Promovarea turismului in Romania

Ciorai Rahman-Gelen
Marketing 2, gr. 1
 Cuprins

1.Introducere

2.Zonele turistice din Romania

3.Statistici

4.Obiectivele strategiilor si politicilor de promovare turistica in Romania

5.Niveluri ale strategiei de promovare a turismului

1.Introducere

Una dintre cele mai încleştate şi rafinate bătălii în materie de promovare, pe care o poartă toate
ţările lumii se duce în domeniul turismului, deoarece atragerea de turişti constituie cea mai
avantajoasă afacere a acestui început de mileniu. Până în decembrie 1989 a existat în România o
adevărată industrie a genului, coordonată şi finanţată de Ministerul Turismului, editarea în
engleză, franceză şi germană a unei reviste ,,Vacanţe în România’’, tipărirea de pliante în sute de
mii de exemplare(există chiar şi o tipologie specializată pe acest gen de lucrări), participarea
regulată la târguri şi expoziţii internaţionale de turism, invitarea a numeroşi ziarişti străini să
viziteze România.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate. Traversată
de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și împăduriții Munții
Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de bine
păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin
pentru sute de ani tradițiile. În România este o abundență Situata in randul tarilor al caror potential
turistic este divers si bogat, Romania nu a reusit sa-l valorifice la adevarata sa valoare. Perioada
de dupa 1990 se caracterizeaza printr-un volum al circulatiei turistice interne si internationale
relativ scazut, un volum al incasarilor, in principal al celor valutare, aproape nesemnificativ,
comparativ cu celelalte tari receptoare din zona.
Dezvoltarea turismului in perioada actuala §i atribuirea rolului de sector economic prioritar in
contextul alinierii sale la nivelul cerintelor internationale reprezinta un deziderat
Una dintre cele mai inclestate si rafinate batalii in materie de promovare, pe care o poarta toate
tarile lumii, se duce in domeniul turismului, deoarece atragerea de turisti constituie cea mai
avantajoasa afacere a acestui inceput de mileniu.

In ultimii ani, promovarea si dezvoltarea turistica a Romaniei s-a facut pe baza a trei documente
strategice: Master-planul pentru Turismul National al Romaniei 2007 – 2026, Strategia de Creare
si Promovare a Brandului National de Turism si Planul Strategic si Operational de Marketing
Turistic al Romaniei 2011 – 2015.

Strategia pozitioneaza Romania ca destinatie turistica in plan mondial si identifica produsele

turistice prin care tara noastra are potential in fata competitorilor de pe piata turistica mondiala.
2.Zonele turistice din Romania
În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60%
dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum
Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și
Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară.
În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile
preferate ale turiștilor străini.
Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene
precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante
puncte de atracție pentru turiști.
De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și
tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul
Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice
importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera
Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni

3.Statistici
Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă
a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și
originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Evaluarea corectă
a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune
elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii
coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul
inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în
măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de
turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul
general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei
amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de
asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a
asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul
locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de
servicii.
 Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de
dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările
World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o
dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în
2016.
Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în
2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.
În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai puțini
decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări care aduc turiști străini.
Deasemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și alte
spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate.
În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar în 2010 - 1,34 milioane. În anul 2004,
numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane.
Stațiunile balneo-climaterice
În stațiunile balneoclimaterice din România vin anual între 800 de mii și un milion de oameni să
se caute de sănătate. Acestora li se adaugă și pesionarii care primesc de la Casa Națională de Pensii
bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la prnsionari, dar nu toți ajung în
stațiuni. Doar 10% dintre turiști sunt cetățeni străini

4.Obiectivele strategiilor si politicilor de promovare turistica in Romania

In domeniul comunicarii si promovarii turismului din Romania, printre obiectivele ce vor
fi urmarite mentionam:
• reconsiderarea locului turismului intern
• impulsionarea circulatiei turistice interne;
• cresterea numarului vacantelor petrecute de romani in tara;
• cresterea ponderii cheltuielilor
• atragerea cat mai multor segmente de consumatori atat din interior,
• recastigarea pietelor pierdute dupa 1989 si penetrarea pe noi piete turistice;
• fidelizarea clientelei turistice actuale;
• crearea unei imagini sugestive a turismului romanesc;
• sugerarea unei imagini de multilateralitate a ofertei, care poate sa satisfaca o gama
diversificata de motivatii si preferinte turistice;
• comunicarea unei imagini cat mai exacte a produsului turistic romanesc:
Strategia promovarii turismului de litoral
Obiectivul strategic general al activitatii promotionale fl reprezinta sporirea atractiei
produsului literal' si prelungirea sezonului turistic prin:
• promovarea produsului turistic ,litoral', diferentiat in functie de specificitatea ofertei
fiecarei statiuni;
• lansarea ofertei de litoral pentru piafa interna,
• introducerea sistemului automat de rezervare a locurilor de cazare pentru litoral;
• promovarea mai intensa a ofertei ,,sate de vacanta' si ,,camping
• lansarea ofertei pentra turism de congrese, intruniri ale oamenilor de afaceri, actiuni de
bursa etc, pe statiuni (care dispun de spatii adecvate);

