Sunteți pe pagina 1din 28

FIZIOLOGIA

ORGANITELOR CELULARE

mitocondriile si fosforilarea oxidativa

nucleul, ribozomii si sinteza proteica

reticulul endoplasmic, lizozomii, aparatul Golgi;
traficul celular de lipide si proteine

Stocarea energiei metabolice
Desfasurarea reactiilor anabolice si a altor procese celulare
consumatoare de energie necesita disponibilitatea acesteia intr-o
forma direct utilizabila, usor controlabila si in cantitate suficienta.
Aceste criterii sunt indeplinite de energia chimica din asa-
numitele legaturi fosfat macroergice (esterice fosfat-fosfat sau
fosfat-substrat), din diversi compusi cum sunt creatin-fosfatul si
nucleotidele, dar cel mai important compus din aceasta clasa este
de departe adenozin-trifosfatul (ATP).
Reactiile chimice ce se desfasoara cu consum de energie
metabolica (sub forma principala de ATP) sunt catalizate direct de
enzime cu activitate ATP-azica sau cuplate indirect cu hidroliza
ATP, care furnizeaza astfel energia necesara.
Sinteza ATP se realizeaza prin anumite reactii din
catabolismul nutrimentelor, cuplate cu fosforilarea ADP,
care poate necesita sau nu prezenta oxigenului. De aici
distinctia metabolism aerob / anaerob sau fosforilare de
substrat / oxidativa.

Cea mai mare parte a productiei de ATP se realizeaza
la nivel mitocondrial, dar contributia acesteia difera in
functie de tipul celular; de fapt mai ales de numarul
mitocondriilor si incarcarea lor enzimatica, precum si in
functie de statusul metabolic si de oxigenare al celulei.
mitocondria = centrala energetic a celulei

energia potenial din nutrimente ATP = energie
utilizabil pentru ntreinerea vieii i activitii celulei
numrul & densitatea mitocondriilor variaz:
tip celular + status metabolic & de oxigenare
membrana dubl delimiteaz matricea mitocondrial;
enzime solubile ce pregtesc nutrimentele
crestele mitocondriale = pliuri ale membranei interne
ce conin proteine transportoare de electroni
In matricea mitocondriala
se desfasoara secventa catabolica
finala pentru toate nutrimentele,
ciclul acizilor tricarboxilici
(Krebs), in care este preluat un
rest acetil si se elibereaza doua
molecule de CO
2
, cu formarea
unei molecule de ATP si
reducerea uneia de flavin-
adenin-dinucleotid (FAD) si a
altor 3 molecule de nicotinamid-
adenin-dinucleotid (NAD
+
).

Coenzimele transportoare de
electroni (NAD & FAD) sunt re-oxidate la
nivelul membranei mitocondriale interne, in
cadrul lantului enzimatic transportor de
electroni (respirator).

Lantul respirator transfera electronii
catre oxigen, cu formare de apa;
4H
+
+O
2
=2H
2
O, iar excesul de protoni
este eliberat in spatiul intermembranar,
mentinand gradientul electrochimic ce
asigura functionarea in membrana
mitocondriala interna a unei ATP-sintaze;
aceasta realizeaza fosforilarea oxidativa.


Coenzima A preia resturi acetil si le
introduce in ciclul Krebs.
Glucoza este catabolizata pana la piruvat cu
producerea neta a 2 molecule de ATP si 2
molecule de NADH, care pot fi reoxidate prin
transformarea anaeroba a piruvatului in lactat.
Conversia piruvatului in acetil-coenzima A
mai produce o molecula de NADH.
Glicerolul de provenienta lipidica intra in
calea glicolitica.
Acizii grasi sunt catabolizati la nivel
mitocondrial prin -oxidare, un ciclu de reactii in
care intrarea se face prin conversie in acil-
coenzima A, cu dubla defosforilare a unei
molecule de ATP. Apoi al treilea atom de carbon
din lant este hidroxilat si oxidat, cu producerea
cate unei molecule de FADH2 si NADH. In final
se elibereaza acetil-CoA, iar o alta molecula de
CoA reintroduce in ciclu acidul gras rezultat, care
este mai scurt cu doi atomi de carbon dect
cel initial.
Aminoacizii sunt deaminati, iar acizii
carboxilici rezultati sunt convertiti la piruvat sau
un intermediar din ciclul Krebs.
Reglarea intrinseca permanenta a metabolismului energetic se face
prin concentratia de ATP si ADP, alosteric la nivelul etapelor enzimatice
limitante de viteza.
Exemplul tipic este controlul fosfofructokinazei, care este inhibata de NADH, citrat si
ATP si stimulata de ADP.
La nivelul fosforilarii oxidative ADP realizeaza si asa-numitul control respirator;
scaderea ADP inhiba lantul transportor de electroni datorita gradientului protonic
excesiv creat ca urmare a scaderii activitatii ATP-sintazei; in mod normal aceasta
permite limitarea permanenta a cresterii gradientului protonic prin calea oferita pentru
difuzia retrograda (utilizata ca sursa de energie pentru sinteza ATP).

