Sunteți pe pagina 1din 9

SUBIECTE SINTEZA EXAMEN

DECONGELAREA
INSAMANTARILE ARTIFICIALE
Cuprind 4 etape principale :
1. Recoltarea spermei
2. Examenul materialului seminal
3. Diluarea si conservarea materialului seminal
 Refrigerarea
 Congelarea (In gheata carbonica, In azot lichid)
 Decongelarea
4. Inocularea materialului seminal

Decongelarea materialului seminal


Exista o corelatie intre ratele de racire si cele de decongelare – se respecta instructiunile furnizate de firma/persoana care a facut congelarea
 Decongelarea în baie de apă caldă
Pt. paietele de 0,5 ml: 8 secunde la 70°C sau 30-60 secunde la 37°C
 In apa cu gheata timp de 3 minute
 Decongelare in buzunar

CORDONUL TESTICULAR = organul de suspensie al gonadei masc, este o formatiune vasculo-nervoasa, formata din:
1. canalul deferent,
2. artera + vena + vase limfatice testiculare  plex pampiniform,
3. plexul testicular nervos (fibre OS + PS),
4. muschiul cremaster.

CANALUL EJACULATOR
Este form prin unirea:
- canalului deferent (port terminala)
- canalului veziculei seminale
Lipseste la carnivore (nu au gld seminale).
Se gaseste in peretele sup al uretrei si se deschide in aceasta, la nivelul tuberculului seminal.

PROSTATA – prezenta la toate speciile, este gld anexa a ap genital mascul


Este form din:
- corpul prostatei – lipseste la berbec si tap
- portiunea diseminata – lipseste la armasar
Secreţiile glandelor veziculare şi ale prostatei se adaugă lichidului seminal, care include spermatozoizii (venind pe canalele deferente), îl diluează şi formează sperma.
1
PROSTATA LA ARMASAR
Prostata dezvoltată la armăsar, este reprezentată numai de corpul prostatei (nu prezintă porţiunea diseminată), de culoare galben-cenuşie şi formează 2 lobi laterali
voluminoşi. Este situată pe faţa dorsală a originii uretrei pelvine acoperind şi extremitatea posterioară a canalelor deferente şi veziculelor seminale ; fiecare lob prostatic îşi
varsă conţinutul în uretră prin 10-20 de canale excretoare, care se deschid în vârful unei mici papile de pe mucoasa uretrală dorsală.

PROSTATA LA CAINE
Glandele anexe sunt reprezentate numai de prostată (glandele seminale şi bulbo-uretrale lipsesc). Prostata este foarte dezvoltată, cu aspect globulos şi îmbracă complet
uretra la originea ei vezicală.
Are culoare gălbuie şi aspect bilobat datorită unui sept median.
Adventicea este fibroasă şi trimite numeroase septumuri care împart glanda în lobi şi lobuli.

TESTICULUL
-regiunea ingvinala (armasar, taur, berbec, tap),
-subanal (vier,caine, cotoi)
-intraabdominal, in regiunea lombo-sacrala (pasari)
STRUCTURA TESTICULULUI
-la exterior acoperit de albuginee, de culoare alb-sidefie, din care se desprind o serie de lame fibroase ce se anastomozeaza in zona centrala impartind testiculul in 200-300
lobuli testiculari
- In zona de contact a capului epididimului albugineea se ingroasa si se infunda in zona centrala a gonadei formand un nucleu dens – mediastinum testis (corpul Highmore)
- Parenchimul testicular are consistenta moale elastica, culoare galben bruna si este alcatuit din tubi seminiferi, canale excretoare intratesticulare si glanda interstitiala
Leydig (diastematica)
CAILE SPERMATICE INTRATESTICULARE
• Unitatea morfofunctionala a testiculului este tubul seminifer
• Fiecare lobul testicular contine 3-4 tubi seminiferi cu o extremitate (spre albuginee) infundata in timp ce extremitatea mediastinala se uneste cu ceilalti tubi
seminiferi si dau nastere tubilor drepti
• Tubii drepti patrund in corpul Highmore si formeaza dupa anastomoza reteaua Haller (rete testis)
• Reteaua canaliculara din rete testis se simplifica la 12-25 canale ce dau nastere conurilor eferente, cu aspect conic si traiect intratesticular care prin confluare dau
nastere portiunii initiale a canalului epididimar.
TOPOGRAFIE
Testiculele apar si se dezvolta in regiunea sublombara la toata speciile, coborarea acestora in scrotum realizandu-se diferentiat in functie de specie:
• Cabaline –luna a 9-a de gestatie
• Bovine – luna 3,5 – 4 de gestatie
• Ovine – 80 zile de gestatie
• Suine – 90 zile de gestatie
• Caine – 5-12 zile post-partum

