Sunteți pe pagina 1din 12

NEMATODOZE

Strongilidoze Ascaridioze
1. Strongilidoze respiratorii. Oxiuridoze
2. Strongilidoze digestive Spiruridoze
Strongiloidoze Filariidoze
Tricocetalidoze
Dioctofimoze

STRONGILIDOZE
Strongilidoze respiratorii

1 Dictiocauloza la rumegatoare 2 Dictiocauloza la cabaline 3 Protostrongilidozele ovinelor si


Dictyocaulus filaria Dictyocaulus arnfieldi caprinelor
Dictyocaulus viviparus Protostrongylus rufescens
Mülerius capillaris
Cystocaulus ocreatus

4 Metastrongiloza 5 Strongilidoze respiratorii la pasari 6 Strongilidoze cardio-respiratorii la


Metastrongylus elongatus Syngamus trachea carnivore
Metastrongylus pudendotectus a. Filaroidoza
Filaroides oslerus
Filaroides hirthi
Filaroides milski
b. Crenosomoza vulpilor
Crenosoma vulpis
c. Angiostrongiloza cainelui
Angiostrongylus vasorum

Strongilidoze digestive

1 SGI rumegatoare
- stomac (cheag) HOT - intestin subtire TNB - intestin gros CO
Fam Trichostrongylidae Fam Trichostrongylidae Fam Strongylidae
Haemoncus contortus* Trichostrongylus columbriformis Chabertia ovina*
Ostertagia ostertagi Trichostrongylus vitrinus Fam Trichonematidae
Ostertagia circumcinta Nematodirus spathiger Oesophagostomum venulosum
Trichostrongylus axei Nematodirus fillicolis Oesophagostomum columbianum
Oesophagostomum radiatum
Fam Ancylostomidae
Bunostomum trigonocephalum*

2 Strongilidozele cabalinelor 3 Strongilidoze digestive ale suinelor


Genul Strongylus - vulgaris, equinus, edentatus Fam Trichostrongylidae in stomac:
Genul Trichonema - longibursatum, coronatum, minutus Hyostrongylus rubidus
Fam Strongylidae in intest gros:
Oesophagostomum dentatum, O caudatum

4 Strongilidozele digestive ale carnivorelor 5 Strongilidoza digestivă a păsărilor


Fam Ancylostomidae Amidostomum anseris
Ancylostoma caninum Epomidiostomum uncinatum
Uncinaria stenocephala
Nematodoze::::
1
Helmintii- organisme triploblastice (tridermice) cu corpul moale si simetrie bilaterala, cu viata libera si parazita
Speciile parazite - incr Plathelmintes
- incr Nemathelmintes
o clasa Nematoda = cilindrici
o clasa Acantocephala = cilindrici, cu trompa

NEMATODOZE = boli produse prin parazitismul helmintilor din cls Nematoda, incr Nemathelminthes

Caractere generale / morfologie


- au corpul rotund, cilindric, simetric (cele mai multe specii) / asimetric (o extremitate mai ingrosata).
- dimens – cativa mm  25-30 cm
- prezinta sexe separate, cu dimorfism sexual sexual evident, femelele fiind mai mari decat masculii
- la partea anterioara – gura / capsula bucala, prevazuta / neprevazuta cu dinti
- la partea posterioara, masculii se termina: fie curbat cu 1-2 spiculi, fie cu o dilatatie cuticulara = bursa caudala, in
care se afla org copulatoare = spiculi.
- corpul prezinta:
- cuticula - la exterior, cu rol de protectie - cu o struct complexa, inclusiv chitina, conferind rezistenta la
actiunea enzimelor gazdei
- subcuticula - prezinta 4 dilatatii / ingrosari in care se afla: CN = cordoanele nervoase dorsal si ventral + CE
canalele excretoare laterale.
- strat de celule musculare care delimiteaza cavitatea pseudocelomica plina cu lichid in care plutesc org
interne cu aspect tubular.
Desen LP

- ap digestiv complet dezvoltat


- ap reproducator bine dezvoltat:
- la mascul – 1 testicul + 1 can deferent + 1 can ejaculator + 1-2 spiculi = org copulatoare
- la femela - 2 ovare + 2 oviducte + 1 uter + 1 vagin scurt + 1 orificiu vulvar
- sist nervos primitiv - 2 cordoane nervoase (dorsal si ventral)
- ap excretor primitiv - 2 canale excretoare
- NU au aparat circulator si respirator.

