TEHNOLOGIA CRETERII CABALINELOR

Importanta cresterii cabalinelor (utilizarea cabalinelor)

1. animal de agrement (de sport) - are memorie bun (inteligen - face conexiuni)
2. valorificarea forei de traciune sau capacitii de efort este mai eficienta utilizarea lor pe terenuri accidentate, in panta, la lucrari care necesita opriri si
intoarceri frecvente, mici gospodariri, etc.
3. productia de lapte - exist rase de la care se obin 11 litri de lapte pe zi
folosit in alimentatia manjilor, mai ales pana la intarcare ( 6 luni) [manjii au un ritm intens de crestere, la cca 6 zile isi dubleaza greutatea, iar la 6 luni ajung la aprox
50% din greutatea adultului; realizeaza sporuri de peste 800 g / zi]
folosit in alimentatia omului sub forma unei bauturi acidulate dietetice (fermentate) numita cums, care semnifica apa vie si poate trata tuberculoza,
afectiuni digestive, tetanosul, etc.
4. productia de carne - se consum n unele ri carnea de cal este dietetica, are gust placut pentru ca grasimea se topeste la o temperatura mai mica (35-370C )
comparativ cu grasimea din carnea altor specii
5. dejeciile, mpreun cu cele de la psri, se folosesc n ciupercrii.
6. pielea - industria incaltamintei, marochinariei; parul de protectie (coama, coada): arcusuri de vioara, pensule; sangele, oasele, copitele: fainuri proteice, cleiuri,
uleiuri speciale, gelatina; sangele se preteaza cel mai bine pentru prepararea serurilor imune si a preparatelor din serodiagnostic

Instituiile hipice
1. HERGHELIA: maxim 2 rase sau varieti
Seciile hergheliei = 4 :
- sectia de iepe mame si armasarii pepinieri
- sectia de tineret femel intre 6 luni si 2 ani
- sectia de tineret mascul intre 6 luni si 2 ani
- sectia de dresaj si de antrenament

Exemplu de herghelii :
herghelia de la Mangalia rasa araba
Herghelia Bonida, jud. Cluj - varietatea Furioso Nosth Star (iepe locale x armsari varietatea Furioso North Star)
Herghelia Izvin, jud. Timi - varietatea Nonius (iepe locale x armsari varietatea Nonius populaie asemntoare cu forma patern)
!!!!Varieti ale rasei pur snge englez:
- varietatea Nonius
- varietatea Furioso North Star
- varietatea Gidran
2. DEPOZITELE DE ARMSARI: acestea pot fi de sine statatoare sau pe langa herghelii . Rolul lor este de a caza armasarii din lunile septembrie pana in februarie .

3. STAIUNI DE MONT: sunt aprox 1100 de statiuni in Romania, iar rolul acestora este de a ameliora calul local sau calul autohton. Raza de actiune sau de
activitate este de 15 km (sunt montate iepele de pe o raza de 15 km). Aici activeaza armasarii din depozitele de armasari din martie pana in august inclusiv.

1
Sistematica Zoologic
Increngatura : Chordata
Clasa : Mammalia
Familia : Equideae
Subfamilia : Equinae
Genuri :
- Eqvus specia Eqvus cabalis
- Asinus Speciile: - As. Asinus (magar domestic)
- As. Africanus (magarul salbatic)
- Hemionus speciile: - H. Hemionus (hemionul)
- H. Coreager (hemionul din jurul marii caspice)
- Hypotigris specia H. Zebra ( zebra africana)
- Dolinotripers specia D. Greyi ( zebra de Greyi)

Asinus asinus
- hibrizi
- putere mare de traciune
- catrul: iap x mascul asin, asemntor cu forma matern
- bardoul: mascul asin x femel Hemionus
- zebroidul: iap x mascul Zebroid, rezisten la musca Tsetse

Asinul de Mari - fosta URSS

Asinul de Catalonia - Spania
Asinul de Pointeau

- spp enumerate mai sus: talia de 1,40 m

- n general talia la asini este de 1 m

2
 Clasificarea i descrierea raselor de cai

RASE UOARE RASE INTERMEDIARE RASE GRELE

pur snge arab trapasul american rasa ardeneza
pur snge englez trapasul Orlov rasa Pinzgau
varietatea Gidran trapasul romanesc Semigreul Romanesc
varietatea Furioso North Star rasa Culturala (Huul)
varietatea Nonius
rasa lipiana

Rase de agrement
Shetland
Falabella
Poneiul Romanesc

3
 Rase uoare:
Rasa pur snge Arab Rasa pur snge Englez Varietatea Gidran
-este cea mai veche ras de cai care s-a crescut timp de 13 secole n ras curata - s-a format in Anglia din rasa pur sange arab. - varietatea rasei pur snge
sau ras pur La baza formarii rasei au stat 3 armasari vestiti Englez, intemeietorul este
-datorit unui nceput de degenerare au nceput s se practice ncrucirile de : Darley arabian , Godolphiu Bart, Barley Turk. considerat armsarul
infuzie cu rase pur snge englez Darley arabian a dat un armasar Eclips folosit SYGLAVY GIDRAN la
-performanele rasei se datoreaz unei alimentaii corespunztoare i a unei timp de 17 ani de la care s-au obtinut 334 Herghelia de la MEZOHEGYES
gimnastici funcionale susinute descendenti directi, majoritatea cu din Ungaria
performante pe hipodrom. Datorita conditiilor - importul n Romnia s-a fcut
din Anglia, posibilitatii de hranire a rasei, rasa n 1920
pur sange englez se diferentiaza de pur sange - importana n al 2-lea RM,
arab nu doar prin talie ci si prin formatul purtnd denumirea de Calul
corporal lateral Cavaleriei
- talia ( inalimea la greban) : 1,45 m 1,53 m - talia 1,60 m, - talia: 1,58 m
- formatul corporal lateral : patrat - GC 600 kg - GC: 500 kg
- capul : proportional ca marime - formatul corporal lateral : nalt - formatul corporal lateral:
- profilul capului (linia frontonazala) : drept sau concav (cap de stiuca) - profilul capului este drept ptrat
- gatul : musculos, purtat oblic - gt: trunchi de piramid, musculatur - defecte: jarete apropiate
- grebanul : inalt cu baza larga dezvoltat - culori: roib (specific)
- spinarea si salele : lungi , musculoase, orizontale - grebn: nalt i lung
- crupa : lunga , larga la solduri dar si la ischii, de forma patrata, musculoasa - spinarea i alele: mai lungi
- pieptul : larg (condiioneaz corectitudinea membrelor anterioare) !!! de - culori: roib, murg i neagra
nedorit pieptul de capr i pieptul ngust -
- toracele : lung, mai putin larg si mai putin inalt
- la calul de vitez: coaste aplatizate, distanate, puin arcuite: torace profund
mai puin larg i mai puin adnc sau nalt
- la calul de traciune: coaste cilindrice, apropiate ntre ele, puternic arcuite,
inserate aproape perpendicular pe coloana vertebral: torace nalt, larg i mai
putin profund
- abdomen : putin dezvoltat ogresc
- culori frecvent intalnite : roib (rou), murg (rou+negru), sura (vnt)
Rasa se creste la Mangalia pe baza de linii : Dahoman, El Sbaa, Koheilan , Gazal, Herghelia Balc (Bihor) si Herghelia Cislau
Siglavy, Nedjari, Shagya. (Buzu)
Performante ale rasei : - viteza: 54 secunde/km - varieti: pintenogeli (zone
- la proba de rezistenta : 170 km pe zi albe pe membre),
- la proba de tractiune : de 7 X GC (greutatea corporala medie = 500 kg) brezadturi
- la proba de viteza : 1 km intr un min

4
Rase intermediare
Rasa Lipian
S-a format la herghelia de la Lipia din Istria de pe
teritoriul actual al Croatiei.
In formarea rasei s-a urmarit obtinerea unui cal
carosier usor cu exterior frumos si mers elegant.
Din toate rasele de cai aceasta rasa se distinge prin
eleganta mersului, adica un mers inalt cu flexarea
articulatiei genunchiului, capul purtat aproape
vertical, gatul in forma de lebada.
Dupa usurinta cu care retine sau memoreaza anumite
miscari sau exercitii, este considerata una dintre cele
mai inteligente rase de cai.
Este un cal docil , invata repede iar metoda de dresaj
folosita este metoda recompensei.
Incepand cu varsta de 7 ani culoarea sura sau vanata,
firele de par de culoare neagra sufera un proces de
depigmentare devenind culoarea alba.
- talia : 1,56 m
- greutatea medie : 550 kg
- capul : proportional ca marime
- profilul capului: drept, convex, uneori usor
concav
- gatul : lung sub forma de gat de lebada
- regiunile situate pe linia superioara a trunchiului
: orizontale
- crupa : lunga, larga la solduri dar si la ischii, de
forma patrata
- culori frecvente : sura , murga si roiba
- nu prezinta defecte de aplomb
Se creste la herghelia de la Smbta de Jos din
Fgra, cresterea se face pe baza de linii :
Conversano, Napolitano, Pluto, Favori, Maestozo,
Syglavy Capriola.
Varietatea Nonius
Este varietatea a rasei pur sange englez. Ea s-a
format la herghelia de la Mezohegyes. Datorita
dezvoltarii corporale mari precum si a defectelor de
conformatie destul de frecvente , selectia s-a facut
dupa puterea de tractiune.
Aceasta varietate se mai numeste si varietatea
folosita pt artilerie si avut o mare importanta in
primul razboi mondial.
talia : 1,60 m
greutate : 600 kg
capul : mare, putin expresiv, cu profilul drept sau
usor convex
gatul : lung si gros, musculos
formatul corporal lateral : dreptunghiular
toracele : larg, adanc si mai putin profund
culori intalnite : neagra, murga
- defecte frecvent intalnite : spata cu tendinta spre
verticalitate , copita plata, tendon greu detasabil,
temperament limfatic (mai lent n rspuns). Aceste
defecte se corecteaza practicand incrucisari de
infuzie si anume : iepele din varietatea Nonius sunt
montate cu armasari din rasa pur sange englez sau
rasa trapasul romanesc.
Aceasta varietate se creste la herghelia de la Izvin in
Timis.
Varietatea Furioso North Star
S-a format din 2 linii ale rasei pur sange englez :
linia furioso si linia north star. Cele 2 linii s-au format
datorita a 2 armasari valorosi, in cadrul lor s-au
practicat imperecheri inrudite iar pt a impiedica un
inceput de degenerare al acestor linii, ele s-au
imperecheat si s-au obtinut varietatea Furioso North
Star.
In formarea varietatii s-a urmarit obtinerea unui cal
pt tractiune usoara si pt calarie.
- talia : 1,57m
- greutatea medie : 500 kg
- culori frecvente : roiba, murga , neagra
- defecte ale rasei: chiia cu tendina spre
verticalitate - mersul n pens
Se creste la herghelia de la Bonida din judetul Cluj.
5
Trapasul American Trapasul Orlov Trapasul Romanesc
Este cea mai veche rasa din grupa cailor trapasi si a aparut ca o S-a format in fosta URSS in regiunea Hrenovo in S-a format la herghelia de la Rueu ; la
necesitate a transporturilor rapide pe distrante lungi . vederea folosirii acestei rase la tractiune si la formarea rasei au participat : trapasul
In formarea rasei au fost imperecheate iepele americane din calarie. american 80 %, trapasul orlov 15%,
populatiile de buiestrasi cu armasari din rasa araba sau armasari trapasul francez 3 % si alte rase 2%.
din rasa Norfolk, din Anglia. Se foloseste pt tractiune usoara si calarie si
Pe parcursul formarii rasei s-a facut o selectie severa pe hipodrom prezinta importanta pt ca a participat la
, hranirea a fost normata si s-au practicat si imperecheri inrudite formarea rasei semigreul romanesc ca
de tipul consangvinizarii moderate. forma materna .
In cadrul rasei distingem 3 tipuri : un tip usor caracterizat prin
viteza mare de deplasare, un tip mediu sau mijlociu caracterizat
printr-o rezistenta in timpul deplasarilor si un tip masiv care este
un bun ameliorator (insusirile valoroase le transmite
descendentilor mai repede decat celelalte 2 tipuri).
Aceasta rasa se foloseste pentru tractiune usoara si pentru calarie.
- talia : 1,60 m - talia : 1,61 1,62 m Dpdv morfologic se aseamana cu trapasul
- greutatea medie : 500 kg - greutatea : 550 kg american:
- culori intalnite : roiba si murga - gatul : poate fi rotat sau chiar in formal de - talia : 1, 57m
- defecte de aplomb: subiel dinainte (membrele sub abdomen), gat de labada. - greutatea medie : 500 kg
campat dinapoi (membrele in spate) - culori intalnite : ca si la cel american : roiba , - culori intalnite : roiba si murga
3 tipuri ale trapasului american: murga , sura - intalnim frecvent aceleasi defecte de
-tipul usor(caracterizat prin viteza mare de deplasare pe distante aplomb
scurte); - mai intalnim rasuciri ale membrelor
-tipul mijlociu(caracterizat prin viteza mica de deplasare dar catre interior sau catre exterior
rezistenta mare);
- tipul masiv(caracterizat printr-o viteza mai mica de deplasare dar
printr-o rezistenta mare).

