CURS 2 ANATO

NERVUL SPINAL
Nervul spinal este format din 2 radacini, care se gasesc in canalul vertebral.
 RADACINA VENTRALA(MOTORIE)-are 100 000-115 000 fibre nervoase somatice si
vegetative (in principal simpatice, dar si parasimpatice in segmentele S2-S4)
 RADACINA DORSALA(SENZITIVA)-cuprinde un numar variabil de fibre:500 000-
550.000 fibre
-origine aparenta in santul colateral posterior al maduvei spinarii
-origine reala in ganglionul spinal de pe traiect
Neuronii pseudounipolari din ganglionul spinal prezinta:
1. Prelungire centrifuga=axonala
-merge tot prin radacina posterioara
-ea ajunge la nivelul maduvei spinarii, unde se imparte in 2 curente:
 Curentul lateral
-cuprinde fibre scurte si subtiri
-conduce sensibilitatea tactila grosiera (protopatica), de presiune, sensibillitatea
termica si dureroasa
-fibrele respective ocupa regiunea marginala, iar apoi patrund in substanta cenusie,
facand sinapsa cu al doilea neuron
 Curentul medial
-cuprinde fibre lungi si medii
-conduc sensibilitatea tactila fina
-fibrele sunt groase pentru ca sunt mielinizate, iar aceste fibre ocupa partea
posterioara a maduvei spinarii, in cadrul cordoanelor posterioare
-alcatuiesc fasciculul gracilis si cuneat, care se termina la nivelul nucleilor omonimi
din bulb (=nucleii gracilis si cuneat)
-in traiectul ascendent se desprind fibre colaterale, care merg spre lamele Rexed V,
VI, VII (care merg la neuronii din cornul anterior pentru a realiza reflexe)
 2. Prelungirea centripeta
-tot in radacina posterioara , apoi pe traiectul trunchiului nervului spinal si
apoi merg spre receptori

Cele doua radacini se unesc in gaura spinala=> TRUNCHIUL NERVULUI SPINAL, care se
impare in 4 ramuri:
 Dorsala
 Ventrala
 Comunicanta alba
 Meningee
 ! NU ramura comunicanta cenusie-ea vine in trunchiul nervului spinal, nu se
desprinde din el
SENSIBILITATEA TRUNCHIULUI SI MEMBRELOR

1. SENSIBILITATEA TERMOALGEZICA
 Receptori
Termici-clasic sunt receptorii Krause(rece) si Ruffini (cald)
-actualmente doar terminatii nervoase libere=TNL
Durere-terminatii nervoase libere (TNL) = fibre nervoase amielinice
Fibrele nervoase amielinice sunt reprezentate de:
1. Fibrele de tip A3-intra in alcatuirea unor structuri specializate de receptie, care
raspund la stimuli nociceptivi mecanici-> durere acuta
2. Fibre de tip C ->unitati polinodale, care raspund la stimuli mecanici, chimici -> durere
lenta/difuza/nevralgica

 Protoneuronul
-este situat in ganglionul spinal
-este un neuron pseudounipolar cu o prelungiri in T (sunt fibre de tip C sau A3)
-fibrele de tip A3-mediator chimic: alfa glutamat

-fibre de tip C-mediator chimic: substanta P

-prelungirea periferica merge catre receptor
-prelungirea centrala-prin radacina posterioara a nervului spinal ajunge la maduva
spinarii (in cadrul radacinii ocupa pozitie laterala=partea externa), patrunde in
maduva si se ramifica intr-o ramura ascendenta si una descendenta
-aceste ramuri urca sau coboara 1 sau 2 segmente si se indreapta catre cornul
posterior => se realizeaza o interpretare (analiza) a informatiei, care poate fi excitata
sau inhibata

-pentru a se realiza acest lucru, in cornul posterior-in lama Rexed II gasesc niste
neuroni, care participa la formarea unor glomeruli sinaptici
-corpii acestor neuroni se gasesc in substanta gelatinoasa Roland
-pot fi excitatori sau inhibitori(elibereaza encefaline, neuropeptide)

LAMELE REXED

Glomerulii sinaptici realizeaza 2 mecanisme distincte:

1. Segmentare
 -au la baza glomerulii sinaptici si neuronii excitatori sau inhibitori
-realizeaza blocarea sau diminuarea unei informatii dureroase transmise prin
fibre A3 sau C, care transmit informatii preluate de la receptori, inhiband
informatiile care sunt transmise catre neuronii cordonali(ai caror axoni intra in
alcatuirea tractului spinotalamic

-aceste mecanism este substratul diminuarii durerii prin masare

-tot prin acest mecanism se explica exagerarea transmiterii neuronale secundar
cresterii activiatii neuronale din cornul posterior. Apare in cadrul unor regenerari
nervoase.

