INSTITUTUL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

LUCRARE DE ABSOLVIRE TURISM ECOLOGIC IN DELTA DUNARII

Indrumator Marin Nicoleta Constanta 2012

Absolvent Negrisan Silvia

INSTITUTUL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

TURISM ECOLOGIC IN DELTA DUNARII

Indrumator Marin Nicoleta

Absolvent Negrisan Silvia

CUPRINS CAP.1.Argument turistic Deltei Dunarii Amplasare /suprafata .............................................................................................................. ..4 Potential turistic in Delta Dunarii................................................................................................4 Cai de acces in Delta Dunarii ......................................................................................................5 CAPII. ZONA TURISTICA DELTA DUNARII 2.1.Prezentarea zonei turistice delta dunarii.............................................................................3 2.1.1.Populatia si asezarile deltei..................................................................................... 2.1.2.Monumente, muzee, siteuri arheologice in delta dunarii......................................... 2.1.3.Plaje in delta dunarii................................................................................................ 2.1.4. Manifestari culturale, sarbatori................................................................................ 2.2. ECOTURISM 2.2.1 Definitii......................................................................................................................... 2.2.Principiile ecoturismului:................................................................................................. 2.2.3 Profilul turistului n arii naturale................................................................................... 2.2.3.1 Motivaiile cltoriei.................................................................................... 2.2.3.2 Activiti preferate.......................................................................................... 2.2.3.3 Modaliti de cazare.................................................................................... 2.2.3.4 Surse de informare .................................................................................... 2.2.4.Ecoturism vs. Turism................................................................................................ 2.2.5.Anul 2002 Anul Internaional al Ecoturismului................................................... 6 2.3. TURISM ECOLOGIC IN DELTA DUNARII 2.3.1.Tipuri de turism in Delta Dunarii 2.3.2.Trasee turistice in Rezervatia Deltei Dunarii 2.3.3.Taxe de acces in Delta Dunarii (2011) 2.3.4.Oferte de cazare si alimentatie 2.3.5.Circulaia turistic in Delta Dunarii CAP.III. STUDIU DE CAZ PENSIUNEA PRODELTA UZLINA 3.1.Accesul la pensiune................................................................................................................. 3.2.Descriere/ capacitate de cazare............................................................................................... 3.3. Alte servicii oferite de pensiunea Prodelta......................................................................... 3.3.1.Tarife servicii agrement............................................................................................ 3.4.Contact - Pensiunea Prodelta................................................................................................. CAP.IV.MARKETING-UL SI PROMOVAREA ZONEI TURISTICE DELTA DUNARII Concluzii-------------------------------------------------------------------------------------------------Bibliografie..............................................................................................................................

CAP.I. TURISM ECOLOGIC IN DELTA DUNARI

Daca ati cutreierat globul pamantesc in lung si in lat, daca ati vazut ruinele Greciei, vi s-a spus ora exacta de catre Big Benul Londrei, ati simtit inghetul Antarcticii, ori zapuseala Australiei si ati inotat cot la cot cu delfinii din Coasta de Azur, tot nu ati vazut nimic daca nu ati fost in Delta Dunarii. In acceptiunea Asociatiei de Ecoturism din Romania, Delta Dunarii - cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa - face parte din pricipalele eco-atractii ale Romaniei. Delta Dunarii este situata in partea de SE a Romaniei, avand forma literei grecesti "" (delta), fiind limitata la SV de podisul Dobrogei, la N formand granita cu Ucraina, iar la E de zona de varsare in Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 latitudine N si de maridianul de 29 longitudine E. (Anexa 1.Harta Delta Dunarii) Suprafata deltei, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km ( din care 732 Km apartin Ucrainei) si reprezinta cel mai mare sistem de purificare a apei din Europa, filtrind apa Dunarii la intrarea acesteia in Marea Neagra. Delta Dunrii, ce se interpune ntre Dunre i partea de vest a Mrii Negre, este un loc unic nu doar n Europa, ci i printre celelalte ecosisteme deltaice, Delta Dunrii reprezint un imens laborator tiinific pentru un numr mare de cercettori i exploratori, fie acetia ecologi, biologi, zoologi, botaniti, ornitologi, geologi, geografi etc. Potenialul turistic natural i antropic al Deltei Dunrii, i confer un caracter de unicat n Europa i chiar n lume, att sub aspect ecologic datorit peisajului mirifi si a resurselor ei naturale cu o capacitate constant de regenerare, la care se adaug valoarea sa cultural i istoric, ct i al modului de habitat n mediul deltaic, printr-o deosebit varietate i originalitate peisagistic, morfohidrologic i faunistic. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si al puzderiilor de pesti Delta Dunarii -o regiune de mare frumusete naturala si de un real interes stiintific, se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume, fiind i cea mai bine conservat delt din lume. Delta Dunarii -este rezervatie unicat in lume, inclusa din 1990 de catre UNESCO intre cele mai mari, mai frumoase si mai salbatice dintre rezervatiile biosferei.