A fost importat in Romania la herghelia de la Rueu si a participat A fost importat in Romania la herghelia de la S-a format la herghelia de la Rueu
la formarea trapasului romanesc. Rueu si a participat la formarea trapasului
romanesc.

6
 Rase grele
- d.p.d.v al originii provin din eqvus robustus care a trait in partea de nord-vest a Europei unde exista vegetatie in cantitate mai mare decat in alte regiuni
Caractere : masa musculara mare ( 650 -700 kg), schelet robust si productie piloasa abundenta (daca ne referim la parul de protectie si la parul de la extremitatile
membrelor).
-capul este mare in raport cu dezvoltarea corporala
-profilul capului este drept sau usor convex
-gatul scurt, musculos, purtat aproape orizontal
-grebanul este lung si sters sau mai putin inalt
-spinalele si salele sunt scurte
-musculatura situata pe linia superioara a trunchiului este dubla
-crupa are forma patrata, este musculoasa, iar dpdv al directiei este tesita
-productia piloasa(parul de protectie) si cea dinapoia buletului este dezvoltata
-culori frecvente: murga, piersicie, deresa(n+a+r)
In formarea raselor grele de cai s-au urmarit obtinerea unui cal pt tractiune grea , un cal cu o putere mare de tractiune folosit si la muncile agricole mai ales in zonele cu
relief accidentat acolo unde mijloacele mecanice nu pot patrunde.

Rasa ardeneza
- talia : 1,60 m
- greutatea : 700 kg
- capul : mare cu profilul drept
- gatul : scurt si musculos purtat oblic
- reginunile situate pe linia superioara
a trunchiului au musculatura foarte
dezvoltata uneori dubla
- toracele : adanc, larg si mai putin
lung datorita coastelor care sunt
cilindrice , apropiate intre ele ,
puternic arcuite, inserate aproape
perpendiculat pe coloana vertebrala
- culori frecvente : murga, roiba ,
deresa
A fost importata la herghelia de la Izvin,
iar ulterior la herghelia de la Rueu si
prezinta importanta deoarece
participat ca forma paterna la formarea
rasei semigreul romanesc.
Rasa Pinzgau
- talia : 1,68 m
- greutatea : 800 kg
In cadrul acestei rase exista Varietatea
Murana caracterizat printr-o talie ceva
mai mica 1,65m iar GC= 700 kg.
A fost importata prima data la herghelia
de la Izvin.
a iepe din varietatea Furioso North Star.
Semigreul Romanesc
Dpdv morfologic rasa se aseamana cu
forma paterna .
In cadrul rasei distingem 2 tipuri :
-un tip mai masiv cu talia 1, 56 m si
greutatea medie 560 kg
-un tip mai usor cu talia 1,50 m si
greutatea medie 510 kg.
S-a format simultat in 2 herghelii :
-in herghelia de la Rusetu in urma
imperecherii armasarilor din rasa
ardeneza cu iepe din rasa trapasul
romanesc
-in herghelia de la Bontida in urma
imperecherii armasarilor din rasa
ardeneza cu iepe din rasa lipitana si cu
La ora actuala semigreul romanesc se
creste la herghelia de la Rusetu si la
Beclean pe Somes .
Rasa Culturala (Huul -calul huan)
- talia 1, 40 m
- greutatea medie 400 kg.
- musculatura pectorala dezvoltata ,
situata pe linia superioara a
trunchiului uneori este dubla, la fel
ca si musculatura crupei si a fesei ;
- piept leonic, larg,
- membre scurte,
- profilul capului este variabil si
anume : mai frecvent poate fi drept
sau convex si uneori concav.
- culori frecvente: izabel si sarga.
In Romania : herghelia de la Lucina
Aceasta rasa participa si la formarea
unor metisi in urma imperecherii cu
femele de ponei importate.

7
Populatiile locale de cai
Populatii autohtone se transf.in populatii ameliorate, care sa semene din ce in ce mai mult cu forma paterna
In tara noastra exista mai multe populatii de cai locale sau autohtone suspuse unui proces permanent de ameliorare (un rol important il au armasarii din depozitele de
armasari, care sunt folositi la reproductie in cadrul statiunilor de monta).
In perspectiva se urmareste transformarea populatiilor autohtone in populatii ameliorate de cai , populatii care sa semene din ce in ce mai mult cu forma paterna.

Organizarea procesului de inmultire

Dpdv organizatoric activitatea de reproductie la cabaline se desfasoara:
- in unele herghelii tot timpul anului
- in alte herghelii doar 6 luni campania de reproductie ( monta +fatari).

In vederea bunei desfasurari a activitatii de reproductie se iau urm masuri:

1. se examineaza dpdv sanitar veterinar animalele adulte de ambele sexe, iar tineretul femel > varsta de 3 ani
2. se calculeaza nr de masculi care urmeaza sa activeze ca reproducatori in statiunile de monta -
3. masculii se deplaseaza in statiunile de monta cu aprox 3-4 saptamani inaintea campaniei de monta.

Varsta optima de introducere la reproducere a tineretului femel:

In vederea introducerii la reproductie tinem seama de 3 factori :
- instinctul genezic - apare la varsta de 6-9 luni
- maturitatea sexuala - se instaleaza in jurul varstei de 15 -18 luni ( 12 luni la armasari)
- maturitatea corporala G trebuie sa fie din greutatea de adult
Prima monta trebuie sa aiba loc atunci cand maturitatea sexuala coincide cu maturitatea corporala.

Varsta optima pentru prima monta:

-La rasele grele 2,5-3 ani
-La rasele intermediare/mijlocii 3-3,5 ani
-La rasele usoare 3.5-4 ani
Dintre cei 2 factori : greutatea si varsta, hotarator pt admiterea pt prima monta este factorul greutate.

Femelele adulte intra in calduri intre 6 si 12 zile dupa fatare. Durata caldurilor tine intre 2-9 zile. Femela in calduri este nelinistita, agitata, necheaza frecvent, prezinta
vulva tumefiata, iar la comisura inferioara este prezent mucusul de calduri, sare pe alte animale sau se lasa sarita si adopta pozitia campata. Deoarece uneori caldurile
sunt sterse este necesara depistarea caldurilor prin introducerea femelei la bara de incercare (impropriu denumita bara, este un paravan din scandura 2 m lungime);
iepele depistate in calduri sunt contentionate si li se fac spalari vaginale cu solutie de hipermanganat de potasiu 5 pt a diminua aciditatea secretiilor vaginale.

8
Exista 2 sisteme de reproducere : - natural (monta)
- artificial ( insamantare artificiala)

Monta - Imediat dupa depistarea caldurilor, iepele sunt insamantate, iar pentru a obtine o fecunditate ridicata (70-80 %) se repeta insamantarea de 2-3 ori, intr-un ciclu
de calduri, din 2 in 2 zile.

Gestatia dureaza in medie 330 zile. Pe parcursul gestatiei indiferent de anotimp , hrana administrata iepelor trebuie sa fie suficienta cantitativ si corespunzatoate dpdv
calitativ si sunt supuse la efort, cu exceptia ultimelor 2 luni de gestatie - de ex in sezonul de stabulatie se hranesc cu fan intre 6-8 kg/zi si nutret concentrat 6 kg, din
care 1 kg ovaz si 1 kg tarate de grau.

Fatarea (parturitia) este eutocica sau usoara. Ea dureaza intre 15 si 40 de minute. De cele mai multe ori iapa fata in picioare si odata cu manzul sunt eliminate si
invelitorile fetale purtand denumirea de fatre in sac
Dupa fatare se degaja caile respiratorii ale nou nacutului, se sterge corpul manzului(busumare) cu o panza de sac de preferabil. Cordonul ombilical, daca nu s-a rupt
voluntar, se sectioneaza la aprox 10 cm, se ligatureaza si se pensuleaza cu glicerina iodata.
Obligatoriu manjii consuma colostrul, care este indispensabil datorita proprietatilor acestuia : ii asigura manzului imunitate ; in primele ore de la fatare mucoasa
intestinala permite trecerea in circulatie a anticorpilor ; datorita continutului ridicat in substanta uscata este mai hranitor decat laptele obisnuit ; are rol laxativ
contribuind la eliminarea meconiului care se gaseste in portiunea terminala a tubului digestiv.

Hranirea iepelor se face cu furaje care sa stimuleze lactatia ( furaje lactogene). In hrana iepelor in lactatie se administreaza, in fct de rasa, intre 4-6 kg de fan, din care
25% de leguminoase iar amestecul de concentrate este format din tarate de grau 1kg, mazare 1 kg, si 5 kg ovaz.

Dpdv al compoz chimice laptele de iapa este form din: 11% su, 2% proteina, 6.5% lactoza, 0,3% cenusa
Daca moare mama se prepara 1 litru lapte de vaca unde se adauga 1/3 apa si 1 lingura de zahar.
Dpdv al productiei de lapte pe intreaga perioada de lactatie, o femela din rasa araba produce 1200 litri, iar o femela din rasa ardeneza produce 2400 de litri lapte.

Manjii
Primele 10 zile, manzul sta cu mama in locul amenajat pentru fatare.
Dupa fatare, in primele 3-4 zile, manjii sug foarte des, aproximativ de 70 de ori in 24 de ore.
In primele 3 saptamani de viata manjii consuma doar lapte.
In saptamana 4 consuma ovaz macinat 50-100g/cap. La 2 luni se administreaza mazare macinata. Catre varsta intarcarii se admin. ovaz zdrobit si se considera ca este apt
pt intarcare daca consuma 3kg ovaz + cantitati reduse de fan.
Sporurile de crestere medii ale manjilor sunt: la rasele usoare 800-1000 grame/zi; la rasele intermediare 1200/1300 grame/zi ; rasele grele 1500-1600 grame spor/zi.
In perioada de alaptare afectiunile nou nascutului sunt constipatiile si diareile sau enteritele.

La varsta de 6 luni se face intarcarea, cand trebuie sa aibe 50% din greutatea de adult, care se datoreaza consumului de lapte.
Odata cu intarcarea se fac masuratori corporale cum ar fi: -talia, greutatea vie; perimetrul toracelui; perimetrul fluierului
Odata cu intarcarea se face separarea pe sexe.

9
Manzul beneficiaza de miscare chiar dupa 3-4 zile dupa fatare. Indiferent de anotimp sunt scosi in aer liber cu exceptia zilelor cu viscol, ninsoare, ploi reci.
In perioada de alaptare manjii se busumeaza in scopul obisnuirii cu tesalatul , se examineaza furcuta pentru obisnuirea cu ridicatul piciorului.

Tineretul cabalin cu varsta intre 6 si 12 luni se creste separat pe sexe in stare libera iar hranirea se face cu fanuri din care : 2 kg fan de leguminoase , 4 kg fan de livada
si un amestec de concentrate in cantitati de 3-4 kg din care ovaz 60% , mazare 20 % si tarate de grau 20 %.

Folosirea rationala a cailor la efort

In pregatirea unui cal 2 etape sunt obligatorii, si anume dresajul si antrenamentul.
DRESAJUL presupune supunerea calului vointei omului tinand cont de posibilitatile lui fiziologice.
Etapele dresajului sunt:
o repetitia;
o ritmicitatea;
o continuitatea;
o progresivitatea.
ANTRENAMENTUL - in functie de aptitudini, durata diferita
- pentru mersul la trap: antrenamentul incepe la 1,5 ani si dureaza 3 luni (90 zile), iar la varsta de 2 ani se sustin probele cu public..
- pentru mersul la gallop: antrenamentul incepe la 1,5 ani, dar dureaza 7-8 luni, iar la varsta de 2 ani se sustin probele cu public.
- in cazul raselor grele: antrenamentul incepe la 2-3 ani , dureaza de la 3-4 luni - 8-10 luni. La inceput sunt supusi eforturilor usoare pe distante scurte, mai
departe creste greutatea tractata si distanta de deplasare, si in final cresc si mai mult greutatile tractate si distantele. (esalonat)

Capacitatea de efort a unui cal este diferita in functie de grupa de rase.

In cazul raselor grele din totalul energiei doar 30-35% este folosita ca lucru mecanic util iar diferenta o reprezinta energia de intretinere.

Rasele usoare au greutatea corporala mai mica ,prin urmare folosesc mai mult sau peste 35% pt efort.

Capacitatea de efort este influentata de 2 factori:

- INTRINSECI: greutatea vie, conformatia corporala si constitutia, starea de sanatate (factori care tin de animal)
- EXTRINSECI: starea vremii, starea drumului de parcurs, directia drumului de parcurs

Travaliul sau efortul este egal cu forta de tractiune inmultit cu distanta drumului de parcurs I = E S

Drumul de parcurs influenteaza nu numai prin marimea lui, ci si prin directia acestuia.
In cazul transporturilor pe drumuri in panta, efortul pe care il fac caii este foarte mare din urmatoarele considerente:
- pentru fiecare pas castigat, calul depune un efort suplimentar pt a mentine atelajul in pozitia respectiva si pentru inaintare.

