UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI

„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

SPECIALIZAREA DIVERSITATEA ECOSISTEMELOR FORESTIERE

TEMĂ REFERAT
Biodiversitatea Parcului National Semenic - Cheile
Carasului

Îndrumători: Prof. univ. dr. ing. Corneanu Mihaela

Masteranzi: Suta Nicolae

Krem Adrian

Timişoara
2015
 ISTORIC
În anul 1955 prin Hotarârea Consiliului de Ministrii 1625/1955 se declară prima data Rezrvaţia mixtă Cheile-Caraşului

cu o suprafaţă de 800 ha.

În anul 1995 prin Procesul Verbal nr 76/10.05.1995 încheiat între ICAS Caransebeş şi Directia Silvică Reşiţa cu
ocazia realizarii noului amenanjament pentru Ocolul Silvic Nera s-au schimbat categoriile funcţionale ale pădurii
cuprinse în rezervaţie.

În anul 2000 prin Legea nr. 5/2000 se reconfirmă Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului cu urmatoarele
rezervaţii/monumente ale naturii componente:

Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului:

Rezervaţia Cheile Caraşului

Rezervaţia Cheile Gârliste

Rezervaţia Buhui-Margaritaţ

Rezervaţia Izvoarele Caraşului

Rezervaţia Izvoarele Nerei

Rezervaţia Bârzaviţa

Rezervaţia Groposu
 GEOMORFOLOGIE, GEOLOGIE, SOLURI

În alcătuirea petrografică a acestui parc intră 3 categorii majore de roci:

1. Roci metamorfice reprezentate de șisturi cristaline pe care sunt situați Munții Semenicului.

2. Roci sedimentare din rândul cărora calcarele se impun în peisaj prin formele de relief specifice carstului. Înspre
periferia parcului apar şi roci sedimentare recente (gresii, nisipuri, pietrişuri, etc) înglobate în sectorul colinar.

3. Roci magmatice pe suprafețe restrânse, care strapung șisturile cristaline.

Din punct de vedere al conditiilor edafice, Parcul Naţional şi zonele limitrofe cuprind urmatoarele clase de
sol, tipuri şi subtipuri de sol:

Muntii Aninei

• Forme Depresionare

Forme orizontale

CARSTOPLENELE:

– Doline conice(Colonovat, Ceresnaia, Ravnistea Mare)

– Lapiezuri rotunjite\îngropate(Colonovat, Ceresnaia, Ravnistea Mare)

Formele pozitive :
GEOLOGIE GEOMORFOLOGIE

Munţii Semenic

Forme Depresionare

Forme orizontale

Formele pozitive
 HIDROLOGIE
 Râurile cele mai importante sunt:

- Caraşul cu afluentul sau Buhui

- Bârzava
- Timișul
- Nera cu Nergănița
- Poneasca

Râuri care au o dispozitie radiara fata de nucleul orografic care domina regiunea.
În calcare, reteaua hdrologica este dezorganizata, cu numeroase captari si emergente

 Dintre apele subterane cele mai importante:

Ponoare:
Izvarnița, Raicovacea, Sereniac, Marele Ponor, Diaclaza, Peștera Dragoaica , Ogașul Gropii,
Ținta Cuptorului, Vlavici, Romanovaț, Sapat, Diaclaza

Izvoare:
Kraxental, Colonovațul Mic, Colonovațul Mare , Terezia, Schluch, Peștera cu Apă de la Găuri,
Periș, Vidra, Caraș, Ferecu Brazilor, Planării, Vârcane, Prolaz, Raicovacea, Viaduct, Captat,
Rece, Cald, Sereniac, Vraska, Maria, Popovâț, Comarnic, Fântâna, Poarta Canton, Sumbrac,
Racoviță, Bucluc, Cerveneaia , Nuci, Sodol, Dragoaia, Cascada, Capul Beciului.
 CLIMA
• Altitudinea relativ mică și influențele climatice submediteraneene fac ca amplitudinile termice sa fie de 18-19 grade
C ,pe fondul unor valori medii anuale care scad odata cu altitudinea (de la 9 la 4 grade C).În lunile de iarna,
valorile termicesunt negative, pentru ca vara sa nu depaseasca de 15 grade C.

