UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

ION IONESCU DE LA BRAD IASI

PROIECT LA
TURISM RURAL

ndrumtor proiect:

Student:

RADU MORARU

2014
1

Tema proiectului

TURISMUL factor de dezvoltare rural n zona Delta Dunarii

CUPRINS

INTRODUCERE Turismul rural i agroturism

Capitolul I Potenialul turistic si agroturistic din zona Delta

Dunarii
1.1. Asezarea geografic
1.2. Relief
1.3. Conditii climatice
1.4. Apele
1.5. Vegetatia si fauna
1.6. Resursele turistice
1.7.

Tipurile de turism practicate in zona

1.8.

Potentialul economico-social si dotarile tehnico-edilitare

1.9. Agroturism

Capitolul II Organizarea si functionarea pensiunii Casa Olimpia

3

2.1. Resursele umane

2.2. Teren agricol si efectiv de animale
2.3.

Activitati desfasurate

Capitolul III Analiza eficentei economice a pensiunii Casa Olimpia

3.1. Veniturile si cheltuielele pensiunii Casa Olimpia

3.2. Structura cheltuielelor

3.3. Fluxuri de turism

Capitolul IV Concluzii i recomandri

Cap.I. Potenialul turistic i agroturistic al zonei Delta Dunrii

1.Aezare geografic
Delta Dunrii ii trage apele din masivul Pdurea Neagr, de sub varful Kandel din
Germania, prin cele dou paraie, Brigah, la 920 m i Brege la 1000 m altitudine ce se unesc
lang localitatea Donaueschingen- Dunarea are un bazin de recepie de 817 mii km2, care este
de 3,4 ori mai mare decat suprafaa Romaniei, reprezentand cam a 12- a parte din suprafaa
Europei (10 050 mii km2).
Cel mai tanr pmant al rii, Delta Dunrii potrivit oamenilor de tiin ii are originile
in urm cu aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se contureaz foarte clar mai multe
faze distincte.

Figura 1.Delta Dunrii-aezare geografic

Delta Dunrii se afl acolo unde Dunrea, apropiindu-se de locul de vrsare a ei in Marea
Neagr, se ramific i ii duce apele pe o larg campie, ale crei limite se indeprteaz la peste
100 km.
In cuprinsul ei se gsesc albiile braelor fluviului, insoite de-o parte i de alta de lacuri,
zone mocirloase, garle i canale. Intreaga vale pan la rmul mrii are o pant redus, ceea ce
face ca apele s inainteze incet. Toate braele deltei au limi considerabile. Intreaga delt se
prezint ca un ansamblu amfibiu, adic o intindere de ap din care se ridic grinduri reduse ca
inlime i suprafa.
La nord, Delta se mrginete cu Cmpia Bugeacului, la vest cu munii din nord-vestul
Dobrogei, la sud cu podiul Dobrogei, iar la est cu Marea Neagr. Zona de vrsare a Dunrii se
prelungete in mare pan la o distan de 10-15 km de la rm i, uneori, chiar dublul acestei
distane.
Sulina reprezint braul care servete prin excelen la navigat. Intre gura principal a
braului din nordul Deltei, Chilia, i gura braului din sudul deltei, Sfantul Gheorghe, distana pe
mare este de 80 km. Pe cand braul Sulina curge spre vrsare prin mijlocul deltei, braele Chilia,
la nord, i Sfantul Gheorghe, la sud, inchid suprafaa deltei propriu-zise.
Delta Dunrii se aseamn aadar cu un triunghi avand varful indreptat ctre vest, spre
interiorul rii, iar baza ctre est, spre mare; baza i inlimea triunghiului msoar fiecare cate
80 km. Impreun cu delta propriu-zis se socotesc i suprafeele invecinate, cum sunt cele
ocupate de lacurile de la nordul braului Chilia i mai ales de la sudul braului Sfantul Gheorghe,
suprafee unde apele Dunrii se revars in timpul viiturilor.
Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord formeaz grania cu
Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de paralela de 45
latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. Delta ocup, mpreun cu complexul
lagunar Razim - Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin Ucrainei, Deltei romneti
revenindu-i o suprafa de 2540 km. Datorit celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de
Dunre, Delta Dunrii crete anual cu aprox. 40 m.
Teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni geografice i anume: Delta
propriu-zis ce ocup o suprafa de 4.250 km2, aflat ntre braele fluviului,i zona
complexului Razim, cu o suprafa de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se
mparte transversal pe braele fluviului n dou mari subregiuni naturale: delta fluvial i delta
maritim.
Delta fluvial ocup peste 65% din suprafaa total a deltei i se ntinde de la ceatalul
Izmail, spre aval, pn la grindurile Letea i Caraorman, pe linia Periprava (pe braul Chilia)
6

Crian (pe braul Sulina) Ivancea (pe braul Sf. Gheorghe) Crasnicol Perior. Aceast
subregiune a Deltei Dunrii este mprit n mai multe uniti naturale cum ar fi: Depresiunea
Sireasa, Depresiunea ontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matia-Merhei,
Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Ttaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca,
Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roca-Buhaiova, Lunca TulceaMurighiol i Depresiunea Dranov-Dunav, etc.
Delta maritim ocup mai puin de 35% din suprafaa Deltei Dunrii, la rsrit de linia
Periprava-Crian-Ivancea-Crasnicol-Perior. n aceast subregiune, ca i n cazul deltei fluviale,
ntlnim zone cu relief pozitiv i negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul
depresiunilor este sub nivelul mrii n cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube
Delta Biosphere Reserve, 1996).

Figura 2. Delta Dunrii

1.1.Relieful Deltei Dunrii

Relieful Deltei Dunarii cuprinde doua mari formatiuni: depresiunile deltaice, cu cote
medii sub un metru, care ocupa cea mai mare suprafata din delta si se afla intr-un continuu
proces de colmatarea aluvionarea sau organica si grindurile care au cote de 0,31 m fata de
nivelul MariiNegre. n mod succesiv, apele acoper ori elibereaz uscatul deltei, dup cum ele
vin mari sau suntin scdere.
Subunitile geografice compunand delta sunt privite ca elemente morfo-hidrografice, fiind
deopotriv atat elemente geomorfologice (adic forme ale reliefului) datorit poziiei lor in
interiorul uscatului, cat i hidrologice (care aparin diferitelor specii de ape), ca urmare a
situaiei pe care o au in domeniul apelor.
In Delt sunt dou categorii de elemente morfo-hidrogragice : pozitive, care au o inlime
mai mare decat nivelul mrii, constituind suprafee ale uscatului sau, cum li se spune,
uscturiledeltei; i negative, care se gsesc sub nivelul mrii, constituind deci locurile joase cu
ap.
Elementele morfo-geografice pozitive sunt: resturile uscatului predeltaic, grindurile
fluviatile i grindurile maritime care se intalnesc pe marginea deltei, in lungul braelor sau in
aproprierea mrii.
In categoria uscatului predeltaic trebuie introduse in primul rand, grindurile continentale, Chilia
i Stipoc, aflate in nordul deltei. Tot in categoria uscatului predeltaic intr insulele
Popina,Grdite i Bisericua din lacul Razim.

