Sunteți pe pagina 1din 7

PARTURIŢIA EUTOCICĂ

RAPORTURI FETO-MATERNALE

Parturiţia – proces fiziologic ce marcheazaă sfaâ rsş itul gestatşiei, fiind rezultatul sincronizaă rii functşionale a
factorilor materni, fetali sş i placentari

Mecanismul parturiţiei: - existaă 3 teorii:

1. Teoria mecanică
- cervixul se deschide sub presiunea factorilor mecanici reprezentatşi de cresş terea dimensiunilor fetale

2. Teoria imunologică
- faă tul pe durata gestatşiei este considerat homogrefaă sş i e protejat îâmpotriva rejectaă rii de factorii
trofoblastici. ÎÎn parturitşie, acesş ti factori nu se mai secretaă , faă tul este recunoscut ca
heterogrefaă /nonself sş i este rejectat.

3. Teoria neuroendocrină
- rolul principal îân declansş area parturitşiei îâl are sistemul neuro-endocrin fetal: fătul este motorul
propriei sale expulzări.
Din punct de vedere hormonal, gestatşia este dominataă de PROGESTERON,
din punct de vedere nervos, de ORTOSÎMPATÎC.
ÎÎn apropierea parturitşiei, raporturile endocrine se modificaă : scade progesteronul sş i cresc estrogenii,
fenomene declansş ate de sistemul neuro-endocrin fetal, ce se matureazaă îân apropierea parturitşiei. Astfel,
hipotalamusul fetal îâncepe saă producaă ACTH-RH sş i ocitocinaă fetalaă .
ACTH-RH actşioneazaă asupra hipofizei faă tului sş i determinaă sinteza de ACTH. Acesta actşioneazaă pe
corticosuprarenala faă tului sş i determinaă sintezaă de cortizol. Acesta traverseazaă placenta, fiind metabolizat
îân estrogeni sau catabolizaâ nd sinteza unor mici cantitaă tşi de estrogeni din progesteron. Se produce astfel
creşterea estrogenemiei. Estrogenii intensificaă sinteza de PGF2α sş i inhibaă distrugerea enzimaticaă
acesteia – creşte PGF2α.

Rolul PGF2α:
- luteoliză la rumegaă toare, suine sş i canide – scade drastic progesteronul
- efect de tip ocitocic-like ce determinaă prima contractşie uterinaă sş i deschiderea cervixului.
Se realizeazaă un arc reflex: cervix deschis – cortex ce va determina secretşia sş i eliberarea de ocitocinaă .
Actşioneazaă sş i ocitocina fetalaă care intervine îân stadiul al doilea al parturitşiei sş i determinaă contractşiile
miometrului, sensibilizat îân prealabil de estrogeni.

Semnele prodromale
1. Modificările comportamentale
- tendintşa de izolare (la toate speciile), iar la suine, carnivore - tendintşa de cuibaă rire
- nelinisş te (îân momentul declansş aării parturitşiei), sculare sş i culcare frecventaă a femelei
- autoascultatşie la rumegaă toarele mari
- transpiratşie abundentaă pe anconatşi sş i flancuri la ecvine cu 4 h îânainte de parturitşie
- dupaă declansş area completaă a contractşiilor - modificaă rile comportamentale devin paroxistice (iapa îâsşi
lovesş te abdomenul cu picioarele, urineazaă frecvent)

2. Modificări ale bazinului


- imbibitşia gravidicaă - sub actşiunea estrogenilor şi relaxinei - „ruptura de faă tare”
Clinic:
- deplasarea coxalelor îân raport cu coloana vertebralaă
- îânfundarea sacrumului
- adaâ ncirea foselor paraanale
- musculatura gluteenaă devine gelatinoasaă
- baza cozii mai ridicataă
- edem perineal si vulvar

1
3. Modificări ale aparatului genital
- edem generalizat al caă ilor genitale, vizibil la nivel vulvar - sub actşiunea estrogenilor sş i relaxinei
- sş tergerea pliurilor vulvare la R, S, C (rumegatoare, suine, carnivore)
- congestie vulvaraă puternicaă la suine
- lichefierea glerei cervicale la RM
- lingerea frecventaă a vulvei la caă tşea - nu se pot observa scurgerile vulvare

4. Modificări ale glandei mamare


- evidente la RM din luna ÎV - la primigeste sş i cu 2-4 saă ptaă maâ ni îânainte de faă tare la multipare
- hipertrofia gl. mamare, edem mamar fiziologic - rece, nedureros, simetric
- secretşie de precolostru - cu o saă ptaă maâ naă îânainte la primipare sş i cu 2-3 zile îânainte la multipare
- la iapaă : hiperemie sş i edem cu 4-6 saă ptaă maâ ni antepartum
precolostru se secretaă cu 2 zile antepartum

