
raportul Ca/P de:
1/1
3 La tineret, concentrațiile plasmartice ale
fosforului sunt:
mai mari decât la adult
4 Raportul Ca/P la pă să ri este cuprins între:
3/1-3,5/1
5 Unul dintre rolurile pe care fosforul NU îl
are în organism este :
contribuie la formarea influxului
nervos
6 În reglarea concentrației fosforului din
sâ nge, hormonul paratiroidian are efect
hiperfosfatemiant prin:
mobilizarea fosfaților din oase
7 Absorbția fierului este stimulată de:
acidul clorhidric
8 Fierul este utilizat în sinteza a numeroși
compuși fiziologici, printre care NU se
numă ră :
riboflavinele
9 Excreția fierului se face pe cale:
digestivă
10 Fosforul sanguin este:
fosfor anorganic și fosfor organic
11 Acidul clorhidric din sucul gastric este
produs de:
celule parietale ale glandelor gastrice
12 Cei doi ioni ai HCl sunt produși de:
aceeași celulă
13 În sinteza de HCl de că tre glandele
gastrice, ionii de hidrogen din structura HCl
provin din:
disocierea intracelulară a acidului
carbonic
14 Acidul carbonic este sintetizat în celulele
parietale ale glandelor gastrice sub
controlul:
anhidrazei carbonice
15 Așa numita „maree alcalină ” a sâ ngelui
apare:
în perioadele de secreție intensă a HCl
16 Acidul clorhidric din sucul gastric are
roluri digestive. Printre rolurile sale NU se
numă ră :
activarea tripsinogenului la tripsină
17 Acidul clorhidric din sucul gastric are
roluri digestive. Printre rolurile sale NU se
numă ră :
activarea chimotripsinogenului la
chimotripsină
18 Activarea pepsinogenului la pepsină are
loc:
la contactul cu conținutul gastric acid
19 Activarea pepsinogenului constă în :
clivajul moleculei de pesinogen la
pepsina activă și înlăturarea unui rest
peptidic
inhibitor
20 Sub denumirea generală de zimogeni
sunt cunoscute:
proenzimele digestive activate în
lumenul tractului digestiv
21 Secreția de HCl este stimulată de:
acetilcolină
22 Secreția de HCl este stimulată de:
 gastrină
23 Secreția de HCl este stimulată de:
histamină
24 Cantitatea de suc gastric produsă zilnic
la cal poate ajunge la:
30 L
25 Factorul intrinsec, o mucoproteină
secretată de celule din glandele fundice, are
rol în:
absorbţia vitaminei B12
26 Coagularea intragastrică a laptelui este
produsă de :
pepsină la animale adulte, labferment la
sugari
27 Specificitatea pepsinei constă în faptul
că :
hidrolizează legăturile peptidice ale
aminoacizilor aromatici
hidrolizează legăturile peptidice ale
aminoacizilor carboxilici
sunt valabile variantele a și b
28 pH-ul optim de acțiune al pepsinei este
unul:
foarte acid (1,5 – 3)
29 Catepsina din sucul gastric participă la:
digestia proteinelor la animale sugare
30 Catepsina din sucul gastric este o:
endopeptidază
31 Principalul hormon care contribuie la
reglarea secreției de suc gastric în faza
gastrică este
gastrina
32 Principalul hormon care contribuie la
reglarea secreției de suc gastric în faza
cefalică este
gastrina
33 Gastrina este un hormon produs de:
celulele G din mucoasa gastrică
34 În secrețiile digestive, rolul gastrinei
constă în:
stimularea secreției de acid clorhidric
35 Secreția de gastrină este inhibată de:
pH acid
36 Enterokinaza are urmă torul rol:
catalizeaza transformarea
tripsinogenului în tripsină
37 Secreția glandelor Brunner are
urmă toarele calită ți, mai puțin faptul că
este:
o secreție bogată în enzime digestive
38 Enterokinaza este produsă de:
celulele Lieberkuhn
39 Majoritatea enzimelor sucului intestinal
ajung în intestin:
odată cu celulele epiteliale care le
conțin
40 Prezența maltazei este o caracteristică a:
secreției intestinale
41 Aminopeptidazele au ca substrat
specific:
peptide
42 Carboxipeptidazele au ca substrat
specific:
peptide
43 În stimularea secreției de suc intestinal
un rol revine:
serotoninei
44 Majoritatea enzimelor intestinale își
exercită acțiunea în cadrul:
digestiei membranare
45 La speciile cu veziculă biliară de
capacitate mică, aceasta are doar rol de:
 organ reglator al presiunii de evacuare
46 În perioada de absorbţie digestivă ,
procesele metabolice din ficat şi ţesuturile
periferice
sunt direcţionate predominant spre:
depozitarea substanţelor nutritive
provenite din aport
47 În perioada de absorbţie digestivă ,
ficatul:
reține surplusul de glucoză sanguină şi
îl transformă în glicogen şi trigliceride
48 Ciclul lui Krebs se desfă şoară :
în majoritatea celulelor, cu excepţia
eritrocitelor
49 Lipoproteinele cu densitate mică sunt o
formă de transport a:
acizilor graşi sintetizați și esterificaţi în
ficat
50 Chilomicronii şi lipoproteinele cu
densitate mică din sâ nge eliberează acizii
graşi în
ţesuturile periferice, procesul fiind controlat
de că tre
insulină
51 Cantitatea totală de glicogen care poate fi
stocată în ficat este limitată la:
maxim 10% din greutatea ficatulu
52Ficatul nu poate prelua şi stoca sub formă
de glicogen întreaga cantitate de glucoză
absorbită . De aceea organismul posedă şi
alte mecanisme de preluare a excesului de
glucoză . Un astfel de mecanism este:
sinteza de acizi graşi
53 În grupul aminoacizilor de transport
sunt incluşi:
acidul glutamic, acidul aspartic și
alanina
54Din cantitatea totală de aminoacizi
absorbiţi, ajunşi din circulaţia portală în
ficat, trec în
circulaţia sistemică circa:
23%
55Proteinele serice îndeplinesc numeroase
funcţii. Una din funcţiile care NU este
îndeplinită
de aceste proteine este
constituie sursă de aminoacizi pentru
sinteze proteice extrahepatice
56 Dezaminarea aminoacizilor pentru
producerea de glucoză este economică la:
rumegătoare
carnivore
sunt valabile variantele a şi b
57La rumegă toare, pe lâ ngă aminoacizii
glucoformatori, o parte însemnată din
necesarul de
glucoză este asigurat prin:
conversia propionatului
58 Hormonul cheie cu rol în amorsarea
mecanismelor de conversie a aminoacizilor
proveniţi
din absorbţia digestivă , în glucoză este:
glucagonul
59 În cazul unei ingeste echilibrate în
glucide şi proteine, creşterea
aminoacidemiei stimulează
atâ t secreţia de insulină câ t şi secreţia de
glucagon. Secreţia intensă de glucagon are
urmă torul rol:
contracarează efectele unei
hiperinsulinemii postprandiale prin
amorsarea
mecanismelor gluconeogenice
60 Unul din dezavantajele depozită rii
energiei sub formă de lipide îl constituie
faptul că:
grăsimile, fiind insolubile în apă,
necesită forme speciale de transport
sanguin
61 Dintre aminoacizii absorbiţi ajunşi la
ficat, se reţin aproape în totalitate de ficat:
alanina
62Lipoproteinlipaza, enzima care este
ră spunză toare de transferul lipidelor
plasmatice în
ţesuturi, este activată de:
insulină
63 În ficat, glucagonul:
stimulează glicogenoliza
64 Mobilizarea de aminoacizi din muşchi
este stimulată în mare grad de:
absenţa insulinei şi prezenţa
cortizolului
65 Dezaminarea aminoacizilor cu catenă
ramificată în muşchi implică existenţa unei
substanţe
care să preia gruparea amino pentru a o
elimina. Această substanţă este:
piruvatul
66În procesul de eliminare a amoniacului
din organism, reconvertirea alaninei la
cetoanalogul
este relizată în:
ficat
67 Dominanta metabolică a ţesutului adipos
în faza postabsorbtivă a digestiei este:
mobilizarea acizilor graşi
68 Acizii graşi eliberaţi din ţesutul adipos în
sâ nge, pentru a putea fi transportaţi:
sunt legaţi reversibil de albumine
69Prevenirea reîntoarcerii în ţesutul adipos
a lipidelor cu densitate mică sintetizate în
ficat, în
prioada postabsorbtivă , din acizii graşi
neesterificaţi, şi dirijarea lor preferenţială
că tre
ţesutul muscular este asigurată de:
o lipoproteinlipază insulino-
independentă
70În perioadele lungi de subnutriţie sau în
inaniţia completă ,organismul utilizează
pentru
producerea de energie cu precă dere:
acizii grași și corpii cetonici
71 Catabolizarea corpilor cetonici pentru
producerea de energie implică prezența:
NADH şi FADH2
72Enzima cheie cu rol în comutarea
catabolismului acizilor graşi din ciclul lui
Krebs în
producerea de corpi cetonici este:
carnitinpalmitoil transferaza I
73Propionatul este un precursor al glucozei
important la rumegă toare. La rumegă toare,
propionatul provine din:
absorbţia ruminală ca acid gras volatil
74Rumegă toarele își asigură stocul de
glucoză și prin protejarea degradă rii
metabolice a
acesteia, prin faptul că :
 acizii grași sunt sintetizați pornind de
la acetat
75 Rumegă toarele se află permanent într-o
potenţială stare de carenţă de:
glucoză
76
Principala cale metabolică luată de acizii
grași neesterificați ajunși în ficat în perioade
de
inaniție prelungită este:
producerea de corpi cetonici
77În timpul fazei postabsorbtive a digestiei,
sursa primară de energie pentru muşchi
este
reprezentată de:
aminoacizii cu catenă ramificată
78 Amoniacul rezultat din dezaminarea
aminoacizilor este eliminat din organism
sub formă de:
uree
79 Masa musculară reacţionează la
solicită rile energetice prin:
mobilizarea de aminoacizi
80 Necesarul de apă al animalelor de fermă
este direct proporțional cu:
suprafața corporală
81Apa îndeplinește numeroase roluri în
organism. Unul dintre rolurile pe care nu le
solvent pentru grăsimile ingerate
82 Sinteza majorită ții corpilor cetonici în
metabolisul lipidelor este realizată în :
ficat
83Reglarea metabolismului calciului implică
controlul mişcă rii calciului între fluidul
extracelular
şi urmă toarele structuri corporale:
os, tract gastrointestinal şi rinichi
84Creşterea concentraţiei calciului sanguin
cu aproximativ 10% determină creşterea
imediată
a secreţiei de:
calcitonină
85 Hormonul care stimulează activitatea
osteoclastelor şi reabsorbţia renală a
calciului este:
parathormonul
86 Faza intestinală de reglare a secreției de
suc gastric se declanșează la:
pătrunderea ingestei în duoden
87Enterogastrona este un hormon cu rol în
reglarea secreției de suc gastric. Rolul să u
este
unul:
inhibitor al secreției de suc gastric
88 Rolul inhibitor al secretinei asupra
secreției de suc gastric se exercită prin:
actioneaza direct asupra celuleor
principale secretoare de suc gastric
acționează asupra celulelor G
secretoare de gastrină
sunt valabile variantele a și b
89 Unul din hormonii ală turați nu are efecte
inhibitoare asupra secreției de suc gastric:
gastrina
90 În legă tură cu reglarea secreției de suc
gastric, injecţia de atropină la câ ine
provoacă :
inhibarea secreţiei de suc gastric
91 Secreția de bicarbonat de sodiu a sucului
pancreatic este realizată de:
celulele centroacinare, situate la
joncţiunea acinului cu canalul colector
 celulele care delimitează lumenul la încheierea digestiei grăsimilor din
canalelor colectoare lumenul intestinal
sunt valabile variantele a și b
92Enzima care stimulează sinteza de acid
carbonic necesar pentru producerea de
bicarbonat
de sodiu pancreatic este:
anhidraza carbonică
93Sucul pancreatic conține numeroase
proteaze. Una dintre proteazele pe care nu
le conține
este:
pepsina
94 Noțiunea de zimogen este sinonimă cu
cea de:
proenzimă
95 Activarea tripsinogenului din sucul
pancreatic este realizată de :
tripsină
autocatalitic
enterokinază
sunt valabile variantele a, b și c
96 Activarea chimotripsinogenului constă
în:
înlăturarea unor fragmente peptidice
din structura moleculei sale.
97 Coagularea intra-intestinală a laptelui
este realizată de:
chimotripsină
98 Reglarea secreției de bilă se face printr-
