Sunteți pe pagina 1din 17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERŢ

Valorificarea potenţialului turistic


al judeţului Vâlcea
Bucureşti 2009
Cuprins

1. Localizarea şi caracterizarea geografică şi economică a judeţului............3

2. Prezentarea potenţialului turistic al zonei..................................................3


2.1 Potenţialul natural....................................................................................3
2.2 Potenţialul antropic..................................................................................5

3. Analiza infrastructurii judeţului Vâlcea.....................................................8

4. Analiza şi previziunea circulaţiei turistice................................................11

5. Propuneri de valorificarea a potenţialului turistic.....................................15

Bibliografie...................................................................................................16

2
Cap.I Localizarea şi caracterizarea geografică şi economică a judeţului

Judeţul Vâlcea se bucură de forme de relief variate, fapt ce îl transformă într-un


microcosmos al ţării. Aproximativ jumătate din teritoriul său este acoperit de păduri de
stejar, fag, conifere sau altă vegetaţie forestieră. În partea nordică, munţii reprezintă
peisajul dominant, cu înălţimi de peste 2,200 metri.
Prima menţiune a judeţului Vâlcea apare pe data de 8 ianuarie 1392 în Cronicile
Mănăstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel
Bătrân, este încă păstrat.
În „România pitorească”, Alexandru Vlahuţă afirma faptul că generoasa natură a
dat plaiurilor vâlcene „cu amândouă mâinile din toate frumuseţile şi din toate comorile cu
care-i înzestrată Ţara Românească”.

Aşezare geografică
Judeţul Vâlcea este situat în partea central-sudică ă României fiind intersectat de
paralela de 45˚ latitudine nordică şi de meridianul de 24˚ longitudine estică. Situat de-a
lungul bazinului mijlociu al râului Olt, judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5.765 km²
(2,42% din suprafaţa ţării) şi se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul
Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est, judeţul Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi
judeţul Hunedoara la nord-vest.

Dezvoltare economico-socială
Din punct de vedere administrativ, judeţul are în componenţă două municipii
(Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani), nouă oraşe (Horezu, Băile Olăneşti, Băile Govora,
Călimăneşti, Ocnele Mari, Brezoi, Bălceşti, Băbeni şi Berbeşti), respectiv un număr de 78
de comune. Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea, oraş atestat documentar
în anul 1388.
La nivel naţional, Vâlcea contribuie doar cu 1.7% din PIB. Această contribuţie se
împarte în 81% sector privat şi 16% sector public. Sectorul serviciilor înseamnă 42%,
industria 22%, construcţiile 7,2%, agricultura şi silvicultura 12.3%. Totuşi, este evidentă
creşterea PIB-ului la nivelul judeţului, în ultimii ani. Dacă în 2000 valoarea acestui
indicator era estimată la 1506,1 milioane lei (RON), la sfârşitul lui 2006 valoarea PIB-
ului era de 5958,7 milioane lei (RON)
Conform ultimelor date statistice disponibile, populaţia judeţului Vâlcea este de
411.576 locuitori, având o densitate de 71,4 loc/km2. În 2007, în populaţia ocupată se
încadrau peste 83584 de persoane, iar rata şomajului a fost de 3,8%.

Cap. II Prezentarea potenţialului turistic al zonei


Potenţialul natural

Relief
Judeţul Vâlcea prezintă un relief variat cu circa 33% munţi (incluzând şi
depresiunea Loviştea), 20% dealuri şi depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane şi
2% lunci, fiind marcat de pronunţate fragmentări, dispus în trepte de la N la S pe o

3
diferenţă de nivel de 2274 m (între vârful Ciortea de 2426 altitudinea maximă şi lunca
Oltului, aflată la 152 m alt. în aval de Drăgăşani).
Zona montană ocupă treimea nordică a judeţului Vâlcea şi este reprezentată de
creasta principală a M-ţilor Lotrului, partea vestică a M-ţilor Făgăraş, Munţii Coziei şi
Căpăţânii şi Depresiunea Loviştea. Zona subcarpatică se caracterizează printr-un relief
puternic fragmentat de numeroase văi cu direcţia generală nord-sud. Se caracterizează
printr-un relief colinar cu altitudini cuprinse intre 600-800 m, având următoarele
subdiviziuni: Muscelele Argeşului, Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei.
Suprafeţele relativ netede sunt reprezentate prin depresiunile subcarpatice Horezu
şi Jiblea, valea largă a Oltului şi luncile principalilor săi afluenţi. În cadrul acestora sunt
concentrate majoritatea localităţilor, cele mai importante căi de comunicaţie, precum şi
cele mai importante activităţi economice bazate pe valorificarea resurselor teritoriului.
Piemontul Getic formează treapta colinară joasă a judeţului fiind alcătuit din
platouri piemontane care se lăţesc pe măsură ce coboară spre sud. Acestea sunt separate
de văi largi cu lunci şi terase mărginite de versanţi puternic sau moderat înclinaţi.