5. Modificări de temperatură - la iapaă sş i caă tşea cu 24-48 ore antepartum temperatura scade cu 1-1,5°C

Forţele care participă la parturiţie


- contractşia uterinaă , tonusul uterin, presa abdominalaă

1. Contracţia uterină
- este produsaă de PGF2α, apoi de ocitocinaă prin arcul reflex
Caracteristicile contractşiei uterine:
1. involuntare
2. peristaltice
3. ritmice
4. progresive (apar la anumite intervale de timp care se scurtează)
 La monotocice – îâncep la vaâ rful cornului uterin, avansaâ nd spre cervix
 La politocice – sunt segmentare (apar îânaintea produsului de conceptşie celui mai apropiat de cervix)

2. Tonusul uterin
- mentşine produsul de conceptşie îân pozitşia caâ sş tigataă îân urma contractşiei uterine

3. Presa abdominală
- amplificaă fortşa de contractşie uterinaă sş i este dataă de contractşia diafragmei, a musş chilor spinali sş i a
musculaturii abdominale ventrale
- actşioneazaă prin intermediul viscerelor asupra uterului
- contractşia musculaturii abdominale este sincronaă cu contractşia uterinaă
- apar sş i durerile de faă tare datoritaă compresiunii filetelor nervoase de la nivelul cavitaă tşii abdominale sş i
pelvine exercitate de viscere sş i faă t
- dacaă presa abdominalaă sş i contractşia uterinaă se declansş eazaă îânaintea deschiderii cervixului – risc de
rupturaă uterinaă
- este singura fortşa a parturitşiei controlabilaă voluntar

Stadiile parturiţiei
1. Iniţierea contracţiilor uterine şi deschiderea cervixului
- este realizata de estrogeni sş i PGF2α sş i mentşinutaă prin arcul reflex cervix-hipofizaă (reflex Ferguson)
- deschiderea cervixului are loc sub actşiunea a 2 factori:
o contractşia fibrelor musculare longitudinale uterine (cu insertşie la nivel cervical)
o fortşa de presiune exercitataă de pungile fetale asupra faă tului (lichidele sş i îânvelitorile fetale sunt
incompresibile sş i de aceea cervixul se deschide îân punctul de minimaă rezistentşaă, actşionaâ nd ca
o panaă hidraulicaă )
- îân acest stadiu se produce acomodarea fetalaă , reprezentataă de rotatşia produsului de conceptşie îân jurul
propriului ax, astfel îâncaâ t diametrele sale saă se suprapunaă pe diametrele deschiderii anterioare a
bazinului

2
- la vacaă : rotatşia se realizeazaă cu 90 grade
- la iapaă : rotatşia se realizeazaă cu 180 grade

2. Angajarea şi expulzarea fătului


- angajarea: îântinderea membrelor anterioare sş i asş ezarea capului pe ele – se formeazaă conul fetal cu
rolul de a favoriza paă trunderea produsului de conceptşie prin cervix sş i de a-l dilata progresiv
- îân cazul prezentaă rii posterioare, conul fetal e format doar din membrele posterioare îân extensie
- durerea este maximaă îân acest moment, compresiunea filetelor nervoase este maximaă , eforturile de
expulzare sunt din ce îân ce mai frecvente îân momentul trecerii prin cervix a centurii
scapulare/pelvine (principalul obstacol îân trecerea produsului de conceptşie)
- la trecerea produsului de conceptşie prin cervix, cutele cervicale sunt sş terse complet – cervix sş ters
(dispare limita dintre cavitatea vaginalaă sş i uterinaă )

3. Eliminarea învelitorilor fetale


- se realizeazaă pe seama a 3 mecanisme:
o anemia: apare la nivelul îânvelitorilor fetale consecutiv ruperii cordonului ombilical, astfel
îâncaâ t vilozitatea corialaă nu mai este turgescentaă ca îân timpul gestatşiei
o involutşia uterinaă : dupaă eliminarea produsului de conceptşie se reduce sş i diametrul criptei
uterine, vilozitatea corialaă fiind scoasaă din criptaă
o depolimerizarea mucopolizaharidelor (MPZ) ce unesc vilozitatea corialaă cu cripta uterinaă

Raporturile feto-maternale

Pentru un diagnostic corect sş i complet se utilizeazaă urmaă toarele notşiuni obstetricale, denumite sş i
raporturi feto-maternale:

1. Aşezarea obstetricală – raportul dintre axul longitudinal fetal sş i axul longitudinal matern (al
corpului uterin)
- existaă 2 asş ezaă ri:
o longitudinalaă (paralelaă ) – singura eutocicaă
o transversalaă (perpendicularaă ) cu 2 variante (ambele distocice):
 orizontalaă
 verticalaă
2. Prezentarea obstetricală – raportul dintre anumite regiuni ale corpului fetal sş i deschiderea
anterioaraă a bazinului
- îân asş ezarea longitudinalaă existaă 2 prezentaă ri:
o anterioaraă (cefalicaă )
o posterioaraă (pelvinaă )
- îân asş ezarea transversalaă existaă 4 prezentaă ri (toate distocice)
o dorso-lombaraă
o sterno-abdominalaă
o costo-abdominalaă stg./dr.
3. Poziţia obstetricală – raportul dintre anumite puncte conventşionale de pe corpul fetal sş i anumite
puncte de pe deschiderea anterioaraă a bazinului