2. Suprasegmentar
Acest mecanism cuprinde mai multe regiuni nervoase conectate, care formeaza
sistemul analgezic descendent in care sunt cuprinse:
A. Substanta cenusie din jurul apeductului mezencefalic Sylvius
B. Substanta cenusie bulbo-pontima=locus ceruleus din podeaua ventricului IV sau
nucleului rafeului
C. Cornul posterior al maduvei spinarii
Substanta cenusie periapeductala din jurul apeductului mezencefalic Sylvius este
activat de unele substante (opiacee endogene)=> stimuleaza neuronii serotoninergici
de la nivelul rafeului
Axonii acestor neuroni merg prin fasciculul dorsolateral la cornul posterior medular,
unde blocheaza transmiterea unei informatii dureroase prin stimularea neuronilor
inhibitori.
SISTEMUL ANALGEZIC DESCENDENT
 SUBSTANTA CENUSIE DIN JURUL APEDUCTULUI MEZENCEFALIC SYLVIUS

NUCLEII RAFEULUI(stanga) SI LOCUS COERULEUS (dreapta)

  Deutoneuronul (al II lea neuron)
-este situat in lama Rexed I, IV, V din cornul posterior
-axonii lor incruciseaza linia mediana, trec prin comisura alba anterioara, ajungand in
cordonul lateral de partea opusa, unde intra in alcatuirea fasciculului ascendent
spinotalamic lateral
-in cordonul lateral fasciculul spinotalamic se gaseste medial de fasciculul
spinocerebleos ventral si posterior de fasciculul spinotectal

-in cadrul fasciculului fibrele au o anumita somatotopie:

 Fibrele care transmit informatii din partea inferioara a corpului sunt situate
superficial
 Fibrele care transmit informatii din partea superioara a corpului sunt situate
profund(cele mai profund cele cervicale)
 Fibrele care transmit informatii legate de durere sunt situate anterior
 Fibrele care transmit informatii legate de temperatura sunt situate posterior
Fasciculul spiotalamic lateral urca pana la nivelul trunchiului cerebral
patrunzand initial in BULB si la acest nivel, in dreptul decusatiei motorii, este
asezat medial de fasciculul spinocerebelos ventral.
 La acest nivel i se alatura fasciculul spinotalamic anterior si impreuna formeaza
LEMNISCUL SPINAL (FSTL+FSTA=>LEMNISCUL SPINAL)
In partea superioara a bulbului, lemniscul spinal este asezat medial de nucleul olivar
principal si anterior de fasciculul spinocerebelos ventral
In continuare, lemniscul spinal ajunge la nivelul PUNTII,unde se gaseste localizat in
tegmentul pontin: lateral de lemniscul trigeminal si anterior de lemsnicul lateral
In MEZENCEFAL este localizat:
 Posterior de substanta neagra
 Lateral de nucleul rosu
 Posterior si lateral de lemniscul lateral si medial

Din punct de vedere somatotopic fibrele sufera o rearanjare astfel incat ca dispozitie
dinspre anterior spre posterior avem:
o Fibre cervicale
o Fibre toracale
o Fibre lombare
o Fibre sacrale

 Tritoneuronul (ale III lea neuron)

-dupa ce paraseste mezencefalul, lemniscul spinal se indreapta spre al III-lea neuron
din talamus
-in acest traiect realizeaza o serie de conexiuni prin intermediul colateralelor care se
desprind din lemnisc( in special cu nucleii din substanta reticulata), alcatuind 2
fractiuni:
1. Fractiunea paleo-strio-talamica-in cadrul acesteia se realizeaza conexiuni cu nucleii
reticulati
2. Fractiunea neo-strio-talamica-care nu da colaterale si urca in talamus fara alte
conexiuni
-ajungand la nivelul talamusul se gaseste al-III-lea neuron, care se poate localiza in:
 Nucleul ventral posterolateral talamic
 Aria talamica posterioara
 -axonii neuronilor din nucleul ventral postero-lateral trec bratul posterior al
capsulei albe interne si se proiecteaza in aria somestezica primara din lobul
parietal, girus postcentral-in pozitia HOMUNCULUSUI SENZITIV