Clima
Zona în care se situează judeţul se caracterizează printr-un climat temperat
continental moderat, cu ierni lungi si friguroase si veri scurte.
Clima este mai umeda în zonele înalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii
mai reduse în zonele joase. În ultimii ani, în judetul Vâlcea s-a înregistrat temperatura
minima absoluta de -32,2oC (Obârsia Lotrului - 17.02.1993) si cea maxima absoluta de
41oC (Bălceşti - 04.07.2000).. Media anuală a temperaturii este de +10,2°C, iar regimul
anual al precipitatiilor variaza între 600 si 1.200 mm.

Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine în totalitate bazinului râului Olt şi
afluenţilor săi de pe tronsonul aval, între care importanţi sunt Lotru, Topolog, Olteţul.
Râul Olt reprezintă axul hidrografic principal al judeţului, pe care îl străbate de la N la S
pe o lungime de 135 km cu o pantă medie de 1,5 ‰.
Lacurile naturale, de origine glaciară sunt numeroase, dar de dimensiuni reduse,
fiind situate în zonele înalte din bazinul superior al Lotrului: Iezerul, Vadu, Zănoaga,
Gâlcescu şi al Latoriţei: Latoriţei, Muntinu, Cioaca.

Floră şi fauna
Diversitatea condiţiilor fizico-geografice determină o mare varietate a învelişului
vegetal din spaţiul judeţului, unităţile de vegetaţie fiind dispuse în fâşii ce se succed, în
linii generale de la S la N.
Zona pădurilor de foioase formată din cerete şi gârniţe, în mare parte defrişată,
alternează cu culturi şi pajişti stepizate. Etajul pădurilor de foioase este cel mai extins,
fiind alcătuit din gorunete întâlnite în zona colinară din dreapta Oltului, în mare parte
înlocuite cu livezi, păduri de fag şi gorun, păduri amestecate ce cuprind zona subcarpatică
şi versanţii munţilor. Etajul pădurilor de molid apare fragmentat pe masive montane,
local întâlnindu-se pâlcuri de zadă. În cadrul acestor etaje, datorită climatului blând de
adăpost se întâlneşte o mare varietate de elemente sudice precum: nucul, cărpiniţa,
mojdreanul. Din aceeaşi cauză limita coniferelor urcă mult în altitudine la 1300 m.

4
Teritoriul judeţului Vâlcea dispune de o faună bogată şi variată, etajată în funcţie
de relief şi condiţiile climatice. Fauna este reprezentată prin specii de pădure: urs, cerb,
căprior, mistreţ, viezure, lup, cocoş de munte, cerbul lopătar şi elemente mediteraneene:
scorpionul carpatin, vipera cu corn. În zona alpină se întâlnesc păsări şi animale rare:
vulturul pleşuv brun, cinteza alpină, capra neagră, alături de vipera comună şi şopârla de
munte.
Au fost identificate un număr de 54 de specii de floră şi 67 specii de faună de
interes naţional, respectiv 7 specii de floră şi 19 specii de faună de interes comunitar.
La nivelul florei şi faunei sălbatice nu se constată dezechilibre ecologice, generate
de dezvoltarea unei specii în detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost înregistrate
calamităţi sau incendii şi nici alte fenomene, care să afecteze ireversibil fauna şi flora
sălbatică protejată de lege în rezervaţiile şi parcurile naţionale (Parcul Naţional Cozia,
Parcul Naţional Buila-Vânturariţă, Munţii Căpăţână) de pe teritoriul judeţului Vâlcea.