Regimul Termic

În general luna cea mai calda a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie. Temperaturile
medii anuale sunt cuprinse între 4°C - în partea înalta a Masivului Semenic si 10°C - în zona joasă a Cheilor
Caraşului.

• Regimul pulviometric

În general cantitatile cele mai abundente de pp se înregistreaza în luna iunie, iar perioadele secetoase apar de
regula în intervalele ianuarie-februarie si septembrie-noiembrie.
Cantitatile medii anuale de pp sunt cuprinse între 1400 mm/an în zona înalta a Masivului Semenic si 800 mm/an
pe platourile carstice si în zona Cheilor Caraşului si Gârlistei.

• Regimul eolian

În zona cea mai mare a teritoriului parcului vânturile bat cca 75% din an, putând ajunge pâna la cca. 88% din an în
zonele înalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulatia vestica, directia vântului este influentata de
relieful accidentat al parcului. În zona înalta a Semenicului predomina vânturile de sud si sud-vest si cele de nord
si atingând doar 2 mps, în general predomina tot vânturile vestice si uneori din sud-est.

În conditii de cer senin, deseori pe versanţi si pe vai apar brize de munte şi vale.

Vânturile locale predominante sunt Austrul si Cosava.

Austrul este un vânt vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar în perioada de iarna este însotit de geruri si e lipsit de
precipitaţii.
 FAUNA

Diversitatea forestieră a Parcului Naţional

Semenic-Cheile Caraşului este deosebită
deoarece în cadrul acestuia se întâlnesc
elemente faunistice venite din diferite regiuni
ale lumii, având o evolutie aparte, datorită
orogenezei carpatice si perturbatiilor climatice
cuaternare. Din speciile de nevertebrate
identificate 56 specii sunt endemice.
 • Fauna de vertebrate acvatice este reprezentata de :

•Aspro zingel (pietrar)

•Salmo trutta fario (pastravul)
•Tinca tinca (lin)
•Barbus meridionalis petenyi (moioaga)
•Barbus barbus (mreana)
•Chondrostoma nasus (scobarul)

• Amfibieni sunt remarcaţi prin prezenta unor specii de:

•Triturus alpestris (tritonul de munte)

•Triturus cristatus (triton cu creasta )
•Rana temporaria (broasca rosie de munte)
• Fauna de reptile este reprezentată prin
elemente termofile:

• Lacerta viridis ( gusterul)

•Lacerta agilis ( sopârla de camp )

•Lacerta vivipara (sopârla de munte)

•Vipera ammodytes (vipera cu corn)

•Coronella austriaca (sarpele de alun)

•Natrix natrix (sarpele de casa)

•Natrix tessellata (sarpele de apa)

• Avifauna PNSCC este reprezentata de specii cuibătoare în parc si numeroase
specii migratoare. Se pot întâlni:

•Ciconia nigra (barza neagra)

•Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)

•Circaetus qallicus (serparul )

•Falco subbuteo (soimul rândunelelor)

•Bubo bubo (buha)

•Dendropos leucotos (ciocanitoare cu spate alb)

•Ficedula parva ( muscarul mic)

•Saxicola rubertra ( maracinar mare)

•Carduelis spinus (scatiu)

 • Fauna de mamifere cuprinde un număr de 10 specii comune în general tuturor catenelor
muntoase şi este reprezentată de:

•Ursus arctos (urs)

•Canis lupus (lup)

•Lynx lynx (râs)

•Felis silvestris (pisică sălbatică)

•Vulpes vulpes (vulpe)