Calculele stoechiometrice arata urmatoarea productie de molecule de ATP
prin catabolizarea completa a unei molecule de nutriment:
- 30 pentru glucoza,
- 124 pentru un acid gras cu 18 atomi de carbon,
- maximum 12,5 pentru aminoacizi (ciclu Krebs complet).

FIZIOLOGIA
ORGANITELOR CELULARE

mitocondriile si fosforilarea oxidativa

nucleul, ribozomii si sinteza proteica

reticulul endoplasmic, lizozomii, aparatul Golgi;
traficul celular de lipide si proteine

Organismele unicelulare sunt eucariote sau procariote, dupa cum materialul genetic
reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN) este sau nu delimitat de o membrana,
adica celula prezinta nucleu tipic sau nucleoid. Cu exceptia hematiilor si plachetelor
sanguine, anucleate, toate celulele corpului uman prezinta unul sau mai multi nuclei.
Nucleul este delimitat de o dubla membrana de tip bistrat fosfolipidic,
cu pori de ~100 nm, ce asigura selectia dimensionala a moleculelor
permeante. Continutul nuclear (nucleoplasma) cuprinde cromatina,
formata din ADN si proteine asociate. In cursul mitozei cromatina se
organizeaza in cromozomi.
Celulele somatice umane sunt diploide; contin doua seturi de
cromozomi, fiecare cuprinzand 22 de cromozomi somatici si
cromozomul X sau Y (determina sexul: XX=feminin, XY=masculin).
In multe cazuri sunt vizibiil in nucleoplasma nucleoli, formati din ARNr
si proteine de tip ribozomal, reprezentand tocmai locul de asamblare a
ribozomilor.
Acizii nucleici sunt lanturi polinucleotidice monocatenare (ARN) sau
bicatenare (ADN). Nucleotidele din acizii nucleici sunt derivati glicozilati (riboza,
respectiv dezoxi-riboza) si mono-fosforilati ai unor baze purinice (adenina,
guanina) si pirimidinice (timina, citozina, uracil).

Codul genetic este un limbaj bazat pe trimeri nucleotidici numiti codoni, care
functioneaza prin complementaritatea catenelor ADN surori, utilizata in cadrul
replicarii ADN (A-T, G-C), precum si al transcriptiei ADN in ARN (A-U, G-C).

Procesele de crestere si reparatie tisulara se bazeaza pe mitoza (diviziunea
celulara somatica), in care fiecare din cele doua celule fiice (diploide) primeste
cele doua seturi complete de cromozomi.
Formarea celulelor reproducatoare (gameti; spermatozoid si ovul)
presupune un sir de mitoze si o meioza; diviziune speciala, in care fiecare din
celulele fiice, haploide, primeste numai un set de cromozomi; refacerea
diploidiei se realizeaza in cursul procesului de fecundare.

Mitoza este posibila prin replicarea intregii cantitati de ADN, pe baza
complementaritatii nucleotidelor si cu ajutorul ADN-polimerazei.

Diviziunea propriu-zisa cuprinde patru faze:
profaza (individualizarea cromozomilor si disolutia membranei nucleare),
metafaza (atasarea cromozomilor la filamentele fusului de diviziune),
anafaza (migrarea cromozomilor spre polii celulei),
telofaza (formarea noilor nuclei si separarea celulelor fiice; citokineza).

Replicarea (dublarea cantitatii; duplicarea mesajului genetic) se realizeaza
in cursul perioadei S din interfaza, ce este incadrata de perioadele de crestere,
G1 si G2, in care ADN este utilizat strict pentru transcriptie in ARN, in vederea
sintezei proteice.