Izvoare termale
Principala atracţie turistică a judeţului Vâlcea o constituie staţiunile balneo-
climaterice, vestite pentru apele termale şi frumusetea peisajului.
Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii
pozitivi şi cei negativi este egal cu 1. Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate,
sulfuroase, slab concentrate, ca şi nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului
locomotor, respirator, ORL, sistemului nervos periferic. Înfiinţată în anul 1886, staţiunea
Băile Govora este considerată una dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi
bromurate din lume, a doua din Europa.
Băile Olăneşti reprezintă singurul loc din ţară unde se efectuează tratament
pentru desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii
cu apă minerală izotonă. De asemenea, apele minerale bogate în substanţe multiple fac
adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de afecţiuni Apele minerale de la Olăneşti
au fost analizate din punct de vedere chimic încă din anul 1830. În anul 1873 au fost
medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de la Viena.
Prin aşezarea sa geografică, climă, acţiunea terapeutică a apelor minerale, Staţiunea Băile
Olăneşti beneficiează de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismul
reprezentând şansa dezvoltării oraşului şi punerea lui în valoare atât pe plan naţional, cât
şi internaţional.
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc
de la o adâncime de 1.200 m şi sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.

Potenţialul antropic

Judeţul Vâlcea dispune şi de un bogat şi valoros potenţial antropic, rezultat al


istoriei şi culturii poporului din acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale
civilizaţiilor trecute, unele dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia
spirituală modernă, realizările tehnico-economice contemporane atestă evoluţia şi
continuitatea vieţii pe meleagurile vâlcene, alcătuind un important fond cultural-istoric.
Patrimoniul cultural vâlcean se manifestă prin 14 muzee, 10 expoziţii permanente,
2 teatre, o filarmonică, 15 cinematografe, 280 biblioteci, 21 de librării, 92 monumente şi

5
situri arheologice, 11 statui, 2 case memoriale, 2 cimitire ale eroilor, 492 biserici, 22
mânăstiri şi schituri .

Vestigiile arheologice
În categoria acestora, de menţionat sunt: cetatea dacică de la Buridava şi Castrul
Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" -
situat în comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, acestea datând din primele secole
ale mileniului I.

Monumente istorice, de arta şi arhitectură


Cele mai importante monumente şi statui sunt în Râmnicu Vâlcea:
• Monumentul Independenţei
• Placa memorială dedicată revoluţiei de la 1848
• Obeliscul 1848
• Bustul domnitorului Constantin Brâncoveanu
• Bustul monumental Nicolae Bălcescu
• Statuia lui Barbu Ştirbei

Edificii religioase
Încărcătura religioasă a judeţului Vâlcea este una de necontestat, aceasta zonă
adăpostind un număr impresionant de lăcaşuri de cult valorificate turistic. Printre acestea
putem menţiona:
• Mănăstirea Horezu, cea mai de seamă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu,
reprezintă o sinteză a artei româneşti din acel timp. Construită între anii 1690 şi
1693, aceasta este cel mai important centru de arhitectură religioasă din epoca
brancovenească şi de artă feudală din Ţara Românească.
• Mănăstirea Cozia este cea mai veche mănăstire din Valahia şi reprezintă unul
dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură din secolul XIV. Muzeul
mănăstirii adăposteşte o colecţie impresionantă de icoane vechi şi manuscrise din
secolul al XVII-lea.
• Mănăstirea Govora este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească, precum şi
un monument arhitectonic medieval de o rară frumuseţe.
• Mănăstirea Dintr-un Lemn este un aşezământ monahal din comuna Frânceşti, la
aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea.
• Mănăstirea Bistriţa - a fost construită în 1492 de către boierii Craioveşti şi
avariată de Mihnea cel Rău în anul 1508, deoarece ctitorii ei se ridicaseră
impotriva lui. După mai multe reconstruiri, din anul 1856, întreaga cladire şi-a
păstrat forma de azi;
Acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec XVI-XIX, cele
mai renumite fiind:
• Biserica Cetăţuia din Râmnicu Vâlcea
• Biserica „Sf.Gheorghe”, zidită în anul 1681
• Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoeneşti,
• Schitul Dobruşa din comuna Ştefăneşti