10
Intretinerea si hranirea cailor de tractiune
In timpul unui an, un cal trebuie folosit la efort intre 260 si 300 zile cu exceptia iepelor gestante - sunt scutite de eforturi prea mari in ultimele 2 luni de gestatie.
Folosirea rationala a cailor la efort intr-o zi de lucru presupune alternarea perioadelor de efort cu cele de odihna si hranire astfel incat oboseala acumulata in timpul zilei
sa dispara noaptea si calul sa fie apt pt acelasi efort in ziua urmatoare.

HRANIREA - RATII ADMINISTRATE:

- glucide necesare contractiei musculare
- proteine pentru refacerea tesuturilor uzate
Ordinea: 3 tainuri:
1. o portie de fan
2. concentratele
3. a doua portie de fan
In amestecul de concentrate (ovaz, orz, etc) se adauga pe zi si pe cap, 40 g NaCl si 50g CaCO3.

Adaparea se recomanda a se administra la 1,5 ore de la adm concentratelor. Temperatura apei trebuie sa fie 130-140C, 20-40 litri de apa pe zi. In cazul in care se
administreaza apa imediat dupa incetarea efortului, pot sa apara congestii intestinale grave.

IGIENA CORPORALA SI INGRIJIREA

Se recomnda sa se faca zilnic , in afara adapostului si consta in tesalat si periat. Copitele se verifica zilnic si se intervine daca este nevoie.
Cutia de corn trebuie unsa cu veselina neutra pt prevenirea crapaturilor .

REGIM DE LUCRU 10 ore pe zi activitate, repartizate in 2 reprize:

- de la 4 dimineata la 9 (5 ore)
- odihna + hrana
- de la 15 la 20 (5 ore)
Dupa fiecare ora de lucru 15 minute pauza.
In cazul cailor folositi la transporturi pe distrante lungi ( 10-15 km) o pauza de 2-3 ore. In functie de viteza de deplasare, cu cativa km inainte de a ajunge la destinatie
se reduce viteza de deplasare, iar in momentul in care s-a ajuns la destinatie se acopera cu o patura si nu se adapa cel putin o ora. Se verifica si starea harnasamentelor.
Timpul de efort trebuie alternat a.i. oboseala acumulata sa dispara pe timpul noptii iar a 2-a zi, calul sa fie apt pentru acelasi efort.

In vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii la muncile agricole, se iau urmatoarele masuri: copite-potcovire, hamuri, starea atelajului (in prealabil cu 4-6 luni),
pentru caii in stare proasta se mbuntete ratia (cresterea cantitatii de concentrate a.i. sporul mediu realizat sa fie in medie de 500g/zi)

11
Intretinerea hranirea si folosirea armasarilor reproducatori (pepinieri)

1. Hranirea
2. Intretinerea si igiena corporala
3. Folosirea la monta

1. Hranirea : trebuie sa fie echilibrata atat dpdv cantitativ cat si dpdv calitativ. Scopul hranirii rationale este ca armasarul sa fie in permenenta in conditie de
reproductie , prin urmare sa nu favorizam nici ingrasarea si nici slabirea.
2. Igiena corporala este obligatorie si necesara, in afara adapostului. Pt intretinere : in compartimente individuale . Miscarea este obligatorie indiferent de anotimp
chiar si inainte de a fi folosit de monta.
3. Regimul de folosire la monta : pt armasarii adulti intre 7 si 15 ani , acestia se folosesc la 2 monte pe zi la interval de 8 10 ore intre ele si pauze o zi pe
saptamana ; iar cei pana la 7 ani sau peste 15 ani se folosesc la o monta pe zi si pauza o zi pe saptamana.
Volumul ejaculatului 50-150 cm3.

AMELIORAREA CABALINELOR

2 obiective:
I. Perfectionarea aptitudinilor raselor din herghelii prin cresterea in rasa pura sau in rasa curata si printr-o crestere a gradului de homozigotie.
II. Obtinerea unor populatii de cai ameliorate in functie de zona de relief din tara noastra

I. Activitatea de ameliorare din herghelii

Selectia: discriminare reproductiva neintamplatoare, dupa criterii feno si genotipice.

Selectia dupa criterii fenotipice:

- da rezultate bune datorita valorii ridicate a coef de heritabilitate pt principalele insusiri care influenteaza capacitatea de efort.
- selectia presupune ierarhizarea indivizilor in functie de dezvoltarea corporala, conformatia si constitutia, si capacitatea de efort
Pentru mersul la galop:
- probele se dau la 2,3 si 4 ani
- la 2 ani se sustin probe cu public pe distanta de 700-800 m si cu greutatea de 55 kg
- stabilirea celui mai valoros cal al generatiei se face la varsta de 3 ani pe distanta de 2400 m (Derby)
Pt mersul la trap:
- probele la 2,3,4 si 5 ani
- Derby-ul se face la 4 ani, atunci cand se considera ca animalul are un mers consolidat.
Pentru celelalte rase, selectia se face in functie de aptitudini:
- de exemplu, la Herghelia X se creste rasa Cutula si se sustin probe de port-samar si de tractiune
- la rasele grele de cai se sutin probe de tractiune pe diferite tipuri de durmuri pe distanta 18-20 km, luandu-se in considerare puterea de tractiune, viteza de
deplasare, si rezistenta.

12
Selectia dupa criterii genotipice:
1. dupa origine: importanta mare datorita valorilor ridicate ale coef de heritabilitate care determina sau influenteaza aparatul locomotor
2. dupa rude colaterale: creste certitudinea aprecierii atunci cand se cunosc date despre aceasta categorie de rude (surori, semi-surori, semi-frati, frati)
3. dupa descendenti (criteriu de baza care confirma valoarea unui animal): hotrte destinatia animalului apreciat si consta in viteza de transmitere a insusirilor
valoroase la descendenti. Aprecierea unui armasar se face dupa 15-20 produsi, iar aprecierea unei femele se face dupa 2 produsi.

MASCULI FEMELE
Record R
Elita E
I. (clasa intai) I.
II. (clasa a doua)

II. Populatiile:
populatii locale populatii ameliorate
- campie cal T - 1,60 m, GV 550 kg, tipul dolicomorf, munci agricole
- deal T 1,50 g, GV = 500 kg, tip mezomorf, transporturi si munci din zona
- munte T 1,40 m, GV = 400 kg, tip brevimorf, port-samar, tractiune

Metode de crestere
I. In rasa pura (parinti de aceeasi specie)
II. Prin incrucisari

II. Incrucisari:
1. de absorbtie
2. de infuzie (corectam anumite defecte prin imprerecheri)
3. formare de rase noi:
o stabilirea tipului dorit
o alegerea formelor parentale
o imperecherea formelor parentale
o alegerea descendentilor in functie de obiective
Ex : Calul de sport romanesc : s-a format ca o necesitate a unui tip de cal pt sportul hipic si anume pt calarie si pt sarituri peste obstacole. La formarea lui au participat 6 jumatati de sange
: calul arab , trapas, pur sange englez, calul de Plevna , angloarab, Furioso North Star.
Armasarii au avut talia medie de 1, 68 m iar iepele 1.61 m . Culori intalnite : roiba , murga , vanata , neagra , deresa. Performanta rasei : pt viteza si rezistenta este de 1 min si 10 secunde
pe 2400 m , cu greutatea purtata de 65-75 kg , mersul la galop. Procesul formarii rasei a inceput in 1962 si se creste la herghelia de la Jegalia din judetul Calarasi. Defecte : jarete
departate ( membre in O ) , chisita lunga si moale.
Alt exemplu : Semigreul de Bucovina ( la Lucina ) din : Hutul , Ardenez , Semigreu Romanesc.

13
 TEHNOLOGIA CRESTERII OVINELOR

Importanta cresterii ovinelor

1. carne
2. lana
3. lapte
4. pielicele ( rasa Karakul )
5. blanite (Romanov, Turcana, Tigaie)
6. produse secundare:
- inima, ficatul, pulmonii sunt folosite in industria alimentara
- intestinele (22-24m) sunt folosite ca membrane pentru mezeluri
- oasele se transforma in faina de oase, se extrag uleiuri fine, cleiuri, gelatina, etc
- sangele faina se sange, se extrage albumina
- seul se foloseste in industria alimentara si pentru fabricarea sapunului
- galandele - din stomacul mieilor se extrage cheagul
- pancreas se extrage insulina
- ovare se extrage foliculina
Sistematica zoologica
Increngatura Chordata
Clasa Mammalia
Subclasa Eutheria
Grupa Ungulata
Ordinul Artyodachyla
Subordinul Ruminantia
Familia Cavicomae
Subfamilia Ovinae, cu genurile : Genul Ovis
- Genul Hemitragus - Ovis mussimon ( muflon european din care provin rasele de oi cu coada scurta , mai putin sau sub 13
- Genul Amotragus vertebre coccigiene)
- Genul Pseudovis - Ovis orientalis ( muflon asiatic din care provin rasele de oi fara coarne)
- Genul Capra - Ovis vignei arkar ( din care provin rasele de oi cu coada lunga , mai mult de 13 vertebre coccigiene )
- Genul Ovis - Ovis vignei cycloceros ( din care provin rasele de oi cu lana groasa )
- Ovis amon ( din care provin rasele de oi cu coada si fesa grasa de tip Kurdiuk )
- Ovis montana ( sau oaia de munte )

14
Clasificarea raselor de oi
- exista peste 400 de rase clasificate pe baza urmatoarelor criterii:
1. dupa origine rase mufloniforme, arkarikorme si argaliforme
2. dupa particularitatile morfologice:
a) lungimea si aspectul cozii
- rase de oi cu coada: - lunga (mai mult de 13 vertebre coccigiene) majoritatea
- scurta (mai putin de 13 vertebre): Friza, Romanov
- lata (cu depozit de grasime la baza cozii): Karakul, Awassy
- si fesa grasa tip kurkink: Grissara, Edilbaev, Saradjinse
b) prezenta coarnelor
- cu coarne la ambele sexe: Turcana, Tigaie, Stogosa
- cu coarne doar la mascul: Merinos
- fara coarne la ambele sexe: Merinos precoce german, Friza, rase englezesti de carne
c) insusirile invelisului pilos
- cu lana: - fina: Merinos
- semifina: Tigaie, Bergamasca
- semigroasa: Stogosa, Carabosa romaneasca
- groasa: Turcana, Karakul, Awassy
- cu par: oaie de Somalia, Camerun, Red Masai
3. in functie de aptitudini productice
- rase cu lana fina, rase de carne, rase de pielicele, rase de lapte
- rase mixte: - lana-carne: Merinos Stavropol, Caucazian, de Palas
- carne-lana: Ile de France, Carriedale, Merinolandshaf
- lana-lapte-carne: Turcana alba, Tigaie, Stogosa
- pielicele-lapte-carne: Turcana neagra si brumarie
- prolificitate-blanuri-lana: Romanov
- prolificitatea-carne: Finish Candrace
- carne-grasime: Gissara, Edilbaev
4. dupa locul de formare:
- locale: Turcana, Merinos de Palas
- importate: Merinos australian, Friza, Awassy

15
Rase de oi specializate pentru productia de carne ( rase englezesti ).

In Anglia se cunosc aproximativ 35 de rase de oi din care majoritatea au ca principala productie carnea.
Rasele de oi de carne se impart in 2 grupe in functie de lungimea lanii :
1. Rase de oi cu lana lunga
2. Rase de oi cu lana scurta

1. Rasele de oi cu lana lunga : rasele care au lana cu lungimea mai mare de 10- 12 cm :
Rasa Lincoln Rasa Romney Marsh
o cea mai veche rasa de carne ( 1750 ), este cea mai raspandita rasa de oi si este importanta -lana de culoare alba
atat prin productia de carne cat si prin faptul ca a participat la formarea unor rase de carne -greutatea corporala a oilor : 75-80 kg
din alte tari. -greutatea corporala a berbecilor : 120 kg
- lana de culoare alba mieii la ingrasat intensiv, de la intarcare pana la
- greutatea corporala a oilor : 80 90 kg 12 luni realizeaza greutatea medie de 70 kg
- greutatea corporala a berbecilor : 140 kg -lungimea lanii 10 -12 cm
- tineretul ingrasat in sistemul intensiv realizeaza la varsta de 1 an greutatea de 90 de kg -finetea lanii 26 -28
- sporul mediu zilnic realizat este de 300 350 g -cantitatea de lana bruta : berbeci 7 kg , oi 5 kg
- cantitatea de lana : la berbeci 10 kg , la oi 7 kg Aceasta rasa a fost imporatata la noi in tara si a
- lungimea lanii 30 35 cm fost folosita la incrucisari industriale in vederea
- finetea lanii 37 45 imbunatatirii productiei de carne la rasa Tigae.
- randamentul la sacrificare intre 60 65 %
- carcasele sunt de calitate superioara
Aceasta rasa a fost importata la noi in tara cu scopul imbunatatirii productiei de carne la rasa
Turcana.