un mecanism:
feed back pozitiv
99 Hormonul cu principalul rol coleretic
este:
secretina
100 Secreția de colecistokinină încetează :
FIZIOPATOLOGIE
1.Care dintre afirmaţiile de mai jos este
adevărată?
reacţiile inflamatorii au etape evolutive
identice, neinfluenţate de tipul agentului
flogogen
2. Care dintre manifestările patologice
menţionate mai jos intră în categoria
inflamaţiilor?
perihepatită
3. Manifestările locale ale procesului
inflamator sunt reprezentate de:
alterări tisulare induse de factorul flogogen
şi reacţii de protecţie ale organismului
4. Inflamaţia constituie o componentă a:
liniei II de apărare nespecifică a
organismului
5. Reacţiile de protecţie ale organismului,
derulate în cadrul inflamaţiei sunt grupate în
următoarele categorii de procese:
procese vasculo-exudative şi proliferative
6. Rubor, semn cardinal al inflamaţiei,
presupune:
inroşirea ţesutului inflamat
7. Calor, semn cardinal al inflamaţiei,
presupune:
creşterea temperaturii ţesutului inflamat
8. Dolor, semn cardinal al inflamaţiei,
presupune:
sensibilitate dureroasă a ţesutului inflamat
9. Tumor, semn cardinal al inflamaţiei,
presupune:
tumefierea ţesutului inflamat
10. Intensitatea semnelor cardinale ale
reacţiilor inflamatorii este mai mare în cazul:
formelor acute şi localizate
11. Care dintre manifestările patologice
menţionate mai jos nu intră în categoria
inflamaţiilor?
miocardoză
12. În tractusul gastrointestinal (TGI) de şoc
decompensat (insuficienţă de organ) se
constată:
leziuni, infecţii suprapuse şi toxiemie
13. Care dintre manifestările patologice
menţionate mai jos desemnează inflamaţia
capsulei hepatice:
perihepatită
14. Reacţia inflamatorie consecutivă nidaţiei
zigotului intră în categoria inflamaţiilor:
fiziologice
15. Reacţiile inflamatorii consecutive acţiunii
factorilor flogogeni mecanici intră în categoria
neimunologice
16. Reacţiile inflamatorii consecutive acţiunii
factorilor flogogeni biotici intră în categoria
inflamațiilor:
septice
17. Reacţiile inflamatorii generate pe fondul
hipersensibilizării specifice intră în categoria
inflamațiilor:
imunologice
18. Reacţiile inflamatorii acute sunt
caracterizate de:
manifestarea plenară a semnelor cardinale
ale inflamaţiei
19. Reacţiile inflamatorii acute sunt
caracterizate de:
predominarea proceselor vasculo-exudative
20. Reacţiile inflamatorii cronice sunt
caracterizate de:
manifestarea discretă a semnelor cardinale
ale inflamaţiei, evoluţie cu durată crescută
(a şi c)
21. Reacţiile inflamatorii cronice sunt
caracterizate de:
evoluţie cu durată crescută
22. Reacţia inflamatorie derulează, în ordine,
următoarele etape:
vasculară- celulară- reparaţie tisulară
23. Faza I a etapei vasculare a reacţiei
inflamatorii se concretizează prin:
vasoconstricţie arterio-capilară
24. Manifestările fazei I a etapei vasculare a
reacţiei inflamatorii se datorează:
derulării unui reflex antidromic,
mediatorilor solubili ai inflamaţiei
25. Faza a II-a a etapei vasculare a reacţiei
inflamatorii se concretizează prin:
vasodilataţie arterio-capilară şi
vasoconstricţie venoasă (postcapilară),
urmată de vasodilataţie arterio-capilară şi
venoasă
26. Manifestările fazei a II-a a etapei vasculare
a reacţiei inflamatorii, care se concretizează
prin vasodilataţie arterio-capilară şi
vasoconstricţie venoasă (postcapilară), se
datorează:
derulării unui reflex parasimpatic şi a unor
mediatori solubili ai inflamaţiei
27. Mediatorii solubili ai inflamaţiei, care se
implică în inducerea fazei a II-a a etapei
vasculare a reacţiei inflamatorii, care se
concretizează prin vasodilataţie arterio-capilară
şi vasoconstricţie venoasă (postcapilară), sunt:
histamina şi PAF
28. Manifestările fazei a II-a a etapei vasculare
a reacţiei inflamatorii, care se concretizează
prin vasodilataţie arterio-capilară şi venoasă
(postcapilară), se datorează:
unor mediatori solubili ai inflamaţiei
29. În categoria mediatorii solubili ai
inflamaţiei, care se implică în inducerea fazei a
II-a a etapei vasculare a reacţiei inflamatorii,
care se concretizează prin vasodilataţie arterio-
capilară şi venoasă (postcapilară), se găsesc:
histamina, bradikinina şi prostaglandinele I
şi E
30. Efectele fazei a II-a a etapei vasculare a
reacţiei inflamatorii se concretizează prin:
stază (pooling)
31. Faza a II-a a etapei vasculare a reacţiei
inflamatorii are o durată de circa:
24 ore
32. Activarea sistemului complement are loc în
cursul:
etapei vasculare a reacţiei inflamatorii
33. Activarea sistemului coagulazelor are loc
în cursul:
etapei vasculare a reacţiei inflamatorii
34. Faza a III-a a etapei vasculare a reacţiei
inflamatorii se concretizează prin:
creşterea permeabilităţii vasculare
35. Faza a III-a a etapei vasculare a reacţiei
inflamatorii este indusă printre altele şi de:
hipoxie şi acidoza consecutivă
36. Faza a III-a a etapei vasculare a reacţiei
inflamatorii este indusă printre altele şi de:
histamina şi bradikinina
37. Efectul major al fazei a III-a a etapei
vasculare a reacţiei inflamatorii se
concretizează prin:
Plasmexodie
38. Plasmexodia, consecutivă fazei a III-a a
etapei vasculare a reacţiei inflamatorii, induce:
formarea exudatului inflamator şi a
edemului
39. Acumularea exudatului inflamator în
ţesutul inflamat amplifică:
staza
40. Valoarea iniţială a pH-ului exudatului
inflamator, la care neutrofilele îşi derulează în
condiţii optime funcţiile specifice este:
7,2
41. Valoarea pH-ului exudatului inflamator, la
care neutrofilele sunt distruse dar macrofagele
persistă, este:
6,6
42. Valoarea pH-ului exudatului inflamator, la
care toate leucocitele sunt distruse, rezultând
puroiul, este:
5
43. La periferia focarului inflamator se
constituie o structură morfofuncţională cu rol
de limitare a difuziei, denumită:
barieră fibrino-imuno-leucocitară
44. Printre modificările metabolice instituite pe
parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a
reacţiei inflamatorii, se numără:
intensificarea catabolismului proteinelor
45. În categoria celulelor proinflamatorii intră
şi:
granulocitele neutrofile
46. În categoria celulelor proinflamatorii intră
şi:
macrofagele;Your answer
47. Celulele proinflamatorii sunt susţinute
funcţional de un grup de celule din care fac
parte:
celulele endoteliale
48. Care dintre următoarele celule este
specializată în fagocitarea complexelor
antigen-anticorp?
granulocitul eozinofil
49. Celulele endoteliale susţin funcţional celulele
proinflamatorii prin:
eliberarea de PAF şi prostaglandine
50. Plachetele sanguine susţin funcţional celulele
proinflamatorii prin:
eliberarea factorilor de coagulare
51. Mastocitele şi bazofilele susţin funcţional celulele
proinflamatorii prin:
eliberarea de histamină
52. Celulele proinflamatorii din compartimentul tisular
acţionează, printre altele, prin:
chemotactism şi chemokinezie
53. Celulele proinflamatorii din compartimentul tisular
acţionează, printre altele, prin:
fagocitoză
54. Celulele proinflamatorii din compartimentul tisular
acţionează, printre altele prin:
citotoxicitate oxigen dependent
55. Celulele proinflamatorii din compartimentul
circulant acţionează, printre altele prin:
aderarea ireversibilă la nivelul endoteliului vascular
56. Celulele proinflamatorii din compartimentul
circulant acţionează, printre altele prin:
diapedeză
57. Primul val chemotactic este caracterizat prin:
o durată de cca. 2-4 ore fiind susţinut de neutrofile
58. Al doilea val chemotactic este caracterizat prin:
o durată de cca. 36 ore fiind susţinut de macrophage
59. Etapa de reparaţie tisulară a reacţiei inflamatorii
este caracterizată prin:
intensificarea proceselor proliferative
60. Etapa de reparaţie tisulară a reacţiei inflamatorii
este caracterizată prin:
diminuarea proceselor vasculo-exudative
61. Etapa de reparaţie tisulară a reacţiei inflamatorii
este compusă din următoarele faze succesive:
fibroplazia- angiogeneza- refacerea tisulară
specifică- remodelarea tisulară
62. Unul dintre cele două elemente capitale inductoare
de şoc este:
scăderea perfuziei tisulare
63. Unul dintre cele două elemente capitale inductoare
de şoc este:
hipoxia tisulară
64. Şocul hipovolemic poate fi indus de:
plasmoragii
65. Şocul hipovolemic se instituie atunci când:
are loc diminuarea volemiei cu cel puţin 30%
66. Şocul cardiogen poate fi indus de:
aritmii cardiace, insuficienţe valvulare, a şi d
67. Şocul disvolemic poate fi indus de:
endotoxine bacteriene
68. Şocul disvolemic poate fi indus de:
intoxicaţii cu medicaţie depresoare
69. Şocul obstructiv poate fi indus de:
embolii pulmonare
70. Şocul obstructiv poate fi indus de:
tamponada cardiac
71. În şocul hipovolemic compensat se constată:
vasoconstricţie pre şi post capilară şi deschiderea
şunturilor arterio-venoase
72. În şocul hipovolemic compensat se constată:
mobilizarea rezervelor sanguine din ţesuturile
hematopexice
73. În şocul hipovolemic decompensat se constată:
acidoză şi deschiderea sfincterelor pre şi
postcapilare
74. În şocul hipovolemic decompensat se constată:
stază sanguină, care induce hipovolemie relativă
75. În şocul hipovolemic decompensat se constată:
creşterea permeabilităţii vasculare
76. Consecutiv creşterii permeabilităţii vasculare, în
şocul hipovolemic decompensat, se constată:
plasmexodie şi hemoconcentraţie
77. Plasmexodia, consecutivă creşterii permeabilităţii
vasculare din şocul hipovolemic, induce:
hipovolemie;
78. Hemoconcentraţia, consecutivă creşterii
permeabilităţii vasculare din şocul hipovolemic,
induce:
CID
79. În şocul hipovolemic compensat se constată:
tahicardie şi creşterea forţei de contracţie a inimii
80. În şocul hipovolemic decompensat se constată:
hipoperfuzie coronariană şi diminuarea debitului
cardiac
81. În şocul compensat, hiperglicemia specifică este
indusă prin:
intensificarea glicogenolizei şi a gluconeogenezei
82. Glicogenoliza, specifică şocului compensat, este
indusă, printre altele de:
adrenalină, tiroxină şi glucagon
83. Neoglucogeneza, specifică şocului compensat, este
indusă, printre altele de:
hormonii glucocorticoizi
84. Intensificarea lipemiei, specifică şocului
compensat, este indusă, printre altele de:
adrenalină, tiroxină şi hormonii glucocorticoizi
85. În şocul decompensat se constată:
Hipoglicemie si acumularea lipidelor la nivelul
ficatului(incarcare grasa)
86. În şocul compensat se constată:
hiperglicemie şi intensificarea metabolizării
hepatice a lipidelor
87. În şocul compensat şi în cel decompensat se
constată:
hiperaminacidemie şi hipoproteinemie
88. În şocul compensat, la nivelul metabolismului
hidro-mineral se constată:
reţinerea apei şi Na+ la nivel vascular;transferul
apei şi Na+ din spaţiul intracelular în cel interstiţial;
transferul apei din spaţiul interstiţial în cel vascular
(a,b şi c)
89. În şocul decompensat, la nivelul metabolismului
hidro-mineral se constată:
reţinerea apei şi Na+ in spaţiul intracelular (edem
celular)
90. În ficatul de şoc decompensat (insuficienţă de
organ) se constată:
diminuarea sintezei proteice
91. În rinichiul de şoc decompensat (insuficienţă de
organ) se constată:
anurie
92. În şocul compensat se constată:
transferul în sens intraacelular a K+ şi extraacelular
a Ca
93. În şocul decompensat se constată:
transferul în sens extracelular a K+ şi intracelular a
Ca++