6
• Schitul Sf. Ioan de sub piatră, Cozia Veche (1602)
• Schitul Iezer în apropiere de oraşul Băile Olăneşti
• Schitul Ostrov (contruit între anii 1518-1522) din Călimăneşti
Instituţii şi evenimente cultural-artistice
O altă resursă turistică antropică de importanţă deosebită o constituie muzeele,
amenajate în 16 unităţi de profil în întregul judeţ.
Cel mai valoros tezaur muzeistic se află la Muzeul Judeţean de Istorie din
municipiul Râmnicu Vâlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Sunt adunate şi
expuse aici aproape 50.000 de mărturii care vorbesc despre existenţa neamului românesc
din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.
Un real interes îl reprezintă şi celelalte unităţi muzeale:
• Muzeul de Artă "Casa Simian", Casa Memorială "Anton Pann" din Râmnicu
Vâlcea
• Memorialul "Nicolae Bălcescu" din Comuna Milcoiu
• Colecţia de arheologie Bujoreni
• Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu,
• Muzeul de arheologie şi artă bisericească "Gheorghe Petre" din Govora
• Muzeul Viei şi Vinului şi Expoziţia "Gib I.Mihăescu" din Drăgăşani
• Complexul Muzeistic Măldăreşti
• Expoziţia de arheologie de la Ocnele Mari

Arta şi tradiţia populară


Arhitectura şi tehnica populară
Deşi poate părea austeră la o primă vedere, casa vâlceană şi tot ce ţine de mediul
construit al omului din acest ţinut poartă pecetea unei intense preocupări pentru estetic,
pentru detaliul mărunt al ornamentaţiei, pentru încadrarea armonioasă în peisaj.
În arhitectura populara vâlceană, se poate vorbi despre o adevărată “civilizaţie a
lemnului”. Tradiţia arhitectonică a lemnului s-a transmis şi s-a combinat cu tradiţia
marilor construcţii medievale de zid.
Cu materiile prime avute la îndemână, folosind tehnicile dezvoltate în condiţiile
istorice şi economice ştiute pentru Ţările Române, meşterii vâlceni au construit una dintre
cele mai reuşite opere arhitectonice ţărăneşti: casa cu foişor. Aceasta îşi găseşte aici, în
Vâlcea, una din cele mai artistice întruchipări şi are o frecvenţă neegalată de alt ţinut
românesc.

Creaţia artistică
Pădurile, care ocupă o zonă întinsă în Vâlcea, au pus la dispoziţia omului un
material bogat, uşor de prelucrat, menit să-i satisfacă cele mai variate cerinţe de viaţă şi
confort.
Astfel că, prelucrarea lemnului este un alt meşteşug care reprezintă o constantă in
arta tradiţională vâlceană. Meşterii lemnari confecţionează o mare diversitate de obiecte:
lăzi de zestre, lăcriţe, mese cu scaune ornamentate, dulapuri înalte, hambare.
Caracteristica principală o constituie unitatea de o mare originalitate combinată cu
simplitatea şi fineţea formelor decorative. Confecţionarea fluierelor a dus faima
meşterilor vâlceni până departe. Localitatea de unde s-a dezvoltat acest meşteşug este
Vaideeni.

7
Scoarţa vâlceană, a cărei vechime se pierde în negura vremurilor, era destinată, in
epoca feudală, decorării interioarelor caselor boiereşti. Scoarţele erau lucrate in
gospodărie, la războiul de ţesut orizontal, sau la mânăstiri, unde se utiliza războiul
vertical. Ele se caracterizau prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale,
zoomorfe si antropomorfe. Dezvoltarea ţesutului scoarţelor este în strânsă legătură cu
centrele specializate din sudul Dunării, dar stilul este original şi se datorează unor meşteri
locali şi a unui centru specializat care s-a aflat, cel mai probabil, la mânăstirea Horezu.
Velinţele au un decor mai simplu decât al scoarţelor. Acesta se compune din
simplul joc al alternării culorilor. Stilul decorativ al acestor ţesături este preponderent
geometric: dungi colorate, dispuse orizontal pe toată suprafaţa sau dungi alternând cu
motive romboidale. Dacă scoarţele au rol preponderent decorativ, velinţele au rol practic,
fiind folosite frecvent în gospodăriile ţărăneşti.
Prelucrarea argilei, în depresiunea Horezu, a determinat apariţia centrelor:
Slătioara şi Olari-Horezu. Lângă oraşul Râmnicu-Vâlcea sunt menţionate ca centre
ceramice: Buda şi Vlădeşti.
Olăritul a fost şi continuă să fie în anumite localităţi rurale din judeţul Vâlcea o
activitate specializată, pe care doar anumiţi săteni o practică, alături de ocupatiile
specifice zone. Gama motivelor decorative folosite de olarii vâlceni nu este prea mare,
dar motivele se combină, conducând la o mare varietate decorativă

