Sunteți pe pagina 1din 10

Caracterizarea cererii turism din Romania

de

Andrei

Oprea

GeorgeGrupa 8

INTRODUCERE Romnia a reprezentat o destinaie turistic important pentru piaa zonal, promovnd, cu precdere, produsele turistice de litoral, staiunile balneare, programele culturale i mnstirile din nordul Moldovei i Bucovina. Oferta turistic romneasc nu s-a sc imbat de-a lungul timpului devenind necompetitiv !n raport cu e"igenele cererii turistice i ale produselor turistice similare de pe piaa internaional. #tructurile turistice de primire i !ndeosebi oferta de agrement sunt !nvec ite, necompetitive, serviciile turistice i programele turistice sunt realizate stereotip i de calitate modic iar raportul calitate-pre este neconcludent. $e aceea, !n ultimii %& de ani s-a constatat o scdere continu a cererii turistice e"tern pentru Romnia. 'entru a iei din competiia turistic internaional este necesar modernizarea, relansarea i dezvoltarea turismului romnesc i crearea unor produse turistice moderne i competitive pe piaa turistic. #e impun, astfel, pe lng modernizarea structurilor turistice, a staiunilor turistice, i crearea de produse turistice noi, staiuni, programe originale, atractive i inedite ce ar putea, printr-o activitate susinut de promovare pe piaa internaional, s direcioneze importante flu"uri turistice spre Romnia. (n acest sens, se impune i dezvoltarea ofertei de agrement i de animaie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice i de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente !n rile cu tradiie turistic din lume. )lturi de modernizarea i dezvoltarea unei oferte turistice diversificate i competitive sunt necesare i msuri de !mbuntire i dezvoltare a activitii de mar*eting i promovare, de integrare !n turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ i mediului financiar-fiscal stimulativ i stabil, corespunztoare. STAREA ACTUAL A TURISMULUI ROMNESC
%

1. Informaii generale Romnia este !nzestrat cu un potenial turistic deosebit de variat, diversificat i concentrat, caracterizat prin+ , e"istena unor forme de relief accesibile i armonios !mbinate pe !ntreg teritoriu, o clim favorabil practicrii turismului !n tot cursul anului, potenial faunistic i floristic bogat, cu specii i ecosisteme unicate !n .uropa, factori naturali recomandai !ntr-o cur balnear comple", patrimoniul cultural-istoric i ar itectural apreciat pe plan internaional cu care Romnia se poate !ncadra !n rndul destinaiilor turistice atractive din .uropa i din lume. Romnia a fost o destinaie cutat de turitii e"terni i a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal /0egea turismului1 !nc din perioada interbelic. (n prima 2umtate a anilor 34& ara noastr a cunoscut o dezvoltare semnificativ a capacitilor de cazare turistic, !n special !n zona litoralului Mrii 5egre. 0a !nceputul anilor 36& Romnia era de2a cunoscut pe piaa principalelor ri europene generatoare de turiti, !n special !n 7ermania, Marea Britanie, 8rile #candinave, 9rana, :talia, )ustria, Belgia .a. (ncepnd cu anii 3;& ara noastr a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiti strini, tendin care s-a meninut, sub forma atenuat, i !n anii 3<&. =auza principal o constituie lipsa de fonduri pentru investiii destinate dezvoltrii, modernizrii i reabilitrii infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent i complicat al privatizrii, aplicrii unei fiscaliti neadecvate, ine"istenei unor faciliti !n domeniul creditelor bancare etc. 2. Carac eri!area " #rii ac $ale a $ri"m$l$i rom%ne"c (n prezent sectorul turistic romnesc se caracterizeaz, la nivel global, prin urmtorii indicatori+ , 4,4 mil. vizitatori strini , 4,< mil. plecri ale turitilor romni, 4&6 mil. >#$ !ncasri din turismul internaional, %,?@ A contribuie la ':B, dup metodologia :nstitutului 5aional de #tatistic. , 0a nivelul anului %&?@, conform datelor furnizate de BCC= /Bord Cravel D Courism =ouncil1, contribuia turismului in '.:.B. este de E,6A. , ?&F mii locuri de munc oferite de sectorul turistic, ?,% A din totalul locurilor de munc-