2. Rase de carne cu lana scurta , mai putin sau sub 10 12 cm :

Rasa Southdown Rasa Suffolk
o rasa veche de oi formata prin selectie , hranire abundenta si
consangvinizare moderata.
- lana este de culoare alba iar jarul pigmentat
- greutatea corporala a oilor 70 75 kg
- greutatea corporala a berbecilor 120 kg
- lungimea lanii 5-6 cm
- finetea lanii 25-26
- cantitatea de lana bruta la oaie 4 kg la berbeci 5 kg
Participa la incrucisarile trirasiale pt obtinerea carnii de oaie si datorita
prolificitatii care poata sa ajunga la 130 135 %.
- lana de culoare alba, iar jarul castaniu inchis
- greutatea la femele 75-80 kg , la berbeci 110 kg
- lungimea lanii 6-7 cm
- cantitatea de lana bruta 5kg la femele si 6kg la masculi
- finetea lanii 26 - 28
- randamentul la sacrificare 64-66 %
A fost importata la Rusetu in vederea imbunatatirii rasei de carne
Tigae.

16
Rase pentru productia de lana
cu lana: - fina: Merinos
- semifina: Tigaie, Bergamasca
- semigroasa: Stogosa, Carabosa romaneasca
- groasa: Turcana, Karakul, Awassy

Rase cu lana fina

Merinos de Palas
- provine din Arkar (specie salbatica) si s-a format prin incrucisarea unei
populatii heterogene de metisi (Tigaie, Turcana, Merinos Transilvanean) cu
rasele Merinos Rambouille, Merinos Stavropol, Merinos Caucazian, Merinos
precoce german, Merinos semiprecoce de Lentewitz cu selectie riguroasa
- este crescut mai ales in Dobrogea, precipitatii de pana la 500mm /an
- este o rasa mixta de lana-carne
- greutatea femelei 65 kg, greutatea masculului 90 kg
- tip morfologic mezomorf, constitutie robusta
- cap: dezvoltat proportional in raport cu corpul, profil semiconvex
- gat: reletiv scurt, gros, prezinta salba invelita in cravate (transversale); la
capul pieptului sort
- trunchi: lung, larg, adanc, musculatura corporala si jigourile bine
devzoltate
- torace: potrivit de lung, larg, adanc
- abdmone: cilindric
- membre: robuste, scurte
- fcl dreptunghiular
- lana fina (19-22 microni), deasa, uniforma, bine extinsa pe extremitati,
suvita prismatica cu lungimea de 8-9 cm
- cantitatea medie de lana: la femele 6-10 kg, la mascul 8-16 kg (daca lana
+ jar sunt albe 16 kg lana la femele si 24 kg lana la mascul )
- randamentul lanii la spalare = 36 %
- greutate miel la nastere = 5-6 kg; ingrasare intensiva cu SMZ de 280-290 g
si cu un consum specific de 4.2 5.3 UN/kg spor; randament la sacrificare
45-50%
- proloficitate medie 125- 128 %
- cantitatea medie de lapte 90-100 kg in 130 zile de lactatie
- a participat la formarea rasei Spanca si a unei populatii in curs de
ameliorare(Merinosul de munte)
Merinos Transilvanean
- provine din Arkar (specie salbatica) si s-a format prin incrucisari de
absorbtie realizate intre oi de Tigaie si Turcana si berbeci de Merinos
Negretti, Rambouille, Australian, Stavropol, pecoce german si selectie
riguroasa
- rezista la precipitatii intre 450 -700 mm/an
- greutatea femelei 45-50kg, greutatea mascului 60- 80kg
- tip morfologic mezomorf, constitutie robusta
- cap: dezvoltat proportional in raport cu corpul, profil semiconvex
- gat: reletiv scurt, gros, prezinta salba invelita in cravate (transversale); la
capul pieptului sort
- trunchi: lung, larg, adanc, musculatura corporala si jigourile bine
devzoltate
- torace: potrivit de lung, larg, adanc
- abdmone: cilindric
- membre: robuste, scurte
- fcl dreptunghiular
- cantitatea de lana medie: 5-7 kg la oi, 8-10 kg la berbeci
- lana este alba, fina (22-24 microni), deasa
- uniformitatea mai slaba, bine extinsa pe extremitati, suvita prismatica, cu
lungimea relativa de 7-9 cm
- randamentul lanii la spalare 34-42 %
- are aptitudini mai slabe in directia productiei de carne
- greutatea mielului la nastere este de 3,5 kg; in ingrasarea intensiva
realizeaza un SMZ de 160-180 g, cu un consum de 5.8-6.1 UN/kg spor
- randament de sacrificare de 45-50 %
- cantitatea de lapte: 70-90 kg lapte in 140 zile
- prolifictate 115 -120 %
- a participat la formarea rasei Spanca, a tipului local de merinos, la
ameliorarea obinelor din vestul tarii

17
Rase cu lana semifina
Tigaie
- nu se cunoaste locul si modul de formare, provine din Arkar (specie salbatica)
- crescuta in tara noastra de pe vremea dacilor, mai ales la deal cu regim de precipitatii intre 600 si 800 mm/an
- este rasa mixta lana-lapte-carne
- greutatea medie a femelelor 40 kg, greutatea medie a mascului 56 kg
- tip morfologic dolicomorf
- cap: alungit, cu profil semiconvex
- gat: potrivit de lung si gros
- trunchi: alungit, destul de larg si adanc, musculatura corporala dezvoltata mediu
- abdomen: relativ cilindric
- membre: lungi cu osatura rezistenta
- fcl- dreptunghiular
- mai multe culori: bucalaie (aptitudini bune si pentru carne), neagra (cu aptitudini bune si pentru lapte), alba (rar)
- in conditii mediocre de hranire produc: aprox 2 kg lana femele, 2.5 kg lana masculi, iar prin hranirea stimulativa femele 2.5 kg iar masculii 4.5 kg lana
- lana semifina, putin deasa, uniformitate mediocra, slab extinsa pe extremitati, suvita prismatica cu aspect de rau, cu lungime de 8-12 cm
- randamentul la spalare 50-55 %
- cantitatea de lapte 70-90 kg in 160-180 zile
- este crescuta si pentru carne; greutatea mielului la fatare 3-4 kg, SMZ 150- 170g si randament la sacrificare 48-50%
- a participat la formarea rasei Spanca, a merinosului local
- se urmareste imbunatatirea productiei de lana, lapte si carne

Rase cu lana groasa E! Enumerati diferente intre rase de oi cu lana groasa. (intrebare de examen)
Turcana (oaia barsana) Rasa Karakul !!! lana groasa si pielicele
- este cea mai veche rasa de la noi, crescuta mai ales la munte, rezistenta la un regim de precipitatii Mascul: 70kg Femela:60 kg
intre 900-1000 mm/ an Capul este acoperit cu jar
- rasa mixta lana-lapte-carne (varietatea alba si ratzca), pielicele-lapte-carne (varietatea neagra si Profilul capului este berbecat
brumarie) Urechi mari si purtate in joc
- greutatea femelei este de 38-40 kg, iar a masculului 55-65 kg Gat lung si subtire turtit lateral
- tip morfologic dolicomorf Linia superioara a trunchiului usor
- cap alungit cu profil drept ascendenta de la greban spre crupa.
- gat lung si subtire Coada groasa , varf in forma de S
- trunchi lung, putin larg si adanc Lana slab extinsa pe member
- musculatura slab dezvoltata Formatul corporal lateral trapezoidal, baza
- abdomen voluminos mare orientate posterior
- memnre inalte Forma suvitei este conica
- fcl dreptunghiular Lungimea fibrei de lana este de 15 cm
- prezinta mai multe culori: alba (mai ales in zona Fagaras, muntii Apuseni, cu aspecte bune pentru lana- Culori frecvente intalnite: neagra, brumarie,

18
lapte), neagra si brumarie ( nordul Moldovei aptitudini bune lapte-lana si pielicele), ratzca (pe cale de cafenie.
disparitie in Banat)
- cantitatea de lana 1,8 -2,3 kg pentru femele, 2,5 -3 kg pentru masculi
- lana groasa, rara, neuniforma, slab extinsa pe extremitati, suvita conica lunga de 12-35 cm
- randamentul la spalare 60-65 %
- lana formeaza un mot in frunte si o cararuie pe linia superioara a trunchiului
- cantitate de lapte este de 70-90 kg in 150-180 zile
- aptitudini slabe pentru carne
- greutatea mielului la nastere este de 2.5 -3 kg , SMZ de 140-150 g si randamentul la sacrificare este de
45-48 %
- pentru ameliorarea productiei de lana si carne se fac incrucisari de infuzie cu rasa Lincoln, iar pentru
lapte cu Friza

Rase mixte de lana-carne

Merinosul Caucazian Merinosul de Stavropol
Mascul: 80 kg Mascul:85 kg
Femela: 70kg Femela: 70 kg
Lana: mascul 7kg , femela 5 kg lana este de culoare alba Cantitatea de lana: mascul 8 kg , femela 6 kg lana este de culoare alba
Finetea: 24 de micron Finetea: 25 de micron
Randamentul: 38% Randamentul: 36%

Rasele mixte de carne lana

Raport : 60 % pt carne , 40% pt lana .
Rasa Coriedale Rasa Ile de France
o are insusiri apropiate de tipul de carne - greutatea femelelor 80 kg , berbeci 110 kg
- greutatea oilor 75 kg , a berbecilor 100 kg - cantitatea de lana la femele 5 kg , la masculi 6 kg
- cantitatea de lana la femele 4 kg , masculii 5kg - lungimea lanii 7 cm
- lungimea lanii 6 cm - finetea lanii 24 26
- finetea lanii 26-27 - randamentul la sacrificare 63%
- randamentul la sacrificare 65 %

19
Rase pentru productia de lapte
Rasa Friza Rasa Awassi
Capul acoperit cu jar , profilul capului berbecat , urechile mari si purtate lateral , gatul lung si subtire purtat oblic , Face parte din grupa raselor cu
coada acoperita cu jar si scurta, formatul corporal lateral trapezoidal cu baza mare orientata posterior , uger mare coada groasa, iar productia de
de forma globuloasa , se preteaza mulsului mecanic. lapte pe lactatie este de 300 L cu
- greutatea corporala a oilor : 65 kg , berbecilor 85 kg acelasi % de grasime.
- cantitatea de lana: oi 5kg , berbeci 7 kg
- lana de culoare alba
- productia de lapte in tara de origine ( Germania ) pe lactatie 400 L, cu recordul cunoscut de 1400 L, cu un
procent de grasime de 6 %

Rase pentru productia de pielicele

Rasa Karakul
Mascul: 70kg Femela:60 kg
Capul este acoperit cu jar, profilul capului este berbecat
Urechi mari si purtate in joc
Gat lung si subtire turtit lateral
Linia superioara a trunchiului usor ascendenta de la greban spre crupa.
Coada groasa , varf in forma de S
Lana slab extinsa pe membre
Formatul corporal lateral trapezoidal, baza mare orientata posterior
Forma suvitei este conica
Lungimea fibrei de lana este de 15 cm
Culori frecvent intalnite: neagra, brumarie, cafenie.

Rase prolifice:
Landras filandez:(culoare alba, prolificitatea 300%) .
Romanov: 250% prolificitate (rase pentru blanuri)
-se sacrifica pentru blanuri la varsta de 6-8 luni
-lana fumurie cu pete de culoare alba

Structura actuala si de perspectiva a raselor de ovine precum si zonarea acestora

Prezent Perspectiva Zonare

Turcana 42% 38% munte
Tigaie 20% 20% deal
Merinos 32% 38% campie (de Vest si Romana)
Karakul romanesc 5% 4% Nordul Moldovei

20
 SISTEME DE INGRASARE A OVINELOR

Se practica 3 sisteme:
- sistemul intensiv sau industrial
- sistemul semiintensiv
- sistemul extensiv sau gospodaresc
In cadrul ultimului sistem intra si reconditionarea ovinelor adulte reformate

Tehnologia ingrasarii mieilor in sistemul intensiv

Se refera la ingrasarea mieilor dupa intarcare pana la varsta de 6 luni .
Inaintea inceperii ingrasarii obligatorii:
-lotizarea (diferenta dintre greutatea corporala a mieilor dupa intarcare este max 1 kg)
-imbaierea antiscabicoasa.

Tehnologia ingrasarii mieilor

Ingrasarea intensiva a mieilor presupune modificari fata de cerintele fiziologice ale speciei , modificari care se datoreaza hranirii pe toata durata ingrasarii cu nutreturi
combinate .
Pentru ca acest tip de ingrasare sa inregistreze rezultate pozitive, 2 factori trebuie realizati :
- nutretul combinat trebuie sa fie echilibrat in toti principii nutritivi
- durata ingrasarii
Intretinerea mieilor se face in adaposturi tip sopron . Unitatea functionala o reprezinta compartimentul . Un compartiment are suprafata de 24 m2 in care se introduc 60
70 de miei .
Capacitatea unui complex este de 10 000 15 000 de capete.
Inaintea popularii 2 actiuni sunt obligatorii : imbaierea antiscabioasa si lotizarea .
Frontul de furajare este de 8 cm.
Administrarea hranei se face mecanic . In fiecare compartiment exista 2 adapatori. Mieii stau pe un gratar din sipci de lemn cu spatiile intre ele de 2 cm.
Evacuarea dejectiilor se face la depopulare.
Nutretul combinat administrat pana la greutatea de 30 kg are nivelul proteic de 16 % si nivelul energetic de 2980 kcal. De la 30 kg pana la livrare ( pana la 37 kg) scade
nivelul proteic la 12 %. Nutretul combinat contine in % de 30% granule de lucerna si se administreaza in plus cate 100 g de lucerna tocata pe cap si pe zi.
Dat fiind faptul ca mieii se hranesc cu nutreturi combinate , apare o afectiune - urolitiaza , de aceea preventiv nutretul combinat contine 1% clorura de sodiu. In cazul in
care apar cazuri de mortalitate cu acest diagnostic , creste procentul de NaCl la 3 chiar 4 %. Scopul este ca mieii sa consume apa in cantitate mare si sa elimine calculii
mici in formare.
Tot factor favorizant in aparitia urolitiazei o constiutie si apa de baut.