Strategia promovarii turismului montan

Potentialul montan al Romaniei, care ocupa 36% din suprafata tarii, nu este inca valorificat
pe masura resurselor sale si a variatelor categorii de turisti care pot fi atrasi, si anume: amatori de
sportun de iarna, drumetii, alpinism, speologie, vanatoare si pescuit, de practicare a
cicloturismului, escalada, para-panta, rafTing, deltaplan etc.
Chiar si Parcurile Nationale si Rezervatiile Biosferei din zona montana reprezinta un
potential turistic inca insuficient valorificat. Dar practicarea turismului in limitele acestor zone
protejate implica § i organizarea de actiuni de protejare a resurselor.
Pentru realizarea acestui obiectiv, precum si a celor pe termen mediu si lung stabilite prin
strategia de promovare sunt necesare o serie de actiuni specifice care sa aiba ca scop promovarea
de formule noi de petrecere a unor vacante active, care sa urmareasca:
• atragerea unor segmente ale populatiei pentru care activitatile practicate in aer liber
reprezinta un hobby,
• stimularea tuturor categoriilor de tineri care ar putea fi interesati in practicarea unor
activitati sportive, cu caracter general;

Strategia promovarii turismuiui balnear

Avand in vedere scaderea puternica a ponderii acestui segment pe piata turistica in perioada
ultimilor 5 ani fi necesitatea valorificarii potentialului natural fi antropic deosebit al statiunilor
balneare, promovarea produsului turistic balnear va trebui sa aiba un eontinut complex, un caracter
fi un ritm sustinut, in masura sa stimuleze relansarea sectorului.
 Pentru realizarea acestui obiectiv si a celor pe termen mediu si lung, stabilite de strategia
de promovare, sunt necesare o serie de actiuni care sa aiba ca scop conftientizarea beneficiarilor
potential! asupra produsuliii turistic balnear, a concentrate! stmcturale fi a complexitatii acestuia.
in acest. sens, programul de promovare vaurmari:
• cresterea volumului infonnatiei disponibile
• implicarea agentilor de turism
• implicarea prestatorilor directi in mentinerea la zi a infontm|iei atat pe piaaa locala.

In plus, consideram ca este necesara promovarea unor oferte turistice noi, cu adresabilitate
largita, care sa urmareasca:
• atragerea unor segmente ale populatiei, de diferite varste,
• atragerea unor segmente ale populatiei cu alte motivatii decat tratamentul medical balnear
propriu-zis, respectiv loisir, destindere, cure active §i recuperatorii etc;
• promovarea unor oferte stimulative pentru diferite categorii ale populatiei., in special a
celor cii venitiiri mici;
• utilizarea intr-o masura mai mare, in actiunile promotionale, a metlicilor balneologj fi a
celorlalp prescriptori, precum f i utilizarea mai activa a revistelor medicale in directia
promovarii unor tratamente sau statiuni.

5.Niveluri ale strategiei de promovare a turismului

Strategia de promovare a turismului din tara noastra se structureaza pe trei niveluri (ceea
ce dorim insa sa subliniem este necesitatea cooperarii stranse si eficiente intre aceste niveluri ale
promovarii turismului romanesc):
I. Strategia de promovare la nivel national este elaborata si aplicata, in principal, de Ministerul
Turismului, avand ca obiectiv central promovarea produselor turistice romanesti atat pe piata
interna, cat si pe pietele externe, prin activitati specifice birourilor de promovare si informare
turistica din tara si strainatate.
Programul National de Marketing fi Promovare elaborat fi aplicat anual de Ministerul
Turismului urmarefte promovarea Romaniei ca destinatie de vacante si calatorii pe piata turistica
interna fi internationala. Acest program vizeaza realizarea urmatoarelor obiective specifice:
a) imbunatatirea imaginii produsului turistic romanesc pe pietele exteme;
b) stimularea parteneriatului dintre sectoral public fi privat f i conf uentizarea rolului
fiimportantei turismului in economia nationala;
 c) recaftigarea pietelor turistice externe, partenere traditionale inainte de 1989 si caftigarea
altora noi;
d) stimularea cererii turistice interne fi intemationale pentru vacante si calatorii
II. Rolul conceperii si punerii in practica a strategiei de promovare la nivel zonal revine
asociatiilor de promovare regionale recent uifiintate in tara noastra. Problematica acestora este
prezentata pe larg in capitolul urmator.
III. La nivel micro, fiecare agent economic din industria ospitalitatii isi stabileste in mod
individual propriile politici de promovare a ofertei turistice.
Firmele turistice mici din Romania nu detin resurse financiare substantiale pentru
sustinerea propriei imagini. Majoritatea agentiilor de turism investesc in editarea de prospecte,
mape, invelitori cartonate pentru biletele de avion (continand logo-ul firmei si alte date de
identificare) sau cataloage de sezon pentru prezentarea program elor lansate.
Concluzii
Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este
foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor,
arta populară, rezervațiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic
românesc.
În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor, dar
totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și
modernizarea celor existente.

Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de
agrement și prestări servicii, care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei
tehnico – materiale. Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar și introducerea unor noi
forme de agrement și extinderea rețelei de servicii.

Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu-se o relație de
interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la dispoziția sa,
turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a
progresului și a civilizației.

Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de

factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor
segmente de turism.
Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin
intermediul mass – media, internet, TV.
Bibliografie

www.revistadeturism.ro
www.rasfoiesc.ro
www.descopera.ro
www.biblioteca.regielive.ro
www.wikipedia.org
www.bussines24.ro