Sunteți pe pagina 1din 4

Maduva spinarii

Maduva spinarii este asezata in canalul vertebral si se intinde de la orificiul occipital si pana la vertebra a Ii-a lombara (L2), de unde se continua cu filum terminale pana la baza coccisului .Maduva spinarii nu ocupa toata grosimea canalului vertebral. intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla meningele spinal format din trei membrane: duramater, arahnoida si piamater . intre arahnoida si piamater se afla lichidul cefalorahidian care are rol de protectie a tesutului nervos impotriva traumatismelor si de transport al unor hormoni. Maduva spinarii are forma unui cilindru usor turtit dorso-ventral, prezentand doua umflaturi, cervicala si lombara, care corespund regiunilor maduvei din care se desprind nervii membrelor anterioare si posterioare.Fata anterioara prezinta fisura anterioara mediana, iar lateral fata de aceasta se afla santurile antero-laterale pe unde ies radacinile anterioare ale nervilor spinali. Fata posterioara prezinta santul median posterior, santurile intermediare care delimiteaza fasciculele Goli si Burdach si santurile latero-posterioare pe unde patrund radacinile posterioare ale nervilor spinali . Structura interna Efectuand o sectiune transversala prin maduva spinarii observa ca ea este formata din substanta cenusie la interior si substanta alba la exterior. Substanta cenusie este situata la interior, are forma literei H, si prezinta doua coarne anterioare sau ventrale, voluminoase, formate din neuroni motori somatici, doua coarne posterioare sau dorsale, mai ascutite, care ajung aproape de suprafata maduvei si sunt formate din neuroni senzitivi somatici, doua coame laterale formate din neuroni vegetativi, in jumatatea anterioara neuroni visceromotori, iar in cea posterioara neuroni viscerosenzitivi. Bara transversala a H-ului din sectiunea transversala formeaza comisura cenusie si este strabatuta de canalul ependimar. Substanta alba este situata la exterior si este formata din fibre nervoase mielinice. Coarnele substantei cenusii delimiteaza in substanta alba trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare si laterale . in interiorul cordoa- nelor se delimiteaza fascicule nervoase care sunt: ascendente senzitive (spinotalamic anterior, spinotalamic lateral, spino- bulbare - Goli si Burdach, spinocerebelos direct (Flechsig), spinocerebelos incrucisat (Gowers): descendente motorii (piramidal direct, piramidal incrucisat, rubrospinal, tectospinal, olivospinal, vestibulospinal, reticulo- spinal). in substanta alba medulara exista si fibre de asociatie care fac legatura intre diferite segmente ale maduvei. Nervii spinali Exista 31 de perechi de nervi spinali micsti, dispusi simetric de o parte si de alta a maduvei spinarii: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali (dorsali), 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali si o pereche coccigieni. Cu exceptia nervilor toracali (T2-T12) care se distribuie metameric, intercostal, ceilalti nervi spinali formeaza plexuri: cervical (Cj-C4), brahial (Cj-T.,), sacral (L5-S5), coccigian (S4-S5). Un nerv spinal este alcatuit din trei parti: radacini, trunchi si ramuri . Radacina posterioara (dorsala) este senzitiva si este formata din dendritele si axonii neuronilor din ganglionul spinal aflat pe traiectul ei. Dendritele sunt conectate cu receptorii tegumentari (ai sensibilitatii exteroceptive), cu receptorii din muschi, tendoane si articulatii (ai sensibilitatii proprioceptive) si cu receptorii sensibilitatii visceroceptive. Axoni fac sinapsa cu neuronii senzitivi din substanta cenusie medulara. Radacina anterioara (ventrala) este motorie si este formata din axonii