Printre cele mai importante manifestări tradiţionale, pot fi amintite:


• Festivalul de folclor "Cântecele Oltului" din Călimăneşti
• Târgul Ceramicii Populare "Cocoşul de Hurez"
• Târgul Meşterilor Populari
• Festivalul folcloric al păstorilor din Carpaţi “Învârtita dorului” din Vaideeni

Realizările tehnico-economice recente constituie, de asemenea, elemente de


atracţie turistică:
• Amenajarea hidro-energetică Olt- Lotru
• Hidrocentrale: Govora, Drăgăşani, Gura Lotrului, Turnu, Ciunget, Brădişor,
Robeşti, Călimăneşti etc.
• Dintre lacurile antropice, importante sunt lacurile sărate de la Ocnele Mari şi
Ocniţa, formate în urma prăbuşirii unor saline. De menţionat sunt şi lacurile de
acumulare de pe Olt: Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Ioneşti, Zăvideni,
Drăgăşani, şi de pe Lotru: Vidra, Malaia. La acestea se adaugă acumulările
Jidoaia de pe râul cu acelaşi nume şi Petrimanu pe Latoriţa, de dimensiuni mai
reduse.

Capitolul III Analiza infrastructurii judeţului Vâlcea

Infrastructură generală
Căi de acces

8
Judeţul Vâlcea deţine 164 km de căi ferate, 2167 km de drumuri (din care 550 km
sunt drumuri naţionale). Există 7 drumuri naţionale care traversează judeţul, cel mai
important fiind drumul European 81, care leagă judeţul Vâlcea de judeţele Sibiu şi Argeş.
Drumurile judeţene măsoară 1677 km şi au 389 de poduri, cu o lungime totală de 10.135
km.
Zăcăminte de gaze naturale
- 9 localităţi, cu o reţea de distribuţie de 259,2 km.

Surse de apă potabilă


- 78 localităţi, dintre care 9 oraşe;
- lungimea totală a reţelei de distribuţie: 563,9 km;
- o sursă regională de apă potabilă de la Brădisor (52km), care poate fi
extinsă până la Drăgăşani, încă 56 de Km.

Infrastructură specifică

Tabel nr.1 Numărul unităţilor de cazare în perioada 2003-2007


Anii
Judeţul Vâlcea

2004 2007

Hoteluri şi moteluri 38 49
Cabane turistice 3 3
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 9 9
Vile turistice şi bungalouri 37 42
Tabere de elevi şi preşcolari 7 3
Pensiuni turistice urbane 15 36
Pensiuni turistice rurale 14 25
Popasuri turistice 1 1
Total 124 168

Sursă: INS, Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie 2004, 2007

Atât datele din tabel, cât şi reprezentarea grafică (Grafic nr.1), evidenţiază clar o creştere
generală a unităţilor de cazare. Faţă de anul 2004, numărul unităţilor de cazare a crescut
de la 124 la 168 de unităţi. Se remarcă o creştere considerabilă a numărului de hoteluri şi
moteluri, a vilelor turistice şi a pensiunilor turistice urbane şi rurale. Singurul tip de
unitate de cazare care a suferit o scădere este reprezentat de taberele de elevi şi preşcolari,
numărul acestora reducându-se de la 7 la 3.
Numărul total al locurilor de cazare tinde să crească datorită pătrunderii noilor investitori
şi noilor proiecte de dezvoltare turistică din zonă.

9
Grafic nr 1. Evoluţia numărului unităţilor de cazare
Hoteluri si moteluri
180
Cabane turistice
160
140 Campinguri si unitati
tip casuta
120 Vile turistice si
bungalouri
100
Tabere de elevi si
80 prescolari
Pensiuni turistice
60 urbane
40 Pensiuni turistice
rurale
20 Popasuri turistice

0 Total
2004 2007

Tabel nr. 2 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică pentru judeţul Vâlcea

Capacitate de cazare Indicii de


utilizare netă
Anii Existentă În funcţiune Sosiri Înnoptări a capacităţii
(locuri) (mii locuri- (mii) (mii) în funcţiune
zile) (%)
2003 106911) 2500,9 188,4 1348,5 53,9
2004 100581) 2555,0 217,4 1316,0 51,5
2005 103801) 2648,0 190,0 1274,0 48,1
2006 102231) 2771,0 208,9 1272,0 45,9
2007 105561) 2625,5 223,3 1257,7 47,9
1)
Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie.