21
 TUNSUL OILOR

Intr-un an calendaristic oile adulte se tund o singura data , acest tuns purtand denumirea de tuns de baza. Exceptie face categoria tineret obtinut din fatari extrasezon si
la care atunci cand se efectueaza tunsul de baza lungimea suvitelor este de minim 4 cm si acesta se tunde , operatiunea purtand denumirea de miuire fara sa reprezinte
tuns de baza.
Ca perioada oile cu lana fina se tund in prima decada a lunii iunie , iar cele cu lana groasa in luna mai.
Indiferent de finetea lanii ordinea tunsului este urmatoarea: daca sunt oi cu lana groasa, fina, semifinal se incepe tunsul pentru oile cu lana groasa.
La oile cu lana fina mai intai se fac batalii (masculii castrati), oile sterpe, oile, berbecii pepinieri.
Tunsul: se amenajaza 3 compartimente din panouri din sipci de lemn comunicand intre ele, obligatoriu primul compartiment trebuie sa fie acoperit cu o copertina.
Tunsul este de 2 feluri: manual ( cu foarfeca) sau mecanic
-tunsul mecanic prezinta avantaje: creste productivitatea muncii cu 300%
-lana poate fi tunas aproape de piele, se castiga 150 de grame pentru fiecare oaie.
-se reduce efortul fizic al muncitorului.
Lana dupa tuns se sorteaza pe un gratar cu plasa, cea de pe coada si din jurul glandelor mamare cade prin plasa (calitate inferioara).

ORGANIZAREA PROCESULUI DE INMULTIRE LA OVINE

La rasele de ovine din Romania, activitatea de reprod. este sezoniera si este strans legata de durata zi-lumina, sau FOTOPERIODISM.
In mod normal, sezonul de monta incepe la sf. lunii sept-oct, insa poate fi modificat de om prin folosirea unor substante biostimulatoare.
Tineretul femel ovin intra la reproductie la 1,5 ani, atunci cand realizeaza 65% din greutatea de adult.
In cazul animalelor adulte, data fiind perioada mare de repaus sexual, se recomanda pentru ambele sexe o perioada de pregatire de aproximativ 30-40 zile.

Pregatirea berbecilor:
- hranire/alimentatie: pasuni de leguminoase (lucerna), si fan in cantitate de 1,5 kg/zi (daca pasunile sunt slabe) + 500-600 g concentrate/cap/zi + 1-2 litri lapte degresat
sau smantanit si 2 oua (pentru calitatea spermei)
Pregatirea oilor:
- 300 g concentrate pentru oile cu lana fina
- 17-18 zile
- pasuni de calitate
Monta:
1. libera: 1 berbec/25 oi (gospodarie)
2. in harem: 1 berbec/25-30 oi (ameliorare)
3. pe clase: berbecul este superior oilor (ameliorare)
4. dirijata: oile in calduri se introduc in boxe individuale, si li se repartizeaza un mascul fiecareia

22
Intensificarea reproductiei la ovine:
1. Transformarea oilor din animale policiclice sezoniere in animale policiclice tot timpul anului prin folosirea unor substante biostimulatoare
Substante hormonale: progesteron si serul gonadotrop de iapa gestanta (SGIG). Progesteronul blocheaza activitatea ovarului in stadiul respectiv, iar SG
are rolul de a declansa caldurile in masa si intotdeauna insotite de ovulatie.
Progesteron: injectabil IM, 1 ml timp de 14 zile; implanturi; bureti vaginali imbibati. In a 14-a zi se administreaza injectabil 1 ml SG
2. Introducerea tineretului femel de reproductie la varsta de un an
3. Cresterea prolificitatii prin diferite metode
Prolif. trebuie sa fie mare in 2 situatii: pentru carne (se monteaza oi de carne + berbeci rase prolifice Landrace finlandez si Romanov) si Karakul (SGIG
produce poliovulatia)
Gestatia:
- 150 zile
- ritm de crestere mai mare in ultimele 2 luni (4-5)
Parturiia/ftarea
- Prin dimunarea pierderilor mieilor se iau urmtoarele msuri organizatorice: pregtirea oilor, pregtirea saivanelor, pregtirea instrumentarului pentru
individualizare i instruirea ngrijitorilor.
- Pregtirea oilor: se tunde lna din jurul glandei mamare care poart denumirea de codin i se formeaz ca nite aglomerri de lan (ururi) iar miei le poate
confunda cu mameloanele.
- Pregtirea saivanelor: se amenajeaz pe pereii longitudinali boxe individuale pt ftare care vor fi scoase din uz pe parcurs ce miei cresc.
- Instruirea ngrijitorilor: trebuie s fie cte o persoan pregtit pentru a observa semnele prodomale ale oilor i pentru a le introduce n boxele individuale.
- Semnele prodromale sunt: glanda mamar este tumefiat, oaia se aeaz i se ridic mai des.
- n perioada colostral, oile rmn n boxele individuale (formate din panuri de lemn)

Tehnologia creterii mieilor n perioada de alptare

Perioada colostral este obligatorie pentru orice miel, indiferent de destinaia lui.
Perioada de alptare dureaz diferit n funcie de destinaia mieilor. Dup perioada colostral, miei se hrnesc cu lapte matern, iar hrnirea suplimenatar ncepe dup
15 zile n spaiile special amenajate (boxele individuale au fost ndeprtate, iar la captul saivanelor se formeaz un spaiu transversal doar pentru miei cu jgheaburi cu
ap, fn de calitate i jgheaburi cu concentate:ovz uruit 35% + porumb uruit 35% + orz uruit 10% + rot soia 10% + rot floarea soarelui 10%) /*de la 15 la 45 zile.
nrcarea
Rasele de carne se narc la 4 luni i jumtate la 20-30 kg grreutatea vie

1.Animalele de reproducie
Merinosul de Palas se narc la 105 zile, masculii la 25 kg, iar femelele la 24 kg greutate vie
Merinosul transilvnean se narc la 105 zile, masculii la 23kg iar femelele la 22kg greutate vie
Karakulul se narc la 75 zile, masculii la 21kg, iar femelele la 20kg greutate vie
urcana se narc la 75 zile, masculii la 18kg iar femelele la 17kg greutate vie

23
2.Animalele destinate ngrrii
Dup perioada colostral se practic nrcarea precoce i se administreaz un substituient format din lapte praf 70% + grsime din lapte 17% + glucoz 5% + drojdie de
bere 8% la care se adaug antibiotice cu spectru larg. Toate acestea se dizolv astfel: 1kg pulbere la 10 L ap la 50 grade Celsius astfel nct n final substituietul s
conin 5,3% grsime i 17,3% substan uscat.
Experienele au fost fcute ncepnd cu 1974 la Palas cu 2 variante: administrate la 37 grade celsius i la 3-4 grade celsius.
Dup acestea se ngra n sistem intensiv, n oproane.
3.nrcarea dup 30 zile
Dup perioada colostral se practic nrcarea precoce i se administreaz un substituient sub form solid: fin de orez 49% + lapte praf 7,5% + tre de gru 11% +
orz uruit 7% + altele (rot soia, floarea soarelui, soia etc.)
*uruit=mai puin celuloz

SISTEME DE EXPLOATARE A OVINELOR

Iarna/stabulaia
ntreinerea se face n saivane
Hrnirea se face cu 1,5-2 kg fn + 2kg siloz/rdcinoase + concentrate pentru echilibrarea raiei
Saivanele sunt dispuse sub forma literei U cu o curte interioar. Exist grtare sunt forma literei V pentru a putea intra doar capul oii pentru a se hrni. Mai exista
jgheaburi pt ap.
Nutreurile celulozice reprezint 70% din volumul raiei i 60% din valoarea ei.
Vara: Hrnirea se face cu mas verde 7-8 kg/zi
Sisteme de ntreinere sunt:
*pe pune (pe categorii fiziologice i sexe)
-oi mulgtoare sau ?
-tineret an precedent femel sau crlane
-tineret an curent femel
-berbecii i batalii(masculii castrai)
-oile sterpe
Dac punea este mai mare atunci se parceleaz iar apoi se revine pe aceeai poriune dup 20 zile cnd vegetaia are 8-10 cm.
Raia se echilibreaz cu concentrate.
*semistabulaie n ri cu puni reduse
-se administreaz o mas pe pune i o mas la saivan dat tot verde, adus din alt parte
*stabulaie n rile cu suprafee arabile reduse
-se administreaz doar mas verde (conver), n totalitate la saivan
Raia se echilibreaz cu concentrate.

24
 AMELIORAREA
Obiectivul ameliorrii
Pentru productia de lana se urmaresc obiectivele :
- cresterea cantitatii de lana bruta , cantitate care este influentata de lungimea suvitei si finetea ei
- cresterea precocitatii raselor de oi specializate pentru productia de lana si a celor mixte de lana-carne
- perfectionarea aptitudinilor productive a acestor rase prin cresterea in rasa pura sau rasa curata , crescand gradul de homozigotie iar in final cantitatea de lana
bruta si lana spalata
Pentru productia de carne :
- cresterea sporului mediu zilnic si reducerea consumului specific
- cresterea insusirilor organoleptice ale carcasei pentr-un continut redus de grasime
- obtinerea unui randament la sacrificare cu valori ridicate
- cresterea prolificitatii si a precocitatii
Pentru productia de lapte :
- cresterea cantitatii de lapte/ lactatie
- cresterea duratei lactatiei precum si a calititatii laptelui ( % de grasime si % de proteina )
- reducerea consumului specific pe litru de lapte
Pentru productia de pielicele :
- imbunatatirea calitatii pielicelelor : tipul buclelor , modelarea lor , luciul , gradul de inchidere , rezistenta si elasticitatea
- cresterea suprafetei pielicelelor precum si a suprafetei utile a acestora

Organizarea amelioararii ovinelor

Se face pe baza piramidei ameliorarii .
In varful piramidei ameliorarii se gasesc fermele de elita (crescatorii tata) , rolul lor este de a produce si de a difuza in treptele inferioare berbeci de mare valoare
genotipica si fenotipica.
In treapta a II a se gasesc ferme care se numesc crescatorii fiica , in acestea se folosesc la monta berbeci din treapta I dar si din prasila proprie.
In treapta a III a se gasesc ferme de inmultire care au rolul de a multiplica materialul de reproductie femel cu masculi din cele 2 trepte superioare dar si din prasila
proprie.
In treapta a IV a se gasesc fermele de productie in care se cresc rase specializate pentru productia de lana , carne , lapte , pielicele.

Producia/estimarea valorii de ameliorare dup mai multe surse de informare

Selecia dup origine i rude colaterale
Constituie un principiu i d rezultate bune datorit valorilor ridicate ale coeficientului de heritabilitate.
Producia de la carne pt sporul mediul zilnic h2=0,45
Producia de ln pentru cantitatea de ln h2=0,4
Pentru lungime h2=0,5 Pentru desime h2=0,6

25
Selecia dup performanele proprii
Se face la ftare, nrcare i la tunsul de baz.
La ftare aprecierea se face dup origine sau dup prini dup greutatea vie
La nrcare aprecirea se face dup greutatea corporal i dup consumul specific
La tunsul de baz aprecierea se face dup greutatea vie, dup consumul specific, dup conformaia constituiei i dup cantitatea de ln
Selecia dup descendeni
Un berbec canditat pepinier monteaz 50 oi din aceeai ras iar aprecierea se face dup producia de ln dup 20 fiice iar pt producia de carne dupa 10 fii (comparai
cu ali 20 fiice/ 10 fii de la ali berbeci) n final berbecii candidai pepinieri devin berbeci pepinier i pot fi indifereni sau neutri i amelioratori.