neuronilor somatomotori medulari. Fibrele eferente somatomotorii transmit impulsuri musculaturii scheletice, iar fibrele visceromotorii transmit impulsuri musculaturii striate si netede. Trunchiul nervului spinal este mixt.Ramurile sunt in numar de cinci: dorsala - care isi distribuie fibrele in tegumentul si musculatura regiunii dorsale, ventrala - care isi raspandeste fibrele in tegumentul si muschii regiunilor anterioare ale gatului, trunchiului, membrelor superioare si inferioare, meningeala care contine fibre vasomotoare pentru meninge, comunicanta alba si cenusie - care contin fibre vegetative preganglionare care merg la ganglionii simpatici din lanturile laterovertebrale (paravertebrale). Functiile maduvei spinarii Maduva spinarii indeplineste doua functii: functia de centru reflex si functia de conducere. a) Functia de centru reflex Actul fiziologic de baza a sistemului nervos este actul reflex. Actul reflex este reactia de raspuns a unui efector (ex., muschi, glanda) la actiunea unui excitant, din mediul extern sau intern, asupra unui receptor. Suportul anatomic al acestui reflex este arcul re- flex. Arcul reflex medular are urmatoarele componente: receptorul (exteroceptor, proprioceptor, viscero-ceptor), care poate fi o formatiune specializata, corpuscul sau o dendrita a unui neuron senzitiv; calea aferenta este reprezentata de prelun- girile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; centrul reflex este reprezentata de neuronii motori medulari si neuronii de asociatie, care genereaza impulsuri; calea aferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori medulari; efectorul este muschiul scheletic in cazul reflexelor somatice si muschii viscerali sau glande in cazul reflexelor vegetative. Deosebim acte reflexe medulare somatice si acte reflexe medulare vegetative. 1. Reflexele medulare somatice pot fi: monosinapatice, la care arcul lor reflex este constituit numai din doi neuroni (ex.,reflexul rotulian, ahilean); polisinaptice,al caror arc reflex include un numarvariabil de neuroni intercalari intreneuronul senzitiv si cel motor. Se mai numesc reflexe de flexie, de raspuns la actiunea unui stimul nociv (o intepatura, o taietura) . 2. Reflexele medulare vegetative se inchid in coarnele laterale ale substantei me- dulare. Receptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt muschi viscerali sau glande. Exemple de reflexe medulare vegetative sunt: pupilodilatator (Tj-T4), cardioacce- lerator (Tj-T12), vasomotor (Tj-T12), de su- doratie (TJ-TJJ), pilomotor (Tj-T^), moti- litatea tubului digestiv (TJ-LJ), mictiune (Lj-L3), defecatie (L2-L4), sexuale (L4L5). b) Functia de conducere Se realizeaza prin propagarea impulsurilor nervoase pe traseul fasciculelor ascendente si descendente. A. Caile ascendente deservesc sensibilitatile exteroceptiva, proprioceptiva si interoceptiva. Caile sensibilitatii exteroceptive sunt reprezentate prin calea sensibilitatii tactile profunde care se realizeaza prin intermediul fasciculului spinotalamic anterior si calea sensibilitatii termice si dureroase, care se realizeaza prin intermediul fasciculului spinotalamic lateral. Caile sensibilitatii exteroceptive (tactila, termica si dureroasa) cuprind trei neuroni. Primul neuron este situafin ganglionul spinal si primeste stimuli (excitatii) adusi prin prelungirile sale