Biologie
Hranirea se realizeaza in fct de locul parazitarii:
-chimiofage,
-histiofage,
-hematofage.
Reproducerea se realizeaza prin oua, eliminate dupa fecundare.
Dupa modul si stadiul in care sunt eliminate ouale, femelele pot fi
-ovipare (femela elimina oua neembrionate),
-ovovivipare (femela elimina oua embrionate)
-vivipare (ouale ajung la ecloziune in uter, femela elimina larve).
Ciclul biologic este complex, cu m m stadii larvare L1 --- L5 (L1-L3 dezv exogena, L3-L5 dezv endogena)
Dezv exogena – poate avea loc:
- in mediu (cel mai frecv) – ciclu monoxen - la nematode cu 1 sg gazda
- in GI – ciclu heteroxen – la nematode cu > 1 gazda (in general 2)
- prin interventia unei GP (gazda paratenica) in care se acum elem infestante (organisme care intervin accidental
în dezvoltarea unor paraziți în care aceștia se acumulează şi supraviețuiesc prin aport exogen continuu;).
Oua – elarveaza  L1 (larve de stadiul 1), care prezinta 2 naparliri  I naparlire  L2  a II-a naparlire  L3 =
elem infestant.
Dezv endogena – corpul gazdei: L3 patrund activ sau pasiv in corpul gazdei, realizand alte 2 naparliri  I naparlire 
L4  a II-a naparlire  L5 = preadult  maturizare sexuala  adult.

2
STRONGILIDOZE - sem 1
Produse de nematode din ord Strongylida. Caractere esentiale: prezenta bursei caudale la mascul, ou de tip
strongil: ovalar, coaja subtire, subst interna cu aspect morulat.
Pot fi respiratorii si digestive.

Strongilidoze respiratorii

1.Dictiocauloza rumegatoarelor (bronho-pneumonia verminoasa, matasica sau ata la plamani  ghem de


firisoare la niv traheei si bronhiilor)
Etiologie
Dictyocaulus filaria - mai ales la ovine, caprine
Dictyocaulus viviparous - mai ales la bovine
- in stadiul adult se gasesc in trahee si bronhii  traheobronsite si pneumonii obisnuite cu evolutie cronica

Dictyocaulus filaria Dictyocaulus viviparous


- filiform, albicios - filiform, albicios
- dimens: M=3-8 cm, F=5-10 cm - dimens: mai mici
- extrem ANT – gura mica + 4 buze
- extrem POST – M: bursa caudala cu asp de copita de cal + 2 spiculi cu asp de
cizmulite (cizmulite in copite de cal)
F: se termina rotunjit
- adultii se dezv in trahee si bronhii – la ovine, caprine, marmota

Ciclul biologic – femela (ovovivipara)  oua embrionate eclozioneaza in caile aeriene  L1  faringe  deglutite
 ajung in mediu prin fecale.
Dezv exogena – mediu: L1, care prezinta 2 naparliri  L2  L3 = elem infestant.
L3 prezinta hidrotropism pozitiv si geo- si fototropism negative  migreaza pe firele de iarba acumulandu-se in
picaturile de roua
Infestarea se realizeaza prin ingerarea larvelor la pasune, cel mai frecvent dimineata sau dupa ploi.
Dezv endogena – tubul dig al gazdei: L3 patrund pe cale bucala in corpul gazdei  perete intestinal  limfonoduri
 L4 canal toracic, cord, pulmon, alveole  L5 = preadult  maturizare sexuala  adult – in bronhii si bronhiole

Diagnostic
Clinic – ss respiratorii (dispnee, tuse)
Confirmare prin ex larvoscopic: larve L1 500 microni, extremitatile rotunjite, anterior cu buton citoplasmatic si
ultimele 2/3 ale corpului pigmentate.
Examen AP - La necropsie: se desface pulmonul – se pun in evid parazitii + se evidentiaza leziunile .

2. Protostrongilidozele ovinelor si caprinelor


Biohelmintoze produse prin parazitismul stongililor din familia Protostrongylidae care se dezv in bronhiole, dar
mai ales in alveole si subpleural, determinand bronhopneumonii acute sau cronice.

Etiologie
Protostrongylus rufescens, Mullerius capillaris, Cystocaulus ocreatus
Dimensiuni 1-4 cm. Bursa caudala redusa.
Ciclul biologic !!!! diheteroxen (dixen) – GI = gasteropod terestru
rezenta GI duce la mentinerea larvelor pana la 2 ani.

– femela (ovovivipara)  oua embrionate eclozioneaza in pulmon  L1  in fecale se elimina L1 sau chiar L2
Dezv exogena – in corpul GI = gasteropod terestru  L3 = elem infestant.

Diagnostic
Clinic – ss respiratorii (dispnee, tuse)
Confirmare prin ex larvoscopic
Examen AP - La necropsie: se desface pulmonul – se pun in evid parazitii + se evidentiaza leziunile

3
3. Metastrongiloza = bronsita verminoasa porcina
Etiologie
Metastrongylus elongatus si Metastrongylus pudendotectus
Localizati in trahee si bronhii.