ACCESUL IN DELTA DUNARII Datorita evolutiei transporturilor, dar mai ales a tehnologiei informatiei, tot mai multe zone indepartate din Delta Dunarii au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o ascensiune rapida a turismului in zonele ecologice. Cai de acces FEROVIARE trenuri rapide/ personale, Bucuresti-Medgidia-Tulcea (5-8 ore) trenuri personale, Constanta - Tulcea (4 ore) -acces din Romania curse regulate autobuze/microbuze din Bucuresti, Galati, Constanta spre Tulcea Bucuresti Slobozia (Autostrada Soarelui 100 km) A2 Tulcea (270 km); Bucuresti (DN2) -Urziceni (57 km)-Slobozia (121 km)-Hrova ( DN22A)-Tulcea(270 km); RUTIERE -acces din orasul Tulcea 28 km pana la Mahmudia; 35 km pana la Murighiol; 42 km pana la Dunavat Curse regulate, Bucuresti - Tulcea (45 minute) Aeroportul Tulcea este situat la aproximativ 3 km sud de localitatea Cataloi si la 17 km de Municipiul Tulcea. -Curse clasice Braila - Galati - Tulcea - Sulina (8 ore); Tulcea - Sulina (3 ore); Tulcea - Chilia veche - Periprava (4.30 ore); Tulcea - Sf. Gheorghe (6 ore); Crisan - Mila 23 (1 ora); -Curse speciale (rapide) Braila - Galati - Tulcea - Sulina (4.30 ore); Tulcea - Sulina (1.30 ore) Tulcea Sf.Gheorghe (2 ore) Daca veti hotara sa faceti o plimbare in Delta Dunarii cu barca, cu vaporul sau cu orice alt mijloc de transport, veti fi uimiti de ceea ce nimeni nu va putea vreodata sa transmita prin cuvinte. Va invitam sa descoperiti: Delta Dunarii, peisaj natural, lumea salbatica, odihna activa, aventura, relaxare, valori culturale, cazare de calitate, distractie, gastronomie, fotografie, croaziera, ecologie, biodiversitate, weekend, vacanta, arhitectura traditionala, capturi, pescuit sportiv, teambuilding, birdwatching, rezervatia biosferei, supravietuire, ospitalitate, apus de soare, plaja, Marea Neagra.

AERIANE

NAVALE

CAPII. ZONA TURISTICA DELTA DUNARII

2.1.PREZENTARE
Delta Dunrii reprezint una dintre cele mai complexe zone ecoturistice din Romnia i una dintre marile atracii ale lumii datorit unicitii ei n zona european. Delta Dunarii- aflata partial in Dobrogea si partial in Ucraina, traversata de bratele Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe, precum si de sute de canale, riulete si girle, lacuri si golfulete, grinduri si sahale, lagune, limanuri si mlastini, alcatuiesc pieisajul natural al unui tinut exotic. Gradul de satisfacie al turitilor n privina produsul ecoturistic este esenial, experiena oferit ndeplinind sau chiar depind ateptrile acestora. Ecoturismul din Delta Dunarii rspunde ateptrilor turitilor, oferindu-le: un imens laborator, muzeu sau banca genetica a naturii, de o valoare imposibil de estimat, de unde cercetatorii din intreaga lume, isi aduna date importante in munca lor, aici reunindu-se toate ramurile de cercetare: ihitologie, zoologie, biologie, ecologie, geografie, geologie, ornitologie, elemente de biodiversitate ce transforma Delta intr-o oaza de viata si culoare, delta fiind locul unde putem intalni cele mai multe specii de plante, animale si insecte in jur de 5000 de specii; un adevarat paradis faunistic, aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. un paradis avian care a creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei 10 specii de psri sunt declarate monumente ale naturii, iar 224 sunt protejate prin Convenia de la Berna. fauna dosebit de generoasa, incluzand 65 de specii de pesti, cei mai multi de apa dulce(60%).Specii acvatice, deosebit de importante si cautate in Delta sunt: sturionii: morun, nisetru, pastruga, cega, chefalii si scrumbiile. cea mai diversificata flora din deltele Europei, flora compusa atat din speciile locului (autohtone) cat si specii balcanice, mediteraneene si chiar asiatice; una dintre cele mai compacte zone de stufaris din lume ca si intindere, asemeni padurii de stejari si liane din Letea si Caraorman.

 un cumul fericit de ostroave, garle, balti, lacuri, mlastini, grinduri, unde natura a fost deosebit de generoasa si ne-a oferit posibilitatea unei zone unde, in fiecare an putem vedea milioane de pasari din diferite colturi ale lumii venind sa se cuibareasca si sa ne bucure cu prezenta lor.

2.1.1 POPULATIA SI ASEZARILE Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori). Populatia Deltei Dunarii este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea- oraul morilor de vnt si poarta de intrare in Delta Dunarii- ultimul hotar dintre ap i uscat, spre nemrginire, se nscrie n categoria celor mai vechi localiti de tip urban din ar, fiind construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani, avand o populatie cu putin sub 100 000 de locuitori. Orasul Tulcea are un excepional potenial turistic nscriindu-se n circuitul turistic intern i internaional cu o ofert remarcabil care cuprinde att elemente specifice ale cadrului general(natur, clim, monumente de art i istorie), ct i o baz turistic capabil s satisfac exigenele celor care l vizeaz. Sulina- cel mai estic oras al tarii- situat la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. 2.1.2.MONUMENTE, MUZEE, SITEURI ARHEOLOGICE IN DELTA DUNARII Atat din punct de vedere ecoturistic cat si cultural si istoric, Delta Dunarii este una dintre cele mai atractive si mai valoroase regiuni ale tarii. Potentialul cultural si istoric, cu numeroase vestigii arheologice, elementele de etnografie si folclor si asezarile umane cu o infatisare si viata social-economica specifice deltei, constituie inca un argument in favoarea protejarii acestui tinut unic din Romania si chiar din Europa. Chilia Veche. Urmele cetatii numita Achillea in antichitatea greaca. Genovezii au numit-o Licostomo (Gura Lupului), iar turcii Eskil-Kale. Biserica ortodoxa inalta de 52 metri, un adevarat gigant fata de zonele joase din jur. A inceput sa fie ridicata la anul 1897 si terminat abia dupa 35 de ani. Constructia imbina trei stiluri arhitecturale: gotic, slav si romanesc. Dunavatul de Jos. Vestigii romane; probabil ruinele fortificatiei Ad Stoma, din alte surse chiar ale asezarii Halmyris, nume purtat o perioada si de Lacul Razim; Enisala.