94. În şocul decompensat, acumularea intracelulară a

Ca++ determină:
activarea proteazelor celulare

95. În şocul decompensat, acumularea extracelulară a

K+ determină:
aritmii cardiac

96. În şocul decompensat, acumularea intracelulară a

Na+ determină:
edem cellular

97. Cauza edemului celular, specific şocului

decompensat, este:
inactivarea pompei de Na+/K+

98. Cauza acumulării intracelulare a Ca++, specific

şocului decompensat, este:
inactivarea pompei de Ca++

99. În plămânul de şoc decompensat (insuficienţă de

organ) se constată:
CID; stază (b şi c)

100. În ficatul de şoc decompensat (insuficienţă de

organ) se constată:
status hipocoagulant
HISTOLOGIE ţesut conjunctiv calcificat

1. Care este dispunerea corectă, de la interior 15. Liniile de contur sau incrementale (Owen) se
spre exterior, a celor patru tunici ce alcătuiesc găsesc în;
peretele tubului digestive? dentină
mucoasa,submucoasa, musculara,
adventicea (sau seroasa) 16. Smalţul este format din:
prisme adamantine şi substanţă interprismatică
2. Din ce este este formată o mucoasa? Este
formată din: 17. Liniile incrementale ( striaţiile Retzius ) se găsesc
epiteliu, corion sau lamina propria, în;
musculara mucoasei în prismele adamantine

3. Ce cuprinde musculara mucoasei? Cuprinde:

fibre musculare netede 18. Smalţul ete produs de :
adamantoblaste
4. Unde se găseşte plexul nervos Meissner ?
în submucoasă 19. Dentina este produsă de:
odontoblaste
5. Plexul nevos mienteric (Auerbach) este
situat :
între straturile tunicii muscular 20. Cementul este produs de:
cementoblaste şi cementocite
6. Enumeraţi, în ordinea de la exterior spre
interior, structurile din componenţa buzelor
pielea, stratul musculo-aponevrotico-
conjunctiv,mucoasa labial 21. Pulpa dentară are origine :
mezenchimală
7. Ce epiteliu pretintă mucoasa labială la
rumegătoare;
epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat 22. Odontoblaste sau dentinoblastele produc:
dentina
8. Care element structural lipseşte din mucoasa
palatului dur?
musculara mucoasei 23. Dinţii au origine:
dublă, ectodermică şi mezenchimală
9. Ce tip de epiteliu prezintă mucoasa feţei
orale a valului palatin?
epiteliu stratificat pavimentos 24. La rumegătoare, ligamentul alveolodentar este mai
necheratinizat bogat în:
fibre elastice
10. Pe faţa aborală, mucoasa vălului palatin
prezintă:
25. Organul smalţului sau organul adamantin cuprinde:
epiteliu de tip respirator
adamantoblaste
11. La rumegătoare,mucoasa linguală prezintă:
epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat 26. Papila dentară este:
organul dentinei
12. Muschii limbii sunt formaţi din:
fibre musculare striate

13. La păsări, mucoasa linguală prezintă: 27. Cementul şi ligamentul alveolodentar se dezvoltă
epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat din:
saculp dentar
14. Dentina sau ivoriul este:
28. Glandele salivare sunt: fibre musculare netede
glande tubulo-acinoase
42. Mucoasa prestomacelor prezintă un epiteliu:
29. Parenchimul glandelor salivare este format din: epiteliu stratificat pavimentos cornificat
acini secretori şi din sistemul canalicular
intraglandular
43. În corionul porţiunii apicale a papilelor din reţea se
găsesc
30. Canaliculele striate (Pfluger) au lumenul delimitat fibre musculare netede
de:
epiteliu simplu prismatic
44. Din axul conjunctiv al papilelor ruminale lipseşte:
musculara mucoasei
31. Semilunele seroase (Gianuzzi) se gasesc în:
acinii micşti
45. In corionul lamelor din foios fibrele musculare
netede sunt dispuse in :
32. În orofaringe, mucoasa faringelui prezintă: în trei staturi (unul central şi două periferice)
epiteliu stratificat pavimentos de tip digestiv
46. Care sunt celulele ce lipsesc din glandele fundice ?
33. În nazo-faringe şi laringo-faringe, mucoasa celulele caliciforme
prezintă:
epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat
47. La păsări, ventriculul (stomacul muscular) are
musculoasa compusă din:
34. La rumegătoare, epiteliul mucoasei esofagiene este: fibre musculare netede
epiteliu stratificat pavimentos puternic cheratinizat
48. Vilozitatea intestinală prezintă pe suprafaţa sa :
35. La carnivore, epiteliul mucoasei esofagiene este: enterocite (celule absortive) cu microvili la polul
stratificat pavimentos necheratinizat apical

36. Mucoasa diverticulului ingluvial (guşa) prezintă : 49. Vilozităţile intestinale sunt prezente în :
epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat duoden, jejun, ileon (a,b şi c)

37. Mucoasa gastrică prezintă un epiteliu de suprafaţă: 50. Vilozităţile intestinale lipsesc în :
simplu prismatic colonul ascendant, colonul transvers, descendent,
(a,b,e)
38. Corionul mucoasei gastrice cuprinde:
glande cardiale, fundice, pilorice 51. In glandele intestinale nu se găsesc :
celule endoteliale
39. Celulele marginale (parietale,oxintice sau
delomorfe) din glandele fundice produc: 52. Celulele Paneth din glandele intestinale se
acidul clorhidric aseamănă cu:
celule zimogene din glandele fundice, celulele
seroase din pancreas( a şi c)
40. Glandele fundice sunt:
tubulare simple, rar ramificate
53. Glandele duodenale (Brunner) sunt situate în:
submucoasă
41. Musculara din structura stomacului glandular
conţine:
54. Intestinul gros se caracterizează prin :
lipsa vilozităţilor intestinale
55. Zona intermediară a canalului anal prezintă:
un epiteliu stratificat pavimentos de tip moale
56. În alcătuirea glandei parotide predomină :
celulele seroase
57. În glandele salivare mixte predomină :
celulele mucoase
58. Un lobul hepatic este alcătuit din :
hepatocite (celule hepatice ), capilare sinusoide,
canaliculi biliari intralobulari (a, b şi d)
59. Ficatul are origine:
endodermică
60. Forma lobului hepatic este:
prismatică,cu baza poligonală
61. Spaţiul port (Kiernan) este angular,delimitat de :
doi sau mai mulţi lobuli învecinaţi
62. Lobulul hepatic port (Sabourin) este centrat pe :
un canal biliar din spaţiul port
63. Acinul hepatic ( Rappaport ) este format din:
două arii tringhiulare, cu bazele în contact
64. În zona periferică sau portală a unui lobul hepatic
se găsesc:
celule care asigură regenerarea parenchimului
65. În zona mijlocie sau medio-lobulară a unui lobul
hepatic se găsesc:
hepatocite diferentiaţe
66. În zona centrală sau pericentrolobulară a uni lobul
hepatic, se gasesc:
hepatocite îmbatrânite sau uzate
67. Membrana ( plasmalema ) hepatocitului prezintă:
microvili
68. Capilarele sinusoide se intind între:
vena centrolobulara şi venele interlobulare
69. Spaţiul Disse ( perisinusoidal ) este cuprins între:
capilarele sinusoide şi hepatocite
70. Canaliculele biliare intralobulare au lumenul
delimitat de:
membranele hepatocitelor adiacente
71. Pasajele Herring fac trecerea de la:
canaliculele biliare intralobulare la canalele biliare
extralobulare
72. Canalele biliare extralobulare au lumenul delimitat
de :
un epiteliu simplu prismatic
73. Pancreasul exocrin are o structură tubulo-acinoasă
compusă asemănătoare :
glandelor salivare
74. Cartilajele laringelui laringelui sunt de tip:
hialin (cu excepţia epiglotei)
75. Muşchii intrinseci şi extrinseci ai laringelui sunt de
tip:
striat scheletic
76. Muşchiul traheal este format din:
fibre musculare netede
77. Bronhiile extralobulare prezintă în tunica musculo-
fibro-cartilaginoasă:
insule (plăci) de cartilaj
78. În structura bronhiilor intralobulare (a bronhiolelor)
lipsesc:
insulele (plăcile) de cartilaj
79. La mamifere, componenta respiratorie a pulmonului90. Organele limfoide periferice (secundare) se
cuprinde:
alveolele pulmonare, sacii alveolari, canalele
alveolare (a, b şi e)
80. Epiteliul alveolar cuprinde următoarele tipuri de
celule:
pneumocitul membranos (celula de tip I),
pneumocitul granulos ( celula de tip II),
pneumocitul cu margine în perie, macrofagul
alveolar
caracterizează
nu pot fi extirpate în totalitate
91. Organele limfoide primare sunt:
bursa cloacală (Fabricius), timusul (a şi b)
92. Celulele epiteliale din timus sunt:
celulele epiteliele din cortexul profund (dendritice),
celulele epiteliale din medulară (reticulare şi
interdigitate), celulele doică (c, d şi e)

81. Lipsesc structurile cartilaginoase, dar conţin un

strat muscular neted dezvoltat:
bronhiolele respiratorii, bronhiolele terminale (b şi medulara lobulilor timici
c)
82. Cum se prezintă epiteliul alveolei pulmonare ?
simplu pavimentos
83. Structura unui corpusculul renal include în:
capsula glomerulară, glomerulul capilar (a şi c)
84. Nefrocitele se găsesc în:
în tubul contort proximalYour answer
93. Corpusculii HASSAL se găsesc în :
94. Bursa cloacală (Fabricius) prezintă foliculi (noduli)
bursali situaţi în:
lamina propria din mucoasa
95. Nodulii limfoizi sunt formaţi din:
ţesut limfoid dens
96. În limfonoduri, cortexul difuz sau regiunea
paracorticală se găseşte:
între corticală şi medulară

85. Complexul juxtaglomerular renal este format din : 97. Pulpa roşie a parenchimului splenic este formată
macula densa, celule juxtaglomerulare, lacis (a,b şi cdin:
) sinusuri venoase, cordoane splenice (c şi e)

98. Pulpa albă a parenchimului splenic cuprinde:

86. Mucoasa calicelor şi bazinetului prezintă :
foliculii (noduli) limfatici, tecile limfoide
epiteliu de tranziţie
periarteriolare (c şi d)