Metastrongylus elongatus Metastrongylus pudendotectus


Filiform, culoare alba Aceeasi morfologie, cu urm diferente:
Partea ANT – gura + 2 buze trilobite La M – spiculii se termina cu carlig
Partea POST – M: bursa caudala bilobata + 2 spiculi lungi La F – orif vulvar prezinta o clapeta supravulvara
F: in forma de trunchi de con; orif vulvar se gas (pudica)
catre extremit post a corpului F produce oua cu coaja mamelonata, embrionate
F produce 2 tipuri de oua: 1. Mici, cu coaja mamelonata,
embrionate; 2. Mari, cu coaja groasa si neteda, embrionate
Adultul traieste in bronhii si bronhiole la porc

Ciclul biologic !!!! heteroxen – GI = rama


– femela (ovovivipara)  oua embrionate eclozioneaza in pulmon  L1  in fecale
Dezv exogena – in corpul GI = rama din Fam Lumbricidae  L3 = elem infestant.
L3 prezinta hidrotropism pozitiv si geo- si fototropism negative  migreaza pe firele de iarba acumulandu-se in
picaturile de roua
Infestarea se realizeaza prin ingerarea larvelor la pasune / apa sau prin ingerarea ramelor parazitate
Dezv endogena – tubul dig al gazdei (porcului)  larvele sunt eliberate in intestine ln mezenterici (prima naparlire
 L4)  pe cale limfo-hematogena in pulmoni (L5 in alveole)  adultii in bronhii si trahee.

Diagnostic
Clinic – ss respiratorii (dispnee, tuse)
Ex coproscopic (met Willis)
Examen AP - La necropsie: se desface pulmonul – se pun in evid parazitii la niv bronhiilor si bronhiolelor

4. Strongilidoze resp la pasari = Singamoza (boala cascatului, tafna)


Etiologie
Syngamus trachea (Y) la galinacee.
-Cul rosie (hematofag) ‘’viermele rosu’’
-apectul literei Y (viermi infurcati), dat cuplarii permanente a M cu F - Desen LP
-elem mic  M = 2-6 mm, elem mare  F = 10-20 mm
- partea ANT – gura permanent deschisa dat unui inel cartilaginous cu care se fixeaza de mucoasa traheala
- partea POST – M – bursa caudala mica + 2 spiculi mici in int
- F – se termina ascutit
-oul este alungit (ellipsoidal), cu coaja groasa si cont in int morula, cu 8-16 blastomere

Ciclul biologic
Femela  oua  antrenare mucus tracheal + deglutitie  fecale
Dezv exogena – in interiorul oului (ou larva infestanta in interior)  larve L1, L2, L3: pot interveni gazde paratenice:
rame, moluste, artropode.
Infestarea pasarilor se va face prin ingerare de oua cu larve, gazde paratenice sau mai rar larve libere.
Dezv endogena – in interiorul gazdei  L4  L5  adulti

Diagnostic
Clinic – ss respiratorii (dispnee, tuse)
Ex coproscopic (met Willis)
Examen AP - se deschide traheea – se pun in evid parazitii

Strongilidoze digestive
4
1. Strongilidoze gastro-intestinale la rumegatoare
Geohelmintoze produse prin dezv si parazitismul strongililor din mai multe familii la rumegatoare, localizati in
diverse segmente ale tubului digestiv, parazitismul lor determinand manifestari clinice:
- la tineret - sindrom digestiv, anemie si intarzierea cresterii,
- la adulti - evolueaza subclinic (purtatori de strongili)

Etiologie
3 familii:
1. Trichostrongilidae
2. Ancylostomidae
3. Strongilidae
Localizari: cheag, int subtire, int gros.
- stomac (cheag) HOT
Fam Trichostrongylidae
Haemoncus contortus*
Ostertagia ostertagi
Ostertagia circumcinta
Trichostrongylus axei
- intestin subtire TNB
Fam Trichostrongylidae
Trichostrongylus columbriformis
Trichostrongylus vitrinus
Nematodirus spathiger
* hematofagi, histiofagi
Nematodirus fillicolis restul chimofagi
Fam Ancylostomidae
Bunostomum trigonocephalum*
- intestin gros CO
Fam Strongylidae
Chabertia ovina*
Fam Trichonematidae
Oesophagostomum venulosum
Oesophagostomum columbianum
Oesophagostomum radiatum