Analizând datele statistice disponibile pentru anii 2004 şi 2007, se poate observa
o creştere a capacităţii de cazare, atât existentă, cât şi în funcţiune. Acest lucru se
datorează în mare parte creşterii numărului de unităţi de cazare din această perioadă.
Totuşi, numărul înnoptărilor se află într-o continuă scădere, fapt evidenţiat şi de scăderea
indicelui de utilizare netă a capacităţii de funcţiune. Dacă în 2004 acest indicator avea o
valoare procentuală de 51,5 %, în 2007 valoarea acestuia a scăzut cu 3,6%, ajungând la
47,9%

10
Nu mai reprezintă o noutate faptul că lipsa unor unităţi de cazare bine dotate şi a
unor servicii ireproşabile este principala cauză a scăderii acestor indicatori.

Capitolul IV Analiza şi previziunea circulaţiei turistice în judeţul


Vâlcea

Pentru a analiza circulaţia turistică la nivelul judetului Vâlcea, se vor folosi


următorii indicatori: numărul de turişti (sosirile), înnoptările şi durata medie a sejurului.
Aceşti indicatori sunt prezentaţi în tabelul următor, pe perioada analizată (2003-2007):

Tabel nr.3: Numărul de turişti (sosiri), înnoptări şi durata medie a sejurului


Anii Sosiri Înnoptări Durata medie a
(nr. turişti) sejurului
2003 188.400 1.348.500 7,16
2004 217.000 1.316.000 6,06
2005 190.000 1.274.000 6,71
2006 209.000 1.272.000 6,09
2007 223.300 1.257.700 5,63
Sursă: INS, Capacitatea de cazare turistică existentă în intervalul 2003-2007

Tabel nr.4 Indicii de dinamică şi indicii medii pentru sosiri în judeţul Vâlcea, în
perioada 2003-2007
Indicatori absoluţi Indicatori relativi (%) Indicatorii medii
De nivel Modificări Indicele Ritmul de Calculaţi din Calculaţi din
Ani absolute dinamicii creştere valori valori relative
absolute (%)
yi Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Y ∆ I R
2003 188.400 0 - 100 - 0 -
2004 217.000 28600 28600 115,2 115,2 15,2 15,2
104,34
8725

4,34
2005 190.000 1600 -27000 100,8 87,5 0,8 -12,5
205.540

2006 209.000 20600 19000 110,9 110 10,9 10


2007 223.300 34900 14300 118,5 106,8 18,5 6,8

În perioada analizată, se observă o fluctuaţie a numărului de turişti, acest indicator


înregistrând o scădere (de 27.000 mii turişti, în anul 2005), dar mai ales creşteri în 2004,
2006 şi 2007. Pe parcursul acestui interval, s-a calculat un număr mediu de sosiri de
205.540 mii turişti, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 2007.
Modificarea medie anuală este de 8725 turişti, iar indicele mediu a fost de
104,34%, fapt ce indică o creştere medie anuală de 4,34%.

11
Tabel nr.5 Indicii de dinamică şi indicii medii pentru înnoptări în judeţul Vâlcea,
în perioada 2003-2007
Indicatori absoluţi Indicatori relativi (%) Indicatorii medii
De nivel Modificări Indicele Ritmul de Calculaţi din Calculaţi din
Ani absolute dinamicii creştere valori valori relative
absolute (%)
yi (mii) Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Y ∆ I R
2003 1348,5 0 - 100 - 0 -
2004 1316 -32,5 -32,5 97,59 97,59 -2,41 -2,41

98,27
-22,7

-1,73
2005 1274 -74,5 -42 94,47 96,81 -5,53 -3,19

1293,64
2006 1272 -76,5 -2 94,33 99,84 -5,67 -0,16
2007 1257,7 -90,8 -14,3 93,27 98,87 -6,73 -1,13

În ceea ce priveşte înnoptări în judeţul Vâlcea, se observă o scădere continuă a


acestora. Totuşi, ritmul de scădere este unul scăzut cu valori cuprinse între 0,16-3,19%.
În intervalul supus analizei, acest indicator are o valoare medie de 1.293.640 înnoptări, cu
o modificare anuală de -22.7 înnoptări şi o scădere medie anuală de 1,73%.

