APARATUL GENITAL MASCUL

ROLURI:
h. androgeni (testosteron) - h. estrogeni - inhibina 2.EXOCRIN formeaza si elibereaza gametii masculi (spermatozoizii) 3.Realizeaza copulatia inseminarea naturala 1.ENDOCRIN

STRUCTURA ANATOMICA
GONADE testicule CAI SPERMATICE Epididim - Canal deferent - Canal ejaculator - Uretra (cale mixta uro-genitala) GLANDE ANEXE Veziculele seminale - Prostata - Glande bulbo-uretrale (Cowper) - Glande Littre PENISUL SI PREPUTUL(furou)

TESTICULUL

-regiunea ingvinala (armasar, taur, berbec, tap),

-subanala (vier,caine, cotoi, iepure) -intraabdominal in regiunea lombo-sacrala (pasari), STRUCTURA TESTICULULUI -la exterior acoperit de albuginee, de culoare alb sidefie bogat vascularizata; de la fata interna a albugineei se desprind o serie de lame fibroase ce se anastomozeaza in zona centrala impartind testiculul in 200-300 lobuli testiculari

STRUCTURA TESTICULULUI
In zona de contact a capului epididimului albugineea se ingroasa si se infunda in zona centrala a gonadei formand un nucleu dens mediastinum testi (corpul Highmore) Parenchimul testicular are consistenta moale elastica, culoare galben bruna si este alcatuit din tubi seminiferi, canale excretoare intratesticulare si glanda interstitiala Leyding (diastematica)

STRUCTURA TESTICULULUI
CAILE SPERMATICE INTRATESTICULARE Unitatea morfofunctionala a testiculului este tubul seminifer Fiecare lobul testicular contine 3-4 tubi seminiferi cu o extremitate (spre albuginee) infundata in timp ce extremitatea mediastinala se uneste cu ceilalti tubi seminiferi si dau nastere tubilor drepti Tubii drepti patrund in corpul Highmore si formeaza dupa anastomoza reteaua Haller (rete testis) Reteaua canaliculara din rete testis se simplifica la 12-25 canale si dau nastere conurilor eferente, cu aspect conic si traect intratesticular care prin confluare dau nastere portiunii initiale a epididimului

STRUCTURA TESTICULULUI

ASPECTE HISTOLOGICE
Structura histologica a tubului seminifer: - membrana bazala fina, elastica intarita la exterior cu fibre conjunctive; printre acestea se gasesc si fibre musculare netede a caror contractie ajuta la eliminarea spermatozoizilor - epiteliul seminal alcatuit din celule Sertoli si celulele liniei seminale

CELULELE SERTOLI

Prismatice, cu varful orientat spre lumenul tubului seminifer; la polul apical prezinta numeroase infundaturi in care sunt asezate celulele liniei seminale. Roluri: - suport si nutritie a celulelor liniei seminale - fagocitoza resturilor celulare - secretie de estrogeni si inhibina

CELULELE LINIEI SEMINALE Spermatogonii spermatocite primare (ord.I)- spermatocite secundare (ord.II)-spermatide-spermatozoizi

INVELITORILE TESTICULARE
Testiculele apar si se dezvolta in regiunea sublombara la toata speciile, coborarea acestora in scrotum realizandu-se diferentiatin functie de specie: Cabaline luna 9-a de gestatie Bovine luna 3,5 4 de gestatie Ovine 80 zile de gestatie Suine 90 zile de gestatie Caine 5 zile post-partum Bursele testiculare rezult din suprapunerea a 5 nvelitori, dispuse de la exterior la interior astfel: dartos, celuloas, cremaster i fibro-seroas. Pot fi sistematizate n 3 tunici distincte:

INVELITORILE TESTICULARE
Schema canalului inghinal i a pungilor testiculare n seciune sagital (dup E. Patea 1978) 1. M. oblic abdominal intern; 2. Inelul inghinal superior (abdominal sau profund); 3. Ligamentul inghinal; 4. Fascia transvers (endoabdominal); 5. Peritoneul parietal; 6. i 7. Inelul inghinal; 8. M. cremaster extern; 9. Inelul inghinal inferior (superficial i subcutanat);10. Cavitatea vaginal; 11. Peritoneul visceral;12. Peritoneul parietal; 13. Testicul; 14. Epididim; 15. Pediculul vasculo-nervos al testiculului; 16. Canal deferent; 17. Mezou deferenial; 18. Traiectul inghinal; a. Scrotul; b. Dartosul; c. Celuloasa; d. Fibroasa; e. Peritoneul parietal

