SOARE ALIN-AEXANDRU

AGROTURISM, ANUL I

Situația turismului în România și căile de redresare a acestuia

Situația turismului în România

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale

bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând
frumoșii și împăduriții Munții Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care
este cea mai mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta
peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute
de ani tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a orașelor
medievale și a castelelor.

Primele activități turistice organizate în țara noastră datează din secolul al XIX-lea.
Au apărut o serie de asociații, organizații, societăți, cluburi etc. care desfășurau
activitate turistică pe unele arii geografice, căutând să atragă turiști din toate
păturile sociale și care sponsorizau de asemenea amenajarea unor obiective
turistice.

România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi

concentrat, caracterizat prin:

• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;

• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;

• factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;

• patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional cu care
România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi
din lume.

În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin

următorii indicatori:

• 6,6 mil. vizitatori străini ;

• 6,9 mil. plecări ale turiştilor români;

• 607 mil. USD încasări din turismul internaţional;

• 2,13 % contribuţie la PIB, după metodologia Institutului Naţional de Statistică.

La nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel &
Tourism Council), contribuţia turismului in P.I.B. este de 4,7%.

• 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic;

• 1,2 % din totalul locurilor de muncă;

Investiţiile din ramura “Hoteluri şi restaurante”, în totalul investiţiilor din

economie, de la 0,59% în 1990 la 1,35% în 2003, cu niveluri maximale atinse în
anii 1992 – 1,52%, 1995 – 1,68% şi 1999 – 1,41%.

În raport cu potenţialul existent în ţara noastră, şi comparativ cu celelalte ţări

central şi est europene, România se prezintă modest în ceea ce privesc
performanţele economice ale industriei turismului.

Conform unui sondaj facut de catre Eurobarometru referitor la atitudinea

europenilor fata de turism, 46% din romani nu au plecat anul trecut in vacanta din
care 62% au spus ca motivul este situatia lor financiara.

Per ansamblu, situatia turismului a inceput sa arate imbunatatiri incepand cu 2010.

Conform altor sondaje, anul acesta 33% din romanii intervievati isi vor petrece
vacanta in Romania, 19% in alte tari din Uniunea Europeana, iar 34% sunt siguri
ca nu vor merge in vacanta anul acesta. Dintre romanii care cu siguranta vor pleca
in vacanta, 51% au sustinut ca isi vor petrece perioada de vacanta in Romania,
29% in alte tari din UE si 20% inafara Uniunii Europene.
Conform aceluiasi sondaj s-a constatat cel mai putin au calatorit in interes personal
turcii cu 68% si maghiarii cu 60%. Statele in care cel putin 4 din 10 persoane ce
au raspuns sondajului au fost in vacanta sunt Slovaia, cu 40%, Estonia cu 41% si
Portugalia cu 43% persoane care au fost in vacanta. Din toate tarile supuse
sondajului, persoanele care nu au fost in excursii au sustinut ca motivele au fost
financiare.

Procentele persoanelor intervievate care au sustinut ca nu au fost in vacanta

datorita motivelor financiare sunt 68% in cazul Ungariei, 65% in cazul Bulgariei si
62% in cazul Romaniei.

La acest sondaj efectuat in luna februarie a acestui an au patricipat 30.000 de

cetateni cu varsta minima de 15 ani din cele 27 state membre ale Uniunii
Europene, precum si tari dinafara UE cum ar fi Macedonia, Croatia, Islanda, Fosta
Republica Iugoslavia si Norvegia. Acesta a fost al treilea an consecutiv in care s-a
aplicat un sondaj asa de amplu pentru a evalua situatia turismului.