Tabel nr. 6 Indicii de dinamică şi indicii medii pentru durata medie a sejurului în
judeţul Vâlcea, în perioada 2003-2007
Indicatori absoluţi Indicatori relativi (%) Indicatorii medii
De nivel Modificări Indicele Ritmul de Calculaţi din Calculaţi din
Ani absolute dinamicii creştere valori valori relative
absolute (%)
yi Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Y ∆ I R
2003 7,16 0 - 100 - 0 -
2004 6,06 -1,1 -1,1 84,63 84,63 -15,37 -15,37
-0,3825

94,17

-5,83
2005 6,71 -0,45 0,65 93,71 110,72 -6,29 10,72
2006 6,09 -1,07 -0,62 85,05 90,76 -14,95 -9,24
6,33

2007 5,63 1,53 -0,46 78,63 92,45 -21,37 -7,55

Analiza duratei medii a sejurului în judeţul Vâlcea a dezvăluit o scădere


considerabilă. Astfel că, dacă în 2003 sejurul mediu însuma 7-8 zile (7,16), tendinţa
pentru 2007 indică un sejur mediu de 5-6 zile (5,63). Doar anul 2005 a reprezentat o
excepţie de la această regulă, deoarece durata medie a crescut cu un procentaj de 10,72%
faţa de anul precedent, ajungând la valoarea de 6,71.
Per total se observă o modificare medie anuală negativă de -0,3825 şi o scădere
medie anuală de 5,83%

12
Previziunea numărului de înnoptări în judeţul Vâlcea
Pentru a previziona evoluţia numărului de înnoptări pentru următorii cinci ani, voi utiliza
trei metode de previziune:
• Metoda sporului mediu
• Metoda indicelui mediu de dinamică
• Metoda trendului liniar

1. Metoda sporului mediu

~
Anii yi ti y i=y1+ ∆*ti (yi- ~
y i)²
2003 1.348.500 0 1.348.500 0
2004 1.316.000 1 1.325.800 96.040.000
2005 1.274.000 2 1.303.100 846.810.000
2006 1.272.000 3 1.280.400 70.560.000
2007 1.257.700 4 1.257.700 0
Total 1.013.410.000
∆ = -22.700 mii turişti
σ = 14236,64
σ
v= y *100 = 1,1% < 5%
Din acest rezultat se deduce faptul că această metodă ajustează bine seria de date.

2. Metoda indicelui mediu de dinamică

Anii ~ ~
yi ti y i=y1* I ti (yi- y i)²
2003 1.348.500 0 1.348.500 0
2004 1.316.000 1 1.325.171 84.107.241
2005 1.274.000 2 1.302.246 797.836.516
2006 1.272.000 3 1.279.726 59.691.076
2007 1.257.700 4 1.257.700 0
Total 1.679.780.273
I ti = 0,9827

σ = 18329,1
σ
v= y *100 = 1,41 % < 5%
Din acest rezultat se deduce că această metodă ajustează bine seria de date.

13
3. Metoda trendului liniar
~
Anii yi ti ti² yi * t i y i=a+bti ( yi - ~
yi )²
2003 1.348.500 -2 4 -2.697.000 1.248.430 10.014.004.900
2004 1.316.000 -1 1 -1.316.000 1.271.080 2.017.806.400
2005 1.274.000 0 0 0 1.293.640 385.729.600
2006 1.272.000 1 1 1.272.000 1.316.200 1.953.640.000
2007 1.257.700 2 4 2.515.400 1.338.760 6.570.723.600
Total 10 -225.600 20.941.904.500

a = 1.293.640
b = -225600/10 = 22.560
σ = 64717,70
σ
v= y *100 = 5, 002 % > 5%
Din acest rezultat se deduce faptul că metoda trendului liniar nu ajustează bine seria de
date.

Analizând rezultatele obţinute în urma aplicării celor 3 metode, se observă că metoda


sporului mediu va previziona cel mai bine evoluţia numărului de înnoptări pentru
următorii cinci ani, întrucât coeficientul de variaţie (v) obţinut are cea mai mică valoare.