INVELITORILE TESTICULARE
1.Tunica externa formata din 2 invelitori strans unite, provenite din pielea si tesutul hipodermic din aceasta zona:scrotum si dartos. - pielea scrotala este fina, elastica, pigmentata sau nu, acoperita cu peri fini, bogata in glande sebacee si sudoripare, constituind o singura punga pentru ambele testicule;pe fata externa-rafeul median ce corespunde aderentei septului interdartoic - teaca dartoica reprezinta prelungirea la acest nivel a hipodermului si tunicii abdominale si formeaza 2 saci testiculari separati printr-un perete comun; bogata in fibre musculare netede si fibre elastice rol in termoreglare

INVELITORILE TESTICULARE
2. Tunica medie (fascia spermatica externa)-formata din tesut conjunctiv orientat ce reprezinta continuarea la acest nivel a m. oblic extern si a fasciei profunde;pe fata postero-laterala se gaseste m. cremaster ce descinde din oblicul intern al abdomenuluisi a carui contractie determina ascensiunea brusca a testiculului in canalul ingvinal. 3. Teaca interna (teaca vaginala)-deriva din fascia transversa si peritoneul parietal si formeaza o punga piriforma ce adaposteste testiculul si cordonul testicular.

CORDONUL TESTICULAR
Asigura suspensia testiculului si este alcatuit din artera si vena testiculara, filete nervoase provenite din plexul mezenteric posterior si plexul pelvic, m. cremaster si canalul deferent; este acoperit in totalitate de peritoneul visceral si are lungime variabila in raport cu specia.

CAILE SPERMATICE 1.Canalul epididimar

Canal flexuos, lung, rezultat din unirea conurilor eferente dupa traversarea albugineei, constituind baza structurala a epididimului, formatiune alungita atasata marginii fixe a testiculului, constituita din cap, corp si coada. Capul epididimului are form uor lit, foarte aderent la polul superior al testiculului cu canal ingust si foarte flexuos. Corpul epididimului este turtit lateral i se inser pe marginea epididimar a testiculului prin ligamentul propriu testicular. Coada epididimului este turtit i ea lateral i este mai ngust dect capul. Se detaeaz de testicul, dnd natere, n unghi drept, canalului deferent.

CAILE SPERMATICE
Rolurile canalului epididimar: transportul spermatozoizilor; depozitarea spermatozoizilor; concentrarea spermatozoizilor; prima maturare a spermatozoizilor - proces care are loc n 7-9 zile (a doua maturare se produce la contactul cu secreia prostatic, iar cea de-a treia n istmul salpingian).

2.Canalul deferent
Conduct lung, aproape rectiliniu, constituit din 3 portiuni: - testicular - ia natere la nivelul cozii epididimului, din canalul epididimar, fr o delimitare precis. Se afl pe faa posterioar a testiculului, pe toat lungimea acestuia; -funicular - se gsete n structura cordonului testicular, pn la nivelul inelului inghinal profund; -abdominal - este delimitat de la inelul inghinal

profund, pn la deschiderea canalului deferent n canalul ejaculator (la speciile la care acesta exist) sau direct n uretr n zona dorsal a vezicii urinare formeaz cte o dilataie alungit fusiform denumit ampul deferenial (absent la vier i cotoi i redus la cine) foarte dezvoltat la taur

3.Canalul ejaculator
Este un conduct scurt care rezult din unirea poriunii terminale a canalului deferent cu canalul excretor al glandei seminale, sub prostat. Lipsete la speciile care nu prezint glande seminale (carnivore). Fiecare canal ejaculator se gsete n peretele superior al uretrei i se deschide n aceasta la nivelul tuberculului seminal (colliculus seminalis).

4.Uretra
Conduct comun urogenital, care prezint 2 poriuni: intrapelvin - delimitat anterior de gtul vezicii urinare i posterior de arcada ischiatic. Din punct de vedere histologic este constituit din mucoas, un strat vascular (spongios) i musculoas. extrapelvin (penian) - delimitat posterior de arcada ischiatic i anterior de meatul urinar situat n vrful penisului, intr n alctuirea organului copulator mascul. Are peretele format din trei straturi: mucoas, strat vascular i musculoas n corionul mucoasei sunt ntlnite glandele Littre (existente n numr mai redus i la nivelul uretrei intrapelvine).