2
ARMASAR
Bursele testiculare scurte şi voluminoase, aşezate în regiunea inghinală cu scrotumul pigmentat si cu un rafeu median evident.
Testiculele ovoide, uşor turtite lateral, cu marele ax longitudinal. Albugineea şi septumurile interlobulare conţin fibre musculare netede şi formează un mediastinum testis
puţin evident.
CAINE
Pungile testiculare sunt situate topografic în regiunea subanală. Tunica scroto-dartoică formează un gât scurt şi un rafeu evident.
Testiculul este oval, globulos; axul longitudinal este oblic în jos şi înapoi. Pe secţiune, are culoare cenuşie, mediastinum testis este evident, iar parenchimul divizat în lobuli
evidenţi.

PENISUL
Corpul penisului este alcatuit din:
 corp cavernos,
 uretra
 corp spongios.
Tipuri de penis:
• tipul fibroelastic
• tipul musculocavernos

PENIS FIBROELASTIC – rumegatoare + suine


- prezinta o albuginee groasa, putin extensibila, predomina scheletul conjunctiv
- prezinta o flexura sigmoida (S penian) si consistenta crescuta
- in erectie se prod indurarea si alungirea penisului prin disparitia S penian

PENIS MUSCULOCAVERNOS - armasar + carnivore + iepuroi


- prezinta o albuginee subtire, predomina tes cavernos lacunar
- in erectie se prod indurarea, marirea in volum si alungirea penisului (fiind mult mai evidenta)

PENIS ARMASAR - MUSCULOCAVERNOS


Penisul este de tip musculo-cavernos, are formă cilindrică, cu o lungime variabilă (50-60 cm în repaus şi 80-90 cm în erecţie). Porţiunea liberă este acoperită de un tegument
subţire de culoare neagră sau marmorată care la baza cavităţii furoului formează un pliu circular - inelul prepuţial. Glandul este separat de restul porţiunii libere printr-un gât
evident şi prezintă circular o margine proeminentă - coroana glandului.
Pe faţa anterioară se găseşte o adâncitură - fosa glandului - în care este situată porţiunea terminală a uretrei (procesul uretral), iar în vârful acesteia, meatul urinar.
Corpul cavernos se inseră pe ischium prin două rădăcini bine detaşate, acoperite de un muşchi ischio-cavernos, relativ bine dezvoltat.

PENIS MOTAN - MUSCULOCAVERNOS


Penisul are o lungime de 15-20 cm. Corpul cavernos are formă conică cu o depresiune ventrală în care se găseşte uretra. La nivelul porţiunii libere, corpul cavernos este
înlocuit de osul penian care are formă conică, prezintă un jgheab longitudinal ventral pentru uretră şi se termină anterior printr-un cordon fibros ce ajunge până la vârful

3
penisului. Osul penian este acoperit în totalitate de expansiunea ţesutului erectil al uretrei, care formează un gland foarte dezvoltat. Glandul este uşor gâtuit la jumătatea sa,
formând astfel o parte anterioară (partea alungită a glandului) şi o parte posterioară (bulbii glandului).
Bulbii glandului sunt foarte dezvoltaţi, iar intrarea acestora în erecţie asigură, alături de contracţia musculaturii vestibulului vaginal al femelei, prelungirea actului
coital.Vârful glandului este ascuţit, dirijat în jos, sub el deschizându-se uretra

PENIS LEPORIDE - MUSCULOCAVERNOS


Penisul este deosebit de cel de la motan prin lipsa osului penian şi a papilelor cornificate la nivelul extremităţii libere.