Căi de redresare a turismului în România

Pentru repunerea turismului printre prioritatile economiei nationale, sunt necesare

cateva masuri esentiale:
1. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului trebuie sa creeze in interiorul sau
o Agentie nationala dedicata special turismului.
2. Orientarea agresiva si intensiva catre pietele din vestul Europei, dar si catre cele
mai putin obisnuite (Rusia, China sau Japonia, de exemplu) constituie o alta
prioritate a turismului romanesc.
3. Scaderea pe termen mediu a TVA in turism pentru incoming la 9%, dupa
modelul de succes al Bulgariei, atat la tour operatorii locali, cat si la hotelieri, iar
pe termen lung, in functie de analiza impactului scaderii TVA-ului, scaderea
impozitului pe profit in acest sector.
Prin aceasta masura tour operatorii interni vor fi motivati sa promoveze pe pietele
externe turismul romanesc.
4. Identificare de metode pentru a spori numarul pachetelor turistice cu destinatia
Romania pentru turistii romani prin agentiile de turism si tour operatorii locali.
Scopul este incurajarea agentiilor si tour operatorilor sa promoveze in primul rand
calitatea si sejururi mai mari de trei nopti. In acest fel hotelierii vor fi obligati sa
ridice standardul serviciilor si al unitatilor de cazare pentru a face fata unei
concurente reale pe o piata extrem de transparenta si se va castiga din faptul ca
ocuparea in timpul saptamanii va creste.
Pe de alta parte, achizitionarea pachetelor turistice prin intermediul agentiilor de
turism reduce drastic evaziunea fiscala din turismul romanesc.
5. Promovarea turismului romanesc trebuie efectuata tinandu-se cont de stadiul de
dezvoltare al locatiilor si de planurile generale de dezvoltare ale Minsiterului
Dezvoltarii Regionale si Turismului.
6. Este nevoie ca pe termen mediu si lung sa fie dezvoltata infrastructura necesara
pentru a primi turistii straini: aeroporturi pentru curse charter in zonele de interes,
cai de acces cat mai bune catre aceste aeroporturi pentru a se face transferul dintre
aeroport si unitatea hoteliera.
7. Turismul cultural trebuie promovat foarte puternic in strainatate pentru ca in
acest fel turistii pot descoperi mai intai aspectele traditiei romanesti (indeosebi cele
de Paste si Craciun sau diferitele sarbatori locale cum ar fi Junii la Brasov sau
Festivalul de la Sighisoara), pentru ca apoi sa indreptam atentia turistului strain
catre locatiile de pe litoral pe timpul verii sau catre cele de la munte pentru zonele
de ski.
8. Atragerea lanturilor hoteliere straine prin facilitati fiscale acordate investitorilor
straini.
9. Dezvoltarea turismului din Delta Dunarii prin atragerea investitorilor cu
experienta care sa pastreze echilibrul ecologic al Deltei si principiile dezvoltarii
durabile. Croazierele pe Dunare ar trebui sa aibe ca punct de intoarcere Sulina, iar
nu Budapesta, dar acest lucru nu este posibil fara infrastructura turistica adecvata.
Prin dezvoltarea turistica a Deltei Dunarii se pot crea multe locuri de munca si
surse de venit intr-o zona cu somaj ridicat.
10.Dezvoltarea sistemului de all inclusive, ca sistem verificat de atragere de turisti,
care sa repuna Romania in competitia cu tarile care au avut succes pe aceasta
directie.
În opinia mea, în Romania nu se pune un foarte mare accent pe promovarea si
îmbunătățirea turismului deși avem o țară care a fost si este foarte bogată și
diversificată din acest punct de vedere. Statul corupt cu instituțiile aferente și-au
bătut joc în mare parte de această latură, furând ochii oamenilor cu investiții
imense din punct de vedere financiar dar nefolositoare pentru zona în care au fost
implementate. Brand-ul si logo-ul turismului românesc în sine este plagiat dupa o
firma oarecare. Consider că turismul românesc are nevoie de oameni creativi, cu
imaginație si simț patriotic, care să revoluționeze acest capitol deoarece România
este o țară superbă și nu este promovată asa cum ar trebui.