HOMUNCULUSUL SENZITIV=reprezentativitate inegala a diferitelor segmente ale

corpului:
 Membrul inferior-fata mediala a emisferei
 Pelvisul-marginea superioara (la limita dintre fata mediala si fata externa)
 Trunchiul-are o reprezentare mica
 Gatul, capul-cresc in dimensiuni ca reprezentativitate
 Limba
 Membrul superior-in special policele

-in aria talamica pot ajunge axonii deutoneuronilor, care apoi isi transmit
informatia prin axonii celui de-al III-lea neuron, trecand prin bratul posterior
al capsulei albe interne si se proiecteaza in aria somestezica secundara
(peretele superior al santului lateral Sylvius)
-fibrele paleo-strio-talamice ajung la nuclei nespecifici din talamus, iar axonii
se proiecteaza difuz
-pe langa aceasta fractiune, mai eista 2 cai indirecte (corespunzatoare
componentelor afective ale durerii): fasciculul spinoreticular si fasciculul
spinotectal care ajung in nucleii intralaminari talamici si se proiecteaza in
sistemul limbic
2.SENSIBILITATEA TACTILA GROSIERA (PROTOPATICA)
-transmit impulsuri determinate de apasari superficiale, care deformeaza tegumentul
  Receptori
-sunt mecanoreceptori: corpusculii Meissner, corpusculii Paccini, TNL, fibre
peritrichiale

 Protoneuronul
-este situat in ganglionul spinal
 Prelungirea periferica-merge la receptori, prin radacina posterioara->trunchiul
nervului spinal->ramura ventrala si ramura dorsala ale nervului spinal
 Prelungirea centrala-de la nivelul portiunii mijlocii a radacinii posterioare la
nivelul maduvei spinarii

-fibrele sunt mielinizate de tip A3 si A2

-odata ajunse la nivelul maduvei spinarii se bifurca intr-o ramura ascendenta si una
descendenta, care urca sau coboara 2-3 segmente la nivelul fasciculului dorso-lateral, dupa
care se indreapta catre deutoneuron
  Deutoneuronul (al-II-lea neuron)
-la nivelul lamelor Rexed I, IV, V
-axonii inscruciseaza linia mediana tot la nivelul comisurii albe anterioare, ajungand in
cordonul anterior => unde formeaza fasciculul spinotalamic anterior(FSTA)
-acest fascicul pezinta o somatotopie a fibrelor, astfel dispozitia lor dinspre anterior
spre posterior fiind urmatoarea:
o Fibre sacrale (cel mai anterior)
o Fibre lombare
o Fibre toracale
o Fibre cerviale (cel mai posterior)
-fasciculul spinotalamic anterior (FSTA) se gaseste lateral de fasciculul piramidal
direct si in contact cu fasciculul spinocerebelos ventral

-FSTA urca la nivelul trunchiului cerebral trecad prin BULB, pe langa decusatia motorie,
anterior de fasciculul spinocerebelos ventral si de fasciulul spinotalamic lateral (FSTL)
-la acest nivel se uneste cu FSTL si formeaza LEMNISCUL SPINAL

 Proiectie corticala
Fibrele fasciculului spinotalamic anterior formeaza 2 fractiuni:
 Fractiunea paleo-strio-talamica=multisinaptica
-face sinapsa cu nucleii de substanta reticulata din TC si ajunge la nivelul nucleilor
intralaminari talamici si se proiecteaza cortical difuz
 Fractiunea neo-spino-talamica
-merge catre al III-lea neuron din nucleul ventral posterolateral sau din aria talamica
posterioara
-axonii din talamus trec prin bratul posterior al capsulei albe interne si se proiecteaza
in aria somestezica primara (fibre care vin din nucleul ventral postero-lateral) si in
aria somestezica secundara (fibre care vin din aria talamica posterioara)
3. SENSIBILITATEA TACTILA FINA (EPICRITICA)
-are o localizare exacta, permitand aprecierea greutatii si distantei dintre 2 stimuli
cutanati alaturati
  Receptori
-sunt mecanoreceptori
 Protoneuronul
-este situat in ganglionul spinal de pe traiectul radacinii posterioare a nervului spinal
-are in alcatuire fibre tip A2, A1 cu transmitere rapida
 Prelungirea periferica-merge la receptor trecand prin partea mediala(?) a
radacinii posterioare
 Prelungirea centrala-merge tot prin partea mediala a radacinii posterioare si
ajunge la nivelul maduvei spinarii, unde se imparte intr-o ramura ascendenta
si una descendenta. Ramura ascendenta formeaza fasciculele gracilis si
cuneat, iar ramura descendenta formeaza fascicule de asociatie (fascicule
septomarginale, triangulare, interfasciculare)

