Sinapsa chimică

Transmiterea sinaptică prin sinapsele chimice

Fanta sinapselor chimice este mai largă decât a sinapselor electrice (200-300 Å), ceea
ce opreşte trecerea impulsului nervos de la neuronul presinaptic la cel postsinaptic.
Funcţionarea sinapselor chimice presupune traducerea PA în semnal chimic la
nivelul componentei presinaptice, transmiterea în această formă la componenta
postsinaptică, urmată de regenerarea PA în neuronul postsinaptic.
Eliberarea mediatorului chimic din componenta presinaptică începe odată ce la
membrana butonului terminal ajunge PA condus de-a lungul axonului neuronului presinaptic.
Depolarizarea membranei butonului terminal produce deschiderea canalelor voltaj-
dependente pentru Ca2+ şi ionii de calciu pătrund din spaţiul extracelular în buton, în virtutea
gradientului electrochimic. Aceasta determină fuzionarea veziculelor cu mediator cu
membrana presinaptică, în "zonele active" ale acesteia.
Numărul de molecule de mediator chimic eliberate dintr-o singură veziculă sinaptică
poartă numele de cuantă de mediator. Cantitatea totală de mediator chimic eliberată este
proporţională cu mărimea influxului de calciu în butonul terminal, cu numărul zonelor active
ale membranei presinaptice şi cu numărul veziculelor ataşate ireversibil de acestea. După
eliberarea mediatorului, membrana veziculei este încorporată temporar în membrana
presinaptică (fig. 14).

Fig. 14. Imagine electronmicroscopică a membranei presinaptice, cu veziculele cu mediator

chimic imediat disponibile. Săgeţile indică vezicule care tocmai şi-au descărcat mediatorul în
fanta sinaptică.

Majoritatea sinapselor din SNC sunt sinapse glutamatergice (care au ca mediator

chimic glutamatul). La o asemenea sinapsă (fig. 15A), au loc următoarele evenimente
pregătitoare:
o De-a lungul microtubulilor ce alcătuiesc neurofibrilele sunt aduse în butonul terminal
proteine, ce vor intra în alcătuirea membranei veziculelor cu mediator. Aceste proteine
călătoresc de-a lungul neurofibrilelor, în vezicule transportoare (1), care sunt transportate
cu viteză mare şi apoi înglobate temporar în membrana butonului terminal (2).
o Moleculele de glutamat, precum şi enzime sosesc tot de-a lungul neurofibrilelor, dar prin
transport lent.
o Proteinele transportate sunt recuperate acum din membrana butonului terminal (2) şi
alături de fosfolipide, formează vezicule.
o Glutamatul este încorporat în veziculele astfel formate (3).
o Veziculele încărcate cu mediator se apropie de membrana presinaptică (4), unde vor fi
ataşate, reversibil sau ireversibil.
La sosirea unui PA prin membrana butonului terminal, se declanşează evenimentele
transmiterii sinaptice.
A. Evenimente ce au loc în componenta presinaptică:
o Depolarizarea membranei deschide canalele de Ca2+ voltaj-dependente, iar calciul pătruns
în buton iniţiază fuzionarea veziculei cu membrana presinaptică şi formarea porului, prin
care mediatorul chimic este exocitat (5).
o Mediatorul chimic eliberat difuzează în fanta sinaptică şi se fixează de receptorii
membranei postsinaptice (6).
o Membrana veziculei este încorporată în membrana presinaptică, de unde poate fi
recuperată (7) prin două mecanisme distincte (asupra acestora vom reveni).
o parte din moleculele de mediator chimic, care nu s-au fixat pe receptori, sunt recuperate
în butonul terminal (8) şi vor fi incluse din nou în vezicule, odată cu mediatorul sosit de-a
lungul neurofibrilelor.

Fig. 15. Dinamica evenimentelor transmiterii sinaptice la 2 tipuri de sinapsă: glutamatergică

(A) şi cu glutamat în cotransmisie cu un peptid neuromodulator (B).