Glandele anexe ale ap. genital mascul

1.Veziculele seminale Glande de tip tubular situate la nivelul uretrei intrapelvine, de o parte si de alta a canalelor deferente, deasupra gatului vezicii urinare. Au aspect conic, alungit, anterior se termin n deget de mnu iar posterior canalele lor excretorii se unesc cu canalele deferente dnd natere canalelor ejaculatoare. Secreia acestor glande are aspect gelatinos si este bogata in fructoza care serveste ca sursa de energie pentru spermatozoizi.

Glandele anexe ale ap. genital mascul

2.Prostata Este o formaiune impar, prezent la toate speciile. Este constituit din: corpul prostatei care lipsete la berbec i ap; poriunea diseminat care lipsete la armsar. Poriunea diseminat a prostatei este reprezentat de acini glandulari diseminai ntre mucoasa i musculoasa uretrei intrapelvine. Corpul prostatei este aezat topografic pe faa craniodorsal a uretrei intrapelvine ntre cele dou ampule defereniale, mai mult sau mai puin dezvoltat n funcie de specie. La exterior, corpul prostatic prezint o capsul musculo-fibroas (esut conjunctiv i fibre musculare netede), care se contract n momentul ejaculrii eliminnd secreia prostatic.

Glandele anexe ale ap. genital mascul

3.Glandele bulbouretrale (Cowper) Sunt glande pereche, au forma ovoidala si diametrul unei nuci fiind situate topografic de o parte si de alta a uretrei inaintea arcadei ischiatice; sunt acoperite de m. compresor striat. Secretia acestor glande intra in componenta plasmei seminale si este eliminata direct in uretra prin 5-10 canale colectoare.

Glandele anexe ale ap. genital mascul

4. Glandele Littre Sunt glande de tip mucos, existente n corionul mucoasei uretrei pelvine dar mai ales extrapelvine. Canalele lor excretorii se deschid la suprafaa uretrei. Secreia glandelor Littre se elimin n prima faz a ejaculrii i au rol de ndeprtare mecanic a impuritilor de pe uretr i de a neutraliza pH-ul acid datorat urinei.

PENISUL SI PREPUTUL
Reprezinta segmentul extern al aparatului genital de aspect cilindric, format dintr-un corp divizat intr-o portiune fixa (de la radacina penisului pana in fundul cavitatii preputiale) si o portiune libera. Corpul penisului este alcatuit la randul lui, din: corp cavernos, uretra si corp spongios. Raportul dintre cavernele lacunare i scheletul conjunctiv trabecular al corpului cavernos determin dou tipuri de penis: tipul fibroelastic prezint o albuginee groas, puin extensibil i predomin scheletul conjunctiv. Se ntlnete la rumegtoare i suine. Prezint o flexur sigmoid (S penian) i consisten crescut. n erecie se produce supraindurarea i alungirea penisului prin dispariia S-ului penien. .

PENISUL SI PREPUTUL
tipul musculocavernos apare la armsar, carnivore i iepuroi. n acest caz predomin esutul cavernos lacunar, iar albugineea este mult mai subire. Erecia este mult mai evident i const n indurarea, alungirea i mrirea n volum a penisului Muchii ajuttori ai penisului Au rolul de: dirijare a penisului n timpul copulaiei; comprimare a venelor de descrcare n timpul ereciei; accelerare a ejaculrii; realizare a comprimrii i retragerii penisului n furou. Muchii ajuttori ai penisului sunt reprezentai de: muchiul ischiocavernos - se gsete la nivelul arcadei ischiatice i acoper rdcinile penisului, comprimnd artera i vena penien. muchiul retractor al penisului - se inser superior pe prima vertebr coccigian, nconjoar rectul sub forma a dou bandelete musculare apoi inferior se inser pe faa ventral a penisului.

PENISUL SI FUROUL
Furoul (preputul) reprezinta o cuta a pielii abdominale care adaposteste portiunea libera a pensiului; prezinta anterior o deschidere circulara orificiul preputial, prevazut la unele specii cu un smoc de peri, iar posterior se termin n fund de sac inelar, unde tegumentul se rsfrnge pe poriunea liber a penisului. Prepuul prezint un tegument extern, reprezentat de pielea regional i un tegument intern cu structur intermediar ntre piele i mucoas, bogat n glande sebacee modificate care secret smegma prepuial.

PENSIUL SI FUROUL
Musculatura preputului este reprezentata de:

2 muchi protractori prepuiali craniali care-l tracioneaz anterior, contribuind la retragerea penisului n cavitatea prepuial dup copulaie. 2 muchi retractori prepuiali caudali (la rumegtoare i suine) care tracioneaz furoul posterior, contribuind la exteriorizarea poriunii libere a penisului n timpul ereciei.