87. Musculara vezicii urinare cuprinde:

99. Coordoanele splenice se găsesc în:
trei straturi de fibre musculare netede
pulpa roşie

88. Ţesutul limfoid, componenta de bază organelor

100. Structurile limfoide ale mucoaselor sunt
limfoide, este alcătuit din:
reprezentate de:
reticul, celule libere ( a şi b)
amigdale bucale (palatine,faringiene), cecale, plăci
Peyer, diverticulul vitelin(a,c şi e)
89. Organe limfoide centrale (primare) se
caracterizează prin :
limfpoieza este independentă de stimularea
antigenică
IGIENĂ VETERINARĂ ŞI PROTECȚIA
MEDIULUI
1 Apa potabilă este apa care:
nu afectează sănătatea consumatorilor
2 Aprobarea investiţiilor din zootehnie şi
industria alimentară este condiţionată de:
normele de calitate a apei
3 Sursele de apă care nu se încadrează nici în
limitele admise excepţional pentru animale,
după probele biologice efectuate 21 zile pe
animale de laborator se vor marca cu
specificarea
numai pentru consumul animalelor;
4 Gustul apei ca parametru organoleptic este
consecinţa:
gazelor dizolvate în apă;
5 Sărurile de calciu din apă dau acesteia gust:
Sălciu
6 Mucegaiurile prezente în apă dau acesteia
gust:
Sărat
7 Parametrii fizici ai apei potabile sunt:
temperatură, culoare, turbiditate,
conductivitate, pH;
8 PH-ul apei potabile trebuie să fie:
6,5-8,5
9 Temperatura apei potabile trebuie să fie:
7-15 °C;
10 Duritatea temporară a apei, dată de sărurile
de calciu şi magneziu din aceasta, este
parametrul chimic care:
dispare prin fierbere
11 Pentru clorul rezidual liber (indicator
chimic de potabilitate a apei) sunt prevăzute
limite la consumator de:
0,10-0,28 mg/dm3;
12 Numărul de colonii care se dezvoltă la 37
°C din apa potabilă provenită din surse locale
trebuie să fie de maxim:
20/ml;
13 Planctonul reprezintă
conţinutul biotic al apei;
14 Microclimatul de confort reprezintă:
ansamblul factorilor care nu declanşează
mecanismele de adaptare;
15 Care sunt factorii fizici de microclimat?
temperatură, umiditate relativă, viteza
curenţilor de aer, intensitatea luminoasă,
intensitatea zgomotelor
16 Care este norma igienică pentru pulberile în
suspensie?
15 mg/m3 aer;
17 Norma igienică pentru pulberile
sedimentabile este de:
17 g/m2/30 zile;
18 Din UFC (250000/m3 aer), care este
procentul admis pentru miceţi?
sub 5%;
19 La stabilirea indicelui de prospeţime a
mediului ambiant se are în vedere conţinutul
aerului în:
ozon, fitoncide, aeroioni
20 Microclimatul bun, conform cheii Petkov,
este considerat la un punctaj
90-100;
21 Transportul animalelor se poate face la
nivel:
local,regional si international
22 Transportul animalelor la nivel regional,
naţional şi internaţional se face:
numai cu vehicule;
23 În abatoare animalele sunt transportate din:
pieţe, exploataţii, import
24 Transportul animalelor a apărut ca o
necesitate obiectivă, odată cu domesticirea
animalelor şi se poate face:
pe jos, feroviar, rutier, aerian, naval
25 În vederea efectuării transporturilor de
animale, pregătirea sanitară veterinară a
efectivelor Presupune
acţiuni imunoprofilactice, tratamente, teste de
laborator;
26 Pregătirea zootehnică a animalelor destinate
transportului constă în:
lotizare, tundere, ecornare, sexare
27 Obţinerea actelor de adeverirea proprietăţii
animalelor în vederea transportului face parte
din:
pregătirea administrativ-organizatorică
28 Actele de certificarea proprietăţii
animalelor care provin din gospodăriile
populaţiei pentru transporturile interne sunt:
biletul de adeverire a proprietăţii animalelor
29 Adeverinţa de proprietate se eliberează
pentru transporturile animalelor care provin
din:
de la agenţii economici;
30 Pentru confirmarea originii româneşti a
animalelor, biletul de adeverirea proprietăţii şi
sănătăţii animalelor este semnat şi de:
medicul veterinar oficial;
31 Adeverinţa de proprietate este semnată de:
conducătorul unităţii
32 Biletul de adeverire a proprietăţii este
eliberat de:
Primărie
33 Certificatele sanitar-veterinare de transport
animale vii sunt acte care certifică sănătatea
animalelor şi se eliberează:
pentru fiecare mijloc de transport în parte
34 Provenienţa animalelor destinate
transportului din localităţi libere de boli
transmisibile este
certificată pe proprie răspundere de către
medicul veterinar oficial
35 Certificatele sanitare veterinare de transport
animale vii sunt valabile:
până la sosirea animalelor la destinaţie
36 Scrisoarea de trăsură este un document care
se elaborează de
staţia de cale ferată de îmbarcare
37 Îmbarcarea animalelor pe timp de noapte se
realizează sub un iluminat cu o intensitate de:
500 lucşi/m2
38 Medicul veterinar care participă la
îmbarcarea/debarcarea animalelor trebuie
anunţat de către proprietarii animalelor înainte
cu:
24 ore
39 Pe măsura îmbarcării animalelor, medicul
veterinar oficial înscrie fiecare mijloc de
transport încărcat în:
registrul de îmbarcare;
40 În cazul în care medicul veterinar constată
nereguli privind mijloacele de transport sub
raport igienic şi al integrităţii cum procedează?
interzice îmbarcarea
41 Importul sau tranzitul de animale în şi pe
teritoriul tării noastre se face cu aprobarea
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor
42 Pentru transportul auto al cailor pe distanţe
mari se folosesc:autovane
43 Din motive de biosecuritate, la îmbarcarea
animalelor în vederea transportului, în faţa
rampelor fixe este recomandat să se amplaseze:
dezinfector rutier
44 Îmbarcarea animalelor din exploataţiile
zootehnice se face cu ajutorul rampelor fixe,
care se vor amplasa:
la nivelul limitei împrejmuirii
45 Transportul struţilor în vehicule destinate
pentru aceştia se face:
în cuşti plasate în dreptul uşii padocului
46 În cazul transportului de animale este
obligatoriu să se asigure aşternut, furaje şi apă
pentru călătorii care durează:
mai mult de 8 ore;
47 Viteza de deplasare a autovehiculelor în
vederea transportului de animale va fi:
sub 40 km/h;
48 Animalele care se transportă pe calea ferată
se aduc la îmbarcare:
cu cel puţin 2 ore înainte de începerea acţiunii
49 Bovinele care se transportă pe calea ferată
se vor aşeza în vagoane:
perpendicular pe axul longitudinal al vagonului
50 Cabalinele în vagoane se aşează:
paralel cu axul longitudinal al vagonului
51 Animalele mici şi păsările în vagoane se
transportă:
în cuşti;
52 Pentru animale mari transportate cu
vagoane, repartiţia îngrijitorilor este:
un îngrijitor pentru fiecare vagon
53 În cazul îmbolnăvirilor, tăierilor de
necesitate sau moarte, şefii staţiilor de cale
ferată, la
solicitarea şefului de tren au obligaţia:
să anunţe medicul veterinar oficial din zonă;
54 Ce se face cu cadavrele animalelor mici din
vagoane?
se lasă în vagoane până la destinaţie;
55 În situaţia în care avioanele sunt folosite la
întreaga capacitate pentru transportul
animalelor,supravegherea va fi asigurată de:
unu-doi însoţitori
56 Câinii se transportă cu avionul:
în cuşti speciale
57 Animalele în cazul transportului pe apă vor
fi cazate:
pe punte şi în cală;
58 Unde sunt amplasate bazele de export din
România pentru transportul animalelor pe apă?
porturile Brăila şi Constanţa;
59 Îngrijirea bovinelor şi cabalinelor pe vase
este asigurată de:
un îngrijitor la 10 animale;
60 Distanţele care vor fi parcurse pe zi de
bovine sunt:
sub 100 km;
61 Împrejmuirea unei exploataţii delimitează
zona interzisă de zona de apărare;
62 Integritatea împrejmuirii este importantă
pentru:
evitarea sustragerilor, a intrării animalelor
străine şi circulaţia necontrolată a oamenilor;
63 Reglementarea circulaţiei mijloacelor de
transport în şi din exploataţie se realizează prin
existenţa:
băilor pentru decontaminarea microbienă a
roţilor;
64 Dimensiunile unei băi pentru
decontaminarea încălţămintei sunt:
lungimea de cel puţin 0,7 m şi adâncime 5 cm;
65 Zona sanitară a unui filtru sanitar dintr-o
exploataţie mare trebuie să aibă două linii de
vestiare, iar fiecare linie are încăperi în număr
de:
trei
66 Pentru respectarea normelor de circulaţie şi
de igienă, întreaga activitate din filtru sanitar
va fi supravegheată şi monitorizată de:
medicul veterinar
67 În ţările dezvoltate, carantina animalelor
importate se face în:
staţii de carantină
68 Cât durează carantina profilactică?
60 zile;
69 Avortonii, placentele, cadavrele păsărilor şi
tineretului porcin se colectează în:
containere etanşe;
70 Sursa de apă caldă în staţiile pentru
decontaminarea microbienă trebuie să aibă o
temperatură de:
cel puţin 80 °C;
71 Staţionarele sanitare veterinare se
proiectează pentru:
1% din efectivul unităţii
72 Punctele de tăiere concepute pentru
reducerea riscului de difuzare a bolilor
transmisibile se amplasează:
în apropierea adăposturilor de izolare;
73 Principiul "totul plin - totul gol" constă în:
decontaminare microbienă - repaus biologic
74 Acţiunile de sanitaţie veterinară se referă
numai la:
decontaminare microbienă, dezinsecţie,
deratizare
75 Decontaminarea microbienă reprezintă
mijloace şi metode de distrugere a
microorganismelor;
76 După scopul urmărit, decontaminarea poate
fi:
profilactică şi de necesitate
77 În sistemul intensiv de exploatare,
decontaminarea generală profilactică a
adăposturilor se face:
după fiecare ciclul de producţie
78 Decontaminarea microbienă curentă se face
astfel:
continuu cât evoluează focarul
79 Înainte de ridicarea măsurilor de carantină,
decontaminarea finală se repetă de:
cel puţin două ori;
80 Apa folosită pentru spălare (etapa
hidromecanică a decontaminării) trebuie să fie:
numai din sursă de apă potabilă;
81 Ordinea efectuării acţiunilor de sanitaţie
este următoarea
deratizare, dezinsecţie, decontaminare;
82 Curăţirea mecanică (etapă a decontaminării)
constă în:
îndepărtarea murdăriei depuse pe suprafeţele
ce urmează a fi decontaminate;
83 Curăţirea sanitară (etapa a doua a
decontaminării) constă în:
spălarea suprafeţelor cu apă
84 Unghiul de spălare a suprafeţelor pentru
dislocarea murdăriei trebuie să fie de:
< 25 °;
85 În cadrul etapei de curăţire sanitară,
numărul iniţial de germeni se reduce cu:
70 - 90%;
86 Temperatura şi umiditatea relativă sunt
însuşiri fizice ale aerului care influenţează
acţiunea substanţelor microbicide. Care sunt
valorile temperaturii şi umidităţii relative
favorabile acţiunii acestora?
20 °C, peste 70%; Câte etape sunt prevăzute?
87 Ceaţa caldă, constituită din picături cu şapte;
diametrul cuprins între 0,1 şi 10 μm, se obţine 97 Epurarea ecologică a apelor reziduale se
cu: poate face:
termonebulizator; mecanic, biologic, chimic;
88 Produsele formulate ca ceaţă caldă se 98 Prelucrarea industrială a cadavrelor se
folosesc pentru decontaminarea aerului, în realizează:
următoarele cantităţi: în unităţi Protan;
2,5 - 2,7 ml/m3 aer; 99 Puţurile seci sunt construcţii destinate
89 Pentru ce etape ale decontaminării se neutralizării deşeurilor de origine animală
efectuează examenul organoleptic în vederea 100 Distrugerea deşeurilor de origine animală
aprecierea eficienţei: se realizează prin:
curăţire mecanică şi hidromecanică ardere;
90 Cât timp durează neutralizarea tampoanelor
cu resturi?
5 minute;
91 Care sunt testele de laborator specifice
utilizate în aprecierea eficienţei decontaminării
în micobacterioze?
testul acido-alcoolo-rezistenţilor (TAAR) şi
testul de sanitaţie prin bioproba pe cobai
(TSBC)
92 Rozătoarele sunt cunoscute ca sursă şi
vectori pentru mai multe boli:
peste 30 de boli;
93 Biosecuritatea este definită ca:
mijloace şi metode folosite pentru protecţia
animalelor faţă de noxele animate;
94 Nivelul de biosecuritate într-o exploataţie