, :nvestiiile din ramura GHoteluri i restaurante, !n totalul investiiilor din economie, de la &,F<A !n %&&% la ?,@FA !n %&?@, cu niveluri ma"imale atinse !n anii %&&; H ?,F%A, ?<<F H ?,4;A i %&&< H ?,E?A(n raport cu potenialul e"istent !n ara noastr, i comparativ cu celelalte ri central i est europene Romnia se prezint modest !n ceea ce privesc performanele economice ale industriei turismului. &. Concl$!ii 'ri(in) a"'ec ele economice ale $ri"m$l$i rom%ne"c a. (n ceea ce privete capacitatea de cazare+ , =reterea !n prezent cu %E,< A a numrului de structuri de primire, #cderea capacitii de cazare cu apro" %,EA fa de anul %&?%b. (n ceea ce privete numrul de vizitatori i numrul turitilor !nregistrai+ , (n anul %&&E numrul de turiti romni !nregistrai !n structurile de primire a atins cifra de E.%6<.?&F turiti !nsumnd ?F.?46.FEF mii !nnoptri, =reterea cu ?@,; A a numrului total de turiti !nregistrai !n unitile de cazare fa de anul %&?%, din care cu F,@ A a turitilor romni i cu E4,@ A a turitilor strini , =reterea numrului de !nnoptri la total turiti cu ??,EA fa de %&?%, cu ?,@ A la turiti romni i F%,4 A la turiti strini, Reducerea se2urului mediu de la @,4 zile !n %&&; /@,; zile la turitii romni i %,F zile la turitii strini1 la @,@ zile !n anul %&?@ /@,F zile pentru turitii romni i %,F zile pentru turiti strini1, =reterea %F,E A a numrului de vizitatori strini la frontier, =reterea cu ?,6A a numrului de turiti romni care au plecat !n strintate, =reterea cu F,? A a numrului de turiti romni sosii pe litoral i cu apro" %4&A a numrului de turiti strini, #cderea cu %,% A a numrului de turiti romni sosii !n staiunile balneare i creterea cu 64,6 A a numrului de turiti strini, =reterea cu 6,6 A a numrului de turiti romni sosii !n staiunile montane i cu @%,% A a numrului de turiti strini, =reterea cu ;6,4 A a numrului de turiti romni sosii !n $elta $unrii i cu @4& A a numrului de turiti strini , =reterea cu E,; A a numrului de turiti romni sosii !n Bucureti i !n oraele reedin i cu E6,% A a numrului de turiti strini. *RODUSE TURISTICE SOLICITATE *E *IA+,