Figura 3. Forme de relief n Delta Dunrii-platou

1.2.Condiii climatice
n Delta Dunrii exist o clim temperat continental, cu influene marine, caracterizat
printr-o temperatur medie anual de 11oC, cu variaii moderate, influenat favorabil de apele
mrii din vecintate i de abundena lacurilor i a blilor din interior. Actiunile turistice
specifice deltei isi gasesc conditii optime de practicare aproximativ 5 luni pe an, din luna mai
pana in luna octombrie, perioada caracterizata printr-o temperatura medie de 19oC, prin
cantitatile reduse de precipitatii (sub 200 mm) prin numarul mic al zilelor ploioase, nebulozitate
redusa, durata mare a stralucirii soarelui.Deci particularitatile climei influenteaza activitatile
turistice precum si durata lor de desfasurare.
Primvara intarzie sub influena frigului pe care marea l-a acumulat in adancurile apelor
sale in timpul iernii.
Vara, pe linia hotarelor dinspre ap i uscat, adierea vantului, oricat ar fi de slab, se simte
in clipoceala apei pe lang maluri, unde se produce un clbuc glbui. In lunile de var, mediile
lunare ale temperaturii aerului i cele ale temperaturii apei la orele 13 variaz in modul urmtor:
in luna iunie 22oC i respectiv 20,2oC; in luna iulie 24,4oC i respectiv 22,4oC, iar in luna
august 25oC i respectiv 21,8oC.
In timpul verii, suprafeele mari de ap din delt, situate in vecintatea zonelor de step
dinspre nord, avand o temperatur mai constant decat uscatul, determin apariia in straturile
aerului a unor micri descendente. Norii se destram, iar cantitatea de precipitaii se
micoreaz.
Anual cad doar 300-400 mm de ap de ploaie i de zpezi, cantitate caracteristic
regiunilor secetoase de pe glob, cu vegetaie de step. Ceaa se formeaz relativ rar.
Delta Dunrii este considerat ca o regiune cu cer senin i nebulozitate sczut. Prin
comparaie, verile sunt rcoroase.
Toamna, vremea se menine clduroas mult timp. In luna septembrie, mediile lunare ale
temperaturii aerului i cele ale temperaturii apei la orele 13 sunt de 21oC i respectiv 18oC.
Numai ctre sfaritul toamnei, vremea se rcete.
Iarna apar vanturile de nord, de nord-est i de nord-vest ca rezultat al anticiclonilor
continentali. Un fenomen deosebit de important pentru viaa fluviului i a deltei este inghearea
apelor. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, care sunt mai frecvente iarna, iar
vanturile din sud sufl cu o frecven sporit numai in interiorul deltei i predomin uor vara.

1.3.Hidrografia
Reeaua hidrografic de baz a acestei uniti fizico-geografice este constituit din
braele Dunrii, reprezentand principalii factori cu aciune important i permanent in
desfurarea proceselor morfohidrografice. In strans legtur cu acestea se afl garlele,
sahalele, canalele, lacurile, mlatinile.Toate aceste componente au cunoscut numeroase
modificri, mai ales in prezent, prin indiguire i inlare a grindurilor, precum i o serie de alte
elemente de regularizare (trasarea unor noi canale, desecri etc.), incat imaginea hidrografic a
Deltei Dunrii s-a modificat permanent.
Braele Chilia i Tulcea sunt primele dou mari artere de ap rezultate din bifurcarea
Dunrii la Ceatalu Chilia. Dup aceast prim separare, mai in aval, Braul Tulcea se subdivide,
la Ceatalu Sfantul Gheorghe, in braele Sulina i Sfantul Gheorghe care se vars separat in mare.
Braul Chilia, cel mai mare dintre cele trei brae ale Dunrii, avand in vedere debitul,
lungimea (117 km) i limea (60-700 m) se ramific in unele locuri in brae secundare (Calia,
Tatarin, Babina-Cernovca), care, la randul lor, individualizeaz ostroave, depresiuni (1 Mai,
Periprava .a.). Apele prezint pe Braul Chilia adancimi ce depesc 30 m.
Braul Tulcea este delimitat intre cele dou ceatale(cum sunt numite ramificaiile
braelor) Chilia i Sf. Gheorghe, avand o lungime de circa 19 km, o lunc asimetric, iar limea
braului de aproximativ 300 m. Adancimile ajung la 40 m. Braul Sfantul Gheorghe depete in
lungime 100 km. Prezint cea mai accentuat sinozitate care lungete mult
cursul care va impune rectificarea lui in viitor.
Canalele sunt numeroase, dintre acestea cele mai importante sunt: Magearu care se
desprinde din vechiul bra al Sulinei i are o lungime de aproximativ 8 km ajungand in campul
Letea;Canalul Litcu-Puiule-Puiu-Rou care pornete din Braul Sfantul Gheorghe i ajunge la
Marea Neagr, desfurandu-se pe o lungime de 13 km; Canalul Busurca cu o lungime de circa
4 km din el ptrunzandu-se in complexul lacurilor Rou i Puiu; canalele Uzlina, Ceamurlia cu
lungimi de peste 3 km; Canalul Dunav, cel mai vechi din delt, prin el alimentandu-se cu ap
dulce Lacul Razim.
Lacurile mai importante sunt:intre braele Sfantul Gheorghe i Sulina-Rou, Lumina,
Puiu, Gorgota etc., iar intre braele Sulina i Chilia-Matia, Furtuna, Tatanir.

