PARCUL NATURAL

MUNȚII
MARAMUREȘULUI

Student: Năstuță Mădălina Roxana

Profesor: Năsui Daniel
Disciplină: Conservarea Naturii
Motivul alegerii sitului:
 Curiozitate
 Dezvoltare
 Atracție
 Parcul Natural Munții Maramureșului este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj
terestru) , fiind destinată conservării peisajului și tradiților locale ,
protejării moștenirii naturale, spirituale și culturale a zonei, gospodăririi
durabile a pădurilor și încurajării turismului bazat pe aceste valori.
 Munții Maramureșului au fost declarați arie protejată începând cu anul
2005 . Principalele motive ale desemnării au fost: prezența ultimei
populații naturale de lostriță din țara noastră, prezența florei și faunei
emblematice pentru Carpați, existența habitatelor naturale pe întinderi
mari ș.a.

Acesta se întinde pe o
suprafață de 148.850
hectare.
Parcul natural se află în extremitatea central-nordică
a României (în imediata apropiere a graniței cu Ucraina) și cea
nord-estică a județului Maramureș, în Munții Maramureșului,
grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce
aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali.
Obiective protejate
Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare
categoriei a IV-a IUCN; astfel:

  Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de

tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre
care: afin vânăt, floare de colț, bumbăcăriță sau vulturică;
  Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în
scopul protejării cocoșului de mesteacăn, o specie de pasăre din
familia fazanilor;
  Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic
și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din
specia Narcissus radiiflorus care vegetează la o altitudine de 1600 m. în
versantul drept al vârfului Tomnatec ;
 Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele, arie naturală protejată de tip geologic,
botanic și peisagistic. Aceasta adăpostește o specie de plantă cunoscută
de localnici sub denumirea populară de lingurea (Cochelaria pyrineaca
var. borzaeana).
Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu
• Rezervația naturală a fost
declarată arie protejată din 6
martie 2000 și se întinde pe o
suprafață de 100 de hectare.
• Aria protejată reprezintă o
poiană acoperită cu o mare
diversitate floristică, unde
vegeteză într-o arie compactă
o narcisă din
specia Narcissus radiiflorus,
în asocire cu specii
de gențiană (Gentiana clusii)
și degetăruț (Soldanella
hungarica).
Fauna este una caracteristică zonelor înalte ale Carpaților Orientali, alcătuită
din mamifere, păsări și insecte, cu specii de cerb(Cervus elaphus), mistreț (Sus
scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), urs brun (Ursus arctos), corb, (Corvus
corax), uliu păsărar (Accipiter nisus), ieruncă (Tetrasts bonasia), acvilă-țipătoare-
mică (Aquila pomarina), mierlă de apă (Cinclus cinclus), mierlă (Turdus
merula), codobatură (Motacilla alba) ș.a.
 • Narcisa este un gen
originar din nordul
Africii cu circa 32 de
specii erbacee.
• Termenul
de narcisă vine de
la mitul frumosului
tânăr Narcis
din mitologia
greacă, care s-ar fi
îndrăgostit de chipul
său. Legenda
spune că floarea a
apărut la moartea
sa, chiar pe
mormântul său.
• Se înmulțește prin divizarea bulbilor și , mai rar, prin semințe.
• Utilizare: ca plante ornamentale, se folosesc în parcuri, grădini, ca flori
tăiate și la ghivece în pământ argilo-nisipos, bogat în humus, expus la
soare.Pe timp de iarnă se forțează ușor.
Atracții turistice
 În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
turistic, astfel:
 Biserica de lemn ucraineană din Poienile de sub Munte;
 Biserica ortodoxă ucraineană;
 Râul Repedea;
 Valea Ruscovei;
 Biserica „Adormirea Maicii Domunului”;
 Biserica ortodoxă „Buna-Vestire”;
 Monumentul martirilor români de la Moisei ridicat de Gheza Vida, un renumit
sculptor din Maramureș. Monumentul este alcătuit din 12 figuri cioplite în
piatră (reprezentând două chipuri omenești și 10 măști tradiționale).
 Mocănița de pe Valea Vaserului (monument istoric), cale ferată (forestieră)
îngustă construită între anii 1930-1933 cu o lungime totală de 56 km și care
este în stare de funcțiune și astăzi.
 Planul de management
al Parcului Național
Munții Maramureșului se
află în ,,Monitorul Oficial
al României” –Partea I ,
marți 16 august 2016.
Propuneri pentru remedierea
deficiențelor:
 „Asigurarea unui management corespunzător în cadrul Parcului Natural
Munţii Maramureşului prin conservarea biodiversităţii, monitorizare, vizitare,
informare şi conştientizare - PM-PNMM”.

Denumirea solicitantului: R.N.P. Romsilva – Administrația Parcului Natural

Munții Maramureșului ce are ca acțiune principală respectarea regimului de
arie naturală protejată prin: menţinerea biodiversităţii, respectiv conservarea
speciilor şi habitatelor, reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor
care folosesc resursele naturale ale parcului, dezvoltarea turismului durabil,
care promovează valorile naturale, tradiţionale, istorice şi culturale ale zonei,
prijinirea economiei locale, promovarea tradiţiilor şi practicilor tradiţionale.

Durata proiectului: 30 de luni

Obiectivele proiectului: Aplicarea managementului corespunzător în cadrul
Parcului Natural Munţii Maramureşului, atât în vederea creşterii gradului de
conservare a biodiversităţii, habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară /
naţională, cât şi pentru crearea cadrului necesar activităţilor de vizitare,
informare, conştientizare şi gestionare durabilă a resurselor naturale;

 Creşterea nivelului de expertiză şi fundamentare necesar actualizării /

revizuirii planului de management şi elaborării măsurilor de conservare
pentru speciile şi habitatele de importanţă comunitară / naţională din aria
naturală protejată;
 Îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare şi informare;
 Menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare prin implementarea
protocoalelor de monitorizarea a habitatelor şi a speciilor de importanţă
comunitară / naţională în scopul atingerii obiectivelor de conservare propuse;
 Minimizarea impactului negativ al vizitatorilor şi comunităţilor locale asupra
biodiversităţii;
 Creşterea nivelului de informare şi conştientizare;
 Întărirea capacităţii instituţionale de a gestiona aria naturală protejată