Astfel că, aplicând metoda sporului mediu, numărul de înnoptări pe următorii 5 ani va
avea următoarele valori:

Anii Nr. înnoptări


2003 1.348.500
2004 1.316.000 y2008 = 1.348.500 - 113.500 = 1.235.000
2005 1.274.000 y2009 = 1.348.500 - 136.200 = 1.212.300
2006 1.272.000 y2010 = 1.348.500 - 158.900 = 1.189.600
2007 1.257.700 y2011 = 1.348.500 - 181.600 = 1.166.900
2008 1.235.000 y2012 = 1.348.500 - 2043.00 = 1.144.200
2009 1.212.300
2010 1.189.600 Această previziune susţine scăderea constantă a
2011 1.166.900 numărului de înnoptări în perioada 2008-2012. Această
2012 1.144.200 posibilă scădere reprezintă un adevărat semnal de alarmă,
iar fără adoptarea şi aplicarea unor măsuri de îmbunătăţire
a ofertei turistice, cifrele estimate mai sus vor deveni o realitate.

14
Capitolul V Propuneri de valorificarea a potenţialului turistic

Propunerile de valorificare sunt cu adevărat diverse şi orice îmbunătăţire majoră


va avea un efect considerabil asupra turismului vâlcean. Tendinţa actuală, aşa cum o
demonstrează şi analiza circulaţiei turistice efectuată anterior, indică o scădere
considerabilă a numărului de înnoptări efectuate de turişti, respectiv a duratei medii de
şedere pe teritoriul judeţului. Acest lucru se datorează în special infrastructurii de turism
neîntreţinută, dezvoltării dezechilibrate a zonelor turistice sau competitivităţii scăzute a
ofertei turistice.
Conform celor mai recente date statistice disponibile, judeţul Vâlcea dispune de
168 de unităţi de cazare, o componentă foarte importantă fiind reprezentată de numărul
de hoteluri şi moteluri.
Majoritatea hotelurilor, dar şi a vilelor turistice, se încadrează în categoria de confort de
1*, 2* sau 3*. Astfel că, infrastructura de turism poate fi considerată una slab dezvoltată,
neîntreţinută.
Absenţa unor servicii de categorie superioară (de 4* sau 5*) reprezintă un mare
dezavantaj la nivelul turismului judeţean. În prezent, investiţiile ar trebui îndreptate către
renovarea vechilor unităţi de cazare (schimbarea vechiului mobiler din camere, aparatură
modernă, modificari esenţiale la nivelul grupurilor sanitare, amenajarea spaţiului din
apropierea hotelului), care să fie aduse la standarde internaţionale, pentru a se putea face
promovarea turismului vâlcean şi la nivel internaţional.
Turismul balnear este cea mai importantă formă de turism practicată în judeţul
Vâlcea, de aceea investiţii consistente trebuie efectuate în vechile baze de tratament cu
scopul de a moderniza şi diversifica gama de servicii oferită de acestea.
O altă soluţie viabilă este reprezentată de diversificarea componentei de agrement.
Existenţa unor parcuri de distracţie, a unor săli moderne de spectacol, teatru sau film şi
diversificarea mijloacelor de agrement deja existente reprezintă un alt pas important
pentru a atrage cât mai mulţi turişti.
Lipsa strategiilor de promovare a turismului la nivel judeţean/ teritorial, lipsa
parteneriatelor şi a structurilor de sprijin poate fi combătută prin existenţa unui personal
calificat şi bine-pregătit, prin inovare şi cercetare, dar şi prin o mentalitate cu totul
diferită.
Judeţul Vâlcea este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de
transport, căilor de comunicaţie şi accesibilităţii, iar dacă va beneficia de investiţiile
planificate la nivel naţional şi regional, accesul şi organizarea eficientă a transportului vor
fi facilitate şi vor contribui la dezvoltarea judeţului.
Vâlcea poate deveni un judeţ vizitat de turişti de toate vârstele, români, dar şi
străini, interesaţi de patrimoniul cultural şi natural şi de tradiţiile vii, dar şi de serviciile
de calitate din turismul cultural, monahal, balnear şi de agrement.

Bibliografie

15
1. Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Ediţia a III-a, Bucureşti 2005
2. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic Român, Ediţiile 2004-2007, cap. 20

Webgrafie:

• http://www.cjvalcea.ro/prez/index.html
• http://www.cjvalcea.ro/prez/turism.htm
• http://www.valcea.insse.ro/main.php
• http://www.prefecturavalcea.ro/Judetul-Valcea.html?lang=ro
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Judeţul_Vâlcea
• http://www.e-tur.ro/Romania/Ramnicu_Valcea/prezentare
• http://www.valcea.djc.ro/

Anexă
Harta judeţului Vâlcea

16
17