10

1.4.Vegetaia i fauna
Vegetaia ocup o suprafa de circa 3 000 km2, aproximativ 68% din suprafaa deltei;
pdurile, 2%;punile naturale, circa 9% i stufriile aproape 57%.
Elementul dominant in vegetaia deltei il constituie stufriile, in suprafaa de 2 530 km2,
formate din stuf omogen i stuf in amestec cu alte plante de balt cum ar fi: papura, feriga de
balt, rogozul etc.
In zona cuprins intre braul de stuf i prile ferite de inundaii cresc specii de rogoz,
pipirig, coada calului, crini de balt etc.
Impria apelor este in cea mai mare parte acoperit cu vegetaie acvatic, difereniat in
funcie de nivelul apei, de sol etc. Vegetaia submers, care se dezvolt in apele stttoare, are,
in cele mai multe cazuri, rdcinile infipte in mal, suprafaa apei fiind strbtut de organele
florale.
O larg rspandire o are mlura blii i cosorul, apoi broscria, sarmulia, ciuma apelor,
adus din Canada in mai multe ri din Europa central. La noi exist numai planta femel,
inmulirea fcandu-se doar vegetativ.
Mai aproape de mal se dezvolt plantele cu frunze plutitoare, cu o structur a esuturilor
care le permite meninerea pe suprafaa apei, aceste plante fiind fixate sau nu prin rdcini. Din
prima grup, nufrul alb i nufrul galben dau o not deosebit garlelor din delt.
Cand este in plin vegetaie, delta apare ca o nesfarit intindere verde alctuit din stuf
i trestie, intrerupt de nenumrate faii sau ochiuri de ap, mrginite de zvoaie, cu plopi sau
slcii albe acoperite de covorul frunzelor plutitoare ale nuferilor, i altor plante acvatice, ale
cror flori albe i galbene aduc in peisaj o not de gingie.
Grindurile aluvionare neinundate au prile inalte ocupate de ierburi care alctuiesc
puni; pot aprea i specii rezistente la secet: obsiga i zazania. Restul uscatului este ocupat
de salcie,rchit, zlog i ctin.
Pe grindurile fluvio-maritime, cu dune de nisip care ating inlimile cele mai mari din delt
(circa 7 m) se gsesc unele suprafee de teren lipsite de vegetaie, iar altele ofer condiii de
via inveliului vegetal, fiind acoperite de stepe ierboase, zvoaie i pduri, cu dezvoltare
luxuriant, cum sunt cele de pe grindurile Letea i Caraorman.

11

Fauna este alctuit dintr-o mare varietate de specii. Astfel, intalnim animale terestre
care sunt legate de ap prin modul lor de via, animale care ii caut hrana in ap sau pe uscat,
animale care sunt strans legate de zona inundabil, animale acvatice i altele. Dintre speciile de
mamifere de uscat enumerm: cerbul, iepurele, vulpea, dihorul de step, dihorul ptat, bursucul,
iar lista speciilor de mamifere de ap include printre altele: vidra, nurca, hermina, nevstuica,
mistreul, pisica slbatic i cainele enot. Exist i specii care pot fi considerate rariti pentru
Delta Dunrii: nutria originar din America de Sud i crescut la noi fie numai in captivitate, fie
lansat in libertate in zona localitii Caraorman in anul 1971.
Adevraii stpani ai deltei sunt psrile. In stufriuri, pe grinduri, in zvoaie triete o
populaie inaripat format din 327 specii, din care cuibresc in delt 218 specii i sunt in
trecere spre alte inuturi 109 specii. Originea diferit a psrilor: de tip mediteranean, mongol,
siberian, european, chinez, arctic, face ca Delta Dunrii s fie considerat una dintre cele mai
interesante delte ale lumii. Dealtfel, cele 327 de specii de pasari care cuibaresc sau trec in pasaj,
reprezinta 80,5% din avifauna Romaniei care cuprinde un numar de 401 specii iar cele 141 de
specii acvatice reprezint 82% din avifauna acvatica europeana.

Figura 4. Nuferi albi ,nuferi galbeni, Lacul lebedelor

Figura 5. Fauna (cerbul, pelicanul, vidra)

12

1.5.Resursele turistice
Delta Dunrii sau ara Apelor, arat c aceast imprie a blilor i stufului, a
grindurilor i cordoanelor litorale, imprtiat in 3 brae: Chilia, Sulina i Sfantul Gheorghe.
Delta Dunrii trezete in minte tabloul celui mai nou pmant al rii, al unei naturi
primitive, format din plante i al unei slbticii ascunse, alctuit din animale, toate ocrotite de
un intins de ape, acoperit cu masive de stuf i intrerupt de grinduri indeprtate, pe care cresc
pduri de slcii i de plopi. Este locul preferat al psrilor de balt i al celor rpitoare, care ii
impart cu pescarii mulimea petilor cu solzi de aur i argint.
Farmecul turistic il formeaz caracteristicile terenului: tramurile nou ieite din ap,
canalele erpuitoare i lacurile sclipitoare populate in adancul lor cu cele mai diferite soiuri de
peti.
De-a lungul unui an infiarea deltei se schimb dup anotimp. Primvara este o
explozie de via, tot ceea ce este viu reclamandu-i dreptul de a tri. Dup trecerea iernii,
deteptarea naturii rscolete o goan a vietilor, unele dup altele, ctre adpost i hran.
Vara o vegetaie luxuriant se avant din pienjeniul de canale spre lacurile cu ap
adanc i limpede. Oglinda apelor stttoare se acoper cu flori de nufr.
Toamna ia natere o adevrat simfonie a culorilor: frunzele capt diferite nuane de
rou, portocaliu, galben i verde; lacurile completeaz paleta cu albastru, indigo i violet.
Pe grinduri se coc gutui parfumate i dovleci gigantici.
Iarna e o ingrmdire de zpad i ghea de un alburiu cenuiu in care palcurile de
slcii desfrunzite se vd imprtiate la deprtri in aparen mari. Mamiferele se retrag in
scorburi i vizuini pentru odihna mai mult sau mai puin profund a hibernrii, intrerupt numai
cand se imblanzete vremea. Canalele i ghiolurile au valurile impietrite de stuful gerului.

13

Figura 7. Primvara n Delta Dunrii

Figura 8. Vara i toamna n Delta Dunrii

Figura 9. Iarna n Delta Dunrii

14

Particularitile cadrului natural al deltei a generat forme de turism specifice numai

acesteizone. Astfel, pe msura dezvoltrii bazei materiale a turismului de delt, motivaiile
turistice principale care au determinat deplasarea turitilor spre aceast zon au fost:
cunoaterea unui cadru natural original cu caracter de unicat in lume;
petrecerea unor sejururi prelungite in acest mediu de via aparte;
petrecerea unor sejururi complexe mare-delt;
efectuarea curei balneo-medicale;
practicarea sporturilor nautice in condiiile deosebite ale deltei;
practicarea pescuitului i a vanatului sportiv, in limitele prevzute de lege.
Potenialul turistic
Paduri monumente ale naturii
Pe suprafata de uscatat Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul) si
specii rare in zonele declarate rezervatii.
Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a
dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine
mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25
m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate
botanica).Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.
Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre
bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt
asemanatoare celor de mai sus.
Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de
arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.
Rezervaii naturale
Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare
localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o
imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci,
tiganusi, lopatari.
Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare
limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape
fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special,
sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni,
tiganusi,-lopatari.
Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste
4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului
Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj. In total
sunt nominalizate 18 zone strict protejate.
15