:n mare, evolutia cererii pe tipuri de produse turistice nu a suferit sc imbari ma2ore in cursul anului %&?@, fata de structura care s-a format in decursul ultimilor @-E ani, adica /in procente din cererea totala1+ , se2ururi la mare 4& A , circuite culturale %& A , s*i montan ?F A , tratament 4 A , alte tipuri E A . $atele sunt apro"imative si variabile din punct de vedere al segmentarii foarte clare pe tipuri de cerere, intrucat se produce un mi" de servicii la nivelul cererii. >n e"emplu+ tratamentul in forma pura /cazare, masa, tratament1 este un produs greu de vandut. Cari cu pozitii bune in vanzarea acestui produs /=e ia, >ngaria, :srael1 ofera pac ete de tratament in care rolul principal in atragerea clientului il are nu tratamentul in sine, cat posibilitatile de divertisment si e"cursii cu tenta culturala pe plan local. :n plus, pe baza veniturilor prognozate din vanzarea acestor servicii suplimentare cu cerere mare, se scad tarifele directe de tratament, pretul final al pac etului avand inclus un discount, care se recupereaza ulterior inzecit. =aracterul combinatoriu al tipurilor de oferta este din ce in ce mai evident. .volutia cererii pe tipuri de consumatori a inregistrat in cursul anului %&?% o continuare a tendintelor din %&??, adica cresterea segmentului GmediumG si Gmedium IG din numarul total de consumatori de produs turistic, cu venituri intre F&& - <&& >#$JlunaJfamilie si respectiv ?&&& - E&&& >#$JlunaJfamilie, varsta %F-EF ani, ?-% copii, ca segment emergent pentru categoria %-E stele, si stabilizarea segmentului G ig classG, cu venituri de la F&&& >#$JlunaJfamilie, varsta @F- FF ani, ?-% copii, ca segment emergent pentru servicii de F stele, oferte e"clusive, etc . )mbele categorii de consumatori Gs-au rafinat G /au vizitat in medie F-4 tari, sunt buni cunoscatori ai legislatiei turistice in ceea priveste drepturile consumatorilor, solicita atentie si ambilitate din partea firmelor, verifica seriozitatea firmei, etc1. :n ceea priveste consumatorul de servicii turistice cu venituri lunaleJfamilie sub @F& >#$, acesta s-a orientat spre oferta interna. $esigur, aceasta tipologizare este sc ematica, dar reflecta sc imbarile produse. 0a nivelul raportului serviciiJpret evolutia cererii sunt preferate servicii de calitate superioara, c iar daca acestea implica automat si cresterea pretului produsului. 'e de alta parte, in prima parte a procesului de vanzare, mai ales la nivelul public al ofertei /in reclama produsului1, nivelul scazut al tarifului este foarte important pentru atragerea clientului. :n acest sens, firmele turistice promoveaza destinatia la niste tarife minime, care includ si servicii minime, sau care nu includ costuri inerente /transport, viza, asigurare1.
F

0upta pentru convingerea clientului se da in etapa a doua, cand misiunea managerului este de a insista asupra calitatii produsului si a posibilitatilor de servicii e"trapac et, care nu pot fi ratate. >n procent de ;F-<& A din clienti cumpara in final un pac et turistic cu servicii suplimentare cu @&-F& A peste pretul initial afisat. =reste cererea pentru servicii de E-F stele /air condition, mic de2un suedez, piscina, etc1 si deasemenea pentru sistemul Gall inclusiveG. 'entru segmentul G ig classG importanta este calitatea produsului si nu costul serviciilor. .volutia cererii la nivel informational /surse de informare asupra ofertei e"istente pe piata1 a cunoscut si ea anumite transformari. #-a observat o deplasare a consumatorului catre informatia primita prin intermediul televiziunii si afisa2 stradal /pentru alegerea destinatiei in cadrul unui produs turistic de2a ales1 dar si a presei scrise in acest plan. 'resa scrisa ocupa in procente cota cea mai mare in acest segment, importanta ei nu este negli2ata, insa tendintele e"puse mai sus au devenit mai evidente in %&&E. #e face mai putina reclama directa in presa si se pune mai mult accentul pe informatia descriptiva cu tenta emotionala, sub forma de articole. :nternetul inregistreaza deasemenea o dinamica pozitiva la nivelul sursei de informatii /atat la capitolul GdestinatiiG, cat si alegerea firmei1. 'rocentul de vanzare a pac etelor turistice inregistreaza o crestere a vanzarii on-line de pana la @F A, prognoze bazate pe dinamica generala a informatizarii si pe cresterile impresionante inregistrate de magazinele de vanzare on-line pe diferite produse de larg consum. =ontractele corporative sunt bazate in general pe relatii in cadrul unor asocieri de companii cu diferite domenii de activitate sau in cadrul unor oldinguri. SOSIRILE TURISTICE - CONSUMUL TURISTIC #osirile turistice internaionale !n Romnia au crescut de la %.6F6 !n %&?& la @.%6E !n %&?@, fapt !ncura2ator pentru turismul romnesc, dup cum i intrrile vizitatorilor strini !n ar au crescut !n perioada %&?&-%&?@+ 7ermania /?&,4A1, Marea Britanie /F,?A1, :talia /F,&A1, Belgia /@,FA1, )ustria /@,EA1. 'rincipalul motiv al vizitelor sunt petrecerea timpului liber, urmat de cltorii !n tranzit, !n scop de afaceri sau e"cursii de cte o zi. $estinaiile favorite ale englezilor !n Romnia sunt+ $elta $unrii, Marea 5eagr, Maramure i tratamentele balneare. )mericanii prefer oraele medievale din Cransilvania, Bucuretiul, turismul rural i =astelul Bran.
4