PENIS TAUR – FIBROELASTIC


Penisul are aspect cilindric, uşor turtit lateral la bază, se inseră pe arcada ischiatica prin cele două rădăcini, acoperite complet de un muşchi ischio-cavernos foarte dezvoltat.
Înainte de a se angaja între bursele testiculare formează o dublă inflexiune - S-ul penian sau flexura sigmoidă. În timpul erecţiei S-ul se şterge şi penisul se măreşte în
lungime, depăşind orificiul prepuţial. Pe curbura inferioară a S-ului se ataşează cei doi muşchi netezi retractori ai penisului, fibrele lor însă se prelungesc pe părţile laterale,
până aproape de vârful penisului. Porţiunea liberă a penisului este de formă conică alungită, puţin încurbată în sus şi uşor turtită dorso-ventral. Vârful penisului este acoperit
parţial şi asimetric de un gland redus. Asimetric se deschide şi meatul urinar, prin intermediul unui proces uretral redus. Tegumentul penian este de culoare roz cu
numeroase papile mici.
Penisul este de tip fibro-elastic, având o lungime de 100-130 cm.

PENIS BERBEC - FIBROELASTIC


Penisul şi prepuţul nu prezintă diferenţe semnificative faţă de taur, cu excepţia porţiunii libere. Glandul este bine dezvoltat, asimetric şi prezintă 2 tuberculi. Uretra se
prelungeşte depăşind glandul, formând un apendice vermiform (în cazul însămânţării naturale, prin erecţie, apendicele vermiform pătrunde în ostiumul vaginal al cervixului).
PENIS LA VIER
Penisul este de tip fibro-elastic, lung, de forma cilindrică. Formează un S penien înaintea burselor testiculare. Porţiunea liberă este uşor ascuţită şi răsucită către stânga, cu
aspect de tirbuşon; această structură favorizează pătrunderea penisului printre papilele cervicale în timpul actului coital, ejacularea realizându-se intrauterin. Meatul urinar
are aspectul unei fante laterale la vârful penisului.

PLACENTA- este o formaţiune complexă, reprezentând legătura strânsă de natură vasculară între:
o componentă fetală – vilozităţile corionului
o componentă maternă – criptele mucoasei uterine (endometrului).
- permite schimburile nutritive, respiratorii şi metabolice dintre mamă şi făt, dar constituie şi o barieră care împiedică amestecul sângelui matern şi fetal, şi mai ales trecerea
unor microorganisme şi substanţe toxice de la mamă la făt.
Placenta este sediul sintezei hormonilor steroizi (progesteron şi estrogeni) şi ai celor proteici (gonadotrofinele extrahipofizare sau placentare : PMSG (eCG) la iapă şi
hCG la femeie).

Clasificarea tipurilor de placentă


Criteriul anatomic : - se referă la modul de repartizare a vilozităţilor coriale pe suprafaţa placentei:

4
a. Difuză - placenta difuză completă (iapă)
-placenta difuză incompletă (scroafă) – apendicii polari sunt glabri, fără vilozităţi.
b.Localizată -multiplă cotiledonară (rumegătoare)
-zonară (carnivore)
-discoidală (rozătoare şi primate)

Criteriul histologic:
a. epitelio-corială (iapă, scroafă)
b. sindesmo-corială (rumegătoare)
c. endotelio-corială (carnivore)
d. hemo-corială (primate şi rozătoare)

DIAGNOSTICUL GESTATIEI

SEMNE CLINICE PROBABILE ALE GESTATIEI


1 . Sistarea caldurilor
2 . Modificari comportamentale
3 . Modificarea conturului abd./ distensie abd. -semn ce apare tardive
4.Dezvoltarea glandei mamare:

SEMNELE CLINICE SIGURE ALE GESTATIEI


Se deceleaza prin: ex.ext (palpare transabd.), ascultatie, ex.int. (ETR+ESV)
PALPATIA externa transabdominala
-din a 2-a jumatate a gest. la nivelul peretului abd. drept, stg., sau inferior.
VACA: din l.a 6-a, “senzatia de bloc de gheata in apa”. -d.d.:tumori, afect.ut. cu acumulare de continut.
IAPA: din luna 7-8, pe partea stg., la un lat de palma deasupra mamelei
SUINE: doar spre sf. gestatiei la femelele slabe.
OAIE,CAPRA: din sapt. 14, din spate sau din lateral, cu femela asezata pe un plan inclinat post-ant.
CARNIVORE - intre zilele 25-33 gestatie si >45 zile
25-33 zile: uter moniliform, strangulat
33-35 zile: creste cant. lich. perifetale,uter fluctuent
42-45: se osifica scheletul fetal, >volumul fetal concomitent cu resorbtia lich. perifetale.
Palparea: mono/bimanual la catelele de talie mare