ARNm este produs prin transcriptia ADN
sub actiunea unei ARN polimeraze ADN-
dependente. Aceasta determina separarea
locala a catenelor ADN dupa legare la nivelul
unei regiuni promotoare si catalizeaza legarea
nucleotidelor, rezultand transcrierea primara.
Acest ARN este procesat post-
transcriptional, fiind inlaturate secventele
nesemnificative (introni) iar cele ce codifica
secventa polipeptidica (exoni) sunt realipite,
rezultnd produsul final (ARNm propriu-zis),
ce patrunde in citoplasma prin porii nucleari.
Ribozomii sunt granule libere in citosol sau atasate reticulului endoplasmic si
reprezinta sediul sintezei proteice = translatie. Secventa de aminoacizi din lantul
polipeptidic sintetizat este dictata de succesiunea codonilor din ARNm.
Alte forme de ARN intra alaturi de proteine in structura ribozomilor (ARNr) sau
transfera aminoacizii din citosol la ribozomi (ARNt).

Sinteza proteica = ribozomal = translatie
secventa de codoni din ARNm
secventa polipeptidica.







- Legarea ARNt pe ARNm la situsul A (aminoacil) din structura ribozomului
- O aminoacil-transferaza alipeste noul aa la secventa peptidica preexistenta
atasata de ARNm prin ARNt anterior la situsul P (peptidil) al ribozomului
- O translocaza determina miscarea reciproca a ribozomului si ARNm,
cu eliberarea ARNt anterior si citirea unui nou codon.
Fiecare aminoacid = un singur codon
+ un codon special de initiere a sintezei
+ trei codoni diferiti de stopare.
codoni = semnificatie translationala unica

Mesajul este decodificat cu ajutorul ARNt, fiecare
aminoacid fiind adus la ribozom de o asemenea
molecula specializata, ce recunoaste codonul din
ARNm; prin anticodonul din propria structura.
Diferentierea celulara, deseori si reglarea functionala, se realizeaza prin
controlul ratei transcriptiei genice. Aceasta presupune mecanisme
complexe, bazate pe principiile stimularii prin substrat si inhibitiei prin
produs, deseori folosind gene reglatoare specializate.

FIZIOLOGIA
ORGANITELOR CELULARE

mitocondriile si fosforilarea oxidativa

nucleul, ribozomii si sinteza proteica

reticulul endoplasmic, lizozomii, aparatul Golgi;
traficul celular de lipide si proteine
Procesarea post-translationala a polipeptidelor cuprinde reactii de fosforilare,
glicozilare, proteoliza.

Proteinele sintetizate la nivelul RER ajung n lumenul reticular i sunt
procesate & transportate n alte regiuni.

Aparatul Golgi este o formatiune specializata din reticulul endoplasmic,
constituita ca un ansamblu de cisterne turtite si mici vezicule (de transfer la
un pol si de exocitoza la celalalt), cu rol in procesarea post-translationala a
proteinelor secretorii & cu destinatie plasmalemala (glicozilare si impachetare
in vezicule de exocitoza) si in circuitul general al proteinelor si lipidelor.

Extremitatile dilatate ale cisternelor se pot detasa formand vezicule libere.
Membranele acestor vezicule conin markeri de adresabilitate care fac
posibila directionarea si legarea de structura de destinatie.
Lizozomii, formati la nivelul aparatului Golgi, sunt vezicule cu continut bogat
de hidrolaze, ce realizeaza procese de digestie intracelulara a materialului de
endocitoza (heterofagie) sau a structurilor proprii (autofagie), cea din urma
mai ales in cadrul procesului de inlocuire permanenta a proteinelor pentru
mentinerea functionalitatii lor.
Activitatea lizozomilor are un rol deosebit prin procesele de autodigestie la
procesul de renoire (turnover) a constituienilor celulari n mod particular a
organitelor celulare a cror activitate este deficitar. n condiiile n care
lizozomii i devars enzimele n citosol se produce autodigestia aceasteia,
procesul se declaneaz n condiiile n care celula n cauz nu-i mai poate
ndeplini rolul n esutul din care face parte.
Peroxizomii, similari lizozomilor, conin enzime puternic oxidante care prin
intermediul oxigenului inlatura hidrogenul din substrat. Astfel de reactii sunt
importante in procesele de detoxifiere a unor produsi endogeni/exogeni.