cheag
Fam Trichostrongylidae
Haemoncus contortus Ostertagia circumcinta Ostertagia ostertagi Trichostrongylus axei
In stare proaspata are asp de snur de M = 7-9 mm, F = 9-11 mm Aceeasi morfologie ca O. Dimensiuni mici
martisor, dat rasucirii TD de cul rosie La partea ANT - gura mica, iar inapoia ei Circumcinta M = 4-6 mm, F = 5-7 mm
cu cordoanele nervoase albe 2 aripi cervicale asimetrice F – se termina ascutit La partea ANT - gura mica
M = 10-120mm, F = 18-20 mm La partea POST – M – se termina cu Dimensiuni < ca O. c. La partea POST
La partea ANT – gura mica, iar bursa caudala trilobata, spiculii fiind – M – se termina cu bursa
inapoia ei 2 aripi cervicale simetrice scurti si in forma V caudala trilobata, 2 spiculi
La partea POST – M – se termina cu F – se termina rotunjit, inegali
bursa caudala trilobata, const din 2 prez in apropierea extrem post m.m. - F – se termina ascutit
lobi lat dezvoltati si un lob dorsal mic, striatiuni inelare Oul = de tip strongil (ca
orientat spre stg, spiculii fiind scurti, Ou = coaja subtire, subst germinativa in celelalte)
terminate cu cate un carlig, uniti la int
part ant prin o format = gubernaculum
F – se termina ascutit, orif
vulvar se afla la extremit post,
acoperit de o clapeta supravulvara
Oul = coaja subtire, subst morulata in
int.

intestin subtire
Fam Trichostrongylidae
5
Nematodirus spathiger Nematodirus fillicolis
M = 10-15 mm, F = 15-20 mm Aceeasi morfologie ca N s
La partea ANT – o dilatatie cuticulara cu striatiuni transversal Dimens < ca Ns
La partea POST – M – se termina cu bursa caudala trilobata ( 2 lobi lat M – spiculii au forma lanceolate
dezv + 1 lob dorsal divizat), spiculii fiind lungi, uniti terminal cu o mb ce F – se termina rotunjit
le dau asp de spatula
- F – se termina rotunjit, cu un ghimpe
Oul = coaja subtire, subst morulata in int

Diagnostic
Ex coproparazitologic (met Willis) – probe +: cele care au > 200 oua/g fecale
Examen AP - se deschide intestinul – se fac spalari de continut – se pun in evid parazitii

intestin subtire
Fam Ancylostomidae
Bunostomum trigonocephalum
Culoare alba – cand e flamand, culoare cenusie – cand e satul
M = 10-15 mm, F = 20-25 mm
Partea ANT – usor curbata ventral, capsula bucala triunghiulara, in int careia se gas un dinte ascutit pe perete dorsal si 2 lame + 2 lantete pe
peretele ventral
Partea POST – M – se term cu bursa caudala trilobata (2 lobi lat dezvoltati si 1 lob dorsal asimetric), spiculii fiind scurti si rasuciti in 1/3 mijlocie
F – se termina bont
Oul = coaja subtire, subst morulata in int

intestin gros
Fam Strongylidae Fam Trichonematidae
Chabertia ovina Oesophagostomum venulosum
Culoare rosietica Culoare alba
M = 13-18 mm, F = 18-25 mm M = 12-18 mm, F = 15-23 mm
Partea ANT - usor curbata ventral, capsula bucala globuloasa, marginita Partea ANT – prezinta vezicula cefalica, caracteristiva specie, ce prez
ant de 2 coronule denticulare ant 2 coronule denticulare, iar post este delim de restul corpului printr-
Partea POST – M – se term cu bursa caudala trilobata (lobul dorsal un sant ventral
bine dezv), spiculii lungi Partea POST – M – se term cu bursa caudala trilobata (lobul dorsal
F – se termina cu apendice digitiform mic), 2 spiculi lungi
Oul = coaja subtire, subst morulata in int Oul = coaja subtire, subst morulata in int

Diagnostic
Ex coproparazitologic (met Willis)
Examen AP - se deschide intestinul – se fac spalari de continut – se pun in evid parazitii

2 Strongilidozele cabalinelor
Genul Strongylus - Strongylus vulgaris, equinus, edentatus
Genul Trichonema - longibursatum, coronatum, minutus etc.

Genul Strongylus Genul Strongylus


Strongylus vulgaris (Delafondia vulgaris) Alfortia edentatus (S. edentatus)
Culoare maronie
M = 15-20 mm, F = 20-25 mm M = 25-30 mm, F = 30-35 mm
Partea ANT - capsula bucala cupuliforma, marginita ant de 2 coronule Partea ANT - capsula bucala cupuliforma, fara dinti
denticulare, iar in fundul ei se gas 2 dinti cu margini rotunjite Partea POST – M – se term cu bursa caudala si 2 spiculii subtiri
Partea POST – M – se term cu bursa caudala si 2 spiculii subtiri F – se termina ascutit
F – se termina ascutit Oul = coaja subtire, subst morulata in int