ASCULTATIA
Directa (cu urechea)/ Indirecta (cu stetoscopul) -se apreciaza BCF la vaca din luna 7-8, la iapa luna 9-11, la oaie din luna 4, animalele mici: murmur slab

5
EXAMENUL INTERN
EXAMENUL CU SPECULUM VAGINAL
-modificarile produse in timpul gest. la nivelul cervixului si muc. vaginale, caracteristicile mucusului vaginal
-speculum trivalv Polanski/ bivalv / tubular

EXAMENUL TRANSRECTAL ETR la vaca


-identificare cervix, coarne uterine, ovare, salpinxuri doar in situatii patologice.
Recomandari Corn ut.gest. Lch. perif. Observatii
Luna 4 Coarnele ut. cad in cavitatea -Se pot palpa carunculii-”castana”, fat 2-5 l
abd., cvx. este plasat la 25 cm (pisoi)
marginea ant. a bazinului
Luna 5 Coarnele ut. in cav abd -Carunculii se deceleaza doar la Cele mai multe erori de dg. fals negativ Tril pe
palp.profunda, fat 30-35 cm (pisica) a.ut.medie contralaterala
Luna 6 Deformare flanc drept- -Fat - 50-60 cm (caine beagle) Cant. maxima l.amniotic – 6-7 l l.alantoidian – 12-15 l
palp.transabd. a fatului
Luna 7 Asimetrie abd. accent., se obs. -uterul patrunde in cav.pelvina, -juninci-incepe secr.precolostrala -multipare –
miscarile fetale (dupa placetoame=“ou”, fat - 60-70 cm, se intarcare in vederea repausului mamar
ingerarea de furaje/apa reci) distinge prezentarea
Luna 8 Ut. patrunde in cav pelvina, dar Fat - 80-90 cm A uterine medii = dimens. unui “deget”. Mobile,
compreseaza si sinuoase
diafragmul=dispnee
Luna 9 ETR pt. aprecierea momentului Semne prodromale: ptoza abd., accentuarea golurilor flancului, infundarea sacrumului, edem vulvar, lichefierea
parturitiei glerei cervicale = ruptura de fatare

Diagnosticul gestatiei prin ETR la IAPA - are o imp. mai redusa decat la vaca, modificarile apar tardiv si nespecific. Necesita contentie cu platlonje, ca pt. monta.
Recomandari Corn ut.gest. Observatii
Luna 4 f+anexe=“cap de copil”
Luna 5 Uter coborat la marg.ant. a pubisului, se Tril al a. uterine medii pe cornul gestant
palpeaza greu corpul fetal
Luna 6 Uter complet coborat in cav. abdominala
Luna 7 Uter deviat stg (dr-cecumul) Fat usor de abordat Tril arterial pe ambele uterine medii
Luna 8, Distensie abdominala evidenta Semne prodromale: uger turgescent cu secretie de precolostru, la niv. orificiului papilar apar
9, 10 picaturi galbui asemanatoare picat. de ceara. Sacrum, foarte mobil, lichefierea glerei cervicale
CICLU SEXUAL / ESTRAL / GAMETOGEN - lanţul de fenomene şi procese care se succed şi se repetă având ca rezultat final eliberarea uneia sau mai multor ovule apte
pentru fecundare.
6
Din punct de vedere al frecvenţei ciclurilor sexuale, femelele se împart în:
1. MONOESTRICE (monociclice) – prezintă un 1 ciclu de călduri / an (animalele sălbatice).
2. DIESTRICE – prezintă 2 cicluri sexuale / an (căţeaua).
3. POLIESTRICE (policiclice) – de tip continuu (vaca, scroafa)
- de tip sezonier (iapa, oaia, capra, pisica)

PARTICULARITĂŢILE CICLULUI SEXUAL PE SPECII


IAPĂ VACĂ OAIE şi CAPRĂ SCROAFĂ CĂŢEA PISICĂ
pubertatea 15-18 luni pubertatea 9-15 luni pubertatea 6- 8 luni pubertatea 6-8 luni pubertatea 6-12 luni pubertatea 6-10 luni

poliestrică sezonieră (februarie- poliestrică de tip continuu poliestrică sezonieră poliestrică de tip continuu ciclu monoestric/diestric poliestrică sezonieră
august) (toamnă-iarnă)
FOTOPERIODISM - melatonina FOTOPERIODISM -
acţionează anti-FSH (lumina inhibă melatonina acţionează anti-
secreţia de melatonină) FSH (lumina stimulează
secreţia de melatonină)
durata ciclului 21 zile (9-33) durata ciclului 20-21z durata ciclului 16-17z durata ciclului – 21 zile durata ciclului 5-10 luni