Ruinele Cetatii bizantine Heracleea, cunoscuta la romani sub numele de Vicus Novus, refacuta de genovezi in secolele XIII-XIV, cucerita de Mircea cel Batran, apoi stapanita de turci sub numele de Yeni Sale. Jurilovca. Ruinele Cetatii getice Argamum, devenita apoi romano-bizantina, distrusa in sec.VI in timpul lui Justinian. Muzeu de istorie, etnografie si arta populara. Mahmudia. Ruinele cetatii romano-bizantine Salsovia; demolata de goti in sec.IV si refacuta ulterior a rezistat pana in sec.IX. Colectie muzeala de arheologie, etnografie si numismatica. Sulina. Farul vechi construit in 1870. Cimitirul maritim, de fapt trei cimitire: ortodox, catolic - protestant - anglican si turcesc. Sfintu Gheorghe. Farul vechi din 1865, nefunctional. Tulcea. Muzeul Delta Dunarii (fondat 1950; istorie, colectii ornitologice, malacologie, acvariu). Muzeul de arta plastica (inclusiv opere ale artistilor dobrogeni). Moscheia Azzizie (sec. XIX). Arhitectura civila de epoca. Colnicul Horei : vestigiile cetatii Agyssus (parc arheologic). Monumentul Independentei (1879, fondat in prezenta dr. Carol Davila) refacut in 1932 si 1977.

2.1.3.PLAJE IN DELTA DUNARII PLAJA SULINA- este renumita pentru nisipul ei fin si pentru faptul ca e situata intr-o zona in care vintul e prezent continuu, ceea ce face mai suportabila caldura soarelui. Plaja este dotata cu facilitati (cabine de schimb, dusuri, toalete) umbrele si sezlonguri. Plaja este la aproximativ 5 km de oras. Drumul trece pe linga, celebrul Cimitir marin din Sulina. PLAJA SFINTU GHEORGHE- este preferata de turisti pentru nisipul ei fin, cadrul linistit si oarecum salbatic .Plaja este la aproximativ 3 km de oras si se poate ajunge pe jos.

2.1.4. MANIFESTARI CULTURALE, SARBATORI Tulcea. 17-23 mai. CONCURSUL INTERNATIONAL DE INTERPRETARE MUZICA CLASICA
"GEORGE GEORGESCU".

06-10 iunie. FESTIVAL DE INTERPRETARE MUZICA USOARA "NUFARUL ALB". 29 iunie. ZIUA DUNARII si FESTIVALULUI GASTRONOMIC SI ECO-CULTURAL DALE GURII
DUNARII

06-12 august. FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR "PESTISORUL DE AUR". 12-15 august. FESTIVALUL INTERNATIONAL AL DUNARII 15 august. Chilia. Sulina. Sfintu Gheorghe. Tulcea. ZIUA MARINEI 27 -30 august. Tulcea - Mila 23 - Sulina. REGATA PATZAIKIN- Ambarcatiunile pleaca din Tulcea. Cursa de viteza are loc la Mila 23. Competitia se inchide la Sulina. 30 august- 2 septembrie . DELTA MUSIC FEST- Un festival proaspat cu muzica electronica si natura! septembrie. FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU "TRAGOS". Sulina. 1 mai. SERBAREA CAMPENEASCA "FLORI DE MAI"; 1 iunie.FESTIVITATEA "LUMEA COPILARIEI". 13 iulie. Sulina. FESTIVITATEA "CINTECELE MARII". 27-28 iulie.FESTIVALUL MINORITATILOR NATIONALE "SERBARILE DELTEI" 15 august. Chilia. Sulina. Sfintu Gheorghe. Tulcea. ZIUA MARINEI 24-26 august. FESTIVALUL NATIONAL DE CREATIE SI INTERPRETARE MUZICALA "SULINA 27 -30 august. Tulcea - Mila 23 - Sulina. REGATA PATZAIKIN- Ambarcatiunile pleaca din Tulcea. Cursa de viteza are loc la Mila 23. Competitia se inchide la Sulina. Sfintu Gheorghe. 6 mai. HRAMUL BISERICII DE RIT VECHI 11-22 iulie. FESTIVALUL DE MUZICA TINARA PROMETHEUS. 13-19 august. FESTIVALUL DE FILM INDEPENDENT ANONIMUS 15 august. Chilia. Sulina. Sfintu Gheorghe. Tulcea. ZIUA MARINEI Murighiol. 8 iulie. HRAMUL MANASTIRII HALMYRIS 15-17 septembrie.SARBATORILE APEI SI PESCUITULUI

C.A.Rosetti. 15 august.HRAMUL BISERICII CRESTIN ORTODOXE "ADORMIREA MAICII DOMNULUI"; Chilia Veche 09 septembrie . SERBARILE COMUNEI

2.2.TURISMUL ECOLOGIC
Ecoturismul este o activitate prin care turistul calatoreste n regiuni naturale pentru a admira, studia si pentru a se bucura de natura si cultura ntr-un mod care nu exploateaza resursele, dar contribuie la conservarea mediului autentic .(Peter Bjork, 1995). 2.2.1. DEFINITIE TURISM ECOLOGIC TURISMUL ECOLOGIC -este activitatea prin care industria turistica, turistii, autoritatile si localnicii coopereaza pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii responsabile n zone autentice, pentru a admira bogatia ecologica, pentru a studia, pentru a ntelege si a se bucura de natura si de diversitatea culturala, ntr-o maniera care nu exploateaza resursele si care va tine cont de impactul asupra mediului si de sustinerea pe care o poate da acesta activitatilor produsului turistic si a bunastarii populatiei locale, n ideea de a mentine viabilitatea n arealul respectiv pe o perioada nedefinita de timp. Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru vizitatori, cat si pentru comunitatea locala. 2.2.2.PRINCIPIILE ECOTURISMULUI: 1. Ecoturismul se desfsoar n cadrul naturii si se bazeaz pe experienta direct si personal a turistilor n natur. 2. Ecoturismul contribuie la o mai bun ntelegere, apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura local traditional, att pentru vizitatori ct si pentru comunitatea local. 3. Ecoturismul ofer cele mai bune practici de turism si planificare din punct de vedere al conservrii naturii si dezvoltrii durabile. Produsul ecoturistic se desfsoar si este condus astfel nct s protejeze si s pun n valoare mediul natural si cultural n care se desfsoar. 4. Ecoturismul contribuie n mod pozitiv la protejarea ariilor naturale. Ecoturismul ofer modalitti practice pentru bunul management si protectia ariilor naturale (spre exemplu oferirea ajutorului financiar n actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strngerea deseurilor lsate de turisti sau contributii ndreptate ctre organizatiile de conservare).