 Trasee turistice
1. Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul
Mila 23 - Crisan - Maliuc - Tulcea
2. Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea
3. Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu,
Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea
4. Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei
5. Jurilovca - Gura Portitei
6. Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere
7. Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan
Centre Delta Dunarii - Locuri de popas
Hoteluri
Tulcea :
Delta (3 stele, 234 locuri, restaurant, bar, terasa)
Egreta (2 stele, 234 locuri, restaurant)
Europolis (2 stele, 150 locurii, restaurant, bar, discoteca)
Maliuc :
Salcia (1 stea, 52 locuri, restaurant)
Crisan :
Lebada (2 stele, 148 locuri, restaurant)
Sulina:
Sulina (2 stele, 215 locuri, restaurant)
Sfantu Gheorghe :
Mareea (3 stele, 7 camere duble, cu bai in camera si pe hol, apa calda, 2 saloane restaurant, o
camera de zi (TV-video); alte servicii: salupa rapida 5-6 locuri pentru transfer Mahmudia Sf.Gheorghe si pentru excursii, ambarcatiuni cu rame si motor ce pot fi inchiriate pentru
plimbari si pescuit, parcare asigurata in Mahmudia).

1.6.Tipurile de turism practicate in zon

Turismul de cunoatere este forma particular practicat i care va continua s dein

ponderea principal in fluxul turistic, vizitatorii cutand s cunoasc intr-un timp scurt
frumuseile naturii deltei, locurile i oamenii, din aceast zon, istoria i obiceiurile lor. In acest
sens, sunt organizate excursii scurte pentru vizitarea deltei cu durata de una, dou sau mai multe
zile cu turiti romani i strini la odihn in staiunile de pe litoral sau cu cei ce se deplaseaz la
Tulcea cu diverse mijloace de transport, astfel:

Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de o zi

Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de dou zile
Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de mai multe zile

16

Turismul de odihn, promovat in localitile din Delta Dunrii i de pe litoralul Mrii

Negre, este foarte mult preferat de turiti, in special de romani, datorit condiiilor naturale pe
care le ofer zona. Aceast form de turism nu este coordonat de organizaiile de turism, din
care cauz nu se poate face nici o inregistrare riguroas a turitilor. Cazarea se face in hoteluri,
popasuri turistice, pensiuni i la localnici. Pentru accesul turitilor in localitile preferate se
utilizeaz in special navele rapide, iar pentru navigaia pe canale i lacuri se folosesc brcile
proprii ale localnicilor.
Turismul balneo-medical se realizeaz prin valorificarea insuirilor curative ale
nmolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate in special pentru reumatismele cronice.
Turismul sportiv este cel care confer specificul activitilor turistice in delt, prin
organizarea turismului nautic i a partidelor de vantoare i pescuit sportiv, astfel:
Turismul nautic este o form de turism deosebit de interesant i instructiv, care d
posibilitatea unei mai bune cunoateri a deltei, dar care cere turitilor o mai bun pregtire
sportiv pentru parcurgerea deltei cu ambarcaiuni mici.
Pescuitul sportiv este o form de turism interesant pentru turitii romani i strini,
generat de bogia piscicol a deltei. In vederea practicrii acestei forme de turism s-au folosit
mijloacele de transport i bazele de cazare existente in delt prin msurile luate de imbuntirea
condiiilor de confort ale acestora. O atracie deosebit a prezentat-o organizarea unor competiii
internaionale, care s-au desfurat i se desfoar periodic in extrasezon, imbuntind astfel
exploatarea bazei materiale a turismului de delt in sfera sezonului turistic clasic.

Vntoarea sportiv este o form de turism care prezint interes nu numai pentru turitii
romani, ci i pentru strini i se organizeaz in conformitate cu prevederile legii privind
economia vanatului pe fondurile de vantoare Razim, Caraorman, Uzlina, Gorgova, Crian,
Sulina, Mila 23, unde se vaneaz primvara, toamna i iarna psri i animale slbatice, ceea ce
contribuie la folosirea mijloacelor de transport i a bazelor de cazare din delt i in afara
sezonului turistic de var.
Turismul tehnico-tiinific de organizare ca urmare a cadrului natural al deltei i
indeosebi a rezervaiilor sale naturale, floristice i a monumentelor naturii.
Bineineles c in acest scop s-au dezvoltat i se dezvolt bazele de cercetare i in acelai timp
condiiile de desfurare a unor manifestri tiinifice cu caracter naional i internaional.
Pentru cunoaterea i formarea unei imagini de ansamblu asupra deltei se pot organiza, pentru
toate categoriile de turiti, zboruri de agrement deasupra deltei cu avioane i elicoptere.
17

2.Potenialul economico-social i dotri tehnico-edilitare

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a
permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul
mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media
tarii (7-8%). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru
lucru, studii etc.
Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe
locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595
pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea
mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.
Economia Deltei Dunrii este susinut n mare parte de activittile agricole si turistice:
Cultivarea grindurilor, ostroavelor, luncilor
In delt, suprafeele care ar putea servi exclusiv ca teren agricol, cum sunt cele ale
grindurilor inalte i ale unor ostroave ridicate.
Terenurile care urmeaz s fie folosite pentru agricultur sunt aprate prin diguri
submersibile ori insubmersibile. Aceste terenuri se indiguiesc de regul in sectorul din amonte
al ostrovului precum i in locurile joase, pe unde s-ar putea ridica nivelul apei.
Suprafeele sunt indiguite sunt golite de ap, fie prin gravitaie, cand Dunrea are un nivel
sczut, fie prin pompare, cand sunt revrsri. Sistemul indiguirii insubmersibile se aplic numai
in ostroavele in care se asigur in permanen o productivitate economic ridicat.
Grindurile se pot uor amenaja pentru cultura cerealelor. Se cultiv indeosebi porumb i mai
puin grau i secar.
Ramurile zootehnice sunt bine reprezentate, in special avicultura, de exemplu creterea
raelor i gatelor. De asemenea, este extins creterea oilor. Stuful tanr este mancat cu plcere
de ctre vite care umbl de-a lungul marginii grindurilor.
Piscicultura este i ea o ramur economic special care, in delt, se inelege de la sine,
gsete cele mai bune condiii de dezvoltare, prin amenajarea de noi crescatorii piscicole, in