În cazul multor sinapse, mai ales din SNC, alături de mediatorul chimic acţionează şi
alte substanţe, de obicei de natură peptidică, numite neuromodulatori. Acestea nu realizează
transmiterea sinaptică, dar o influenţează, prin acţiuni biochimice asupra componentei
presinaptice sau postsinaptice.
 B. Evenimente ce au loc în componenta postsinaptică:
Moleculele de mediator chimic difuzate în fanta sinaptică sunt recunoscute de
receptorii membranei postsinaptice şi se fixează (o parte din ele) pe aceştia. Receptorii,
specifici pentru un anumit mediator, se pot încadra în una din următoarele două categorii (fig.
16):
- receptori care fac parte din însăşi structura canalelor ionice (ionotropici - fig. 16A), şi
- receptori care sunt cuplaţi cu canalul ionic printr-o proteină G şi un sistem al celui de-al
doilea mesager (metabotropici - fig. 16B).
În cazul receptorilor asociaţi cu proteine G, prin fixarea mediatorului chimic pe
receptor este iniţiată o cascadă de reacţii enzimatice care dă naştere unui al doilea mesager, ce
modifică funcţiile celulare pentru o perioadă mai lungă de timp decât o face o simplă
deschidere a canalelor ionice. Enzimele conectate cu membrana postsinaptică şi mesagerii
secundari rezultaţi, în interiorul celulei, din activitatea acestora sunt prezentaţi în tabelul 3.

Tabelul 3. Efectori-enzime şi mesageri secundari ce acţionează în corelaţie cu receptori

metabotropici

Enzima Mesagerul secundar

Adenilatciclaza AMPc
Guanilatciclaza GMPc
GMPc DAG (diacilglicerol)
Fosfolipaza C IP3 (inozitol trifosfat)

Fig. 16. Un neurotransmiţător poate influenţa activitatea unei celule postsinaptice prin două
tipuri de receptori: ionotropici şi metabotropici. (A) Canalele ionice ligand-dependente
combină funcţiile de receptor şi de canal ionic într-un singur complex proteic (B) Receptorii
metabotropici, de obicei activează proteine G, care modulează canalele ionice direct sau
indirect, prin intermediul unor efectori intracelulari (enzime) şi mesageri secundari.
 Evenimente ce încheie transmiterea sinaptică

A. Evenimente ce au loc în componenta presinaptică:

Atâta timp cât concentraţia Ca2+ în butonul terminal rămâne crescută, noi vezicule cu
mediator vor interacţiona cu membrana presinaptică, eliberându-şi conţinutul în fanta
sinaptică şi determinând modificări de potenţial în membrana postsinaptică. Pompa de calciu
din membrana presinaptică este un mecanism activ ce scoate Ca2+ din butonul terminal,
restabilind concentraţia intracelulară a ionului.
Recuperarea în butonul terminal a membranei veziculelor, pentru a fi reumplute cu
mediator chimic se poate realiza prin două mecanisme, în funcţie de starea de activitate a
neuronului presinaptic.

B. Evenimente ce au loc în componenta postsinaptică:

Odată depolarizată sau hiperpolarizată membrana postsinaptică, canalele ionice din
aceasta se inactivează, închiderea lor fiind determinată de încetarea acţiunii mediatorului
chimic. Acţiunea mediatorului se opreşte când acesta este:
1) îndepărtat de pe receptor, prin desfacerea enzimatică a complexului [MCh-R];
2) transformat chimic într-o substanţă inactivă;
3) scos din spaţiul sinaptic: transportat, prin mecanisme active, înapoi în butonul
terminal (vezi şi fig. 15A-8), preluat în celulele gliale învecinate acestuia sau în sânge (fig. 19).

Fig. 19. Modalităţi de îndepărtare a mediatorului chimic din fanta sinaptică şi de pe

receptorii postsinaptici. O parte a mediatorului este recuperată în butonul terminal, la nivelul
unor transportori membranari. Excesul de mediator este preluat temporar de celulele gliale ce
înconjoară, cu prelungirile lor, sinapsa şi ulterior este redat neuronului. O altă parte a
mediatorului, precum şi substanţe rezultate din degradarea acestuia, pot trece în sânge.
 Sinapse chimice excitatoare. La o sinapsă excitatoare, răspunsul postsinaptic la
mediatorul chimic este o depolarizare, care aduce potenţialul membranar mai aproape de
pragul de depolarizare. Formarea complexului [MCh-R] deschide canalele ionice permeabile
pentru Na+, K+ şi alţi ioni mici pozitivi, care astfel sunt liberi să se mişte prin membrană în
funcţie de gradientul lor chimic şi electric.

Fig. 20. Formarea PA la sinapsele chimice excitatoare

Sinapse chimice inhibitoare. La sinapsele inhibitoare, modificarea de potenţial în

neuronul postsinaptic este de tip hiperpolarizant sau de tip stabilizator. Deci, activarea unei
sinapse inhibitoare scade probabilitatea producerii unui PA în neuronul postsinaptic (fig. 21).

Fig. 21. La sinapsele chimice inhibitoare, PPSI generate în membrana neuronului postsinaptic
nu permit formarea unui PA.