5. Ecoturismul ofer contributii durabile privind dezvoltarea comunittilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumprarea de bunuri si servicii locale si folosirea facilittilor locale. 6. Ecoturismul trebuie s asigure o reducere a impactului negativ asupra comunittii locale vizitate si s contribuie la conservarea culturii si traditiilor locale. Activittile de ecoturism ofer n acelasi timp contributii constructive pe termen lung acestor comunitti. 7. Ecoturismul trebuie s rspund asteptrilor turistilor. Potentialii eco-turisti au un nivel nalt de educatie si de asteptri, asadar gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esential. 8. Marketingul pentru ecoturism ofer clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a turistilor.

2.2.3.PROFILUL ECOTURISTULUI IN ARIILE PROTEJATE Motivaiile cltoriei Natura (flora, fauna, relieful) este principala motivaie a ecoturitilor. Ei nu vor numai s o vad, ci i s o experimenteze i s nvee despre ea. Ei sunt interesai i de istorie, de alte culturi, le place s participe la diverse activiti n aer liber i apreciaz oportunitatea de a ntlni oameni noi. Activiti preferate Ecoturitii particip la o gam foarte larg de activiti, de la observarea i nelegerea naturii (vizitarea parcurilor naionale, observarea vieii slbatice), la activiti orientate mai mult sau mai puin spre aventur i activiti cu specific cultural - istoric. Ei sunt n cutarea noului, a unor experiene care s le mbogeasc viaa. Modaliti de cazare Ecoturitii prefer faciliti de cazare cu confort mediu sau chiar de baz, cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul. Surse de informare Ecoturitii acord mare ncredere recomandrilor celorlali (prieteni, familie), dar i diferite forme de materiale scrise reprezint surse importante de informaii. De asemenea, experiena proprie din cltorii anterioare joac un rol decisiv n alegerea destinaiei. Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacanelor ecoturistice, dar muli ecoturiti sunt suficient de experimentai pentru a-i organiza singuri cltoria.

2.2.4. ECOTURISM vs. TURISM Ecoturismul este o form de turism a crei popularitate este n continu cretere. Turismul ecologic exprim cel mai bine noile tendinele, n care turistul prefer izolarea, originalitatea, posibilitatea de a lua decizii pe parcursul sejurului etc. Din punctul de vedere al cltorului, diferena dintre turism si ecoturism, consta in faptul ca ecoturistul vrea s experimenteze ceva slbatic...ceva neatins...ceva natural i nealterat. Vacana unui turist tipic, este o sptmn la un mare hotel unde sa beneficieze de toate facilitatile si tot confortul, eventual o excursie scurta, cu o ambarcatiune nchiriat. Un ecoturist va evita marile hoteluri i va prefera, fie sa se cazeze la o pensiune, o caban linitit, sau s-i instaleze cortul in zonele de campare, fie va merge cateva zile, echipat cu binoclu i hri, pe traseele turisrice ale zonei, pentru a observa bogatia ecologica, pentru a studia, pentru a ntelege si a se bucura de natura si de diversitatea culturala, etc.. Ecoturitii prefer ghizi care triesc n satele din zon i care tiu s prezinte vizitatorilor specificul natural al zonei, gastronomia si o mulime de lucruri despre istoria local . 2.2.5.Anul 2002 Anul Internaional al Ecoturismului Declararea de ctre Naiunile Unite a anului 2002 drept Anul Internaional al Ecoturismului certific pe de o parte amploarea fenomenului ecoturistic cptat n ultimii ani, iar pe de alt parte accentueaz preocuprile nregistrate la nivel mondial pentru nelegerea i adoptarea de ctre toate statele a unei poziii pro ecoturism. Cea mai important aciune legat de Anul Internaional al Ecoturismului a fost Summitul Mondial de Ecoturism care s-a desfurat n oraul canadian Qubec n perioada 19-22 mai 2002 cu sprijinul Oficiului de Turism local i al Comisiei Canadiene de Turism, sub egida Organizaiei Mondiale a Turismului (WTO) i a Programului Naiunilor Unire pentru Mediul nconjurtor (UNEP).

2.3. TURISM ECOLOGIC IN DELTA DUNARII

Ecoturismul in Delta Dunarii presupune, n practicarea sa, desfurarea att a activitilor turistice, ct i a celor economice, ntr-un mediu agreabil, nepoluat, cu priveliti reconfortante i nealterate. De asemenea, se impune protejare zonelor sau resurselor turistice care sunt destinate studierii, contemplrii, recrerii i refacerii fizice i psihice i, cel mai important, nu distrugerii. Zona turistica Delta Dunarii, ofera ecoturistilor o bogatie naturala specifica, respectiv: vegetaia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Crorman, zvoaie de plut i slcii uriae, stufriuri, specii rare), cuprinznd peste 1150 de specii de plante;

fauna piscicol i ornitolgic(peste300 de specii de psri i circa150 de specii de peti); fond cinegetic i piscicol. plajele ntinse n zona litoral (Sulina, Sf.Gheorghe, Portita,Petrior); dunele de nisip (Caraorman, Srturile)