p. 3-4 zile, e. 4-8 zile, m. 3-6 zile, d. 6- p.2-3 zile; e.12-24 ore; m.5-6 p.3 zile; e.30 ore; m.2 p.2 zile; e. 2-3 zile; m. 2 p.7-10 zile; e. 5-10 zile; m. 2 p.3-4 zile; e.4-10 zile
10 zile zile;d.11-12 zile zile;d.10-12 zile zile;d.14-15 zile luni;a. 2-7 luni
ovulaţia: 24-48 ore ÎNAINTE de sfârşitul ovulaţia: spontană, la 12 ore ovulaţia: la sfârşitul căldurilor ovulaţia – aproximativ la ovulaţia – în timpul estrului ovulaţia-este provocată
căldurilor DUPĂ sfîrşitul estrului jumătatea estrului neuroreflex prin actul
sexual,are loc la 24 are
după acesta
depistarea căldurilor  “bara de caracteristic  mucusul de depistarea căldurilor  “Sindromul de imobilitate” depistarea estrului şi a
încercare” călduri (800-1000ml, filant, clar) masculi încercători la vier, ovulaţiei se face pe baza
frotiului vaginal (celule
la îngrijitor
Schollen) şi a dozărilor
hormonale

reapariţia căldurilor după fătare: 8-14 reapariţia căldurilor după fătare: reapariţia căldurilor după reapariţia căldurilor : LA 7 instalarea gestaţiei nu reapariţia căldurilor: la
zile-“foal-heat”(au procentul de 40-60-90 zile fătare: în sezonul următor ZILE DUPĂ ÎNŢĂRCARE modifică lungimea ciclului 1-2 luni după fătare
fecunditate cel mai ridicat) sexual monta după
fătare:sistem extensiv-6
săptămâni; semiintensiv-12
zile; intensiv-la 2 zile

7
UTERUL
-organ musculo-membranos, tubular, format din:
- 2 coarne uterine;
- corp uterin;
-cervix (gât sau col uterin).
Este suspendat în reg. sublombară sau subsacrală prin cele 2 ligamente largi (late sau parametre).

Forme morfologice de uter:


- uter duplex (rozătoare)
- uter bicorn subseptat (rumegătoare, scroafă, carnivore)
- uter bicorn nonseptat (iapă)
- uter simplex/normouter (primate)
Coarnele uterine
- formaţiuni tubulare, de formă cilindrică sau conică, efilate la vârf
- mai dezvoltate la speciile politocice (scroafă şi căţea)
- prezintă:
o o mică curbură – se inseră ligamentul larg
o marea curbură – convexă, liberă
- traiectul şi forma lor diferă în funcţie de specie
- între coarnele uterine seroasa formează o punte – ligamentul intercornual
Corpul uterin
- conduct cilindric, turtit dorso-ventral
- posterior se continuă cu cervixul
IAPA
Uterul - tip bicornis nonseptatus
Topografie:corpul uterin – în cav. pelvină, coarnele uterine – în cav. abd.
Forma: - coarnele uterine: formă de ghirlandă, marea curbură orientată ventral - aspect de „tălpici de sanie”

VACA
Uterul – tip bicornis subseptatus
Forma – traiect curbat, cu marea curbură orientată dorso-lateral - „coarne de berbec”
- la bifurcaţia coarnelor uterine – 2 ligam intercornuale – imp. pt. ETR
Mucoasa: prezintă 80-120 carunculi, dispuşi pe 4 rânduri
- împreună cu cotiledoanele din corionul fetal formează placentoamele

OVINE SI CAPRA
Uterul

8
Coarnele uterine – mai lungi ca la vacă, alipite pe o lungime mai mare
Mucoasa: prezintă 88-96 carunculi, cu S în formă de cupă (oaie) sau plană (capră)

SCROAFA
Uterul: corp scurt (5,5cm)
- coarnele uterine lungi, de aspect intestiniform

CATEA
Uter: tip bicornis subseptatus
Topografie: în cavitatea abdominală
Coarnele uterine: rectilinii, subţiri, calibru uniform, forma lit.V

PISICA
Uterul: asem. celui de căţea, proporţional mai mic