Genul Strongylus Genul Trichonema


Strongylus equinus Trichonema - longibursatum
M = 20-25 mm, F = 25-30 mm M = F = 5-7 mm !!! dimens mici
6
Partea ANT – capsula bucala cupuliforma, in fundul ei se gas 4 dinti Partea ANT – - capsula bucala mica in fr de trunchi de con, marginita
Partea POST – M – se term cu bursa caudala si 2 spiculii subtiri ant de 2 coronule denticulare
F – se termina ascutit Partea POST – M – se term cu bursa caudala trilobata (lobul dorsal bine
FICAT – hepatita miliar necrotica (ficat stropit cu lapte), ca urmare a dezv)
patrunderii larvelor la acest nivel F – apendice digitiform
Oul = coaja subtire, subst morulata in int

Diagnostic
Ex coproparazitologic (met Willis)
Examen AP - se deschide intestinul – se pun in evid parazitii
Ex clinic – sindrom de colica – dat de anevrismele a. mezenterice, det de localiz larvelor de Delafondia
vulgaris

3 Strongilidoze digestive ale suinelor


Sunt geohelmintoze intalnite la suinele crescute in sist extensiv, rar la cele in sist intensiv cu pardoseala continua
Sunt prod de strongili din fam Trichostrongylidae si Strongylidae
Infest sunt subcl la adulti cu manifestari dig, uneori chiar si cu febra mai ales la sugari
Prod intarzieri ale cresterii, chiar mortalitate la sugari si pot fav infect bact, virale dig si chiar unele parazitare
Etio
Fam Trichostrongylidae: Hyostrongylus rubidus e localizat in stomac si intest; dim mici 0.4-1cm, corpul de cul rosie,
masculul are cei 2 spiculi bifizi
Este fixat in mucoasa gastrica si intest, fiind hematofag
Trichostrongylus axei prez tot in stomac
Fam Strongylidae in intest gros: Oesophagostomum dentatum, O caudatum au o vezicula cefalica
Ciclul bio este monoxen
Dez exogena in cond optime 7 zile, rapida; dez endogena intraparietala cu posibilitatea realiz hipobiozei si cu prod
unor noduli caract

4 Strongilidozele digestive ale carnivorelor


Fam Ancylostomidae
Ancylostoma caninum
Uncinaria stenocephala
Etio
Ancylostoma caninum la caine, Ancylostoma tubaeforme la pisica, Uncinaria stenocephala

5 Strongilidoza digestivă a păsărilor (amidostomoza)


Amidostomum anseris
Epomidiostomum uncinatum

PREPARATE MACRO
Cap pui cu singamoza (fara nr)
Pulmon porc cu metastrongilidoza – IV.4
Pulmon oaie cu dictiocauloza – IV. 5
Anevrisme – IV.8

sem 2

ASCARIDIOZE - ASCARIZI (LIMBRICI)


7
Fam Ascaridae
1. Ascaris suum - porc
2. Parascaris equorum - cal
3. Toxascaris leonina - carnivore
4. Neoascaris vitulorum - vitei
5. Toxocara canis
6. Toxocara cati

Fam Ascarididae - pasari


7. Ascaridia galli

Ascaris suum Parascaris equorum Toxascaris leonina


Culoare alb-roz Culoare alb-roz
M = 10-15 cm, F = 15-18 cm M = 15-20 cm, F = 20-27 cm M = 5-7 cm, F = 7-8 cm
Partea ANT – gura marginita de 3 buze Partea ANT – gura marginita de 3 buze Partea ANT – gura marginita de 3 buze;
Partea POST – M – se termina curbat cu 2 evidente ce dau aspect maciucat inapoia gurii 2 aripi cervicale ce dau aspect
spiculi subtiri si egali Partea POST – M - se termina curbat cu 2 lanceolat
F – se term ascutit spiculi egali Partea POST – M – se termina curbat cu 2
2 tipuri de oua: F - se term ascutit spiculi subtiri si egali
-cul maronie, coaja groasa, mamelonata, s Ou – maro, coaja groasa, subst germinativa F – se term ascutit
germinativa ocupa tot interiorul sub fr a 2 mase (sfere) Ou - maro, coaja groasa, mai multe str concentrice (foite de
-cul cenusie, coaja groasa si neteda ceapa), subst germinativa in tot interiorul
In cazul parazitarii cu Ascaris suum se intalneste fenom de parazitism eratic (in alte locuri sau organe) 
stomac + canal coledoc.
Neoascaris vitulorum Toxocara canis Toxocara cati Ascaridia galli
Culoare albicioasa Culoare alb-roz Idem T canis, doar Culoare alba
M = 13-18 cm, F = 20-22 cm M = 5-6 cm, F = 7-8 cm dimensiuni mai M = 3-8 cm, F = 5-10 cm
Partea ANT - gura marginita de 3 buze; Partea ANT - gura marginita de 3 mici Partea ANT - – gura cu 3 buze; inapoia
inapoia gurii 2 aripi cervicale ce dau buze; inapoia gurii 2 aripi cervicale ce gurii 2 aripi cervicale ce se intend pe
aspect lanceolat dau aspect lanceolat toata supraf, pana post
Partea POST – M - se termina curbat cu Partea POST – M - se termina curbat Partea POST – M - fr de trunchi de con
2 spiculi subtiri si egali cu 2 spiculi subtiri si egali F – ascutit
F - se term ascutit F - se term ascutit Ou – ovalar, coaja groasa, subst
Ou – coaja groasa, areolate, subst Ou – coaja groasa, areolate, subst germinativa in tot interiorul
germinativa in tot interiorul germinativa in tot interiorul