2.3.1.TIPURI DE TURISM IN DELTA DUNARII Delta Dunarii - zona permanent umeda, se remarca prin originalitatea sa peisagistica, morfohidrologica si faunistica, fiind un unicat european atat sub aspect ecologic, cat si al modului de habitat in mediul deltaic. Aceste particulariti ale deltei au generat declararea sa ca Rezervaie a Biosferei, fapt ce a impus unele restricii n practicarea turismului si promovarea doar a acelor forme de turism care s respecte condiiile de protejare i conservare a mediului. Corelate cu motivaiile principale de vizitare a deltei, aceste forme de turism sunt : - turismul de cunoatere (itinerant) deine ponderea principal n circulaia ecoturistic din delt, vizitatorii cutnd s cunoasc frumuseile deltei, locurile i oamenii din zon, istoria i obiceiurile lor; - turismul tiinific (cercetare-informare) aceast form de turism, practicabil n grup sau individual, se adreseaz unui segment restrns (specialiti, cercettori), accesul acestora este permis n zonele tampon i restricionat n zonele strict protejate; - turismul de odihn recreere este promovat n localitile deltei i pe litoralul deltaic al Mrii Negre, fiind preferat mai ales de turitii romni, datorit condiiilor naturale, al cadrului linistit si oarecum salbatic pe care le ofer zona; - turismul balneo-climatic se realizeaz prin valorificarea nsuirilor curative ale nmolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate pentru tratarea reumatismului cronic, precum si helioterapia, cura de aerosoli, baia de nisip de pe plajele Sulina, Sf.Gheorghe si Gura Portitei; - turismul sportiv si de agrement pescuit sportiv, vntoarea sportiv, sporturi nautice. Se practic n zonele special amenajate de pe braele Dunrii, n lacuri i canale, stabilite de Administraia R.B.D.D. In cadrul deltei s-a dezvoltat mult turismul de vanatoare si pescuit sportiv, scop in care s-au creat baze cinegetice cum este cea de la CA Rosetti ( Anexa emailLista zonelor de pescuit in Delta Dunarii). - turism nautic-ski nautic, activitati acvatice(Marea Neagra, Dunare, lacuri); - turismul rural - cei mai muli turiti sunt interesai de obiceiurile localnicilor, multe diferite fa de restul rii, de satele tipic pescreti, cu case acoperite de stuf, de lotcile folosite ca principal mijloc de locomoie si de preparatele pescreti fr asemnare. In turismul rural sunt promovate localitile Crian, Sf. Gheoghe, Mahmudia, Murighiol, Caraorman, Pardina, Letea;

- alte forme de turism fotosafari, birdwatching, scufundri sunt din ce n ce mai solicitate, dar dotrile corespunztoare i organizarea nu sunt nc la nivelul pe care l ateapt turitii.

2.3.2.TRASEE TURISTICE IN REZERVATIA DELTEI DUNARII In functie de timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului, va puteti aventura, pe traseele turistice ale deltei, in partide de pescuit si de vanatoare, plimbari cu barca, yahtul, vaporasele, bacul, plimbari cu pluta, barca cu motor, practicarea de sky nautic si multe alte metode de relaxare si de agreement, care confera o atmosfera absolut unica . n acest scop, au fost stabilite 24 trasee turistice n rezervaie, care se pot efectua cu mijloace de transport naval, prin drumeii sau cu mijloace de transport rutier (terestre). Trasee de vizitare pe ci navigabile-15 trasee; Trasee terestre (drumeii)- 9 trasee. Trasee de vizitare pe ci navigabile (Anexa nr.-harta trasee ) Traseul 1: Tulcea Grla ontea Mila 23 Crian Tulcea; acest traseu poate fi fcut i pe varianta: Tulcea Gorgova Mila 23 Crian Tulcea Traseul 2: Tulcea Canalul Litcov Crian Tulcea Traseul 3: Tulcea Canalul Stipoc Chilia Veche Tulcea Traseul 4: Tulcea (Lacul Cla) Grla Somova Mnstirea Saon (lacul Telincea) Tulcea Traseul 5: Murighiol Canalul Dranov Gura Portiei Canalul Dunav Murighiol Traseul 6: Murighiol Canalul Dunv C. Coco C. MustacaC.de Centur-Canalul Dranov Murighiol(prelungire pe C.de Centur spre C.Lipoveni i pe C. Mustaca pn n Lacul Razim, de unde se poate continua pe traseul 5 spre Gura Portiei) Traseul 7: Murighiol Uzlina Lacul Uzlina Lacul Isac Grla Perivolovca Murighiol Traseul 8: MurighiolUzlinaCanalLitcovCanal CrianLacul PuiuLacul ErenciucMurighiol Traseul 9: Crian Lacul Rou Sulina Crian Traseul 10: Crian Mila 23 Lacul Trei Iezere Crian Traseul 11: Crian Canalul Magearu Sulina Crian Traseul 12: Chilia VecheCanal SulimancaLacul Matia Canal Rdcinoasele Chilia Veche Traseul 13: Sulina Canalul Cardon Periprava Golful Musura Sulina Traseul 14: SulinaC. BusurcaLacul RouLacul ErenciucSf.GheC. Cordon Litoral-Sulina Traseul 15: Sf. Gheorghe - Grla Turceasc, pn la intrarea n Meleaua Sf. Gheorghe Sf. Ghe. Trasee terestre (drumeii) Traseul D1: Letea (Sfitofca) Lacul Nebunu - Letea Traseul D2: Caraorman Pdurea Caraorman

Traseul D3: Murighiol Lacul Srturi Murighiol Traseul D4: Tulcea (Tudor Vladimirescu) C.Sireasa C.Mila 35 Tulcea Traseul D5: Nuntai Cetatea Histria Nuntai Traseul D6: Sulina Plaja Sulina Traseul D7: Plaja Sulina Traseul D8: Natura Trail (Sf. Gheorghe) Traseul D9: Sfntu Gheorghe- Cla Vdanei.