Fasciculul gracilis
-este format de prelungirile centrale ale protoneuronilor din ganglionii spinali din regiunile
sacrala, lombara, toracala (ultimele 6 segemente)
-acest fascicul se gaseste pe toata lungimea maduvei spinarii
-se gaseste in cordonul posterior al maduvei, langa santul median posterior
-din punct de vedere somatotopic, dinspre medial spre lateral: fibre sacrale, fibre lombare,
fibre toracale (ultimele 6)

Fasciculul cuneat
-este format prelungirile centrale ale protoneuronilor din ganglionii spinali din regiunile
cervicala si toracala (primele 6)
-se gaseste doar in portiunea superioara a maduvei spinarii
-bine evidentiat la nivel cervical

Cele 2 fascicule merg prin cordonul posterior pana la nivelul craniului, catre trunchiul
cerebral, unde se gaseste deutoneuronul
 Deutoneuronul (al II-lea neuron)
-axonii protoneuronilor care formeaza fasciculele gracilis si cuneat sunt fascicule
spinobulbare (denumire care se pierde in momentul sinapsei cu nucleii omonimi)
-sinapsa intre protoneuron si deutoneuron este o sinapsa simpla (directa) fara
glomeruli
-axonii deutoneuronilor isi schimba directia (se incruciseaza) -> fibrele arcuate
interne
-fibrele arcuate interne formeaza curbe cu concavitatea medial dupa care se
incruciseaza formand decusatia senzitiva (lemniscala) dupa care au un traiect
ascendent si formeaza lemniscul medial de partea opusa
-axonii deutoneuronilor urca la nivelul celui de-III-lea neuron din talamus
In BULB lemniscul medial este la origine cu directia dinspre anterior spre
posterior, langa linia mediana avand raport cu complexul olivar bulbar
 -fibrele din fasciculele gracilis(ventral) si cuneat (dorsal) au si ele o somatotopie a
fibrelor dinspre anterior spre posterior : fibrele de la membrul inferior, fibre de la
nivelul trunchiului, fibre de la membrul superior

In PUNTE lemniscul medial isi schimba directia si este asezat tranversal, in partea
mediala a tegmentului pontin, este incrucisat de fibre care apartin corpului trapezoid
din punte
-fata de lemniscul medial, celelalte lemniscuri sunt lateral : lemniscul trigeminal,
lemniscul spinal, lemniscul lateral
-fibrele din nucleii gracilis sunt asezate in partea laterala, iar cele care ajung din
nucleul cuneat in partea mediala
-dinspre lateral spre medial: fibre de la membrul inferior, trunchi, membru superior
La nivelul MEZENCEFALULUI lemniscul medial este alungit si orientat oblic
(dinspre lateral spre medial) plasat in tegmentul mezencefalic (posterior de substanta
neagra si anterior de nucleul rosu)
-fibrele sufera un proces de rotatie, astfel gracilis se va gasi postero-lateral, iar
fascicul care pleaca din nucleul cuneat se va gasi ventro-medial
-dinspre posterior spre lateral si dinspre anterior spre medial: membru inferior,
trunchi, membru superior

 Tritoneuronul (al III-lea neuron)

-este localizat in talamus in nucleul ventral posterolateral si la nivelul ariei talamice
posterioare
-fibrele din nucleul ventral postero-lateral se proiecteaza in aria somestezica
primara
 Pentru sensibilitatea tactila epicritica mai exista o cale= CALEA SPINO-CERVICO-
TALAMICA. Aceasta este filogenetic mai veche si conduce stimulii cu cea mai mare
putere de analiza. Este transmisa pe calea lemniscului medial si cuprinde 4 neuroni
pentru informatiile transmise din partea inferioara a corpului si 3 neuroni pentru
informaiile transmise din partea superioara a corpului.