18

principal in regim furajat, dezvoltandu-se totodata pepinierele de puiet pentru popularea cu puiet
de crap sau specii de fitofage si planctonofage produse in pepiniere proprii si crescute in regim
furajat sau nefurajat.
Terenuri silvice, economia vnatului
Silvicultura se ocup cu plantaiile de arbori, cum sunt variatele specii de salcie, plop i
pin sau alte soiuri crora le priesc condiiile mediului fizic al deltei i care ar fi rentabile in cazul
in care ar fi cultivate. Folosinta silvica are in vedere suprafetele existente, precum si
impadurirea unor noi suprafete cu specii repede crescatoare (plop american si salcia
selectionata), impadurirea zonei digmal cu perdele forestiere de protectie a digurilor, in special
cu salcie, crearea de perdele forestiere de protectie a culturilor in incintele amenajate agricol,
precum si gospodarirea si protectia fondului cinegetic. Silviculturii i se pot atribui 20 000 ha,
care se repartizeaz pe marginile nu prea inalte ale grindurilor fluviatile din lungul braelor
fluviului i pe tot cursul grindurilor maritime.
Pe grindurile Letea i Srturile se experimenteaz infiinarea unei plantaii de pomi de
pdure: coacz negru, mce i zmeur sub forma unor culturi forestiere, pentru a se obine de la
ele fructele de pdure care ar putea servi ca materie prim in industria conservelor.
Pescuitul
Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupaie a locuitorilor din
Delta Dunrii. Dei astzi resursa piscicol a cunoscut un regres, pescuitul este in continuare
principala preocupare. Localitile unde pescuitul reprezint principala activitate a locuitorilor
sunt: Crian, Mila 23, Gorgova i Sfantu Gheorghe. Cea de-a doua ocupaie principal a
locuitorilor Deltei o constituie creterea animalelor, care dintr-o activitate temporar
(transhumana) a devenit o preocupare permanent la sfaritul secolului XIX.
Localiti cu tradiie in creterea animalelor sunt:Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfitofca
i Caraorman Agricultura tradiional a fost practicat mai ales in zonele cu suprafee mari de
teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Slceni, Ceatalchioi i Ptlgeanca, formate din soluri
aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare. Din cauza solurilor srace
(nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mic dezvoltare pe grindurile marine Letea i
Caraorman. Dup 1960, pescuitul i agricultura au cunoscut modificri prin intensificarea
exploatrii stufului (mai tarziu abandonate), amenajri piscicole, mari incinte agricole i silvice.
Dintre dotrile tehnico-edilitare ale zonei Delta Dunrii necesare agroturismului
enumeram i care sunt diversificate i optimizate din ce n ce mai mult enumeram:

Terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi;

19

Existena utilitilor pentru desfurarea activitilor turistice i agroturistice n condiii

cat mai bune ( ap curent, gaz, canalizare), dei uneori aceste servicii nu sunt dorite
ntotdeauna de ctre turiti, acetia cutnd tot mai mult activitatea gospodareasc

natural fr amprenta interveniei tehnologiei avansate i a automatizrilor.

Starea bun de funcionare a drumurilor;
Funcionarea diversificat a transporturilor (ci ferate, ci rutiere, ci navale .a.);
Calitatea seviciilor att n domeniul turistic, ct i n alte domenii);
Servicii pentru pregtirea consumului turistic, legate de organizarea

cltoriilor, publicitate, informarea clientelei, elaborarea programelor de cltorie

pe diferite itinerarii, editarea ghidurilor i hrilor turistice, rezervarea serviciilor
pe itinerariile solicitate, procurarea documentelor de cltorie, obinerea vizelor
turistice etc.;

20

3.Agroturismul rural
Agroturismul este un concept care cuprinde activitatea turistica organizat si condus de
populatia locala si care are la baza o strnsa legatura cu mediul ambiant, natural si uman.
Satul romnesc - n general, i cel cu vocaie turistic - n special,
reprezint un produs turistic inedit n egal msur pentru piaa naional ct i
pentru cea mondial. Pe de alt parte satul turistic romnesc poate contribui la
descoperirea rii noastre - ca posibil destinaie turistic, crend interesul fa
de Romnia ca loc ce ofer o larg gam de experiene, de vacane de calitate i
chiar oportuniti de afaceri. Afirmaia se bazeaz pe:

gama larg de resurse naturale i culturale,

facilitile i experienele turistice diverse,
bunul raport pre / calitate,
trsturile de specificitate i unicitate ale rii noastre: oamenii (grupuri i religii
diferite), istoria (cldiri, evenimente, legende).

Teritoriul satului romnesc din Delta Dunrii prezint o mare varietate de valori cultural
istorice - art popular, etnografie, folclor, tradiii, vestigii istorice - un cadru natural
armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat i pitoresc. Toate acestea se constitue ntr-un
valoros potenial turistic i n certe valene al turismului rural romnesc. Aprute i dezvoltate
pe cele mai variate forme de relief, nc din vremea traco-dacilor, aezrile rurale romneti au
pstrat i mai pstreaz nc n bun msur datinile i obiceiurile strvechi, un bogat i variat
folclor, elemente originale de etnografie i artizanat, ce pot fi valorificate turistic n cadrul unei
strategii de organizare i dezvoltare a turismului rural.
Muzica popular romneasc de aici, interpretat in acompaniamentul de sufltori,
fluier, caval, cimpoi, etc., reflect prin sinuoasa sa linie melodic domolul peisaj dobrogean, dar
i unele influene, e drept destul de vagi, ale melosului oriental.
Folclorul nord-dobrogean, atat cel literar cat i cel muzical, absorb in timp noi realiti
social-istorice, le imbrac in hain artistic i le transmite pe diferite ci spre a le face
cunoscute. Aceeai unitate indestructibil a folclorului romanesc in general este atestat i de
folclorul coregrafic care, cu toat diversitatea sa, cu toate influenele olteneti, munteneti,
ardeleneti sau aromane, demonstreaz prin numrul imens al jocurilor, prin extraordinara
varietate a figurilor i pailor, aceleai surse originare cu jocurile din celelalte zone folclorice
ale rii.