2.3.3.TAXE DE ACCES IN DELTA DUNARII (2011)

Accesul turistic in Rezervatia Deltei Dunarii : 5 lei pe zi, 15 lei pe saptamana sau 30 de lei pe an, gratuit pentru copii, elevi, studenti, pensionari, veterani de razboi, fosti detinuti politici, urmasii eroilor martiri si ranitii din Revolutia din decembrie 1989. Accesul cu nave si ambarcatiuni in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se face in baza unui permis (conform ORDINUL 111/2007, emis de Ministerul Mediului si Padurilor). Cost permis: 100 lei/ambarcatiune/an, respectiv 20 lei/ambarcatiune/sejur. Accesul cu autovehicule in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se face in baza unui permis. Cost permis :100 lei/autoturism/an, respectiv 10 lei autoturism/zi.

2.3.4.OFERTE DE CAZARE SI ALIMENTATIE IN DELTA DUNARII

CAZARE IN DELTA DUNARII Ofertele de cazare din aceasta zona sunt numeroase si variate. Pe langa gospodariile din zona, veti gasi foarte multe locuri de cazare, unde stelele/margaretele sunt pe masura asteptarilor. Hotelurile, pensiunile, hanuri pescaresti, hoteluri plutitoare, vaporase de minicroaziera, hidrovaporase de croaziera, toate va asteapta sa va ofere un concediu la care nici nu ati visat in mijlocul unui loc de basm. Hoteluri in Delta Dunarii Tulcea-19 Balteni de Sus-1 Crisan 1 Maliuc-1 Murighiol(1) Sf.Gheorghe(1) Pensiune in Delta Dunarii Balteni de Sus(1) Caraorman(2) Chilia Veche(4) Colina(1) Ilgani(1) Mila 23(7) Crisan(9) Jurilovca(3) Murighiol(8)

Dunavatul De Jos(6 Dunavatul De Sus(2) Gorgova(2) Lunca(1) Pardina(1) Tulcea(13) Mahmudia(6) Partizani(1) Uzlina(1) Maliuc(1) Periprava(1) Vulturu(1)

Sf. Gheorghe(2) Sulina(10)

 Ponton Plutitor in Delta Dunarii Crisan(1) Nufaru(2) Sulina(1) Tulcea(8) Uzlina(1)

Csue, vile i bungalouri i camparea Locaii autorizate de campare pe teritoriul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii -Dunarea maritima, mal drept intre Mm 54-57 si Mm 50-52; -Dunare, bratul Tulcea, mal drept intre Mm 34- 35 si Mm 41-42; -Malul garlei Somova, langa cherhanaua Somova; -Canal Mila 36, ambele maluri, pana la intersectia cu canalul Sireasa, respectiv Sontea; -Canalul Sireasa- pe malul incintei agricole; -Canalul Crisan, mal stang, intre bratul Sulina si canalul Iacub; -Malul opus al Dunarii Vechi, in dreptul localitatii Mila 23, intre canal Eracle si canal Olguta; -Bratul Sf. Gheorghe mal drept intre km 49-102 si mal stang intre km 44- 47; -Canal Litcov mal stang intre km 0-9; -Bratul Sf. Gheorghe- km 6 gura canalului Tataru, km 2-3 mal stang; -Canalul Dunavat- intre intersectia cu bratul Sf. Gheorghe si canal Lipoveni; -Plaja Portita si Canalul Sontea- intre canalul Papadia si canalul Razboinita. De asemenea, se poate campa si in campingurile: -Camping Gura Portitei Jurilovca -Camping DELFINUL (3***) Sf. Gheorghe (csue, vile), -Camping CAMPOEUROCLUB PARTIZANI (3***) com. Partizani, -Hostel pentru tineret Sulina - Str. a - II -a, nr 1, Loc. Sulina, Jud.l Tulcea Locaii autorizate care ofer cazare doar la vile, csue, cabane: -Sat de vacan LA EDEN (3***) - Gura Portiei (csue, vile), -Complexul Turistic Tatanir - Locaia: Chilia.

GASTRONOMIA AUTENTICA A ZONEI Ajuns in Delta Dunarii, nu trebuie sa ratezi renumitele preparatele pescreti pregatite cum numai bucatarii localnici o stiu, respectiv: vestita ciorba de peste cu apa din Dunare, mancaruri de picioare de broasca, storceag, peste la protap, batog de peste, dovlecei umpluti cu peste, saramura, plachie, icre proaspete, icre sarate la butoi sau coada si clesti de rac fripti in jar, precum si tuica de salcam sau de papura, preparate de comunitatile de lipoveni, greci, ucrainieni, haholi.

Anual, in data de 29 iunie cu ocazia Zilei Internationale a Dunarii, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), Asociatia Salvati Dunarea si Delta si Ministerul Mediului si Padurilor organizeaza in Delta Dunarii - Festivalul Gastronomic si Eco-Cultural Dale Gurii Dunarii .

2.3.5.CIRCULAIA TURISTIC IN DELTA DUNARII

Ariile protejate din Romnia au reprezentat o motivaie important de cltorie pentru numeroi turiti rezideni i strini, cu precdere din rile central europene. n prezent, att timp ct inca nu exist un sistem de taxare a turitilor la intrarea n cadrul parcurilor, nu exist o eviden exacta a numrului de vizitatori, acesta putnd fi doar estimat. Pn acum, doar cteva arii protejate au realizat aciuni sistematice de monitorizare i nregistrare a vizitatorilor. Conform estimrilor fcute, ecoturismul atrage n prezent circa 100.000 de turisti cazati in Rezervaia Biosferei Delta Dunrii astfel; -96.090 de- turiti cazai la nivelul anului 2008 (inclusiv n municipiul Tulcea); -82% turiti romni i 18% turiti strini; -dintre strini 29,8% sunt nemi, 9,6% italieni, 8,0% spanioli, 7,3% francezi, 6,9%austrieci, 38,4% sunt de alte naionaliti; -70,5% se cazeaz la hotel, iar 60,4% aleg o unitate clasificat la 3 stele; -durata medie a sejurului este de 1,8 zile (att pentru romni ct i pentru strini).