Diagnostic
Ex coproparazitologic (met Willis) – pozitiv – at cand nr de oua din campul microscopic e corelat cu varsta
animalului si simptomatologia
Examen AP – se deschide intestinul, se obs ascarizii
Ex clinic – ss digestive + respiratorii (abd balonat, constipatie – diaree etc)
In cazul parazitarii cu Ascaris suum se intalneste fenom de parazitism eratic (in alte locuri sau organe)  stomac +
canal coledoc.

PREPARATE MACRO
Intestin de porc cu Ascaris suum – IV.1
Parascaris equorum – IV. 3
Pui de catel cu Toxocara canis – IV.7
Parazitism eratic (ficat – canal coledoc) – IV.16

OXIURIDOZE
8
Oxyuris equi – cabaline – rect + anus
Passalurus ambiguus – iepuri - colon
Heterakis gallinae/isolonche – pasari (pui de gaina / fazan) – cecum, GI=rama

Oxiuridoza cabalinelor Pasaluroza iepurilor Heterakidoza pasarilor


Oxyuris equi Passalurus ambiguus Heterakis gallinae/isolonche
Culoare alba Culoare alba, corp inegal calibrat – ant Culoare alba, corp inegal calibrat – ant
M = 25-30 mm 2-3 cm, F = 9-15 cm curbata ingrosat, post efilat ingrosat, post efilat
ant ? M = 15-20 mm, F = 20-25 mm M = 15-20 mm, F = 20-30 mm
Partea ANT – gura cu 3 buze , continuata cu Partea ANT – gura cu 3 buze , continuata cu Partea ANT – gura cu 3 buze , continuata cu
un esofag evident un esofag cu 2 dilatatii (lampa de petrol) un esofag cu 1 dilatatie (bulb esofagian)
Partea POST – M – se term cu un spicul Partea POST – M – se term cu un spicul Partea POST – M – lanceolate – o dilatatie
F – se term subtiat, efilat F – se term subtiat, efilat cutanata sustinuta de 12 perechi de coaste, in
Ou- cul galbuie, tesit la un capat si pe o latura, Ou- cul bruna, tesit la un capat, s germinativa int dilat – orif excretor prin care ies 2 spiculi
s germinativa in centru in centru inegali
F - se term subtiat, efilat
Ou- ovalar, marginilre lat paralele, s
germinativa in centru
Diagnostic: Diagnostic Ex coproparazitologic (met Willis)
Examen AP – se deschide rectul, se Ex coproparazitologic (met Willis) Examen AP – se deschide cecumul,
obs parazitii Examen AP – se deschide colonul, se obs parazitii
Ex clinic – prurit anal, peri zburliti la se obs parazitii Ex clinic – tiflita necrotica
baza cozii NU ex clinic – nu sunt ss evidente
Raclaj cutanat perianal – raclarea
crustelor perianal si examin lor la
microscop
NU ex coproparazitologic

TRICHOCEFALIDOZE
- Boli prod de helminti din genul Trichocefalus, care se loc la niv TD la maifere si pasari
- Corpul inegal calibrat – primele 2/3 corp = efilate, ultima 1/3 = ingrosata
Trichocefaloze – carnivore, rumegatoare, suine - cecum
9
Trichocefalus vulpis - carnivore
Trichocefalus ovis - rumegatoare
Trichocefalus suis - porc
M = F = 4-8 cm
Partea ANT – gura mica si cuticula striata transversal
Partea POST – M – se term rotunjit, rasucit, cu un spicul invelit intr-o teaca spinoasa
F – se term rotunjit
Ou- cul maroniu-galbuie, prezinta la cele 2 extremitati dopuri proeminente, s germinativa in centru
Diagnostic:
Examen AP – se deschide cecumul, se obs parazitii
Ex clinic – enterita hemoragica
Ex coproparazitologic (met Willis)

Capilarioze – de la esofag – IS, exceptie Capillaria plica – paraziteaza VU la caine