 Receptorul-ca la sensibilitatea tactila epicritica

 Protoneuronul-in ganglionul spinal
 Deutoneuronul, al III-lea neuron, al IV-lea neuron
Deutoneuronul are dubla localizare- in lamele Rexed III, IV pentru informatiile care
provin din partea inferioara a corpului. Axonul deutoneuronului de aici urca de
aceeasi parte si ajunge la al III-lea neuron din nucleul cervical lateral din segmentul
medular cervical C1-C2.
Acest neuron (din lamele Rexed III si IV) este de fapt al II-lea neuron pentru
informatiile culese din parte superioara a corpului si al III-lea neuron pentru
informatiile culese din partea inferioara a corpului.
Axonii neuronilor din nucleii cervicali laterali reprezinta neuronul III pentru
informatiile culese din partea superioara a corpului si neuronul IV pentru informatiile
culese din partea inferioara a corpului. Decuseaza la nivelul comisurii anterioare, urca
spre trunchiul cerebral impreuna cu lemniscul medial si ajunge la talamus
Neuronul din talamus este al III-lea pentru informatiile din partea superioara
corpului si al IV lea neuron din parea inferioara a corpului. Este localizat in nucleul
ventral postero-lateral talamic. Axonul se proiecteaza cortical in aria somestezica
primara
4.SENSIBILITATEA PROPRIOCEPTIVA CONSTIENTA SI
INCONSTIENTA
A. Constienta (kinestezica)
Sensibilitatea proprioceptiva constienta (kinestezica) stabileste pozitia si
directia de miscare.
Are receptori la nivelul aparatului locomotor si este transmisa pe aceeasi cale
cu sensibilitatea tactila epicritica.
Din ultimele cercetari: informatiile proprioceptive constiente din partea
inferioara a corpului nu sunt trasmise pe calea fasciculului Gracilis, ci merg pe
calea fasciculului spinocerebelos dorsal pana la nivelul bulbului, iar la acest
nivel dau colaterale, care fac sinapsa cu deutoneuronul localizat anterior si
superior de nucleul Gracilis ( in nucleul Z).
Axonii de la neuronii din acest nucleu formeaza fibrele arcuate interne, care
se incruciseaza si intra in alcatuirea lemniscului medial si urca la nivelul
nucleului ventral postero-lateral talamic si se proiecteaza in aria somestezica
primara din lobul parietal
 B. Inconstienta
Sensibilitatea proprioceptiva incosntienta regleaza tonusul muscular; nu are
proiectie la nivel cortical
Adjusteaza reflex postura, monitorizeaza performantele pe care le realizeaza
un muschi. Receptorii sunt mecanoreceptori

 Receptorii sunt de 3 feluri:

A.Corpusculii Vater-Paccini se gasesc in capsula articulara, ligamente, periost, membrana
interosoasa, peretii unor vase
B.Fusuri neuromusculare
Sunt situate la nivelul muschiului striat, dispuse paralel cu fibrele muschiului striat (fibrele
extrafusale).
Prezinta la exterior o capsula fibroasa de natura conjunctiva ce da aspectul unui fus, iar la
interior un numar variabil de fibre (fibre cu lant nuclear, fibre cu sac nuclear)
o Fibrele cu sac nuclear sunt mai volumnioase central Extremitatile lor ies prin polii
capsulei (depasesc capsula), dupa care se insera pe tendonul unor fibre musculare
sau pe endomisium. La acest nivel se gasesc elemente contractile.
Central prezinta o masa de nuclei aranjati ca intr-un sac, iar la acest nivel nu se
gasesc elemente contractile.
Au un prag de excitabilitate scazut, raspunzand la orice alungire a fibrei musculare
o Fibrele cu lant nuclear sunt mai scurte .
Se prind de capsula conjunctiva a fusului sau la partea periferica a fibrelor cu sac
nuclea, rar pe endomisiumul fibrelor extrafusale din apropierea polilor
Exista elemente contractile pe toata lungimea fibrei (inclusiv central).Contine nuclei
care ocupa zona mijlocie, dispusi sub forma unui siraj de margele
Pragul de excitabilitate este ridicat, raspunand la stimuli care contribuie la contractii
musculare tonice
 Fusurile neuromusculare au dubla inervatie:
1. Inervatia senzitiva-reprezentata de prelungirile periferice ale neuronilor din
ganglionii spinali, care pot fi:
a. Anulospirale=primare sunt prelungiri periferci de tip A I alfa. Au o viteza de
conducere crescuta, teaca de mielina groasa (pe care o pierde la intrarea prin
capsula fibroasa a fusului). Dupa ce intra in capsula da ramuri care se
spiralizeaza central pentru fibrele cu sac si lant nuclear.
b. Fibre in buchet(in floare)=secundare sunt prelungiri de tip A II si sunt mai
subitiri (mielina mai putina). Acestea se termina in ramificare, iar fiecare
ramificare se termina butonat. Ajung la periferia ambelor tipuri de fibre
intrafusale (fibre cu sac nuclear, fibre cu lant nuclear) in ecinatatea zonei de
nuclei, mai ales la fibrele cu lant nuclear