Ori incotro te indrepti, pe bratele principale, canale naturale, lacuri si balti cu apa limpede, merginite de tumultul vegetatiei, plaur plititor saltand usor sub unduirea valurilor, toate te impresioneaza creindu-ti o imagine asupra acestei opere fragile.

CAP.III PENSIUNEA PRODELTA UZLINA

Va invit sa petreceti o vacanta de neuitat in inima Deltei Dunarii, departe de civilizatia zgomotoasa, la pensiunea PRODELTA UZLINA situata pe canalul cu acelasi nume, care face legatura cu Bratul Sf.Gheorghe si Delta Dunarii.

3.1. ACCESUL LA PENSIUNE Posibilitati de acces la Pensiunea Prodelta: Tulcea- Murighiol (38 km) cu mijloace de transport rutiere, urmand ca transferul pana la Uzlina sa se efectueze cu ambarcatiunile din dotare, strabatand canalul Murighiol, Bratul sf.Gheorghe si canalul Uzlina. Calatoria pe canale dureaza 20 de minute; Tulcea-Sf.Gheorghe- pe cale navala -540 km ( Cursele clasice -6 ore;Curse speciale rapide -2 ore), urmand ca pentru transferul pana la Uzlina sa beneficiati de amabarcatiunile din dotarea pensiuni. Tulcea-Uzlina cu salupe de agrement(minimum 5 pers.) sau cu barci rapide ale pensiunii trecand prin multitudinea de canale si lacuri ale Deltei. In acest caz dumneavoastra fixati ora de plecare. Pentru tarif va rugam sa ne consultati.

3.2. CAPACITATE DE CAZARE SI ALIMENTATIE PENSIUNEA PRODELTA- 3*** ofera celor interesati de piesajul si bogatia Deltei Dunarii, servicii, dotari si personal de inalta calitate. Capacitate de cazare: (Anexa -spatii/dotari): Pensiunea dispune de 10 camere duble astfel: -4 apartamente compuse din dormitoare cu paturi matrimoniale, livinguri, terase si bai proprii; -6 camere cu paturi twin, cu bai proprii. Camerele sunt decorate cu mobilier din lemn si rachita, cu drapaje din in brut, care aduc in interior culorile subtile si calde ale Deltei. Camerele dispun de minibar, TV si aer conditionat.Baile sunt generoase, cu dotari si finisaje impecabile. In apropierea spatiului de cazare destinata relaxarii. se afla piscina, inconjurata de sezlonguri si umbrelute,

Restaurantul si terasa, acoperite cu stuf, avand o capacitate totala: 60 locuri in interior si 40 locuri pe terasa,sunt amplasate separat de spatiul de cazare. Aici turistii pot lua masa, privind nemarginirea apei si admirand piesajul unic al deltei. In barul restaurantului, va asteapta bauturi pentru toate gusturile, iar bucatarii pensiunii va pot pregati atat preparate autohtone cu specific pescaresc, cat si preparate traditionale romanesti, din produse naturale, ecologice, obtinute n fermele si gospodariile taranesti din zona.

Preparate culinare cu specific pescaresc servite la Pensiunea Prodelta: (Anexa -Meniuri): bors de peste icre de stiuca stiuca umpluta pui de balta -raci fierti -chiftelute de peste -crap la protap -sturion/scrumbie la gratar -peste prajit -saramura de crap -crap pe varza -plachie -somn la gratar -salau pane

-desert: clatite si placinta dobrogeana.

De asemenea pensiunea dispune de un spatiu rezervat pentru corturi, cu acces la o baie. In apropiere, se afla amplasat un foisor cu gratar si toate facilitatile necesare, unde turistii au posibilitatea sa-si prepare singuri capturile.

3.3. ALTE SERVICII (TARIFE) OFERITE DE PENSIUNEA PRODELTA In baza proprie, dispunem de ambarcatiuni de agrement cu motor sau cu vasle, si barci rapide cu motor, lotci si canoe, cu ajutorul carora va oferim posibilitatea de a descoperi Delta Dunarii, de a admira peisajul natural, lumea salbatica, fauna acvatica. Veti putea vedea multe specii de pasari, puteti vizita Padurea Caraorman, lacul Saraturi afalt in vecinatatea comuniei Murghiol, lacul Murghiol bogat in saruri si namol mineralizat, insula Popina, si multe altele.. Functie de perioada sejurului, turistii nostri pot beneficia de urmatoarele servicii suplimentare: Plimbari cu barca cu motor pe lacurile si canalele Deltei Dunarii si vizitarea rezervatiilor strict protejate, pentru a descoperi flora si fauna bogata a Deltei precum si frumusetea peisagistica a acesteia. Tarif :25 euro/pers. o zi de excursie cu ghid .(minimum 3 pers.); excursii cu barca cu vasle sau cu salupa si vizitarea obiectivelor turistice- monumente, elementele de etnografie si folclor si asezarile umane specifice deltei. Tarif :25 euro/pers. o zi de excursie cu ghid .(minimum 3 pers.); concursuri si programe de pescuit- in zonele de pescuit, pe bratele Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia cat si in amenajari piscicole; Noi va propunem partide de pescuit cu ghid, in cele mai bune locuri, stiute numai de acestia .Tarif :80 euro/barca/zi(maximum 3 pers.)Oferim detalii legate de obtinerea permiselor de pescuti.

partide de vanatoare (in perioadele autorizate); Noi va propunem partide de vanatoare cu ghid, in cele mai bune locuri.Tarif :80 euro/barca/zi(maximum 3 pers.)Pentru detalii legate de permisele de vanatoare va rugam sa ne contactati.

plaja la Marea Neagra, (la Sf. Gheorghe si Sulina) si activitati acvatice: ski-nautic / banana; programe pentru ornitologi (birdwatching) pe traseele turistice si in zonele autorizate de Rezervatia Deltei Dunarii. Puteti petrece in compania ghidului (localnic pasionat

ornitolog) pentru a observa o multime de specii de pasari care si-au gasit aici conditiile optime de cuibarit sau de popas. Tarif :30 euro/pers. pentru o zi de excursie cu ghid; plimbari si programe de fotografie profesionala .Tarif :30 euro/pers. pentru o zi de excursie cu ghid; excursii cu canoe -concursuri de orientare turistica.Canoele sunt foarte stabile si usor de manevrat si permit patrunderea in perfecta liniste in locurile greu de patruns ale Deltei. Tarif: 25 euro/zi/canoe dubla+ traseu propus. Pentru grupuri putem organiza si programe in care grupul este insotit de catre ghid.