21

Jocurile populare se impart in dou categorii bine distincte: jocurile obiceiurilor i cele
legate de momentele de relaxare,de destindere ale colectivitii.
Extrem de interesante sunt jocurile obiceiurilor de iarn care, ca in mai toate zonele
folclorice din ar, aduc in faa spectatorilor i motivele atat de cunoscute in intreg folclorul
romanesc al cerbuului, cpriei, precum i al altor personaje mascate. Folclorul muzical, atat cel
ce insoete textul unor cantece btraneti, al doinelor, al jocurilor populare, cat i cel
instrumental, dei se deosebete oarecum ca linie melodic de folclorul muzical al altor zone
folclorice romaneti, prin uoara influen a muzicii populare orientale, rod al atator secole de
convieuire a populaiei romaneti cu elemente orientale, sau prin preponderena unor
instrumente ca fluierul, cimpoiul i cavalul, cu cele dou variante proprii zonei tulcene.
In interiorul caselor rneti se intalnesc toate elementele specifice tradiionalului
romanesc: vatra, patul, laviele, lzile de zestre, alturi de textilele decorative, cearafurile de
perete, feele de mas, perdelele, pologul i licerul, tergarele, sunt numai cateva dintre
elementele de baz. Dei in prezent toate acestea au cedat locul mobilierului modern,
ifonierelor, frigiderelor, mainilor electrice de uz casnic, unele elemente tradiionale sunt totui
pstrate. Dintre ele, cel mai important este tergarul.
Arhitectura popular, de la colibele pescreti i pan la cldirile propriu-zise destinate
locuirii, las s se descifreze nu numai dragostea pentru frumos i imbinarea acestuia cu utilul,
ci i apartenena arhitecturii populare tulcene la arhitectura romaneasc. Exist in aceast zon
i unele aspecte in arhitectura popular care remarc o realitate istoric. Desele invazii i
rzboaie pustiitoare au determinat populaia s foloseasc cele mai ieftine materiale de
construcii i care se gseauoricand la indeman.

Figura 10. Satul romnesc n Delta Dunrii

22

4.Analiza SWOT a turismului rural din zona Delta Dunrii

Analiza Swot
Puncte tari

Puncte slabe

Patrimoniul natural al zonei Delta Dunrii

constituie o important rezerv de
biodiversitate de o inestimabil valoare, ce
acoper cea mai mare parte a
teritoriului administrativ considerat.

Insuficienta pregatire de specialitate a

unor lucratori din industria ospitalitaii

Pozitia geografica peisaje naturale

atractive;
Relief variat o zona natural
deosebita;
Flora, fauna foarte diversificat

Insuficienta comunicare si coeziune

pentru realizarea unor obiective majore in
domeniul turismului.

biodiversitii Deltei Dunrii.

2 zone cu un profil predominant agrar
ineficient sau insuficient utilizate zona

Existenta arealelor turistice ( zone)

deosebite

deltaic Chilia Pardina cu mari

exploatri, ce intr n conflict cu

Posibilitatea de a practica diverse tipuri

de turism in tot timpul anului (toate
anotimpurile).

Exploatri silvice duntoare echilibrului

ecologic ce produc srcirea potenialului

Resursele solului si subsolului bogate

Ecosistem,rezervatii naturale

Exploatri piscicole ineficiente economic

sau nefuncionale care necesit renaturare.
Insuficienta valorificare si dezvoltate a
potentialului turistic de care dispune
judeul.

procesele de mediu; zona continental

insuficient utilizat pentru culturi
complementare.

Resurse turistice variate distribuite n toate

zonele caracteristice ale rezervaiei.
Oportunitari

Dezvoltarea unor noi statiuni turistice

Sustinerea proiectelor care introduc,
valoare turistica, obiective, evenimente
culturale si spirituale din Delta;

Riscuri

Incurajarea dezvoltarii unei noi forme de

turism (de exemplu: stiintific, de aventura).

Dificultatea modernizrii axelor de

infrastructuri ale extremitilor de N i E
ale zonei Deltei Dunrii, ntrzie
dezvoltarea zonei i a rolului mun. Tulcea
n plan regional.
Cele mai importante ameninri
poluare, inundaii;

23

Cap.II. Organizarea i funcionarea pensiunii agroturistice OLIMPIA, Maliuc,

Delta Dunrii

Pensiunea Olimpia are o capacitate de maxim 31 de persoane, in camere pat matrimonial

sau cu 2 paturi dotate cu mobilier modern si deservite de bai moderne cu cabina de dus si apa
calda permanent.
Pensiunea dispune de o bucatarie moderna, accesibila turistilor, sala de mese dotata cu
aer conditionat si instalatie audio-video, crama, cuptor, o curte cu teren cu gazon si grup sanitar
pentru corturi, teren de joaca cu plasa de volei si hamac, gradina, vie si livada, locuri amenajate
cu mese, banci, scaune, sezlonguri in aer liber si dependinte.
Pensiunea mai dispune de parcare tip marina formata dintr-un ponton de acostare, loc de
parcare privat situat pe malul drept al Dunarii vis-a-vis de locatie, pista betonata pentru lansat la
apa, barci de pe peridoc, mijloace de transport si agrement: vaporas pentru transportul a 10
persoane, 5 barci cu motor cu pacitate de 6 persoane fiecare si o barca rapida pentru 6 persoane
pentru cazuri speciale sau de urgenta.

Figura 11. Pensiunea agroturistic Olimpia

24

Faciliti
Servicii
Parcare, Loc de joaca, Teren de sport, Aer conditionat, Sala de conferinte, Sala de mese.
Obiective turistice
In apropiere de pensiune se gasesc locuri deosebite ce pot fi vizitate cu vaporasul sau barca
cu motor: lacurile Fortuna, Baclanesti si Gorgova, canalul Sontea, Dunarea Veche si satul Mila
23, canalul Stipoc si Schitul Sf. Atanasie, localitatile Maliuc, Gorgova, Crisan, Caraoman.
Situata in satul Vulturul, fost Vaideei din comuna Maliuc, jud. Tulcea, in dreptul milei 26
pe partea stinga a canalului navigabil Bratul Sulina, Pensiunea Olimpia are un bun
amplasament, avand de o parte si de alta fondurile de vanatoare Rusca si Papadia, la nord o
fosta ferma piscicola de circa 500 Ha, iar la vest si la nord-vest o padure de plopi canadieni,
ceea ce ofera posibilitati pentru pescuit si vanatoare dar si pentru plimbari sau drumetii in
scopul de a vedea fauna si flora specifice Deltei Dunarii. In departare se profileaza muntii
Mahmudiei-Bestepe, cei mai vechi - era hercinica - din Europa.
Servire mas
CAPACITATEA DE SERVIRE :

salon cu emineu cu 30 locuri la mese ;

teras exterioar cu 30 locuri i grtar exterior pentru barbecue .

SPECIAL :

buctrie tradiional dobrogean ;

ingrediente ecologice, n mare parte provenind din micro-ferma proprie ;

specialiti locale: pstrvi, tiuc umplut, tiuc cu sos,bor pescresc, alu la cuptor, ciorb
de crap .a. ;

buturi alcoolice i non-alcoolice preparate n activitate proprie (afinat,socat, bere de cas) ;

posibilitatea organizrii de mese festive.

25

Activiti
- Partide de pescuit
- Partide de vanatoare
- Plimbari pe lacurile Deltei
- Plimbari pe canalele Deltei
- Plaj

Figura 12. Plimbri cu barca

Figura 13. Specialiti din pete la pensinea Olimpia

26

1.Resursele umane ale pensiunii Olimpia

Pensiunea Olimpia este administrata de ntreaga familie format din 2 persoane (so i
soie) n permanen, iar ocazional li se se altur si cei 2 copii studeni, crora li se adaug i
personalul angajat.
Structura personalului:
Personal
1 menajer
2 osptari
1 osptar
1 osptar ef
1 recepioner
1 administrator
1 administrator
Numr Total = 8
Tabel 1.