2. Inervatia motorie este reprezentata de axonii neuronilor din cornul anterior al

substantei cenusii din maduva spinarii si sunt de 3 feluri.
 Fibre A gama 1-au conducere rapida si se termina mai ales pe fibrele cu sac in
partea periferica/polara
 Fibre A gama 2-au conducere lenta si se termina pe ambele tipuri de fibre
intrafusale, intre terminatiile fibrelor in floare si fibrele gama 1
 Fibre B-inerveaza doar segmentele periferice ale fibrelor cu sac nuclear, care
ies in afara capsulei. Aceste fibre se opun relaxarii musculare, nu se
adapteaza.
C.Corpusculi neurotendinosi Golgi sunt situati la jonctiunea muschi-tendon.
La exterior prezinta o capsula conjunctiva pe care se insera fibrele intrafusale.
La interior se gasesc niste fibre cu structura tendinoasa, pe care se ancoreaza fibrele
nervoase precum cu clamele de foi.
Sunt inervati de fibrele de tip A Ib .
Au un prag de excitabilitate ridicat, sunt stimulati de contractia musculara si inhiba
contractiile prea puternice.
  Protoneuronul
Este situat in ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal.
Prelungirea periferica este reprezentata de fibre de tip A I sau A II, alfa sau beta. Aceste
prelungiri periferice merg catre receptori intai pe calea radacinii posterioare, apoi pe
trunchiul nervului spinal, ramurile ventrala si dorsala ale nervului spinal
Prelungirea centrala merge la maduva spinarii prin partea mediala a radacinii
posterioare, apoi intra in maduva spinarii si se bifurca intr-o ramura ascendente si una
descendenta, care urca sau coboara un numar variabil de segmente (3-5). Ele se gasesc la
nivelul cordonului posterior.
Ramurile descendente coboara prin fasciculele de asociate (septomarginal, triangular,
interfascicular), iar ramura ascendenta spre deutoneuron.
  Deutoneuron are 4 localizari.

a. In nucleul toracic Clarke

-aceste nucleu se gaseste localizat la nivelul segmentului medular C8-L2/L3 in
lama Rexed VII

La acest nucleu ajung prelungirile centrale ale protoneuronile din ganglionii

spinali localizati in partea inferioara a corpului (sacrali, lombari, toracali)
Axonii deutoneuronilor de aici merg prin cordonul lateral de aceeasi parte si
formeaza la acest nivel fasciculul spinocerebelos dorsal (direct) (care se gaseste
lateral de fasciculul piramidal si posterior de fasciculul spinocerebelos ventral)

SECTIUNE PRIN MADUVA SPINARII

Urca prin toata maduva spinarii pana la nivelul bulbului, unde este situat in
partea periferica, ventral de tractul spinal al trigemenului si postero-lateral de
fasciculul spinocerebelos ventral.

SECTIUNE PRIN BULB (D)

 Fasciculul merge in continuare pe calea pedunculului cerebelos inferior si ajunge la
paleocerebel.

b. Nucleul cuneat accesor

-este situat in partea posterolaterala a bulbului inferior, la acest nivel ajungand-se
prin fasciculul cuneat
-cuprinde axonii protoneuronilor din regiunea cervicala , care dupa ce fac sinapsa
cu deutoneuronul, axonii deutoneuronilor formeaza fasciculul cuneo-cerebelos,
care merge pe calea pedunculului cerebelos inferior de aceeasi parte si ajunge la
paleocerebel
c. Lamele Rexed V, VI din cornul posterior
-aici ajung prelungirile centrale ale neuronilor din ganglionii spinali sacrali si
lombari
-axonii deutoneuronilor incruciseaza linia mediana si trec in cordonul lateral de
partea opusa formand fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat), care urca prin toate
etajele maduvei spinarii si trunchiului cerebral
 -in maduva spinarii fasciculul spinocerebelos ventral este posterior de fasciculul
olivospinal , lateral de fasciculul spinotalamic lateral , anterior de fasciculul spinocerebelos
dorsal