Metode de crestere folosite in ameliorarea ovinelor

In procesul de ameliorare se folosesc 2 metode de crestere :
1. Cresterea in rasa pura ( rasa curata )
2. Cresterea pe baza incrucisarilor :
a. Incrucisari de infuzie ( corectare ):
Merinos de Palas Merinos Transilvanean = / ( cu productie mai mare )
b. Incrucisari de absorbtie :
- tigaizarea : Tigae Turcana - merinozarea : Merinos Spanca
c. Incrucisari industriale :
- simple : Karakul Turcana
F1 : / pentru pielicele
- repetate : Karakul Turcana
F1 : - sacrificare pentru pielicele
- Karakul
F2 : / sacrificare pentru pielicele
d. Incrucisari trirasiale:
Tigae Suffolk
F1 : - ingrasa + sacrificare
- Merinolandshaf
F2 : / ingrasa + sacrificare
e. Incrucisari alternative :

26
 Tigae Merinolandshaf
F1 : - ingrasa + sacrificare
- Tigae
F2 : - ingrasa + sacrificare
- Merinolanshaf
F3 : - ingrasa + sacrificare
- pentru productia de lapte
In prezent se afla in curs de formare 3 populatii de ovine si anume :
Oaia de Brsa : in urma imperecherii Merinos Tigae , productia de lana la populatia existenta fiind de 4,5 kg
Tipul M : populatie in curs de formare in judetul Cluj din Merinos Transilvanean Turcana Sibiana , cantitatea de lana este de 3,5 4,5 kg
Populatia de Rusetu : oile din rasa Tigae cu berbecii din rasa Suffolk , iar in F 2 s-au folosit berbeci Lincoln , sporul mediu zilnic realizat 280 350 g

27
 TEHNOLOGIA CRETERII CAPRELOR

Importanta cresterii caprelor

1. Laptele de capr are importan mai mare pentru c:
*este singura specie de la care laptele se poate consuma n stare crud, deoarece bolile nu se transmit de la femel la om prin lapte
* nu are un miros specific
*moleculele de grsime din laptele de capr sunt fin emulsionate poate fi administrat n cantitate mare la un tain sau o mas produilor altor mamifere fr s existe
pericolul formrii coagulilor mari, greu atacabili de sucul gastric.
* dpdv al compozitiei chimice laptele de capra este apropiat cu cel de vaca : grasime 3,3 4,5 % , proteine 3,2 %.
2. Nu au mult carne pentru ca formaiunile de la capre sunt proieminente (coloana vertebral este tioas, fesele sunt scobite etc.)- capra nu este un animal n carne.
3. Mohairul : 2 rase specializate : rasa Casmir, rasa Pridon
4. Productia de lana : rasa Angora : femelele 3-5 kg , masculii 5-7 kg
5. Piei se folosesc pentru nclminte, obiecte de uz casnic etc.
6. Caprele valorific punile pentru c se hrnesc i cu frunze uscate.
7. Este un animal prolific pentru c are 2-3 iezi la ftare. Rezultate foarte bune au fost nregistrate n Elveia i Germania. Dpdv al tehnologiilor de cretere, Elveia i
Germania au trecut la creterea n stabulaie.

Originea raselor de capre

Rasele actuale de capre provin din 3 rase salbatice: Bezoar, Prisca si Falconeri.
o Din Bezoar provin rasele de capre din Orientul apropiat si din Africa .
o Din Prisca (Adametz) provin rase de capre din Europa.
o Din Falconeri provin rasele de capre din Asia.

Clasificarea si descrierea raselor de capre

Rase de capre se clasifica in 2 grupe dupa locul de formare :

1. Rase locale: Rasa Carpatina, Rasa alba de Banat

2. Rase importate: Rasa Saannen, Rasa Alba nobila germana, Rasa Haski, Rasa Mont dor, Rasa Gaski, Rasa Malteza productia de lapte
Rasa Angora, Rasa Kasmir, Rasa Pridon productia de lana / mohair

28
 Rasele locale
Rasa Carpatina Rasa alba de Banat
cea mai raspandida din tara noastra , rasa la care se constata o mare heterogenitate dpdv al s-a format in urma imperecherii caprelor locale cu tapi
exteriorului si mai ales al robei sau culorii dar si dpdv al insusirilor productive. Se creste la noi din rasa nobila germana , iar femele rezultate s-au
in tara indiferent de zona de relief. imperecheat cu masculi din rasa Saannen.
- greutatea corporala : femelelor 40 45 kg , masculilor 55 60 kg se creste in Banat , in Podisul Transilvaniei si in N
- culori : alba , neagra , vanata sau sura , roscata , baltata Moldovei.
- gatul este lung si subtire , turtit lateral productia de lapte 400 450 kg,
- grebanul inalt prolificitatea 120 125 %.
- spinarea taioasa
- crupa ingusta la ischii dar si la solduri , este tesita
- pieptul stramt
- torace ingust , cercuit
- ugerul dezvoltat
- musculatura trenului posterior este slab dezvoltata intalnim destul de frecvent fese scobite
- productia de lapte / lactatie 250 300 kg , cu un % de grasime de 3,5 4 %
- prolificitatea 115- 120 %

Rasele importate
Rase de capre specializate pentru productia de lapte : Rase de capre specializate pentru productia de lana / mohair :
Rasa Saannen : s-a format in cantonul Berna din Elvetia si este cea mai valoroasa Rasa Angora : -masculul are producia de mohair de 5-7kg
rasa de capre din lume pt productia de lapte. -femela are producia de mohair 3-5kg
- talia : masculi 90 cm si greutatea de 70 kg , femele 80 cm si greutatea de 65 kg !fineea mohairului este ca la rasa urcan
- culoarea alba, uniforma -mohairul de calitate se obine de la masculul de 1 an
- fara coarne -150 L/lacie
- crupa este larga la ischii -are i carne de calitate
- ugerul voluminos , forma globuloasa Rasa Kasmir : cantitatea de mohair auriu si argintiu este de 250
- productia de lapte medie 1000 kg / lactatie , cu + varianta rasei de 2000 kg 350 g
- prolificitatea 125% Rasa Pridon: cantitatea variaza in functie de varsta si sex : de la
Este importanta pentru productia de lapte dar si pentru ca a participat la 350 g pana la 1250 g.
formarea altor rase de capre din diverse tari.
Rasa Alba nobila germana : cu productia de lapte 800 1000 kg / lactatie.
Rasa Haski : productia de lapte 600 800 kg / lactatie
Rasa Mont dor : 700 kg /lactatie
Rasa Gaski : 800 900 kg / lactatie
Rasa Malteza : 700 800 kg / lactatie

29
 TEHNOLOGIA CRETERII PSRILOR

Importanta cresterii pasarilor

1. productia de oua
2. productia de carne
3. productia de ficat: de obicei de la gaste rasa Toulouse la care ficatul a ajuns la 1 kg este de fapt o boala
4. productia de puf - palmipede
5. productia de faina de pene
6. dejectiile

Clasificarea si descrierea raselor de pasari

RASE DE GAINI: in lume se cunosc aproximativ 500 de rase de gaini. Indiferent de rasa, provin din aceeasi forma salbatica: Gallus bankiwa.
In functie de productia principala, rasele de gaini se clasifica in:
1. Rase usoare (pentru producia de oua): Rasa Leghorn
2. Rase intermediare (mixte): Rhode Island (rasa mixta de oua-carne), Plymonth Rock (rasa mixta de carne-oua), Whyandotte, Sussex, Faverolles Somon.
3. Rase grele (de carne): Cornish, Brahma, Cochinchina, Langhsan.
4. Rase de ornament: Gaina de portelan, rasa Japoneza, Banttam pitic.
5. Rase combatante: combatanta englezeasca de tip vechi, de tip nou, combatanta malaeza, combatanta Aseel, Orlov.
6. Rase locale: Gat golas de Transilvania
7. Gainile comune

Rase uoare
Rasa Leghorn
Cea mai raspandita rasa pentru productia de oua, producand oua cu coaja alba sau nepigmentata:
- greutatea a gainii 1,8 2 kg, cocosului 2,2 2,5 kg
- culori ntlnite: alb, neagr, argintie
- formatiunile tegumentare de la nivelul capului sunt de culoare rosie cu exceptia urechiuselor care au forma ovoidala si sunt de culoare alba sidefie
- linia superioara a trunchiului cu coada formeaza un unghi obtuz
- formatul corporal lateral trapezoidal cu baza mare posterior
- varietati de culoare : alba, neagra, potarnichie (cele salbatice)
- ciocul si fluierele sunt de culoare galbena
- creasta simpla, dintata, purtata drept la cocos si pe o parte la gaina
- este o ras precoce: la 120 zile ncepe ouatul i la 180 zile procentul de ouat ajunge la 30%, iar psrile sunt trecute n categoria ginilor outoare(la turma
de baz)
- intr-un ciclu de ouat (77 saptamani), productia medie de oua este de 270, greutatea oului 70 g, realizeaza 1 kg masa ou cu un consum de 3,5 kg nutret
combinat

30
- % de fecunditate 92 %
- % de ecloziune 90 %
- instinctul de clocit 1- 4 %
Acesta rasa se creste sub forma de hibrizi : Albo si Safir

Rase mixte: sunt 2 categorii pentru ou-carne (rasele Rhode Island, Susses, Minorca, Wyandotte) i pentru carne-ou (rasa Plymonth Rock)
Rasa Rhode Island Rasa Plymonth Rock
Rasa mixta de oua-carne, a doua rasa ca raspandire dupa Leghorn Este o rasa mixta de carne-oua.
- culoarea rosie sau visinie - penajul poate fi de culoare alba si o alta
- formatiunile tegumentare de la nivelul capului rosii varietate este cea barata sau porumbaca
- creasta simpla, dintata, mijlocie ca marime (benzi alb cu negru)
- greutatea corporala : gaini 3 3,5 %kg, cocosi 3,5 4 kg - greutatea corporala : gaini 4 4,5 kg, cocosi
- ciocul si fluierele galbene 4,5 5 kg
- tineretul aviar incepe ouatul la 180 de zile si oua un procent de 30% la 210 zile - productia de oua : 196
- productia de oua pe perioada de ouat : 255 260 oua - coaja pigmentata
- greutatea oului 58 g - greutatea oului 60 g
- coaja pigmentata cafenie - realizeaza 1 kg masa ou cu un consum de 4,5
- realizeaza 1 kg de masa ou cu un consum de 3,5 4 kg nutret combinat kg nutret combinat
- % de fecunditate este de 85 % - instinctul de clocit 30 35 %
- % de ecloziune este de 80 % Se creste pentru productia de carne constituind
- instinctul de clocit 20 30 % forma materna a broilerului de gaina Robro -
Se creste sub forma de hibrizi, cel mai cunoscut fiind Roso femela.

Rase grele (de carne): rasele Cornish, Brahma, Cochinchina, Langhsan

Rasa Cornish
cea mai raspandita , cea mai valoroasa dpdv al insusirilor productive , se creste pentru productia de carne constituind forma paterna a broilerului de
gaina Robro (se cresc cu hibridul Robro - 2linii de Cornish ca form patern mperechiat cu 2 linii de Plymonth Rock ca form matern
Insusiri morfologice si productive :
- formatiunile tegumentare de la nivelul capului sunt de culoare rosie ,
- ciocul scurt , gros la baza
- creasta nuciforma
- trunchiul adanc
- aripile purtate usor departate de trunchi
- penele pot fi : albe varietatea cea mai raspandita si varietatea potarnichie ( gainii salbatice)
- pozitia corpului este usor oblica , o mosteneste de la unele rase combatante care au participat la formarea ei

31
 - este o rasa precoce in directia productiei de carne dar mai putin precoce in directia productiei de oua
- realizeaza 1 kg masa ou cu un consum de 4,5 4,8 kg nutret combinat
- productia de oua : 100
- greutatea oului : 60 65 g
- greutatea corporala : gaini 4,5 4,8 kg , cocosi 5 - 5,5 kg
- se preteaza sistemul intensiv de exploatare

Rase combatante: Combatanta englezeasca de tip vechi , de tip nou , Orlov, Combatanta malaeza , Combatanta de Aseel
Insusiri comune :
- psri nalte, pe picioare
- musculatura pectoral este dezvoltat
- gtul este lung i gros
- formaiunile tegumentare de la nivelul capului sunt roii i puin dezvoltate
- cioc scurt, gros la baz i puternic
- musculatura pulpelor foarte dezvolat
- sunt psri rustice adic puin pretenioase
- ofer carne de calitate superioar
- au colorit policrom
- aripile sunt purtate uor ndeprtate de trunchi
- trunchiul este ovoidal, purtat oblic
- producia de ou 80-90 buc
- greutatea oului : 60 g

Rase de ornament
Gaina de matase ( rasa japoneza ) Banttamul pitic Gaina de portelan Conchinchina pitica
greutatea medie 1 kg culoarea penelor neagra cu reflexe pene de culoare rosie si varietatea neagra
productia de oua 30 - 40 metalice prezinta un desen fluierele incaltate
instinctul de clocit foarte dezvoltat fluierele incaltate caracteristic : niste zone coada globuloasa
varietati de culoare : alba , neagra , galbena formatiunile tegumentare de la nivelul circulare de culoare alba creasta este simpla ,
prezinta mot capului rosii fluierele sunt incaltate dintata
pielea este de culoare albastra creasta este mare , simpla , dintata aripile sunt purtate cu
prezinta 5 degete din care 2 orientate posterior aripile purtate cu varful in jos varful in jos

32
Rasele locale
Rasa Gt gola de Transilvania
- penele lipsesc de pe gt i de pe treimea superioar a guii (n rasa pur)
- greutatea corporala : gaini 1,8 2,2 kg , cocosi 2,5 3 kg
- prezinta mai multe varietati de culoare : alba , neagra , rosie , galbena, barata
- productia de oua 150 - 160
- greutatea oului 50 g
- instinctul de clocit 45 - 50 %

RASE DE CURCI
Toate rasele de curci au la baza rasa Meleagris galopavo .