3.4.CONTACT - PENSIUNEA PRODELTA*** http://www.prodelta.ro/ Telefon : +40 744 565 127 Email: +40 744 565 127 Adresa: Loc.Uzlina, jud.Tulcea Camere: 10 -Nr. total locuri: 20 Check in: 12- Check out: 12 Tarif: 90 lei/camera/zi Tariful include cazare, mic dejun si acces la dotarile pensiunii (piscina, foisor, gratar, etc).

Pensiunea Prodelta reprezinta cazare, relaxare, agrement, adica vacanta de vis in inima Deltei Dunarii! Ce poate fi mai frumos decat o combinatie perfecta intre serviciile de inalta calitate oferite de pensiunea noastra si spectacolul naturii? Va asteptam la Pensiunea Prodelta, sa petreceti clipe unice, in universul mirific al Deltei Dunarii.

CAP.IV.MARKETING-UL SI PROMOVAREA ZONEI TURISTICE DELTA DUNARII Marketingul in domeniul ecoturismului ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a turistilor. Produsele de ecoturism atrag acei turisti ce doresc sa intre in interactiune cu mediul natural si, in grade variate, doresc largirea nivelului de cunoastere, intelegere, apreciere si placere. Misiunea turoperatorilor este de promovare a conceptului de ecoturism i a dezvoltrii ecoturismului , n vederea sprijinirii conservrii naturii, a dezvoltrii durabile a comunitilor locale din zonele cu valori naturale i pentru creterea calitii serviciilor legate de ecoturism, ct i promovarea naturii ca element esenial al imaginii turistice a Romniei. Ceea ce turitii europeni caut la noi n ar, conform unui studiu efectuat n rndul touroperatorilor strini este, n primul rand, natura neatins de om i obiceiurile tradiionale romneti oferite de Delta Dunrii. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru excursii, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

Totusi ... Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fie pregatita sa-l cumpere (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002)

Sa pornim asadar spre ceea ce inca a ramas un Paradis terestru, ca sa ne bucuram, sa admiram si sa ne relaxam in putinul colt de natura adevarata care a mai ramas - Delta Dunarii.

Concluzii i propuneri
Tendinele care se disting cu privire la dezvoltarea turismului ecologic in Delta Dunarii: sporirea numrului de turiti preocupai de problemele de mediu natural, a cererii unor destinaii mai puin poluate si ncurajarea turismul de bun calitate, care evit problemele de mediu; un numr mereu crescnd de turiti doresc sa descopere natura salbatica: flora si fauna bogata a Deltei precum si frumusetea peisagistica a acesteia; sporirea numrului de vacane de durat mai scurt, aceasta permind dezvoltarea mai multor trasee si destinaii ecoturistice; turitii devin mai experimentai i sofisticai i ateapt atracii de bun calitate, utiliti i servicii pe msur i tarife/preuri adecvate calitii n cltoriile lor; turismul utilizeaz ntr-o msur tot mai mare, tehnologia modern (internetul) n domenii ca servicii de rezervare sau marketing. Intensificarea aciunilor reprezentantilor locali responsabili n luarea deciziilor referitoare la politica mediului, direcionate spre dezvoltarea unei contiine ecologice. Din punc de vedere politic, administrativ, economic i legislativ, se impune: -existena cadrului legislativ pentru gestionarea ariilor protejate i pentru protecia mediului, armonizat cu cel european. -existena Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naional 2007-2026. Unul dintre obiectivele acestuia este sprijinirea dezvoltrii ecoturismului din Delta Dunrii, a parcurilor naionale, a rezervaiilor i a zonelor rurale; -existena unei asociaii naionale specializate n acest domeniu, care lupt pentru promovarea conceptului i pentru dezvoltarea ecoturismului - Asociaia de Ecoturism din Romnia; -existena unui Ghid al ecoturistului realizat i promovat de Ministerul Mediului;

Va invitam sa descoperiti Delta Dunarii, peisaj natural, lumea salbatica, odihna activa, aventura, distractie, relaxare, valori culturale, cazare de calitate, gastronomie autentica, ecologie, croaziera, biodiversitate, arhitectura traditionala, fotografie, birdwatching, rezervatia biosferei, capturi, pescuit sportiv, teambuilding, ospitalitate, apus de soare, plaja la Marea Neagra.

Bibliografie
Bran, F., Simon, T., Puiu Nistoreanu - Ecoturism, Editura Economic, Bucuresti 2000 Neacsu, N. - Turismul si dezvoltarea durabil, Editura Expert, Bucuresti, 2000 Puiu Nistoreanu, Tigu, G., Popescu, D. - Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003 Puiu Nistoreanu, Marinela Gheres (coordonatori) - Turism rural. Tratat, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2010 Baltaretu A.M.-Ecoturism si dezvoltare durabile-Editura Prouniversitaria, Bucuresti, 2007 www.eco-romania.ro-wevsite-ul Asociatiei de Ecoturism din Romania http://www.info-delta.ro/pensiuni-delta-dunariiwww.eco-turism.ro www.biodiversity.ru www.ecoturism.org http://www.fpdl.ro/public/pdfs/ecoturism.pdf www.ecotourisme.info www.ecotourism.org.au