Puncte fixe de pe corpul fetal:


- punctul dorsal – grebaă nul (toate derivatele îâncep cu dorso-)
- punctul lombar – ultima vertebraă lombaraă (lombo-)
- punctul cefalic – capul faă tului (cefalo-)

Puncte fixe de pe bazinul matern


- punctul sacral – promontoriul
- punctul pubien – marg. ant. a simfizei ischio-pubiene
- punctul iliac stg./dr. – situat îân treimea sup. a ram. montante a iliumului
- punctul suscotiloidien stg./dr. – crestele suscotiloidiene (supraacetabulare)

3
Aşezarea longitudinală, prezentarea anterioară – 6 pozitşii:
1. dorso-sacralaă – eutocică
2. dorso-pubienaă
3+4. dorso-iliacaă dr./ stg.
5+6. dorso-suscotiloidienaă dr./stg.

Aşezare longitudinală, prezentare posterioară – 6 pozitşii:


1. lombo-sacralaă – eutocică
2. lombo-pubienaă
3+4. lombo-iliacaă dr./stg.
5+6. lombo-suscotiloidienaă dr./stg.

Aşezare transversală:
Varianta orizontalaă : pozitşie cefalo-iliacaă dr./stg
Varianta verticalaă : pozitşie cefalo-sacralaă (caâ ine sş ezaâ nd)
pozitşie cefalo-pubienaă
- cele mai frecvente sunt prezentarea dorso-lombaraă sş i sterno-abdominalaă cu pozitşie cefalo-sacralaă
- nu existaă pozitşie cefalo-suscotiloidiene dr. sş i stg. pt. caă îân asş ezarea transversalaă , faă tul nu paă trunde îân
conductul pelvin

AŞEZARE VARIANTA PREZENTARE POZIŢIE

LONGITUDINALĂ Anterioaraă / Cefalicaă Dorso - Sacrală E


Dorso - Pubienaă
Dorso - Îliacaă Sg. / Dr.
Dorso - Suscotiloidienaă Sg / Dr.
Posterioaraă / Pelvinaă Lombo - Sacrală E
Lombo - Pubienaă
Lombo - Îliacaă Sg. / Dr.
Lombo - Suscotiloidienaă Sg. / Dr.

TRANSVERSALĂ Orizontală Dorso-Lombaraă Cefalo- Îliacaă Sg. / Dr.


Sterno-Abd. Cefalo- Îliacaă Sg. / Dr.
Costo-Abd. Stg. Cefalo- Îliacaă Sg. / Dr.
Costo-Abd. Dr. Cefalo- Îliacaă Sg. / Dr.
Verticală Dorso-Lombaraă Cefalo- Sacralaă
Cefalo- Pubienaă
Sterno-Abd. Cefalo- Sacralaă
Cefalo- Pubienaă
Costo-Abd. Stg. Cefalo- Sacralaă
Cefalo- Pubienaă
Costo-Abd. Dr. Cefalo- Sacralaă
Cefalo- Pubienaă

https://www.slideshare.net/MohamedWahab2/5th-year-practical-revision-fetal-presentations
https://www.gutenberg.org/files/30310/30310-h/images/platexvii.html
https://slideplayer.com/slide/5344505/
4
http://veterinarynews.dvm360.com/dystocia-mare-manipulating-better-outcome?pageÎD=4

VÎDEO
https://www.youtube.com/watch?v=yMv5993DWs8
https://www.youtube.com/watch?v=tÎj5cJA0r0Y
https://www.youtube.com/watch?v=5gK_Xq8X8ow
https://www.youtube.com/watch?v=buMbO0FSbq8
https://www.youtube.com/watch?v=Q8qLdeYHtTk
https://www.youtube.com/watch?v=3Olbrq6GrHc MONSTRÎÎ
https://www.youtube.com/watch?v=ÎC8UKh4YNoU&has_verified=1 SCHÎSTOSOMA REFLEXUM

DÎSTOCÎÎ FETALE
https://www.youtube.com/watch?v=5l92Lu-vnG0
https://www.youtube.com/watch?v=3LgGBctkLc0

CEZARÎANA LA VACA
https://www.youtube.com/watch?v=ba0acTs5rx0

TRATAT DE PATOLOGIA REPRODUCTIEI LA ANIMALE, EDITIA A II -A de ION


ALIN BIRTOIU, FLORIAN SEICIU, 2006

5
6
7