Sex
feminin
feminin
masculin
masculin
feminin

Varsta
30
22
25
28
27

masculin
feminin
-

45
44
-

Studii
Liceu, calificat
Liceu, calificat
Liceu, calificat
Liceu,calificat
Studii superioare,
calificat
Studii superioare
Studii superioare
-

Activitile de ntreinere a culturilor agricole, a plantaiilor pomicole i viticole sunt

efectuate de cei 2 administratori, precum i activitatea economic a pensiunii.

Cheltuieli cu
personalul
pensiunii

Nr.
Angaja
i

Valoare
Lei/luna

Total lei

Activiti
suplimentare
Lei

menajer
osptar
Osptar-ef
Recepioner
Total lei

1
3
1
1

700
900
1200
1200

700
2700
1200
1200
5800

300
900
300
300
1800

Total lei/lun 7600

Tabel 2

27

2.Teren agricol, efectiv de animale

Structura efectivului
de animale

Efectivul de animale

Valoarea stocului (RON)

Vaci de lapte

4500

Oi

10

2800

Porci

3200

Cai

6000

Gini

100

600

Rae

10

1000

Prepelie

10

2000

Total valoare efectiv

de animale

21100

Tabel 3
Sectorul zootehnic este destinat pentru obinerea unor produse de origine animal
necesare activitii de agroturism. Produsele obinute sunt : lapte de vac, carne de preparate din
lapte de oaie, carne de oaie, carne de porc, carne de pasre, ou. O parte din producia obinut
n acest sector este destinat comercializrii, ceea ce are o influen benefic asupra creterii
veniturilor gospodriei.

Suprafaa ocupat
Mod de folosin al terenului

ha

Teren agricol

Teren neagricol (drumuri, cldiri)

Total

Tabel 4

28

Structura culturilor

Valoarea produciei
Cultura

Suprafaa

Lei/an

ha
Legume

0,5

5000

Grdin de zarzavaturi

0.2

1500

Cartof

0,1

2000

Vi de vie

22500

Livad

40000

Cpuni

0,1

2000

Plante furajere

4500

Fragi

0.1

1500

Total

79000

Tabel 5

29

3.Activitatea desfurat
Durata total a perioadei de primire a turitilor n exploataie i numrul total de zile
turist se stabilesc n felul urmtor : dei pensiunea ar putea primi turiti, practic, tot timpul
anului, este hazardant s se ia n calcul tot timpul disponibil al familiei, deoarece experiena
arat c cererea turistic, mai ales n mediul rural, nu se distribuie uniform n fiecare sptmn
a anului i n fiecare anotimp. De aceea nu se vor lua n calcul toate cele 52 de sptmni ale
anului ci numai o durat mai redus, de cca 8 luni de zile, 56 sptmni. Spaiul de cazare
disponibil pemite cazarea concomitent a 30 turiti.
Tariful mediu utilizat pentru cazare este de 100 lei/camer/zi, la care se adaug preul
mesei de 30 lei/persoana/zi, tariful pentru pensiune complet fiind deci de 130 lei /persoan/zi.
Activitatea economic a pensiunii este suplimentat de organizarea unor evenimente
precum: nuni, botezuri, zile de natere , zile onomastice .a.
Oaspeii acestei pensiuni sunt familia Popa, format din Popa Adriana, Popa Marin, fii
lor,Popa Alin i Popa Radu. Cei doi soi se ocup cu cazarea, asigurarea meselor zilnice a
clienilor i organizarea activitilor. Popa Alin, in varst de 25 de ani ocup postul de ghid local
al pensiunii, avand pregtire profesional in acest domeniu.
Cazarea se face intr-o cas cu etaj, in dormitoare cu dou sau trei paturi dotate cu saltele
Relaxa.
Pensiunea dispune de bi (cu ap cald, grup sanitar, etc), cate una la dou dormitoare.
Buctria se bazeaz, in general, pe reete specifice zonei, din carne, pete, vanat,
molute, crustacee cat i pe reete tradiionale romaneti. Meniurile se stabilesc in funcie de
sugestiile turitilor. Sunt folosite produse de pe piaa local, proaspete, fr tratamente chimice.
Dac turitii se cazeaz mai repede de ora 06:00 vor fi nevoii s plteasc i pentru ziua
anterioar. In ultima zi de edere la pensiune, turitii beneficiaz de gratuitate pan la ora 15:00,
dar dac depesc aceast or sunt obligai s plteasc i pentru ziua urmtoare.
Servicii opionale:
Partide de pescuit, fotosafarii, birdwatching, excursii in imprejurimi, cu crue trase de
cai, alupe, brci cu motor sau la rame. De asemenea, se pot organiza, la cererea clienilor,
microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei sptmani, etc. Aceste
circuite vor include cele mai pitoreti locuri din Delta Dunrii i vor avea ca scop observarea
florei i faunei, a culturii i tradiiilor locului, a modului de via al pescarilor. Preul tuturor
acestor activitii este negociabil, in funcie de mrimea grupului, durata deplasrii, mijlocul de
30

transport ales. Pentru partidele de pescuit se ofer momeli (gratuit) i se obin permise de
pescuit (la cerere). Pentru toate aceste activiti seofer serviciul specializat de ghid. La cerere
se organizeaz seri festive.
Pentru o edere de peste trei zile, pentru grupuri mai mari de 6 persoane (inclusiv), se
organizeaz excursii gratuite cu destinaii alese de turiti, n zona Maliuc.
Serviciu rezervri:
Pentru serviciile de cazare i mas, rezervarea se va face cu minimum 15 zile inainte.
Solicitrile fcute in afara acestui termen se vor rezolva in limita locurilor disponibile.
Rezervrile se pot face la numrul de telefon 0740 821422 (Popa Marin).