Dpdv al greutatii corporala se clasifica in

- rase grele : Bronzata ameliorata si Mammout

- rasele usoare : Alba de Olanda
- curcile comune

Bronzata ameliorata Mammout Alba de Olanda

- greutatea corporala : curcani 15 - 17 kg , curci 8 9 kg cu deosebirea ca : - penele albe
- capul si treimea superioara a gatului sunt lipsite de pene si sunt - din greutatea carcasei , pieptul - productia de oua 140
acoperite de un tesut erectil de culoare rosie violacee reprezinta 20 % - se creste pentru carne
- pe partea suprioara a ciocului , la baza lui este prezent un mot de - greutatea corporala a
formatiune tegumentara curcanilor 10 12 kg,
- deasupra gusii prezinta un smoc de pene paroase curcilor 6-7 kg
- masculii prezinta pinteni , pene de culoare neagra cu reflexe
metalice
- productia de oua in coditiile cresterii industriale este de 70
- tineretul ingrasat intensiv realizeaza la varsta de 12 saptamani
greutati de 3 3,5 kg
- rasa se creste pentru productia de carne constituind forma
paterna a broilerului de curca

33
RASE DE RATE Formate din Anas plathyrincha si Cairinia moscata.
Clasificare :
1. Rase grele :
Pekin : culoare alba uniforma , corpul purtat oblic , greutatea corporala a ratelor 2,5 3 kg , masculilor 3,5kg ; productia de oua 150 , coaja oului alba sau verzuie.
Rouen : culoare policroma
Leseasca : prezinta masca rosie , corpul purtat orizontal , produce oua cu coaja alba , in numar de 30 - 40 , clocesc foarte bine , culoarea penelor : alba , neagra sau
baltata ; durata medie de incubatie 33 zile.
2. Rase usoare :
Campbell : culoare cachi , greutatea corporala a ratelor pana la 2,5 kg , ratoi 2,8 kg ; productie de oua 260 270 cu recordul de 375 ;
Alergatoare indiana : greutatea ratelor 1,8 2,2 kg , ratoi 2,2 2,5 kg ; corpul este purtat aproape vertical , culoarea alba uniforma , maronie sau baltata; productia de
oua 160 170 .

RASE DE GASTE Provin din 3 forma salbatice : Anser cynereus , Cygnoptis cygnoides si Aelopex aegyptyus.
- Rase de gaste grele : Toulouse si Enden
Rasa Toulouse Rasa Enden
cea mai raspandita si cunoscuta rasa grea: -pene de culoare alba
- ciucul si fluierele de culoare portocalie -greutatile corporale cu
- pe partea inferioara a ciocului prezinta traista aproximativ 1 kg mai
- pe partea ventrala prezinta un depozit de grasime numit fanon si poate fi simplu sau dublu mici
- culoarea penelor cenusie -pozitia corpului usor
- corpul purtat orizontal oblica
- greutatea corporala a gascanilor pana la 14 kg, a gastelor pana la 10 kg -dupa perioada de
- productia de oua in primul an de ouat 20 25 demaraj bobocii
- in al doile an 40 - 50 valorifica bine pasune
- greutatea oului 180 220 g
- procentul de fecunditate redus 50 55%
- tineretul se ingrasa pentru carne si grasime prin indopare cu porumb fiert administrat la temperatura corporala
incepand de la 500 de g/ zi pana la 1500 g / zi , ficatul obtinut poate sa ajunga la 1 kg
- Rasele de gaste usoare :
Chinezeasca sau carunculata : pe partea superioara a ciocului , la baza lui, este prezenta o formatiune cornoasa caruncul.
- greutatea corporala a gascanilor 5-7 kg , gaste 4-5 kg
- productia de oua 60 70
Rasa Frizata danubiana : rustica , cloceste de 2 ori pe an .
- Gastele comune : varietati de culori , greutati etc.

34
 Productia de oua
Factorii care influenteaza productia de oua se impart in 2 grupe :
1. Factori care influenteaza in mod direct
2. Factori care influenteaza in mod indirect

1. Factorii care influenteaza in mod direct :

a. Durata primului sezon de ouat
b. Varsta depunerii primului ou : la rasa Leghorn 150 de zile , 180 de zile la Rhode Island
c. Naparlirea : in timp ce gainile naparlesc , nu oua . Naparlirea poate sa dureze intre 4 12 saptamani.
d. Intensitatea ouatului
e. Pauza de iarna a ouatului
f. Instinctul de clocire
2. Factorii care influenteaza in mod indirect:
a. Greutatea corporala
b. Greutatea oului
c. Puterea de valorificare a hranei

Organizarea procesului de inmultire la pasari

In reproductia pasarilor se urmaresc obiectivele :

- obtinerea oualor cu calitati incubabile de la pasari sanatoase indemne de boli parazitare si boli infectioase
- alegerea oualor pentru incubat
- cunoasterea cerintelor embrionului fata de factorii fizici ai incubatiei ( procesele fiziologice embrionare )
- cunoasterea valorilor normale ale factorilor fizici ai incubatiei precum si a utilajelor folosite in incubatia artificiala precum si a parametrilor functionali ai
acestora
- urmarirea procesului de ecloziune precum si sortarea , ambalarea si transportul puilor cu masinile izoterme de la statia de incubatie la fermele de crestere
Factorii care influenteaza calitatea oului de incubat :
Se impart in :
1. Factorii care influenteaza calitatea oului de incubat inainte de producerea lui :
a. formarea lotului de reproductie
b. sistemul de imperechere
c. varsta pasarilor
d. sistemul de intretinere si de hranire
La gaini loturile de reproductie se formeaza cu 4 6 saptamani inaintea recoltarii oualor. La celelalte specii masculii se cresc impreuna cu femelele.
In ceea ce priveste raportul de sexe : la gaini in cazul raselor usoare , unui mascul i se repartizeaza 12 femele , intermediare sau mixte 8-10 iar in cazul raselor grele 6 -8

35
Sistemul de imperechere se practica in cazul obtinerii hibrizilor pentru oua si pentru carne imperecherii strans inrudite care inseamna mama fiu , tata-fiica , frate sora,
timp de 4 generatii.
In primul an de ouat se realizeaza valorile cele mai ridicate a indicilor de reproductie dupa care scad. Ca moment al anului , incepand din martie pana catre luna august
sperma masculilor este de calitate superioara.
Sisteme de intretinere si de hranire : hrana influienteaza mult compozitia oului , cresterea se face la sol , iar densitatea este mai mica cu 10 15 % fata de exploatarea
pentru oua consum.
2. Factorii care influenteaza calitatea oului de incubat dupa producerea lui :
a. Recoltarea
b. Depozitarea
c. Transportul
d. Vechimea
Recoltarea : recoltarea se face de 2-3 ori / zi .
Depozitarea : in camere cu temperatura constanta.
Transportul : cu masini izoterme .
Vechimea : la gaina vechimea de 3-4 zile , palmipede 7 zile maxim, la curci vechimea de 4-5 zile.
Alegerea oualor pentru incubatie
Presupune 2 examene :
1. Examenul exteriorului : cu ochiul liber se examineaza forma , marimea, aspectul si neregularitatile cojii. Camera de aer trebuie sa fie la capatul rotunjit al oului.
In momentul depunerii oului , camera de aer are diametrul de 15 mm . Sunt eliminate ouale cu ambele varfuri rotunjite , ambele ascutite, ouale turtite, ouale
duble , ouale cu depuneri de calciu , ouale cu urme de sange. Se apreciaza forma oului atunci cand raportul celor 2 diametre are valoarea de 1,25 1,35.
2. Examenul ovoscopic : se face cu o sursa de lumina puternica , intr-o camera intunecoasa. Se foloseste fie ovoscopul fie masa ovoscopica ( incubatoare de tip
camera ).
Eliminate : ouale cu fisuri fine ale cojii, cele cu pete intunecate , cele cu pete luminoase.

Procesele fiziologice embrionare sunt:

1. Procesele circulatorii : in primele 24 de ore de incubatie apar elemente figurate ale sangelui iar dupa 30 de ore incepe sa pulseze cordul . Circulatia embrionara este
de 3 feluri :
A. Circulatia sangvina embrionara care vehiculeaza substante din circulatia vitelina la embrion
B. Circulatia vitelina care transporta substantele nutritive de la vitelus la embrion
C. Circulatia alantoidiana care asigura nutritia embrionului pana la ecloziune si are rol si in respiratia aeroba.
2. Procesele respiratorii : respiratia embrionara este de 2 feluri :
A. Respiratia anaeroba : are loc in prima parte a incubatiei , atunci cand necesarul de O2 al embrionului este redus si acesta se obtine in urma proceselor de
glicoliza a zaharurilor simple din galbenus.

36
 B. Respiratia aeroba : se realizeaza incepand cu a 7 a zi de incubatie si necesarul de O 2 se asigura prin intermediul camerei de aer si prin porii cojii. Pe masura
ce embrionul se dezvolta , creste si necesarul acestuia fata de O 2 , camera de aer se mareste si are tendinta de a cobor catre varful ascutit al oului.
In a 18 zi de incubatie , datorita hipoxiei , embrionul loveste coaja in mod repetat , o perforeaza si din acest moment intra in functiune respiratia pulmonara.
3. Procesele de nutritie : in primele 7 zile de incubatie , fractiunea lichida a albusului traverseaza membrana vitelina in zona subembrionara avand rol de sursa de apa si
strat de protectie .
La sfarsitul saptamanii , a ramas neconsumat doar 19 % din albus si 60% din galbenus.
Incapand cu a 7 a zi de incubatie embrionul se hraneste si prin intermediul intestinului iar dupa 11 zile de incubatie a ramas neconsumat doar 30 % din galbenus.
Incepand cu a 12 a zi de incubatie , sursa de hrana pentru embrion o reprezinta o cantitate redusa de albus prin canalul seroamniotic si ce a mai ramas din vitelus.

Incubatia : poate fi naturala ( clocit ) sau artificiala.

Procesul de segmentare incepe inca din corpul pasarii , acesta inceteaza odata cu expulzarea lui in exterior , ramane intr-un stadiu de diapauza , dupa care procesul se
reia atunci cand factorii fizici au valorile parametrilor normali.
Factorii fizici sunt : temperatura , umiditatea , ventilatia , intoarcerea oualor.
Temperatura : se realizeaza diferit in functie de incubator . In cazul incubatoarelor de volum ( 5000 de oua ) , temperatura se realizeaza cu ajutorul unei
rezistente electrice montate pe usa sau pe partea frontala. La alte tipuri de incubatoare , de tip camera , temperatura se realizeaza pe principiul aerotermei.
Indiferent de tipul de incubator temperatura : la gaini trebuie sa fie in prima saptamana 37,8 0C , in a doua saptamana 37,5 0C , in a treia saptamana 36,9 0C.
S-a constatat ca in functie de varsta embrionului , acesta pentru perioade scurte de timp poate suporta si temperaturi mai ridicate . Dupa prima saptamana de incubatie
poate suporta 42 42,50C , in ultima saptamana 43 450C ( temperatura oului ).
Umiditatea : se asigura in incubatoarele de volum prin prezenta unor tavi de apa sub sertarele de oua iar la cele de tip camera se asigura prin pulverizare.
Cand umiditatea este prea mare , este ingreunat procesul de hranire al embrionului iar procesul de ecloziune este prelungit.
Cand umiditatea este prea mica , este ingreunat procesul de hranire datorita evaporarii apei in exces , este grabit procesul de ecloziune iar puii obtinuti se dezvolta greu.
Limitele umiditatii : 56 66 % .
Ventilatia : se refera la continutul aerului din incubator in CO 2. Fata de aerul atmosferic , CO 2 din incubator trebuie sa fie in procent de 0,3%. Este considerat
peste limitele normale atunci cand se incadreaza in 0,4 0,6 %. CO2 este implicat in metabolismul proteinelor si in metabolismul calciului.
CO2 impreuna cu umiditatea actioneaza asupra carbonatului de calciu din coaja si il transforma in bicarbonat si astfel poate fi mobilizat si folosit de embrion in
dezvoltarea scheletului.

Controlul biologic al incubatiei = miraj.

Controlul biologic are ca scop urmarirea proceselor fiziologice dar si fiziopatologice in dezvoltarea embrionara pe parcursul duratei incubatiei. Se face la intervale
inegale de timp , in functie de specie si are ca scop eliminarea oualor limpezi sau infecunde precum si a celor cu embrioni morti in diferite stadii de dezvoltare a
acestora.
Acest control se efectueaza in cazul incubatoarelor de volum cu ovoscopul iar in cazul celor de tip camera se efectueaza cu ajutorul mesei ovoscopice.