- Corpul f subtire (tub capilar), inegal calibrat – primele 2/3 corp = efilate, ultima 1/3 = ingrosata (trecerea se face
lent)
Capillaria obsignata
Capillaria caudinflata
Capillaria annulata
Capillaria anatis
Capillaria plica
M = F = 3-7 cm
Partea ANT – gura mica si cuticula striata transversal
Partea POST – M – se term rotunjit, cu un spicul
F – se term rotunjit
Ou- cul galbuie, prezinta la cele 2 extremitati dopuri infundate, s germinativa in centru
Diagnostic:
Examen AP – se deschide TD, se obs parazitii
Ex coproparazitologic (met Willis)
NU – ex clinic – ss nu sunt evidente

Trichineloza – parazito-zoonoza foarte grava, ai carei adulti si larve paraziteaza pe acelasi individ (ciclul se realizeaza
pe ac individ) - sunt parazitate toate speciile de animale.
Trichinella spiralis – suine (cel mai frecvent)
Adultii traiesc in tubul digestiv. Ajung in intestin prin consumul carnii in care exista larvele inchistate care sunt infestante. In intestin larvele sunt
eliberate, devin adulti, se copuleaza, masculii mor, femelele dupa 3-4 saptamani elimina larve. Acestea migreaza in organism; prin circulatie
ajung in musculatura unde se inchisteaza dupa 28 de zile (in chist larvele sunt spiralate). Se localizeaza mai frecvent in pilierii diafragmatici,
muschii intercostali, maseteri, sublinguali, ai cefei, cord.
ADULTII
Culoare alba, corp inegal calibrat
M = 1,4-1,6 mm, F = 2,2-2,4 mm
Partea ANT – gura
Partea POST – M – se term cu un spicul
F – se term rotunjit
F = vivipara (elimina larve)
Ou- cul galbuie, prezinta la cele 2 extremitati dopuri infundate, s germinativa in centru
LARVELE
Dimens = 3-7 µ
Partea ANT – prezinta stilet
Larvele  cale sangv  muschi  formeaza CHIST intre fibrele musculare. Chisturile se form intai in mm striata, apoi in mm neteda.
Chistul: este alungit, la capete prezinta bule de grasime, in interior – larva se spiraleaza, se rasuceste de 2,5 ori.
Diagnostic:
Examen trichineloscopic
Metoda digestiei artificiale – pepsina 370C

SPIRURIDOZE
- Boli produse de helminti din Ord Spirurida, cu corp de dimens mici, egal calibrat, prezinta cuticula striata
transversal, iar post M se termina cu 2 spiculi inegali.
1. Thelazia rhodesi – bovine – sacul conjunctival, canalul lacrimal si pleoapa a 3-a
10
Thelazia callipeda - caine
2. Gongynolema pulchrum – bovine – submucoasa esofagului
3. Habronema megastoma – cabaline – stomac  tumorete
4. Habronema microstoma
5. Gnathostoma hispidum – suine – mucoasa gastrica
6. Physocephalus

Telazioza bovinelor Gonginolemoza bovinelor


Thelazia rhodesi Gongynolema pulchrum
Culoare alb-sidefie Culoare alba
M = 8-13 mm, F = 15-20 mm M = 3-4 cm, F = 10-15 cm – aspect sinuos
Partea ANT – NU prez gura, ci un vestibul bucal scurt si cuticula striata Partea ANT – gura si placi ornamentale care se gas pe supraf
transversal corpului si marg laterale
Partea POST – M –se termina curbat cu 2 spiculi inegali Partea POST – M – se termina rotunjit cu 2 spiculi
F – se term rotunjit F - se term rotunjit
F sunt vivipare (larve) Oua – cu coaja subtire si larva in interior
Diagnostic: Diagnostic
Ex clinic – epifora*, fotofobie, conjunctivita purulenta Ex coproparazitologic (met Willis)
Ex parazitologic al ochiului – spalari cu ser fiziologic caldut la Examen AP – se deschide esofagul, se obs parazitii
t corpului> lichidul de spalare se colecteaza intr-o tavita
renala (la ungh int ochi). Lichidul se pune la sedimentat, se
arunca supernatantul si se examineaza sedimentul.
*epifora - lacrimare anormala constand intr-o scurgere de lacrimi pe obraji