-la nivelul bulbului se plaseaza posterior de nucleul olivar si posterior de fascicululele

spinotalamice
-in punte se gaseste in partea laterala a tegmentului potin intre pedunculul cerebelos
mijlociu (PCM) si nucleul senzitiv superior al trigemenului
-apoi pe calea pedunculului cerebelos superior ajunge la paleocortex
-majoritatea fibrelor se incruciseaza la nivelul cerebelului si trec de acceasi parte cu
originea, iar un numar redus de fibre raman de aceeaasi parte si furnizeza informatii privind
unii neuroni sau interneuroni din cornul anterior

d.Nucleul centro-bazal
-este situat in segmentul medular C5-C8 in lamele Rexed IV, mai putin III
-aici ajung prelungirile centrale ale protoneuronilor din ganglionii spinali cervicali, care aduc
informatii de la membrul superior
-axonii deutoneuronilor formeaza fasciculul spinocerebelos rostral, care urca de aceeasi
parte, se alipeste de fasciculul spinocerebelos ventral, cu care ajunge la nivelul
mezencefalului si apoi pe calea pedunculului cerebelos superior (PCS) ajunge la paleocerebel
-un numar redus de fibre merg de aceeasi parte prin pedunculul cerebelos inferior (PCI)

Fasciculul spinocerebelos ventral conduce informatii catre paleocerebel privind starea de

excitatie a neuronilor din cornul dorsal.
Fasciculul spinocerebelos dorsal conduce impulsuri de la unul sau mai multi muschi si
realizeaza o transmitere rapida realizand un control feedback in ceea ce priveste
performanta muschiului de la care a cules informatiile
SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIVA SI PROPRIOCEPTIVA
A CAPULUI

 Sensibilitatea exteroceptiva a capului

Este culeasa in principal de nervul trigemen (V), cu exceptia pavilionului urechii externe.
Unele informatii sunt aduse de nervii VII, IX, X
RECEPTORI-aceiasi ca la sensibilitatea exteroceptiva a trunchiului si membrelor

PROTONEURONUL-este un neuron pseudouipolar, situat in ganglionul trigeminal Gessee

(V), ganglionul geniculat (VII), ganglionul superior de pe traiectul nervului IX si ganglionul
inferior de pe traiectul nervului X
De aici pleaca prelungiri periferice si centrale. Prelungirile periferice sunt: C si A III pentru
sensibilitatea termoalgezica, prelungiri AIII si A II pentru sensibilitatea tactila grosiera,
prelungiri A II si A I pentru sensibilitatea tactila fina. Prelungirile periferica merg spre
receptori pe calea nervului V, VII, IX, X, iar prelungirea centrala merge catre deutoneuron.

DEUTONEURONUL-se gaseste la nivelul coloanei aferente somatice localizata la nivelul

trunchiului cerebral. Cuprinde 1.nucleul tractului spinal al trigemenului V sau 2.nucleul
senzitiv potin al trigemenului V.
1. Prelungirile centrale merg la nucleul tractului spinal trigeminal, care formeaza
tractul spinal al trigemenului V si care se gaseste lateral de nucleul cu acelasi nume.
In cadrul acestui fascicul (dinspre anterior spre posterior) se afla prelungirile centrale ale
protoneuronilor care aduc informatii:
 Ramura oftlamica a nervului V
 Ramura maxilara a nervului V
 Ramura mandibulara a nervului V
 Nervul VII
 Nervul IX
 Nervul X
Nucleul tractului spinal al trigemenului V este un nucleu lung, tine de la C2-C3 pana la
intrarea in punte a radacinii senzitive a V. Se gaseste asezat in partea postero-laterala a
bulbului, iar la nivelul puntii in tegmentul pontim. Are 3 segmente:
 Partea caudala=polara inferioara -de la C2-C3 pana aproape de nucleul cuneat
accesor si contine deutoneuronul pentru sensibilitatea termoalgezica si tactila
grosiera
 Partea mijlocie=interpolara -de la nucleul cuneat accesor la mijlocul olivei. Contine
deutoneuronul pentru sensibilitatea tactila grosiera
 Partea orala=polara superioara-de la nivelul olivei la intrarea in punte a radacinii
senzitive a nervului V. Conine deutoneuronii pentru sensibilitatea pentru
sensibilitatea tactila grosiera, tactila fina si mai ales pentru mucoasa nazala si bucala
Axonii neuronilor din nucleul tractului spinal se incruciseaza pe linie mediana si formeaza
fasciculul trigeminal talamic anterior
2. Nucleul senzitiv potin al trigemenului V-contine de asemenea deutoneuroni ai caii
exteroceptive, doar pentru sensibilitatea tactila fina.
Acest nucleu tine de la intrarea in punte a radacinii senzitive pana la nivelul jonctiunii
ponto-mezencefalice
Axonii acestor neuroni formeaza 1. fasciculul trigemino talamic anterior (fibrele care
decuseaza) si in alcatuirea 2. tractului trigemino talamic posterior (pentru fibrele care
merge de aceeasi parte)-contin informatii care vin pe calea nervului Vc (mandibular)