este impus de:
valoarea zootehnică a efectivelor cazate;
95 Controlul punctelor critice de nivel 1
permite:
eliminarea pericolelor;
96 Aplicarea sistemului HACCP în
biosecuritatea staţiilor de incubaţie cuprinde
mai multe etape.
IMUNOLOGIE
1 Din grupul organelor limfoide primare
face parte:
bursa lui Fabricius
2 Din grupul organelor limfoide secundare
face parte :
splina
3 Din grupul organelor limfoide secundare
face parte:
limfocentrii
4 Corpusculii Hassal se formează în:
timus
5 Care din urmă toarele caracteristici nu
sunt specifice organelor limfoide centrale:
după formarea şi dezvoltarea completă
persistă toată viaţa
6 Limfocitele B mature şi virgine migrate
din bursa lui Fabricius colonizează
organele limfoide periferice, începâ nd cu:
a 18-a zi de incubaţie
7 Care din urmă toarele specii de mamifere
prezintă la nivelul limfocentrilor o
modalitate diferită de organizare a fluxului
limfatic:
porcul
8 În care arie a splinei se realizează selecţia
antigenelor în scopul prezentă rii lor
limfocitelor T sau B:
zona marginală
9 Stimularea splinei prin antigene
timodependente determină transformarea
blastică a limfocitelelor T din tecile
periarteriolare, ducâ nd la apariţia :
limfocitelor T citotoxice
10 Stimularea prin antigene
timoindependente determină activarea
limfocitelor B de
la nivelul foliculilor limfoizi splenici, ducâ nd
la formarea:
limfocitelor B de memorie
11 Rolul celulelor M din structura epiteliului
cubic al plă cilor Peyer este:
ransportul antigenelor că tre straturile
subepiteliale ale mucoasei intestinale
12 Ţ esutul limfoid al apendicelui are o
structură asemă nă toare cu:
amigdalele
13 La nivelul că rui organ limfoid se
îndepă rtează prin fagocitoză hematiile
anormale sau îmbă trâ nite:
splină
14 Structurile corpusculare denumite
corpusculii Malpighi se gă sesc în:
pulpa albă splenică
15.Care dintre urmatoarele celule
reprezinta un macrofag cu status
inflamator:
celula Langhans
16 Care din urmă toarele celule reprezintă
un macrofag cu status normal:
microglia
17 Care din urmă torale celule reprezintă un
macrofag cu status inflamator:
celula epitelioidă
18 Care din urmă toarele celule reprezintă
un macrofag cu status normal:
condroclastul
19 Macrofagele profesioniste se
caracterizează prin:
distrugerea în totalitate a structurilor pe
care le înglobează prin fagocitoză
20 Structura morfologică la nivelul că reia se
evidenţiază prima oară celula matcă la
un organism, este:
ţesutul hematopoietic embrionar din sacul
vitelin
21 Care din urmă toarele celule au funcţii
fagocitare:
neutrofilele
22 Care din urmă toarele celule au funcţii
fagocitare:
macrofagele
23 Persistenţa neutrofilelor în circulaţia
sanguină după eliberarea din mă duva
osoasă este:
10-12 ore
24 Care substanţă poate fi considerată un
important factor chemotactic pentru
neutrofile:
N-formil-metionil-leucil-fenilalanina
25 Care din urmă toarele substanţe este
considerată enzimă cu efect microbicid,
prezentă în granulele azurofile ale
neutrofilelor:
mieloperoxidaza
26 Fenomenul de marginaţie a neutrofilelor
reprezintă :
apropierea de suprafaţa endoteliului
vascular şi reducerea vitezei de
deplasare
27 În cazul neutrofilelor, fenomenul
denumit diapedeză reprezintă :
traversarea endoteliului vascular
28 Ce tip de celulă sanguină creşte numeric
în ţesuturile în care sunt prezenţi
paraziţi:
eozinofilul
29 La eozinofilele animalelor parazitate,
receptorii Fc pentru moleculele de IgE se
gă sesc în proporţie de:
40%
30 Care din urmă toarele funcţii nu este
realizată de că tre eozinofile:
celulă de memorie
31 Care din urmă toarele afirmaţii privitoare
la bazofile sunt false:
manifestă funcţii fagocitare foarte intense
32 Care din urmă toarele afirmaţii privitoare
la mastocite sunt false:
au funcţii fagocitare foarte intense
33 Care din urmă toarele subpopulaţii de
limfocite T fac parte din grupul limfocitelor
cu rol efector:
limfocitele T citotoxice
34 Procentul limfocitelor T helper din
totalul limfocitelor T este:
65%
35 Care este afirmaţia falsă privitoare la
rolul limfocitelor T helper:
fagocitează complexele antigen-anticorp
36 Limfocitele T ajunse recent în circulaţia
sanguină şi care nu au venit în contact
cu antigenul, poartă numele de:
limfocite T naive
37 Din punct de vedere morfologic şi
funcţional bazofilul se aseamă nă cel mai
mult
cu:
mastocitul
38 Care dinntre subpopulaţii de limfocite T
fac parte din grupul limfocitelor cu rol
efector:
limfocitele T de hipersensibilitate întâ rziată
39 Asupra că ror celule nu se manifestă
efectul inhibitor al limfocitelor T supresor:
limfocite T contrasupresor
40 Selectaţi afirmaţia falsă referitoare la
limfocitele T amplificatoare:
recunosc antigene stră ine neasociate cu
moleculele CMH
41 Selectaţi afirmaţia falsă referitoare la
limfocitele T helper:
stimulează exprimarea pe membrana
limfocitelor B a antigenelor CMH de
clasa I
42 Selectaţi expresia falsă referitoare la
limfocitele T contrasupresor:
blochează activitatea limfocitelor T
amplificatoare
43 Ce categorie de celule modificate nu sunt
atacate de că tre limfocitele T
citotoxice:
hematii îmbă trâ nite
44 Programarea celulei ţintă pentru liză ,
etapă în care sunt activate mecanismele
intracelulare ale limfocitului T citotoxic
necesită prezenţa ionilor de:
Ca
45 Recunoaşterea celulei ţintă de că tre
limfocitul T citotoxic pe baza specificită ţii
antigenice asociate CMH de clasa I necesită
prezenţa ionilor de:
Mg
46 Funcţional şi fenotipic limfocitele T de
hipersensibilitate întâ rziată se aseamă nă
cu:
limfocitele T helper
47 Care din urmă toarele afirmaţii
referitoare la funcţionalitatea limfocitelor T
de
hipersensibilitate întâ rziată este falsă :
activează limfocitul B
48 La recontactul limfocitele T de memorie
cu antigenul sub acţiunea că ruia s-au
format, se activează şi se transformă în:
limfocite Tcitotoxice
49 Limfocitele T de memorie se formează
concomitent cu:
limfocite Tcitotoxice
50 Procentul limfocitelor B din totalul
limfocitelor circulante este:
15-20%
51 Plasmocitele provin din:
limfocitele B
52 Funcţia de celulă prezentatoare de
antigen a limfocitelor B se manifestă faţă de:
limfocite T helper
53 Cate generatii de diviziune sunt necesare
ca din limfocitul B stimulat antigenic
să rezulte un plasmocit:
8 generaţii
54 Care din urmă toarele afirmaţii privitoare
la plasmocite sunt false:
raportul citoplasmă : nucleu este în favoarea
nucleului
55 Care din urmă toarele afirmaţii privitoare
la plasmocite sunt false:
au formă neregulată
56 În ră spunsul imun primar plasmocitele
sintetizează predominant:
IgM
57 În ră spunsul imun secundar plasmocitele
sintetizează predominant:
IgG
58 Care din urmă toarele afirmaţii privitoare
la limfocitele B de memorie sunt false:
sunt celule cu viaţă scurtă
59 Care din urmă toarele afirmaţii privitoare
la limfocitele B de memorie sunt false:
exprimă pe membrană receptorii specifici
izotipului IgE
60 Care din urmă toarele afirmaţii privitoare
la limfocitele B de memorie sunt false:
se concentrează în ariile caracteristice ale
organelor limfoide primare
61 Din grupul leucocitelor granulare mari
(LGL) fac parte:
celulele NK
62 Procentul celulelor NK din totalul
celulelor mononucleare prezente în sâ nge
este:
5%
63 Care din urmă torii receptori ai celulelor
NK sunt receptori de adeziune
intercelulară :
CD2
64 Care din receptorii celulei NK sunt
receptori pentru recunoaşterea celulelor
ţintă :
CD16
65 Care din receptorii celulei NK sunt
receptori de recunoaşterea celulelor ţintă :
NK-R
66 Care din urmă toarele afirmaţii
referitoare la celulele NK sunt false:
acţiunea citotoxică este activată de
prostaglandine
67 Care tip de celule au activitate citotoxică
mediată celular dependentă de
anticorpi:
celula K
68 Mecanismul citotoxicită ţii naturale
induse de limfokine se întâ lneşte la:
celulele NK
69 În infestaţiile parazitare creşte cantitatea
de :
lgE
70 La indivizii alergici creşte cantitatea de:
IgE
71 Care din urmă toarele tipuri de
imunoglobuline se fixează pe membrana
mastocitelor sau bazofilelor:
IgE
72 Care clasă de imunoglobuline are masa
moleculară de aproximativ 196 kDA, o
constantă de sedimentare 8,2 S şi conţine în
molecula ei aproximativ 12%
glucide:
IgE
73 Care clasă de imunoglobuline se gă seşte
numai în serul sanguin al
palmipedelor:
IgN
74 Molecula de IgN este un tip particular de
imunoglobulină din serul sanguin al:
palmipedelor
75 Ce domeniu al moleculei de IgG este
capabil să fixeze fracţia C4b a sistemului
complement
CH1
76 Legarea componentei C1q a sistemului
complement la molecula de IgG se face
la nivelul domeniului:
. CH2
77 Legarea componentei C1q a sistemului
complement la molecula de IgM se face
la nivelul domeniului:
CH4
78 Care din urmă toarele clase de
imunoglobuline pot induce activarea şi
fixarea pe
cale clasică a sistemului complement:
IgM
79 Piesa secretorie a moleculei de IgA este
secretată de:
celule epiteliale ale mucoaselor şi
glandulare
80 Care clasă de imunoglobuline este
dominantă din punct de vedere cantitativ în
serul sanguin al mamiferelor:
IgG
81 Câ te din cele 10 situsuri de cuplare cu
antigenele specifice sunt în mod obişnuit
funcţionale la molecula de IgM:
5 IgN
82 Ce clasă de imunoglobuline prezintă 10
situsuri de cuplare cu antigenul specific:
IgM
83 Care din urmă toarele caracteristici sunt
valabile în cazul moleculei de IgM:
masa moleculară de 950-1000 kDa
84 Câ te subclase de IgG au fost descrise la
cobai:
2 94 Care tip de interleukină acţionează
85 Care tip de lanţ H intră în structura
imunoglobulinelor din clasa IgM:
μ IL11
86 Care tip de lanţ H intră în structura
imunoglobulinelor din clasa IgA:
.α
87 Receptorii Fc de pe membrana
sinciţiotrofoblaştilor corionici realizează
transportul transplacentar al moleculei de:
IgG
88 Care clasă de imunoglobuline intervine
în reacţiile de hipersensibilitate imediată
de tip anafilactic:
IgE
89 Care clasă de imunoglobuline intervine
predominant în imobilizarea
microorganismelor care ajung la nivelul
mucoaselor:
IgA-secretor
90 Care din urmă toarele domenii intră în
structura lanţului uşor al moleculei de
imunoglobulină :
VL
91 Care din urmă toarele molecule de
imunoglobulină are masa moleculară de 111
kDa:
92 Care din urmă toarele molecule de
imunoglobulină are masa moleculară de 196
kDa:
IgE
93 Care tip de interleukină intervine în
diferenţierea eozinofilelor şi în deplasarea
lor spre locul unde sunt prezenţi paraziţii:
IL5
asupra hepatocitelor stimulâ nd sinteza de
că tre acestea a proteinelor ”de fază acută ”:
95 Care din urmă toarele tipuri de
interleukine inhibă apetitul:
IL1
96 Care din urmă toarele interleukine are un
efect chemotactic faţă de neutrofile:
IL8
97 Care din urmă torii factori condiţionează
nivelul seric al componentelor
sistemului complement:
carenţele alimentare proteice
98 Care din urmă toarele componente ale
sistemului complement sunt specifice căii
clasice de activare:
fracţiunea C1
99 Care din urmă toarele structuri ale
sistemului complement iniţiază calea clasică
de activare:
componenta C1q
100 Care componentă a sistemului
complement se inclavează în grosimea
membranei celulei ţintă , determinâ nd liza
osmotică a acesteia:
C9
LEGISLATIE 13 Izvoarele originare (primare) sunt
constituite din:
1 Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine
actele juridice fundamentale ale dreptului
urmă toarelor instituţii comunitare:
comunitar
Comisiei Europene
14 Cele trei comunită ţi europene sunt
2 În conducerea Uniunii Europene sunt
reprezentate de:
implicate:
CECO+EURATOM+CEE
cinci instituţii
15 Uniunea Europeană şi “piaţa unică ” iau
3 Parlamentul European este ales de că tre:
naştere prin tratatul de la:
popoarele statelor membre
Maastricht
4 Curtea de Justiţie asigură compatibilitatea
16 Extinderea spre est a UE a fost stabilită
dreptului naţional cu dreptul :
prin tratatul de la:
comunitar
Nisa
5 Curtea de Conturi este responsabilă cu
17 Izvoarele secundare (derivate) ale
controlul folosirii fondurilor:
Dreptului comunitar sunt reprezentate de:
comunitare
regulamente, directive şi decizii
6 Parlamentarii europeni sunt aleşi din cele:
18 Actele normative comunitare:
28 state membre
sunt obligatorii pentru statele membre
7 Adoptarea legislaţiei comunitare se face
19 Regulamentele au un caracter:
de că tre:
obligatoriu, general si aplicabilitate directă
Parlamentul European împreună cu
în dreptul intern al fiecarui stat
Consiliul UE
membru
8 Consiliul Uniunii Europene este cunoscut
20 Care din normativele comunitare au
ca şi:
valoare de lege:
Consiliul de miniştri
regulamentul si directiva
9 Comisia Europeana este formată din:
21 Directiva poate fi:
28 membri
generală sau particulară
10 Comisia Europeană veghează la
22 Norma juridică are un caracter:
respectarea:
prescriptiv, general, impersonal şi
Tratatelor Uniunii Europene, de catre
obligatoriu
statele membre
23 Elementele normei juridice sunt:
11 Fondurile structurale au ca scop
ipoteza, dispoziţia si sancţiunea
eliminarea decalajelor economice:
24 Ipoteza stabileste:
dintre statele membre UE
condiţiile, împrejură rile, faptele în prezenţa
12 Curtea de Justiţie şi Curtea Europeană de
că rora se cere o anumită conduită
Conturi numară câ te:
28 membri
precum şi categoria subiecţilor la care face
referire norma juridică
25 Dispoziţia este acel element al normei
juridice care prevede:
drepturile si obligaţiile subiecţilor vizaţi de
normele juridice
26 Reglementă rile temporare au o durata
de aplicare de:
de la început limitată la o perioadă de timp
prestabilită
27 Încetarea acţiunii unui act normativ
poartă numele de:
abrogare
28 În dreptul naţional, în ierarhia actelor
normative, locul principal este ocupat de:
legi
29 Legile sunt adoptate de :
Parlamentul Româ niei
30 Constituţia Româ niei este o lege:
fundamentală
31 În dreptul intern se regă sesc:
legi ordinare, organice si constituţionale
32 Ordonanţele Guvernului Româ niei sunt
acte normative ce aparţin:
Guvernului Româ niei
33 Actele normative care aparţin
Guvernului Româ niei poartă denumirea de:
ordonanţe si hotă râ ri
34 Ordinele şi instrucţiunile sunt acte
normative ce aparţin:
Miniştrilor
35 Conduita ilicită este caracterizată printr-
o:
acţiune sau inacţiune contrară normei
juridice
36 Raspunderea contravenţională apare ca
urmare a savarşirii:
contravenţiei
37 Raspunderea disciplinară este specifică :
dreptului muncii
38 La nivel naţional, Asociaţia Veterinara
Mondială este reprezentată de:
Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari
din Româ nia (AGMVR)
39Asociaţia Genereală a Medicilor
Veterinari din Româ nia participă la
elaborarea de acte normative ce privesc:
exercitarea profesiunii de medic veterinar
40 Publicatiile OIE se editează în limbile:
franceza, engleza si spaniolă
41 Codul terestru al OIE este elaborat
pentru:
mamifere, pasari si albine
42 OIE emite reglementă ri în domeniul:
transportului internaţional cu animale şi
produse de origine animală
43 În momentul actual, numă rul ţă rilor
membre care au aderat la OIE este de:
peste 130
44 În elaborarea publicaţiilor periodice, OIE
colaborează cu:
FAO si OMS
45 Organizatia Mondială a Sanată ţii a luat
fiinţă sub egida:
Organizaţiei Natiunilor Unite
46 In cadrul OMS, există o secţie de:
igienă publică veterinară
47 FAO a luat fiinta sub egida:
Organizaţiei Natiunilor Unite
48 FAO a fost creat pentru:
a combate foamea în lume
49 Comisia Europeană de luptă contra
febrei aftoase, functionează în cadrul:
FAO
50 “Piaţa unică ”, apare prin tratatul de la
Maastricht, în anul:
1993
51 Prin “piaţă unică ” se întelege libera
circulaţie a :
bunurilor, persoanelor, serviciilor si
valorilor
52 Notificarea bolilor animalelor se face la
Comisia Europeană , prin sistemul codificat:
ADNS
53Direcţiile generale sanitare veterinare şi
fitosanitare (DG SANCO şi Direcţia Generală
pentru Agricultură si Alimentaţie) ale
Comisiei Europene sunt:
Direcţiile generale XXIV si VI
54 În concepţia UE- PAC, siguranţa
alimentara presupune:
asigurarea trasabilită ţii
55În conceptia UE-PAC, prin să nă tate si
bunastare a animalelor, se înţeleg norme
clare în domeniul:
transportului, sacrifică rii, creşterii si
fură jă rii animalelor
56 Sigla “specialitate tradiţională garantată ”
(STG) se foloseste în cazul:
produselor ce conţin ingrediente
traditionale sau sunt obţinute prin metode
traditionale
57 Agricultura ecologică, în conceptia UE-
PAC se caracterizeaza prin faptul că aceasta:
conservă structura şi fertilitatea solului
58 Semnificaţia “siglei ecologice” a UE este
că :
cel putin 95% din ingredientele produsului
au fost obtinute prin metode ecologice
59 Organizaţia Mondială a Comerţului a fost
creată pentru a:
soluţiona litigiile comerciale
60 Comisia CODEX Alimentarius este un
organism comun:
FAO/ OMS
61 Comisia Codex Alimentarius se ocupă în
principal de:
elaborarea şi uniformizarea standardelor
alimentare
62 ANSVSA este autoritate veterinară :
centrală
63 Sistemul sanitar veterinar din Româ nia,
este un sistem:
unic
64 Institutele veterinare sunt autorită ţi de
referintă la nivel:
naţional
65 Institutele veterinare se regasesc în
subordinea:
ANSVSA
66 Urmatoarele structuri au personalitate
juridică :
ANSVSA, DSVSAJ si Institutele veterinare
67 IDSA este institut national de referinţă
pe probleme ce privesc:
diagnosticul, sanatatea animalelor si
supravegherea teritoriului în cazul bolilor
68 Circumscriptiile zonale si cele pentru
siguranţa alimentelor:
se organizeaza în structura DSVSAJ- urilor
69Directiile Sanitar Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor Judeţene se regă sesc
în subordinea: ANSVSA
70Autoritatea Natională Sanitară Veterinară
si pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA)
se regă seste în subordinea:
Guvernului
71 Circumscripţia zonală este autoritate
veterinară :
locală
72 Directiile sanitare veterinare si pentru
siguranţa animalelor se regasesc:
la nivelul fiecarui judeţ si a Municipiului
Bucuresti
73Directiile sanitar veterinare si pentru
siguranţa alimentelor judeţene, sunt
autoritativeterinare:
judetene
74 Posturile de inspectie la frontiera se
organizeaza in structura:
ANSVSA
75 ANSVSA este condusa de un preşedinte
cu rang de secretar de stat, numit de:
Primul Ministru
76 Actele normative emise de catre
preşedintele ANSVSA poarte numele de:
ordine si instrucţiuni
77Institutul de Igiena si Să nă tate Publica
Veterinară , este institutul national de
referinţă pe probleme ce privesc:
controlul si expertiza produselor de origine
animală si al furajelor
78Activită ţile sanitare veterinare de interes
public naţional care fac obiectul concesiunii
se contractează cu:
DSVSAJ
79 Lista unită ţilor înregistrate sanitar
veterinar se notifică :
Comisiei Europene
80 Unită ţile cu profil sanitar veterinar se
autorizează de că tre:
Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene si a
Municipiului Bucureşti, respectiv de că tre
ANSVSA
81În cazul unită ţilor care se autorizeaza
sanitar veterinar, referatul de evaluare este
întocmit de personalul de specialitate din
cadrul:
DSVSAJ sau dupa caz, din Direcţia Generala
Sanitara Veterinara din cadrul
ANSVSA
82 Suspendarea temporară a activită ţii se
realizeaza prin:
ordonanţă privind suspendarea activită ţii
83 Organizarea, coordonarea identifică rii si
înregistră rii ecvideelor se face de că tre:
Agenţia Naţionala pentru Ameliorare si
Reproducţie în Zootehnie
84 Identificarea ecvideelor se face prin:
microcipare si dangalizare
85 Identificarea ecvideelor se realizeaza în
primele:
6 luni de la nastere
86 Paşaportul este actul de identificare
pentru:
bovine si ecvine
87 Animalele din speciile bovine sunt
identificate în primele:
20 de zile de la nastere
88 Animalele din speciile ovine si caprine
sunt identificate în primele:
9 luni de la naştere
89 Animalele din specia suine sunt
identificate în primele:
2 luni de la naştere
90Sistemul Naţional de identificare si
înregistrare a animalelor (SNIIA) stochează
informaţiile oricarei exploataţii, din
momentul în care nu mai există nici un
animal în exploataţie, pe o perioada de:
3 ani consecutivi
91 Apariţia cazurilor de boală trebuie
anunţată în cel mult:
24 de ore
92 În concepţia UE-PAC, siguranţa
alimentelor începe:
de la fermă
93 Uniunea Europeană i-a fiinţă în anul
1993 prin Tratatul de la:
Maastrich
94 Suspendarea temporară a activitaţii
unită ţilor, este o sancţiune din sfera:
contravenţională
95 În cazul sacrifică rii tradiţionale a
animalelor, se completează :
formularul de declarare eveniment
96 Sistemul codificat ADNS al Comisiei
Europene se referă la :
codificarea bolilor transmisibile ale
animalelor
97 Administraţia veterinară centrală a
Româ niei este reprezentată de :
ANSVSA
98 Cartea/cardul de exploataţie reprezintă :
documentul de identificare al exploataţiei
99 În cazul pierderii crotaliei se
completează :
formularul de declarare eveniment
100 Obligaţia întocmirii “Actului Sanitar
Veterinar de Declarare a Epizootiei”
aparţine:medicul veterinar oficial din zona
DISCIPLINĂ: NUTRIȚIE ANIMALĂ ŞI
AGRONOMIE
1 Care sunt elementele chimice care predomină
atât în plante cât și în corpul animal?
Carbonul și oxigenul
2 Cum evoluează conținutul în substanțe
nutritive al plantelor (prin raportare la
substanța
uscată) odată cu înaintarea lor în vegetație?
Scade conținutul cenușă și în proteină și crește
conținutul în celuloză
3 Conținutul în apă al corpului animal
oscilează între 40% și 75%. Care dintre
factorii, enumerați
mai jos, influențează decisiv acest conținut?
Vârsta și stadiul de îngrășare
4 Macroelementele minerale se găsesc în
organismul animal în cantități de ordinul g/kg.
Care
dintre cele prezentate sunt toate
macroelemente minerale?
Calciul, Fosforul, Magneziul, Sulful, Potasiul
5 Care este conținutul mediu în azot al
proteinelor și care este factorul de convesie al
azotului
în proteină?
16%, respectiv 6,25
6 Care dintre următorii aminoacizi sunt
considerați toți esențiali (nu pot fi sintetizați în
corpul
animal)?
Lizina, metionina, treonina, triptofanul
7 Care dintre nutrețurile de mai jos (prin
raportare la substanța uscată) au cel mai mare
conținut
în amidon?
Cartofii și grăunțele de cereale
8 În ce situație grăsimea de origine animală are
o consistență mai tare?
Predominanța în rații a acizilor grași saturați
(stearic, palmitic)
9 De ce este important a se cunoaște conținutul
în apă al nutrețurilor?
Pentru că se află într-un raport invers
proporțional cu substanțele nutritive din
nutrețuri
10 Un conținut mai ridicat în proteină al
nutrețurilor determină creșterea digestibilității
tuturor
substanțelor organice. Care este explicația?
Sunt activate secrețiile enzimatice digestive
11 Care este condiția ca aminoacizii semi-
esențiali să fie sintetizați în organism?
Ca hrana să conțină precursori ai acestora (unii
aminoacizi esențiali)
12 Care sunt metode „in vitro” de determinare
a digestibilității nutrețurilor?
Metodele enzimatice și metoda Tilley-Terry
13 Care este relația de calcul a coeficienților
digestibilitate (CD), în care variabile sunt