•Sus scrofa (mistreț)

•Cervus elaphus (cerb carpatin)

•Carpreolus carpreolus (căprior)

•Martes martes (jder)

•Sciurus vulgaris (veverița) (este interzisă vânatoarea)

• aceste specii pot fi vânate doar cu derogare de la Minister

• Peşterile din PNSCC adapostesc colonii sau exemplare izolate de lilieci. Au
fost identificate 16 specii de chiroptere printre care:

•Rhinolophus ferrum-equinum

•Rhinolophus mehelyi

•Rhinolophus euryale

•Rhinolophus blasii

•Myotis emarginatus

Diversitatea mare a faunei din PNSCC dovedeşte înca o data existența unor
habitate naturale puțin afectate de activitatea umană.
 FLORA

Bogația în specii a Parcului Naţional Semenic-

Cheile Caraşului este rezultatul condițiilor variate de
clima și relief pe care acestea le oferă dezvoltării lumii
vegetale. Prezența pădurilor, stâncariilor, grohotișurilor
și a ochiurilor de mlaștină favorizează menținerea unei
diversități botanice deosebite, formând un adevărat
paradis vegetal.
Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar de
1.086 specii de plante. Din punct de vedere
fitogeografic flora este alcătuită în principal din
elemente euroasiatice (peste 40%) care formează
fondul general al florei din regiunea temperată
europeană.
Zone cu protectie stricta si integrala

Izvoarele Nerei - 5.012,32 ha (protectie strictã)

Cheile Caraşului - 2988,67 ha (protectie integralã)

Izvoarele Carasului - 1.384,06 ha (protectie integralã)

Cheile Gârlistei - 582,18 ha (protectie integralã)

Buhui - 217,64 ha (protectie integralã)

Pestera Comarnic - 26,9 ha (protectie integralã)

Pestera Popovaţ– 4,5 ha (protectie integralã)

 HABITATE SI ECOSISTEME

Pe terotoriul Parcului National Semenic – Cheile Carasului se regasesc o

serie de habitate specifice reliefului si asociatiilor floristice si faunistice din
acest teritoriu. Dintre acestea o serie de habitate sunt protejate de prevederile
Ordonantei de Urgenta privind regimul Ariilor Protejate nr. 236 / 2000 din
România.

1. Hbitate de ape dulci

2. Habitate de pajiști și tufărișuri

3. Habitate de stâncării și peșteri

4. Habitate de pădure

5. Turbării

Cel mai reprezentat ecosistem este cel al padurilor de fag, iar habitatele
 ACTIVITATI TURISTICE

ACTIVITĂȚI TURISTICE ŞI SPECIFICE REGIUNII

Pentru ca parcul national are ca principal obiectiv de management mentinerea

ecosistemelor în stare naturala si conservarea diversitatii biologice, activitatile permise aici sunt
foarte restrânse.

Sunt acceptate: activitati traditionale practicate de comu-nitatile din zona parcului, în

conditiile în care nu contravin obiectivelor principale de management:

• pomicultura

• agricultura

• cresterea animalelor

Activitatile educative

- folosirea ariei protejate ca sala de clasa în aer liber

- stagii de carstologie
- biologie
- tehnici alpine

Activitati turistice cu tendinta spre ecoturism

- drumetie
 Conduita în parcul national

Deteriorarea și fragmentarea ecosistemelor se produce prin eroziune

datorită activităților umane; prin supraexploatarea resurselor biologice:
defrișarea pădurilor, suprapășunatul, supraexploatarea faunei terestre
și acvatice; prin introducerea de noi specii în ecosistem; prin
construirea de baraje, clădiri și drumuri; prin incendierea pajiștilor și
extinderea terenurilor cultivate; prin poluarea fonică, poluarea apei,
aerului și solului.

Peisajul natural se degradează ireversibil datorită activităților umane de

exploatare a resurselor naturale și construcții.