Gastrita verminoasa a suinelor Habronemoza cabalinelor


Gnathostoma hispidum Habronema megastoma
Physocephalus Habronema microstoma
Culoare – bicolor: ant – rosu, post - portocaliu Culoare alba
M = 2-3 cm, F = 4-5 cm ; spini pe tot corpul M = 10-15 cm, F = 15-25 cm
Partea ANT – gura cu 3 buze, inapoia ei bulb cephalic prev cu m m siruri de Partea ANT – gura marginita de 3 buze, iar inapoia ei un vestibule
spini orientati post buccal separate de restul corpului printr-un sant transversal
Partea POST – M –se termina curbat cu 2 spiculi inegali Partea POST – M –se termina curbat cu 2 spiculi inegali
F – se term rotunjit F – se term rotunjit
Oua – cu un dop (proeminenta) la un capat si larva in interior Oua – cu coaja subtire si larva in interior
Diagnostic: Diagnostic:
Ex coproparazitologic (met Willis) Ex coproparazitologic (met Willis)
Examen AP – se deschide stomacul, parazitii sunt infipti in Examen AP – se deschide stomacul, se obs
mucoasa tumoretele, se deschid tumoretele, se evid parazitii

PREPARATE MACRO
Stomac de porc cu Physocephalus – IV.10, IV.11

ALTE HELMINTOZE
1. Dirofilaria immitis – la niv v pulm  f cardiaca GI = tantar
2. Dirofilaria acutiuscula (repens) – la niv cutanat  f cutanata (si la om) GI = tantar
3. Onchocerca gutturosa - - lig cervical, art grasetului (adultii) - bovine
4. Onchocerca lienalis – lig gastrosplenic (adultii) - bovine
11
5. Onchocerca cervicalis -- lig cervical, tes conj cervical (adultii) - cabaline
6. Onchocerca reticulata -- lig suspensor al buletului (adultii) - cabaline
7. Macracanthorynchus hirudinaceus – cecum (enterita nodulara) – suine GI= carabus de mai, gandac de trandafir
8. Linguatula serrata (rhinaria) – mucoasa nazala – carnivore GI = ierbivore

Dirofilarioza – f cardiaca Dirofilarioza – f cutanata


Dirofilaria immitis Dirofilaria acutiuscula (repens)
Culoare – alba, aspect filiform
M = 13-18 cm, F = 20-30 cm ; M = 5-7 cm, F = 13-17 cm ;
Partea ANT – NU prez gura, ci un vestibul buccal; prez papile
Partea POST – M –se termina spiralat cu 2 spiculi inegali si o pereche de aripi caudale sustinute de
5 perechi de papile
F – se term rotunjit
F = vivipara – larve = microfilarii  in sangele circulant
(conc max intre 1800-2200)
Diagnostic:
Ex sangelui in picatura
recoltare 1 pic sange – lama – microscop – microfilarii viabile
Ex sangelui metoda Knott
Centrifugarea a 1 ml sange + 9 ml formol 2% - se arunca supernatantul – se fac preparate din sediment – microfilarii neviabile intinse
Ex serologic

Oncocercoza bovinelor 9. Oncocercoza cabalinelor


Onchocerca gutturosa Onchocerca lienalis Onchocerca cervicalis 10. Onchocerca reticulata
Culoare alba Culoare alba Culoare
M = 3-4 cm, F = 20-60 cm M = 6-7 cm, F = 35 cm M = 15-27 cm, F = 75 cm
Partea ANT – papile Partea ANT – NU prez inel Partea ANT –
Partea POST – M –2 spiculi ineg peribucal, prez striuri transversale Partea POST – M –2 spiculi ineg,
F - rotunjit Partea POST – M – NU aripi papile pericloacale
microfilarii  derm + sange microfilarii  derm + sange caudale
periferic reg abdom periferic adultii  lig gastrosplenic F – rotunjit microfilarii  lichidul sinovial
adultii  art grasetului, lig cervical microfilarii  derm + sange articular
periferic adulti  lig suspensor al buletului
adulti  lig cervical, tes conj
cervical
Diagnostic:
Biopsie – din zonele afectate Dgn dif: dermatite alergice, urticarii

Acatocefaloza suinelor Linguatuloza carnivorelor


11. Macracanthorynchus hirudinaceus Linguatula serrata (rhinaria)
Aspect filiform, inelat Forma de spatula, cu aspect vermiform
M = …7-10 cm, F = 45 cm Corpul prezinta striatiuni articulare; pe supraf corpului – peri chitinosi
Partea ANT – trompa protractila, prevazuta cu siruri de spini orientati post M = 1.5-2 cm cul alba, F = 8-13 cm cul cenusie
Partea POST – M – 1 spicul Partea ANT – gura + 4 fosete = pentastomid
F - rotunjit
Ou – cul bruna, coaja groasa, s germinativa la int Ou – cul bruna, embrionat (embrion cu 4 crosete dispuse in z
ecuatoriala)
Diagnostic: Diagnostic:
Ex coproparazitologic (met de sedimentare) Ex parazitologic secr nazale – prin aspersari cu ser caldut se
Examen AP – cecum – enterita nodulara, paraziti prinsi in elim parazitii, iar din jetaj se pot pune in evid ouale
mucoasa Ex clinic – stranut, prurit nazal

12