substanțele nutritive ingerate (I) și substanțele
nutritive digerate (D)?
CD (%) = D/I*100
14 Care sunt factorii decisivi care influențează
digestibilitatea nutrețurilor?
Specia si continutul nutreturilor in celuloza
bruta
15 Cum se exprimă nivelul de hrănire al
animalelor?
În multipli din cantitatea de hrană necesară
animalelor pentru întreținere (funcții vitale)
16 Cum poate fi definită valoarea biologică a
proteinelor din nutrețuri?
Prin proporția în care azotul total din hrană
este absorbit și reținut
17 Pe ce criterii sunt structurate metodele
biologice de apreciere a valorii biologice a
proteinelor
din nutrețuri?
Pe variația greutății corporale a animalelor și
pe bilanțul azotului
18 Care, din următoarele, este metodă chimică
de apreciere a valorii biologice a proteinelor
din
nutrețuri?
Indicele aminoacizilor esențiali
19 Cum poate fi evaluată precizia sistemului
Proteinei Brute (sistem de apreciere a valorii
proteice a nutrețurilor) în comparație cu
sistemul Energiei Brute (sistem de apreciere a
valorii
energetice a nutrețurilor?
Asemanatoare
20 Conform sistemului Proteinei Digestibile la
nivel Intestinal (PDI), un sistem de apreciere a
valorii nutritive proteice a nutrețurilor, fiecare
nutreț folosit în hrana rumegătoatelor are 2
valori
proteice. Care sunt?
PDIN și PDIE
21 Care sunt fracțiunile proteinei ingerate de
rumegătoare conform sistemului Proteinei
Metabolizabile?
Proteină rapid degradată, proteină încet
degradată și proteina nedegradată (în rumen)
22 De ce în rațiile animalelor trebuie să existe
raporturi optime între proteină, pe deoparte, și
între glucide și lipide, pe de altă parte?
Pentru a evita folosirea proteinelor în scop
energetic
23 Cum se explică faptul că, dacă boabele de
leguminoase sunt tratate termic (moderat)
crește
valoarea biologică a proteinelor lor?
Sunt inactivați unii factori antinutriționali care
acționează împotriva proteinelor
24 De ce se protejează proteinele alimentare
(prin metode fizice sau chimice) împotriva
degradării acestora în rumen?
Pentru a crește proporția aminoacizilor
absorbiți în intestinul subțire
25 Care sunt constituenții principali ai
substanței uscate din majoritatea nutrețurilor?
Glucidele și proteinele
26 În afară de vârstă (corelată cu greutatea
corporală), ce alți factori influențează
semnificativ
conținutul în apă al corpului animal?
Stadiul de îngrășare și felul țesuturilor
27 Conținutul mediu în proteină al corpului
animal este de 15-18%. La care dintre animale
valorile menționate pot fi mai mari sau mai
mici?
Mai mari la animalele tinere și mai mici la
animalele grase
28 Care din următorii compuși sunt
fosfoproteine?
Cazeina și ovovitelina
29 Ce sunt nitrații și sărurile de amoniu?
Amide
30 Care dintre următoarele nutrețuri au cel mai
mic conținut în lipide?
Rădăcinile și tuberculii
31 Care dintre următoarele nutrețuri au cel mai
ridicat conținut în proteină?
Făina de pește și făina de sînge
32 Ce este metoda Weende?
O metodă de analiză a componentelor
nutrețurilor
33 Ce condiții trebuie să îndeplinească o rație
în vederea determinării digestibilității ei?
Un anumit conținut minim în proteină și un
anumit conținut maxim în grăsime
34 Ce substanțe "adăugate" (neconținute de
nutrețuri) se folosesc la determinarea
digestibilității
prin metoda indicatorilor inerți?
Oxid de fier și oxid de crom
35 Care dintre mineralele de mai jos sunt toate
microelemente?
Manganul, Zincul, Cobaltul, Fierul, Iodul
36 Care este ordinea etapelor de lucru la
metoda pepsin-celulază, o metodă de
determinare a
digestibilității nutrețurilor?
Hidroliză cu pepsină, hidroliză cu HCl,
hidroliză cu celulază
37 Există deosebiri în digestibilitate, printre
speciile de animale, la nutrețurile cu un
conținut
scăzut în celuloză brută?
Digestibilitate asemănătoare la toate speciile
38 De ce nutrețurile cu un conținut mai mare în
celuloză brută sunt mai bine digerate de
bovine,
față de ovine?
Timp mai mare de stagnare a nutrețurilor în
cauză în rumen
39 Digestibilitatea nutrețurilor scade la toate
speciile, odată cu creșterea nivelului celulozei
brute
în rații. La ce specie se consemnează scăderea
cea mai evidentă?
La păsări
40 În ce condiții, conținutul în grăsime al
nutrețurilor influențează favorabil
digestibilitatea
acestora?
Dacă se găsește între anumite limite,
considerate optime
41 Cine face diferența dintre Substanța Uscată
și Substanța Organică din nutrețuri?
Elementele minerale (Cenușa Brută)
42 Pe măsura înaintării animalelor în vârstă și
în greutate, ce elemente nutritive se mențin
relativ
constante în corp?
Proteinele și mineralele
43 Care sunt căile de aprovizionare cu apă ale
animalelor?
Apa de băut, apa din nutrețuri și apa rezultată
în organism în urma unor reacții chimice
44 Ce sunt peptidele?
Substanțe intermediare între aminoacizi și
proteine
45 Din ce grupă de nutrețuri (familie botanică)
fac parte trifoiul roșu (Trifolium pratense) și
trifoiul
alb (Trifolium repens)?
Leguminoase perene
46 Din ce grupă de nutrețuri (familie botanică)
fac parte raigrasul italian (Lolium multiflorum)
și
firuța (Poa pratensis)?
Graminee perene
47 Care dintre următoarele nutrețuri verzi se
pretează foarte bine la pășunat?
Raigrasul englezesc (Lolium perene) și firuța
(Poa pratensis)
48 Prin ce se remarcă leguminoasele perene, în
frunte cu lucerna?
Conținut ridicat în proteine, în calciu și în
caroten
49 De ce momentul optim de recoltate a
lucernei se situează între sfîrșit de îmbobocire
și început
de înflorire?
Pentru că este la intersecția dintre
productivitatea maximă și valoarea nutritivă
maximă
50 Care din următoarele nutrețuri verzi dă
rezultate mai bune în regiunile mai secetoase și
cu
soluri calcaroase?
Sparceta (Onobrichis sativa)
51 Lucerna verde poate provoca timpanism la
rumegătoare. Care este una din cauze?
Conținut ridicat în saponine
52 Care dintre leguminoasele perene
prezentate dă rezultate mai bune pe soluri
nisipoase și
sărate?
Sulfina albă (Melilotus albus)
53 Ce este borceagul?
Amestec între o graminee anuală și o
leguminoasă anuală
54 Care dintre gramineele anuale prezentate
poate avea efecte toxice în primele stadii de
vegetație?
Sorgul furajer
55 Care dintre următoarele graminee anuale
verzi are valoarea nutritivă energetică cea mai
ridicată și valoarea nutritivă proteică cea mai
scăzută?
Porumbul
56 Care dintre următoarele tipuri de fermentații
din silozuri sunt produse de bacterii și sunt
considerate fermentații dorite?
Fermentațiile lactice
57 Ce tipuri de fermentații din silozuri sunt
produse de drojdii și în prezența oxigenului?
Fermentațiile alcoolice
58 Care dintre următoarele nutrețuri verzi se
însilozează mai ușor, datorită conținutului mai
ridicat în glucide hidrolizabile (glucide ușor
solubile)?
Porumbul
59 Care tipuri de fermentații sunt favorizate
dacă plantele supuse însilozării au un conținut
mai redus în substanță uscată?
Fermentațiile acetice
60 Care dintre aditivii chimici, folosiți la
însilozarea plantelor, a dat rezultatele cele mai
bune?
Acidul formic
61 Care dintre următoarele produse animaliere
poate fi influențat mai mult în privința calității
(în
sens negativ) de silozurile de slabă calitate
incluse în rații?
Laptele
62 Care este explicația faptului că silozurile au
o valoare nutritivă proteică mai mică decît a
plantelor verzi din care provin?
Transformarea unei părți din azotul total în
amoniac și amine volatile
63 În ce condiții conținutul în grăsime al
laptelui de vacă scade de o manieră
importantă?
Dacă ponderea concentratelor în rații este mai
mare de 40%
64 De ce în cazul folosirii unor cantități mai
mari de proteină în rații (dincolo de necesar)
crește
conținutul laptelui de vacă în proteină?
Crește cantitatea de proteină absorbită
65 În ce situații bicarbonatul de sodiu și oxidul
de magneziu (aditivi) pot conduce la creșterea
conținutului laptelui de vacă în grăsime?
Rații bogate în concentrate și cu finețe mare a
particulelor
66 La folosirea în rațiile vacilor în lactație a
unor cantități mari de siloz de porumb crește
conținutul laptelui în grăsime. Care este
explicația?
Se modifică spectrul fermentațiilor ruminale în
favoarea sintezei grăsimii din lapte
67 Ponderea concentratelor în rații influențează
conținutul în proteină al laptelui de vacă?
Da, în sensul creșterii, cu o amplitudine mică
68 Care dintre următoarele nutrețuri
concentrate au valoarea nutritivă energetică
cea mai
ridicată?
Porumbul și grîul
69 În ce condiții porumbul boabe se poate
infesta cu ciuperci din genul Fusarium?
Recoltare prematură (umiditate mare) și
depozitare necorespunzătoare
70 De ce nu se recomandă ca porumbul să fie
unica cereală în nutrețurile combinate destinate
scroafelor?
Crește mortalitatea (la purcei) și rata de
reformă (a scroafelor)
71 Care dintre următoarele cereale are o
valoare nutritivă energetică apropiată de cea a
porumbului și o valoare nutritivă proteică mai
mare?
Grâul
72 De ce grâul, dacă este administrat porcilor,
se recomandă să fie măcinat grosier?
Pentru a preîntâmpina formarea de aglomerări
(coaguli) în tubul digestiv
73 Care este cereala care produce la porcii la
îngrășat o grăsime "saturată", de consistență
mai
tare?
Orzul
74 De ce ovăzul, față de alte cereale, nu se
recomandă a fi folosit în hrana purceilor?
Pentru că are conținutul cel mai ridicat în
celuloză și valoarea energetică cea mai mică
75 Care dintre următoarele cereale are un
conținut mai ridicat în taninuri?
Sorgul
76 La care categorie de suine, conținutul
relativ ridicat în celuloză și efectele laxative
ale tărîțelor
de grîu reprezintă un real avantaj?
La scroafele gestante
77 De ce se recomandă fierberea cartofilor,
dacă se administrează porcilor?
Pentru creșterea digestibilității
78 Dacă făina de lucernă este utilizată în hrana
porcilor, atunci ce se întîmplă?
Scade nivelul energetic al rațiilor
79 De ce șrotul de soia se tratează termic, dacă
este folosit în hrana porcilor?
Pentru inactivarea unor factori antinutriționali
80 Șrotul de soia are un conținut mai scăzut în
unii aminoacizi. În care din următorii?
În aminoacizi cu sulf
81 Șrotul de floarea-soarelui, dacă este folosit
în hrana porcilor, se limitează în structura
nutrețurilor combinate. Care este motivul?
Conținut ridicat în celuloză
82 În comparație cu șrotul de soia, șrotul de
floarea-soarelui are un conținut relativ mai
ridicat în
unul din următorii aminoacizi. În care?
În metionină
83 Care este principalul neajuns al șrotului de
rapiță?
Prezența glucozinolaților
84 Mazărea, dacă este folosită, se limitează în
rațiile porcilor. Care este principalul motiv?
Conținut ridicat în unii factori antinutriționali
85 Care dintre boabele de leguminoase
prezentate are cel mai ridicat conținut în
grăsime, în
proteină și în celuloză?
Lupinul
86Conținutul ridicat în acizi nucleici al
drojdiilor furajere pune probleme cu totul
speciale la
porci?
Nu, pentru că eventualul exces se elimină prin
urină
87 Care dintre următoarele nutrețuri
concentrate au o influență extrem de favorabilă
asupra
creșterii tineretului porcin?
Făina de pește
88 Care este, aproximativ, valoarea nutritivă
energetică a grăsimilor vegetale sau animale,
folosite în hrana porcilor?
8000 kcal EM/kg
89 Care sunt principalele cauze ale mortalității
purceilor după fătare?
Absența țesutului adipos mobilizabil și
temperatura scăzută a mediului
90 Care este nivelul parametrului proteic din scroafelor în lactație, față de cele destinate
rețetele de nutrețuri combinate destinate scroafelor gestante?
purceilor
sugari? Mai ridicate