37
 La galinacee primul control se efectueaza in a 6 a zi de incubatie si sunt eliminate urmatoarele categorii de oua : ouale limpezi sau nefecundate , ouale cu
embrioni morti ( prezinta un inel de culoare inchisa ) , ouale cu fisuri fine ale cojii .
Al doilea control se efectueaza in a 18 zi de incubatie , moment care coincide cu transferul oualor din incubator in eclozionator. Se elimina ouale cu embrioni morti .
Al treilea miraj suplimentar se efectueaza in a 14 zi numai in situatii experimentale in care se urmareste gradul de dezvoltare al alantoidei , dezvoltarea sistemului
circulator , anastomoza vaselor de sange la varful ascutit al oualor.

Modificari anatomopatologice in dezvoltarea embrionara si cauzele care le determina

In dezvoltarea embrionara poate avea loc mortalitatea intr-un procent mai mare sau mai mic datorita unor cauze cum ar fi : de ordin nutritional sau chiar
determinate de factori ai incubatiei.
In hiperproteinemie : continutul oului este ridicat in substanta uscata , embrionul moare in a 11 zi de incubatie cu urmatoarele semne patognomonice (
caracteristice ) : articulatii ingrosate , fluiere prea scurte , maxilarul inferior incomplet dezvoltat , guta viscerala cu depozite gutoase.
In hipovitaminoza D : embrionul moare in a 14 zi de incubatie, ca semne patognomonice : degenerescenta grasa a ficatului , procentul de ecloziune este scazut
iar puii eclozionati sunt debili.
In hipovitaminoza A : embrionul moarte in a 14 zi de incubatie , cu semnele : hipertrofie renala , edem al pleoapelor , puii eclozionati se dezvolta greu.

Productia de carne

Factorii care influenteaza productia de carne se impart in 2 grupe :

1. Factori care influenteaza in mod direct
2. Factori care influenteaza in mod indirect

1. Factorii care influenteaza in mod direct:

A. Greutatea corporala : h2 = 0,5 0,7
B. Puterea de valorificare a hranei asociata cu intensitatea de crestere si viteza de imbracare cu penaj la varsta de 35 40 zile ( h2 = 0,3 0,4 )
C. Randamentul la sacrificare care este asociat pozitiv cu : anumite dimensiuni ale pieptului , perimetrul copanelor . Randamentul la pasari 72-75 %.
2. Factorii care influenteaza in mod indirect:
A. Numarul de oua
B. Procentul de fecunditate
C. Procentul de ecloziune

38
 SISTEME DE CRESTERE
Sistemul extensiv particular (gospodaresc).
Sistemul semiintensiv - hale cu ferestre, erau prevazute in exterior cu un padoc .
Sistemul intensiv (industrial) presupune cresterea de la populare pana la livrare in hale oarbe sau fara ferestre.

Tehnologii de exploatare a pasarilor in sistemul intensiv

Factorii de microclimat in cresterea intensiva a pasarilor

Temperatura, umiditatea , ventilatia, lumina.
Temperatura : se realizeaza diferit in functie de specie si in functie de varsta. Puii si bobocii dupa ecloziune sunt homeotermi , prin urmare adaposturile trebuie
incalzite , sistemul de aparare fata de factorul temperatura se dezvolta pe masura ce cresc adica paralel cu dezvoltarea sistemului nervos. Sursa de caldura pentru
aceasta categorie cel mai frecvent reprezentata de eleveuza formata dintr-o rezistenta electrica .
In cazul pasarilor adulte halele nu se incalzesc , temperatura de confort se realizeaza se realizeaza prin caldura biologica.
Temperatura de confort la gainile ouatoare este de 13 0C iar la palmipede este de 5-60C.
Atunci cand temperatura este prea mare scade productia de oua datorita scaderii poftei de mancare. Cand temperatura este prea scazuta consumul de furaje este mare
si pretul de productie pe ou este mai mare.
Umiditatea : acest factor este implicat in productiile pasarilor iar pe de alta parte in mentinerea sanatatii acestora. In functi de specie si varsta variaza intre 45
si 70 % .
In cazul in care este prea ridicata si temperatura ridicata , este franata cedarea apei de catre organism si scad productiile .
Cand temperatura este ridicata dar umiditatea scazuta , in situatia in care pasarile sunt intretinute pe asternut permanent , apar afectiuni respiratorii datorita prafului si
poate sa apara si canibalism.
Ventilatia : se realizeaza mecanic . In sezonul de iarna ca necesar pentru 1 kg greutate vie este nevoie de un volum de aer cuprins intre 4 4,5 m3 / ora. In
sezonul de vara 6,75-8,5 m3/ ora/ kg greutate vie.
In sezonul rece volumul de aer din hala se schimba de 6 - 7 ori/ora , iar in sezonul cald de 25-30 de ori / ora. In sezonul de vara termoreglarea chimica se refera la
eliminarea in exterior a aerului din hala cald si umed.
Lumina : artificiala , durata zilei lumina nemaifiind influientata de durata zilei naturala. Programul de lumina este diferit in functie de specie si in functie de
varsta.
La puii de carne ( broiler ) durata zilei lumina este de 23 de ore pe toata durata cresterii .
La gainile ouatoare factorul lumina este responsabil de secretia hormonala a hormonului FSH si RH. Factorul lumina actioneaza asupra celulor bazofile din anterohipofiza
fiind responsabile de declansarea si de producerea oualor.
Programul de lumina maxim la gainile ouatoare este de 16 17 ore.
In cazul tineretului aviar de inlocuire programul de lumina este urmatorul : in primele 4 saptamani - 20 de ore , de la 4 saptamani pana la 18 saptamani - 8 ore iar peste
18 saptamani creste durata zilei lumina cu 15 20 de minute/ saptamana pana cand ajungem la durata maxima de 16 17 ore.

39
Tehnologia cresterii tineretului aviar de inlocuire
Aceasta tehnologie are 2 variante : la sol si in baterie .
La sol : pregatirea halelor : dupa curatirea mecanica obligatoriu se fac 3 dezinfectii : cu solutie de soda caustica , cu lapte de var cald , cu vapori de formol. Se pune
asternutul permanent ( o substanta hidroscopica paie de cereale tocate , coji de floarea soarelui , talas , rumegus ) , grosimea initiala 10 cm , inaintea de a treia
dezinfectie.
In interiorul fiecarui compartiment se amenajeaza un tarc din PFL , de forma circulara , imediat sub eleveuza. In interiorul tarcului se pune o hartie de sac unde exista
adapatori si nutreturi combinate. Tarcurile sunt utile primele 4-5 zile de viata dupa care se desfac.
Hrana : nutret combinat administrat sub forma uscate cu ajutorul transportorului cu noduri. Ratia se administreaza o singura data pe zi si la aceeasi ora , marimea
frontului de furajare este de 10 cm astfel incat pasarile sa aiba acces simultan la hrana pentru a obtine loturi cat mai omogene dpdv al dezvoltarii corporale astfel incat
la varsta depunerii primului ou maturitatea corporala sa se suprapuna cu maturitatea sexuala.
Programul de lumina se realizeaza artificial si este de 8 ore pe toata durata cresterii , apa si asigura cu ajutorul adapatorilor prin picurare iar evacuarea dejectiilor se
face la depopulare.
Nutretul combinat are nivelul proteic de 15 16 % iar nivelul energetic 2860 kcal.
In cazul raselor grele se recomanda o zi post pe saptamana.
In baterii : pe diferite nivele ( 3- 4 ).
Cel mai frecvent se utilizeaza ca sursa de caldura aerotermna
Se populeaza cu pui de o zi numai nivelul superior. In interiorul bateriilor de la nivelul superior se pune un covoraj din material plastic ( primele 4-5 zile ). Pe el se pun
nutreturi combinate iar adapatorile sunt cu pastila. Evacuarea dejectiilor : de 2 ori pe zi , la inceputul si la incheierea programului.

Tehnologia cresterii gainilor ouatoare pentru oua consum

Pe asternut permanent : tineretul aviar de inlocuire se transfera la varsta de 18 saptamani in halele de gaini adulte unde principalele operatiuni tehnologice se
efectueaza astfel : hrana o constituie nutretul combinat care se administreaza sub forma uscata cu transportorul cu noduri , apa se asigura cu adapatorile prin picurare ,
evacuarea dejectiilor la sfarsitul perioadei de exploatare care dureaza 59 de saptamani iar factorii de microclimat se asigura astfel : temperatura temperatura
corporala , ventilatia ca la tineretul aviar de inlocuire , lumina 16 17 ore , umiditatea ca la tineretul aviar de inlocuire.
Recoltarea oualor se face manual.
In baterii : astazi U. E . nu mai permite aceasta metoda de crestere. Recoltarea se face semiautomat : sub jgeabul de htana este o banda de panza. Evacuarea dejectiilor
de 2 ori pe zi , ventilatia mecanica.

Tehnologia cresterii puilor de gaina ( broiler )

Are 2 variante :
La sol : difera durata cresterii si ingrasarii : 35-40 de zile , de la ecloziune are 40 g , la livrare trebuie sa realizeze in medie greutatea de 1,8 kg, sporul mediu zilnic de 47
g.

40
Hranirea se face cu nutreturi combinate sub forma uscata cu transportorul cu noduri , hranire la discretie , apa se asigura cu ajutorul adapatorilor prin picurare ,
programul de lumina 23 de ore din 24 pe toata durata ingrasarii.
In baterii : elementele tehnologice sunt aceleasi ca in cazul cresterii tineretului aviar de inlocuire cu exceptia duratei de crestere si ingrasare de 35 40 de zile .

Tehnologia obtinerii ficatului gras de la gastele supuse indoparii

Bobocii de gasca se aleg la varsta de 10 saptamani si la greutatea de 4,5 kg , la varsta de 12 saptamani se jumulesc pe viu i n cantitatea de 250 300 g , la varsta de 14
saptamani se formeaza loturi de 25 de capete si se incepe indoparea care dureaza 4 6 saptamani , bobocii hranindu-se cu porumb boabe fiert si administrat la
temperatura corporala , uns cu grasime de porc sau ulei vegetal in cantitate de :
- la inceput 250 g / cap / zi
- in ultima saptamana 1500 g / cap administrat in 2 tainuri
Ventilatia este mecanica , necesarul de apa in 24 de ore este de 2 litri pentru baut si de 4 litri pentru scaldat . In perioada de vara se asigura 6 m3 aer / cap / zi iar in
perioada de iarna 4 m3.
Asternutul permanent in cantitate de 0,1 kg/ cap iar umiditatea de 70 75 %.

Tehnologia cresterii broilerului de curca

- se cresc numai pe asternut permanent
- hala se pregateste ca in cazul tineretului aviar de inlocuire
- temperatura : se asigura diferit in functie de varsta : in prima saptamana 25 0C , in a II a saptamana 230C , in a III a saptamana 20 0C , din a IV a pana in a VIII a
saptamana 170C , din a VIII a saptamana pana la livrare 160C.
- lumina : in prima zi - 24 de ore din 24 , din a doua zi pana in a 7 a - 23 de ore din 24 , din a doua saptamana pana la livrare - 20 de ore.
- hranirea : din prima zi pana in a 4 saptamana inclusiv se face cu nutreturi combinate cu un nivel proteic de 30% si un nivel energetic de 2980 kcal ; din a 5
saptamana pana in a 10 saptamana se face cu nutreturi combinate cu un nivel proteic de 25,5 26 % si cu un nivel energetic de 3080 kcal ; de la a 10 saptamana
pana la livrare se face cu nutreturi combinate cu nivel proteic de 20 % si nivel energetic de 3200 3300 kcal.
- densitatea : in prima saptamana 30 pui / m 2 si se mentine pana la a treia saptamana , la a 4 saptamana 20 pui /m2 , intre a 5 saptamana si a 11 saptamana
5pui/m2 si peste 11 saptamani 4 pui /m2.

Ameliorarea pasarilor

Carnea si ouale de la pasari se obtin in principal de la hibrizii de pasari care se exploateaza doar o singura generatie fara ca acestia sa se foloseasca la reproductie.
Etapele obtinerii hibrizilor
I. Stabilirea obiectivelor
II. Alegerea formelor parentale
III. Imperecherea formelor parentale prin folosirea consangvinizarii incestuoase timp de 3 4 generatii
La inceput se imperecheaza un cocos cu mai multe gaini , se compara rezultatele descendentilor cu obiectivele urmarite , se alege descendenta cea mai apropiata de
obiective.

41
Se imperecheaza descendenta in sine si anume frate sora , mama-fiu , tata fiica timp de 4 generatii in scopul obtinerii liniilor consangvinizate.
Ulterior se imperecheaza liniile consangvinizate intre ele in scopul obtinerii hibrizilor simpli iar mai departe se imperecheaza hibrizii simpli intre ei obtinandu-se nibrizii
dubli.
In aceasta situatie se obtine un hibrid intr-un an , dezavantajul consta in faptul ca trebuie sa avem in momentul pornirii actiunii a unui numar mare de linii deoarece o
parte din ele se pierd pe parcurs datorita manifestarii depresiunii de consangvinizare cu efectele ei nedorite.
A doua varianta de obtinere a hibrizilor o reprezinta imperecherea intre semifrati dar timpul de obtinere se dubleaza.

42