31

Cap.III.Analiza eficienei economice a pensiunii Olimpia

Eficiena economic reflect legtura dintre resursele alocate pentru desfurarea unei
aciuni i rezultatele obinute de pe urma acesteia, concept care determin orientarea resurselor
spre acele domenii de activitate unde se asigur folosirea cu eficien maxim a acestora n
condiiile unei dezvoltri raionale, armonioase a gospodriilor.
Dezvoltarea continu pe care cunoate agroturismul se datoreaz n mare parte eficienei
activitii economice i sociale nregistrate n acest domeniu de activitate. Conceput din
perspective raportrii efectului la efort, eficiena trebuie neleas ca un proces, o aciune sau
rezultatul unui ansamblu de evenimente. Eficiena activitii economice n agroturism trebuie
apreciat att prin reflectarea i comensurarea afectelor economice, ct i a celor sociale,
perspectiva social fiind luat n considerare complementar n decizia macroeconomic de
alocare a resurselor pentru dezvoltarea ramurii i n politica tarifelor pentru serviciile prestate.
Latura economic a eficienei agroturismului este relevat de datele furnizate de analiza
economico financiar.
Sistemul de indicatori ai eficienei activitii de agroturism se bazeaz pe principiile
generale ale eficienei, pe structura resurselor utilizate i pe componentele efortului i efectului.
Structura resurselor utilizate cuprinde: fora de munc, baza material, mijloacele circulante,
resursele naturale i antropice. Fora de munc, privit ca resurs a activitii desfurate n
domeniul agroturismului poate fi exprimat valoric i fizic cu ajutorul urmtorilor indicatori:
numrul mediu de personal muncitor, numrul mediu de personal operativ, fond total de timp de
munc. Baza material poate fi analizat ca resurs a activitii de agroturism pe baza
urmtorilor indicatori: capacitate de prestaie i valoare medie a activelor fixe. Soldul mediu al
mijloacelor circulante este un alt indicator a resurselor utilizate. Resursele naturale i antropice
sunt exprimate fizic prin indicatori ca: suprafaa total a amenajrilor n mediul rural n
agroturism, suprafaa total a zonelor rurale cu resurse turistice naturale.

32

33

1.Veniturile i cheltuielile pensiunii

Tabel 6.
Camerele

Tip camera

Baie

Pret
camera
cursul sapt.

Pret
camera
weekend

1,2,3

Camera
dubla
matrimoniala

DA

60lei / zi

70 lei / zi

4,5,6

Camera
dubla

DA

70 lei / zi

80 lei / zi

7,8,9

Camera
dubla

DA

80 lei / zi

90 lei / zi

Camera tripla

DA

100 lei / zi

120 lei / zi

10,11,
12

* Toate preturile sunt valabile pentru o singura noapte de cazare.

Total venituri cazare: 2960 zile turist x 130lei/zi = 384 800
Nr. Mediu de turiti/zi: 12.

Valoare producie
animal

Producia animal

Lei/an
Ou de gin

4000

Ou de ra

1000

Lapte

8000

Ou de prepeli

2500

Tineret taurin

4000

Total

19500

34

Tabel 7.

35

Total venituri
Specificare

Lei/an

Venituri din cazri

384800

Venituri din vanzarea produciei

vegetale (25% din producie)

19750

Venituri din vanzarea produciei

zootehnice (15 % din producie)

4875

Venituri din organizarea

evenimentelor

215000

Subvenii

20000

Total venituri

644425

Tabel 8
Ca i n alte activiti economice i n agroturism se urmrete obinerea unui profit
suficient de mare pentru a asigura remunerarea capitalurilor, pentru a menine potenialul
economic existent i pentru a realiza o cretere a eficienei economice n funcie de evoluia
pieei turistice i de factorii conjuncturali.

36

Specificare

Total cheltuieli
Lei/an

Cheltuieli cu salariile

91200

Cheltuieli cu asigurarea i protecia

social

34000

Cheltuieli cu energie electric

60000

Telefon, internet,cablu

6800

Cheltuieli cu materiale consumabile

45000

Cheltuieli cu reclam i publicitate

8800

Cheltuieli cu reparaii i renovri

20000

Cheltuieli combustibil

2700

Cheltuieli cu amortizarea

6000

Taxe i impozite

15000

Cheltuieli cu achiziionarea alimentelor

58000

Cheltuieli cu producia vegetal

2500

Cheltuieli cu producia animal

4500

Total

350000

Tabel 9

Profit brut = Total venituri-Total cheltuieli= 294425 lei/an

Profit net = Profit brut- Impozitul pe profit = 294425-47108=247317 lei
Pensiunea agroturistic Olimpia obtine un profit de 247 317 lei(2011) realizat nu numai
din activitatea turistic, ci i din valorificarea produciilor agricole,viticole,pomicole i din
valorificarea produciei animale, acestea avnd o contribuie important n rentabilitatea
activitii pensiunii.

37

3.Estimarea fluxurilor de turiti

Ca i n oricare alt activitate turistic, fluxul turistic este variabil i depinde de foarte
multe variabile precum: raportul calitate-pre, atracia zonei i preferinele turistice, potenialul
turistic,anotimp, condiiile meteo .a.
Pentru pensiunea agroturistic Olimpia fluxul de turisti este variabil de la an la an.
Astfel, am determinat c pensiunea are turiti n medie de 8 luni din 12 luni, cu un numr mediu
de 12 turist. De aici a rezultat,pentru anul 2011, un numr de 2880 de turiti din care 30% sunt
strini, dornici sa cunoasc Delta Dunrii i sa exploreze satul romnesc.

38

Concluzii i recomandri
n urma realizrii acestui studiu se pot trage urmtorele concluzii, tendine cu privire la
turismul din Delta Dunarii: un numr mereu crescand de turiti doresc s-i satisfac hobbyurile i interesele lor speciale, bazate pe natur, activiti economice i interese profesionale;
turitii devin mai experimentai i sofisticai i ateapt atracii de bun calitate, utiliti i
servicii pe msur i tarife /preuri adecvate calitii in cltoriile lor.
Deasemeni, sporete numrul turitilor care sunt preocupai de problemele de mediu
natural, prin urmare, cresc cutrile unor destinaii foarte puin poluate i fr probleme de
mediu; ca urmare aacestor orientri, foarte multe destinaii sunt preocupate in adoptarea unor
programe de dezvoltare i doresc s incurajeze turismul de bun calitate, care evit problemele
de mediu, optimizandu-se i beneficiile economice;
Turismul utilizeaz intr-o msur tot mai mare, tehnologia modern in domenii ca
servicii de rezervare sau marketing; in ultima perioad Internet-ul a devenit un mijloc tot mai
important de informare i marketing.
Potenilaul turistic de care dispune aceast zon este foarte variat i bogat, atat cel
natural cat i cel antropic. Cel natural este reprezentat prin peisaje mirifice, formaiuni
calcaroase, stimulnd astfel imaginaia vizitatorilor.Turismul antropic este reprezentat prin prin
tradiiilei obiceiurile inc pstrate.
Numeroasele trasee turistice sunt puse la dipoziia turitilor, pentru a ajunge cat mai
uor la obiectivele turistice pe care doresc s le viziteze.
Ofer posibilitile de agrement fiind o zona destul de prielnic pentru diferite sporturi.

39