TRITONEURONUL-in talamus, in nucleul ventral postero-medial sau in aria talamica

posterioara. Pentru a ajunge la nivelul talamusului, in partea superioara a puntii si la
nivelul mezencefalului tracturile trigemino-talamice=> LEMNISCUL TRIGEMINAL
In PUNTE-lemniscul trigeminal se gaseste lateral de lemniscul medial.
In MEZENCEFAL-posterior de substanta neagra, medial de lemniscul medial
 PROIECTIE
Axonii neuronilor din nucleul ventral postero medial din talamus (IIIn) se proiecteaza
in prtea inferioara a ariei somestezice primare, in partea corespunzatoare capului a
homunculusul senzitiv.
Axonii neuronilor din aria talamica posterioara se proiecteaza in aria somestezica
secundara

 Sensibilitatea proprioceptiva a capului

RECEPTORUL-la fel ca la sensibilitatea proprioceptiva a trunchiului si membrelor
PROTONEURONUL- in nucleul tractului mezencefalic al V. Acest nucleu apartine coloanei
somatice aferente generale a trunchiului cerebral. Este un ganglion senzitiv localizat la
nivelul mezencefalului. Tine de la jonctiunea ponto-mezencefalica la coliculul superior
Nucleul are neuroni pseudounipolari de talie mare.
Prelungirile unice ale neuronilor coboara pe de o parte spre locul de intrare in punte a
nervului V.
Formeaza tractul mezencefalic al V, iar din tract pleaca colaterale (prelungiri centrale si
periferice).
Prelungirile periferice se alatura nervului trigemen si prin ramura acestuia ajunge la
receptorii din dinti, muschi, periost, palat dur, articulatia temporo-mandibulara. Majoritatea
merg pe radacina motorie a nervului V (care se distribuie muschilor masticatori)
Prelungirile centrale merg spre:
 Cerebel-prin PCS si aduc informatii proprioceptive la avest nivel
 Nucleul motor al trigemenului-pentru reflexele monosinaptice (reflexul maseterin)
 Nucleul ventral postero-medial talamic prin fasciculul trigemino talamic posterior(?),
iar axonii de la acest nivel se proiecteaza in aria somestezica primara
CALEA SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE

Viscerele nu reactioneaza la stimuli mecanici, termici, chimici

Calea interoceptiva regleaza activitatea unor organe, iar influxul nervos interoceptiv
nu devie constient.
Viscerele au o inervatie senzitiva plurisegmentara.
RECEPTORII-se gasesc in peretii vaselor, in tesutul conjunctiv perivascular, la nivelul
peretilor organelor cavitare
Sunt reprezentati de TNL, corpusculi lamelati
PROTONEURONUL-se gaseste in ganglionul spinal sau la nivelul ganglionilor de pe
traiectul nervilor cranieni. De la ei pleaca fbre amielinice/cu mielina foarte subtire.
Somatotopie: aceste fibre trec prin partea laterala a radacinilor sale, intra in maduva
spinarii, se amesteca cu fibre din fasciculul longitudial dorsal.
Se impart intr-o ramura ascendent si una descendenta. Ambele urca sau coboara
cateva segmente, variabile ca numar, apoi patrund in cornul posterior, unde se
gaseste al II-lea neuron.
DEUTONEURONUL se gaseste langa lamele Rexed V, VI-substanta vegetativa a
substantei intermediare.
Axonii II n formeaza fractiunea spino-reticulo-talamica, care urca din aproape in
aproape pana la talamus, unde se gaseste al III-lea neuron.
In traiectul ascendent sau o serie de colaterale care ajung la neuronii din sistemul
limbic sau de la nivelul hipotalamusului
TRITONEURONUL se gaseste in nucleul ventral postero-lateral talamic. Axonii celui
de al III-lea neuron merg prin capsula interna si se proiecteaza cortical difuz (in ariile
somestezice, girusul cingular+alte arii de pe suprafata emisferelor, respectand
homunculusul senzitiv)