dendritice de la nivelul receptorilor tegumentari (corpusculii lui Meissner, discurile lui Merkel, corpusculii lui Krause si terminatiile lui Ruffini). Axonul acestuineuron patrunde pe calea radacinii poasterioare a nervului spinal in maduva. Unele fibre, fie direct, fie prin intermediul unui neuron de asociatie, ajung la neuronul motor din cornul anterior care, prin axonul sau ce ia calea radacinii anterioare a nervului spinal, transmite ordinul la muschi (arcul reflex). Alte fibre patrund in cornul posterior al maduvei si fac sinapsa cu cel de al doilea neuron. Axonul acestuia trece in cordonul anterior si lateral de partea opusa, unde ia parte la formarea fasciculului spino-talamic. Aceste fibre strabat maduva, bulbul, puntea si pedunculii cerebrali ajungand in talamus, unde fac sinapsa cu cel de al treilea neuron. Caile sensibilitatii proprioceptive sunt reprezentate prin calea sensibilitatii proprioceptive constinete, care se realizeaza prin fasciculul Goli si Burdach, si calea sensibilitatii incon-stiente, care se realizeaza prin fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig) si incrucisat (Gowers). Caile sensibilitatii proprioceptive sau profunde conduc stimulii proveniti de la nivelul muschilor, tendoanelor, articulatiilor si oaselor. Si aceste cai cuprind trei neuroni. Primul neuron este situat tot inganglionul spinal. Axonul sau ia calea radacinii posterioare a nervului spinal si ajunge in cordonul posterior al maduvei. Aici, unii axoni foarte lungi formeazadoua fascicule ascendente numite Goli si Burdach, care impreuna alcatuiesc caile spino-bulbare. Ele strabat maduva si se opresc in bulb, unde fac sinapsa cu cel de al doilea neuron, in nucleii Goli siBurdach. Axonii acestor neuroni, dupa ce se incruciseaza la nivelul bulbului, strabat trunchiul cerebral si se termina in talamus, unde fac sinapsa cu neuronul al treilea, al carui axon se proiecteaza pescoarta cerebrala in acelasi loc ca si calea exteroceptiva. Este calea sensibilitatii proprioceptive constiente. Alti axoni ai neuronilor din gan- glionii spinali sunt mai scurti si ajung numai pana in cornul posterior, unde se gaseste al doilea neuron. Axonul acestuia trece fie in cordonul lateral de aceeasi parte, formand calea spinoce rebeloasa directa (Flechsig), fie in cordonul lateral de partea opusa, formandcalea spinocerebeloasa incrucisata (Gowers). Ambele cai strabat trunchiul cerebral si se termina in scoarta cerebeloasa (scoarta creierului mic), formand calea sensibilitatii proprioceptiveinconstiente. B. Caile descendente (ale motilitatii) Prin caile descendente impulsurile nervoase se transmit in sens invers, de la etajele superioare la centrii motori din coarnele anterioare si laterale ale maduvei, din care cauza sunt denumite cai motorii.in substanta alba a maduvei, caile descendente sunt localizate in cordoanele anterioare sau ventrale si in partea interna a cordoanelor laterale. Ele se pot grupa in cai piramidale si cai extrapiramidale. 1. Caile piramidale - se numesc asa pentru ca trec prin piramidele bulbare si sunt caile motilitatii voluntare. isi au originea in girusul precentral din lobul frontal al fiecarei emisfere cerebrale si sunt reprezentate prin axonii neuronilor din aceasta regiune. Axonii coboara prin toate etajele inferioare ale encefalului pana in maduva spinarii . Exista o cale piramidala directa, care ajunsa in maduva strabate cordonul anterior, si o cale piramidala incrucisata, care ajunsa in bulb trece de partea opusa emisferei cerebrale din care a luat nastere, formand decusatia piramidala (incrucisarea) si apoi patrunde in cordoanele laterale ale maduvei spinarii. Fibrele ambelor cai piramidale (directa si incrucisata) patrund in coarnele anterioare ale maduvei spinarii, unde fac sinapsa cu cel de al doilea neuron (neuron motor), iar axonul acestuia urmeaza, traiectul radacinii anterioare a nervului spinal si ajunge in organul efector muschiul. 2. Caile extrapiramidale - sunt numite astfel pentru ca trec in afara piramidelor bulbare si conduc

miscarile automate involuntare . Ele isi au originea in diferiti nuclei ai trunchiului cerebral. In substanta alba medulara ele formeaza urmatoarele fascicule: rubrospinale, cu originea in nucleii rosii din mezencefal; vestibulospinale, din nucleii vestibulari bulbari; tectospinale, din coliculii cvadrigemeni din mezencefal; olivospinale, din nucleii olivari bulbari; reticulospinale, din substanta reticulata a trunchiului cerebral. Nucleii de origine ai acestor fascicule sunt subordonati cortexului. Controlul cortexului asupra nucleilor de origine ai cailor extrapiramidale se realizeaza prin intermediul corpilor striati (ganglionii bazali). Motilitatea automata are rol in mentinerea motilitatii tonusului muscular si a echilibrului, in activitatea reflexa medulara, in coordonarea miscarilor si in realizarea unor activitati umane complexe (mersul, scrisul, condusul masinii, inotul etc).