20-22% PB 99 Cum poate fi anticipat consumul de

91 Cum poate fi atins nivelul ridicat al
parametrului energetic al rețetelor de nutrețuri
combinate
destinate purceilor sugari?
Introducând în rețete grăsimi vegetale sau
animale
92 În hrana porcilor la îngrășat se utilizează, de
obicei, două tipuri de nutrețuri combinate
(corespunzătoare celor două faze de îngrășare).
Prin ce se diferențiază în principal?
nutrețuri combinate, dacă acestea se
administrează la
discreție, la scroafele în lactație?
Ținând seama de greutatea scroafelor și de
numărul de purcei alăptați
100 De ce în perioada de lactație scroafele
mobilizează o parte din rezervele corporale?
Datorită capacității de ingestie limitată și a
necesarulu

Prin nivelul parametrilor energetic și proteic

93Care este procentul de participare al

premixului vitamino-mineral în rețetele de
nutrețuri
combinate ale porcilor?

0,5-1%

94 Care este, aproximativ, progresia lunară a

consumului de nutrețuri combinate la porcii la
îngrășat și care este consumul la sfîrșitul
perioadei de îngrășare?

0,5 kg/zi, respectiv 3,5 kg/zi

95 Care sunt nutrețurile concentrate cu

ponderea cea mai mare în structura nutrețurilor
combinate folosite la porcii la îngrășat?

Concentratele energetice (cerealele)

96 Care este necesarul de apă al scroafelor,

prin raportare la 1 kg substanță uscată ingerată
prin
hrană?

4-4,5 litri

97 Dacă se reduce nivelul parametrului

energetic al nutrețurilor combinate destinate
scroafelor
gestante, ce se întîmplă cu consumul?

Crește

98 Cum sunt nivelurile parametrului energetic

și proteic din nutrețurile combinate destinate
MICROBIOLOGIE reluarea multiplicării

1 Bacteriile sunt organisme vii: 15 Bacteriile Gram pozitive au corpusculul bazal al cililo

unicelulare, cu organizare de tip procariot două discuri

2 Plasmidele sunt constituite din: 16 Bacteriile peritriha prezintă:

ADN extracromozomal mai mulţi cili dispuşi pe toată suprafaţa celulei

3 În natură bacteriile se găsesc: 17 Bacteriile nesporogene se găsesc în natură:

numai sub formă de celule vegetative, sau alternativ, sub

numai formă
sub formădedecelule
celulevegetative
vegetativeși
sub formă de spori
18 Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
4 Selectați afirmația falsă privind incluziile bacteriene:
microni
apar la celulele bacteriene tinere
Care din următoarele elemente structurale ale sporu
5 Identificați afirmația falsă referitoare la vacuolele19citoplasmatice ale bacteriilor:
patogenitatea bacteriei pentru insecte:
corpii parasporali
sunt prezente la toate bacteriile
20
Care din următoarele componente fac parte obl
6 Zoogleea reprezintă: bacteriilor:
masă mucilaginoasă în care se găsesc înglobate bacterii, întâlnită la unele specii
saprofite membrana citoplasmatică, ribozomii, materialul n

Încetinirea multiplicărilor bacteriene într-un mediu

21 lichid Membrana
în faza staționară este determinată
citoplasmatică a celulei bacteriene nu co
7 de:
micoplasmelor
realizarea unei concentrații maxime de celule/unitatea de volum
22 În funcţie de localizarea lor mezozomii pot fi:
8 Componentele obligatorii ale învelişului unei celule vegetative bacteriene sunt:
septali, periferici şi nucleari
membrana citoplasmatică
23 Componenta peptidică din compoziţia peptidoglican
9 La Mycobacterium tuberculosis durata dezvoltării unei culturi este:
un tetrapeptid sau un pentapeptid
15-60 zile
24 Selectați structura sporului care conține ADN-ul bac
10 Mezozomii sunt structuri care derivă din:
inima sporului
membrana citoplasmatică
În care tip/subtip respirator sunt încadrate bacteriile
Selectați faza de multiplicare a bacteriilor în medii
25 lichide în caremai
proporție se recomandă
redusă decâtefectuarea
cel din aer:
11 examenelor bacteriologice:
tip anaerob/subtipul microaerofil
faza exponențială sau logaritmică
26 Care din următoarele funcții ale peretelui celular bac
12 Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului, bacteriile Gram pozitive se transformă în:
componentă indispensabilă pentru menținerea vi
protoplaşti
27 Care din următoarele specii bacteriene formează mi
13 La bacteriile Gram negative corpusculul bazal al cililor este alcătuit din:
Pasteurella multocida
patru discuri
28 Clostridium tetani se încadrează din punct de vedere
14 tip anaerob/subtipul strict anaerob
Care dintre următoarele procese indică finalizarea germinării:
29 45 bacteriană:
Selectaţi expresia adevărată cu privire la citoplasma În compoziţia chimică a membranei citoplasmatice a
are o consistenţă de gel fosfolipide amfipatice

30 46 de:Fimbriile sunt organite cu structură chimică:

Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare
70 S proteică

31 Bacillus subtilis se încadrează din punct de vedere

47 respirator în: afirmaţia falsă, referitoare la pilii F:
Identificaţi
tip aerob/subtipul strict aerob intervin în procesul de sporogeneză

32 Selectați formele bacteriene care nu prezintă perete

48 celular:
Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la membrana ci
formele L este o componentă facultativă a celulei bacterien

33 Selectați o specie bacteriană nepigmentogenă: 49 Bacteriile posedă:

Escherichia coli un singur cromozom

Pigmentul piocianina sintetizat de bacterii din genul

50 Pseudomonas face parte
Identificaţi afirmaţia din grupul
corectă referitoare la structura m
34 pigmenților:
fenazinici are structură trilamelară

35 Specific pentru bacteria Clostridium tetani sporul51este situat

Tipulîndepoziţie:
deplasare a bacteriilor mobile este determin
terminală discului M

36 Bacteriile lofotricha prezintă: 52 Glicocalixul este situat:

un smoc de cili la una din extremităţi la exteriorul peretelui celular

37 Bacteriile amfitricha posedă: 53 Scheletul biochimic al membranei citoplasmatice cu

doi cili situați la cei doi poli un strat dublu de fosfolipide amfipatice

Componentele structurale ale unui spor prezintă54

următoarea succesiune,
Cu excepţia de la interior
micoplasmelor, spre
membrana citoplasmati
38 exterior:
nu conţine steroli
protoplast sporal, intină, cortex, exină
55 Membrana citoplasmatică intervine în:
39 Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului bacteriile Gram negative se transformă în:
diviziunea celulei
sferoplaşti
56 Selectaţi expresia adevărată privind mezozomii bact
40 Celuloza se găseşte în compoziţia chimică a bacteriilor numai:
sunt regiuni specializate de pătrundere în c
bacteriile nu conțin celuloză transformant (exogen)

41 Principalul procedeu de multiplicare asexuată la57 bacteriiSelectaţi

este: expresia falsă privind peretele celular al ba
sciziparitatea
este elastic şi subţire
42 Diviziunea directă la bacterii se realizează prin:
58 Ergozomii bacterieni reprezintă:
strangulare sau sept transversal conglomerate de ribozomi

43 Forma metabolic activă a unei bacterii este reprezentată

59 Lade:
care dintre următoarele specii bacteriene capsula
celula vegetativă Bacillus anthracis

44 Identificați afirmația falsă referitoare la bacteriile60

de tip nutritiv
Cele maiheterotrof:
mici bacterii clasice aparțin genului bacteri
este întâlnit exclusiv la bacteriile sporogene Pasteurella
61 Lipida A face parte din structura: 77 substanțe, cu excepția:
peretele celular al bacteriilor Gram negative Dioxidul de carbon

62 Poliglucidul O îndeplineşte şi rolul de: 78 Modul de grupare ,,în litere chinezești,, se întâlnește
receptor pentru bacteriofagi Corynebacterium

Pe baza localizării pigmentului şi a posibilităţilor de d

63 Spaţiul periplasmic se întâlneşte:
79 se clasifică în:
numai la bacteriile Gram negative
cromofore, paracromofore, cromopare

64 Glicocalixul este prezent la unele bacterii când acestea se găsesc:

80 Pigmenţii carotenoizi prezenţi mai ales la stafilococi
în condiţii naturale de mediu
radiaţiile luminoase, mai ales de acţiunea ultravio
65 Gruparea mai multor bacili așezați paralel asemănător stachetelor unui gard, poartă numele:
81 Diviziunea prin strangulare este mai frecvent întâlnit
Palisadă
S
66 Din punct de vedere chimic ribozomii bacteriilor sunt constituiţi din:
82 Diviziunea prin sept transversal se întâlneşte mai ale
Ribonucleoproteine
R
83 Multiplicarea prin ramificare sau înmugurire este car
67 Selectaţi expresia adevărată:
actinomicetelor
citoplasma bacteriilor nu posedă mitocondrii

84 Multiplicarea prin spor este caracteristică bacteriilor

68 Părţile componente ale unui cil bacterian sunt:
actinomicetelor
corpuscul bazal, articulaţia sau cârligul şi filamentul helicoidal extracelular
Durata medie a intervalului dintre două diviziuni la
69 Pilul bacterian de tip donor (care intervine în conjugare)adecvate
este reprezentat
este: de:
85
pilul de tip F 20- 30 minute

70 Bacteriile de interes pentru patologia veterinară 86

cu cele La
maibacteriile
mari dimensiuni,
din genulaparțin genului
Clostridium :
sporul are dimens
Clostridium mai mari decât diametrul transversal al celulei

71 Sarcina este o grupare constituită din: 87 Comparativ cu celulele vegetative sporii conţin:
8 coci o cantitate mai redusă de apă liberă

În scheletul biochimic al membranei citoplasmatice, moleculele de fosfolipide sunt orientate

polar cu extremităţile hidrofobe: 88 Selectaţi expresia falsă privind compoziţia chimică a
72
faţă-n faţă sporii nu conţin ioni de calciu, magneziu şi mang

89 Toţii sporii bacterieni sunt distruşi la:

73 Alegeţi expresia falsă privind sporii bacterieni:
120°C căldură umedă şi 180°C căldură uscată
reprezintă forme de multiplicare a bacteriilor sporogene

90 Glicerina exercită asupra sporilor bacterieni acţiune:

74 Selectați un gen bacterian ai cărui germeni au un conținut mai mare de lipide:
conservantă
Mycobacterium

91 În interiorul unei celule vegetative sporogene se form

75 Streptococcus pneumoniae are formă de:
un singur spor
lanceolată (picătură)

92 La bacterii, procesul biologic prin care o cultură de t

76 Din greutatea umedă a bacteriilor, apa reprezintă:
rofizare
75 – 85 %

Bacteriile de tip heterotrof în funcție de specie pot utiliza ca sursă de carbon următoarele
 Care din următoarele tipuri bacteriene conţin în compoziţia chimică a peretelui celular
93 celuloză:
nici un răspuns nu este adevărat

Selectaţi expresia falsă referitoare la compoziţia chimică a membranei externe din peretele
94 celular al bacteriilor Gram negative:
conţine pentaglicină

95 Dezvoltarea unei culturi bacteriene sub formă invadantă (prin fenomenul de roire) este
definita:

Gazon

96 Flagelina, prezentă în compoziţia chimică a cililor bacterieni este antigenică şi reprezintă:

antigenul H

97 Care dintre speciile bacteriene capsulogene sintetizează capsulă mucoasă, cu aspect difuz:
Klebsiella pneumoniae

98 Bacteriile fără cili poartă denumirea de:

bacterii atriha

99 Identificați afirmația falsă referitoare la bacteriile de tip nutritiv heterotrof:

folosesc ca sursă de azot amoniacul;

Care din următoarele componente ale peretelui celular bacterian poate îndeplinii rolul de
100 receptor pentru bacteriofagi:
poliglucidul O