'rincipalele destinaii ale germanilor sunt litoralul i tratamentele balneare, iar italienii prefer 5ordul Moldovei, Bucuretiul, Marea 5eagr, $elta $unrii i Kalea 'ra ovei. (n %&?@, sosirile turitilor strini au !nregistrat urmtoarea distribuie pe principalele destinaii turistice romneti+ Bucureti E?,;A Marea 5eagr ?E,%A #taiunile balneare ?@,?A Lonele montane ?%.FA Crasee turistice ?&,?A $elta $unrii &,<A )ltele /inclusiv mnstiri, agroturism1 6,EA #ingurul sector turistic care a manifestat tendine pozitive a fost turismul balnear, ale crui semne de redresare s-au manifestat !ncepnd cu anul ?<<;. (n ceea ce privete turismul internaional, !n ultimii zece ani numrul de vizitatori !nregistrai la frontiera Romniei a sczut cu ?6,? A. )ceast scdere a fost !nregistrat ca urmare a introducerii vizelor pentru cetenii din Republica Moldova i >craina, i a rzboiului din :ugoslavia. $in %&&6 turismul internaional a !nregistrat tendine pozitive. <FA din turitii strini provin din ri europene H 7ermania, :talia i ri vecine ca Republica Moldova, >ngaria, Bulgaria, Curcia, >craina. Mumtate dintre turitii strini vin !n Romnia pentru petrecerea vacanei, iar cealalt 2umtate pentru afaceri. :ndicatorul sosiri pentru vizitatorii din rile >niunii .uropene a !nregistrat o cretere constant i substanial !n ultimii patru ani H de @E,EF A, iar fa de anul %&?? s-a !nregistrat o cretere de aproape F% A. Romnia a !nregistrat !n %&?@ un numr total de F,4 milioane turiti, dintre care ?,? milioane turiti strini, ducnd la o cretere cu ?EA a !ncasrilor valutare din turism. =onform unui articol publicat in revista GBiz BordsN, Romania a incetat sa mai fie o destinatie turistica atractiva din cauza concurentei, a ofertei limitate, infrastructurii si serviciilor necorespunzatoare, potrivit strategiei de dezvoltare a turismului romanesc publicata de )utoritatea 5ationala pentru Curism /)5C1. 'otrivit strategiei, oferta turistica romaneasca se confrunta cu mai multe probleme. Coate tipurile de programe oferite de Romania intampina o concurenta acerba pe pietele vest-europene, in timp ce destinatiile

concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti. $e asemenea, oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora doar la cateva oteluri. #erviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria, Curcia, 7recia sau =ipru, in timp ce agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii. 0a aceste probleme se adauga infrastructura te nico-rutiera necorespunzatoare, lipsa unor oteluri de confort superior in marile orase si in statiunile turistice de interes international. $in punct de vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie o piata turistica atractiva. #trategia sintetizeaza principalele cauze datorita carora, comparativ cu celelalte tari central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce priveste performantele economice ale industriei turismului+ lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind dezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii modificarii si reabilitarii infrastructurii generale si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, ine"istenta unor facilitati in domeniul creditelor bancare. Cotodata, reforma sectorului turistic a demarat tarziu, c iar daca anumite incercari de reforma economica au fost facute inca de la inceputul anilor O<&, insa durata de aplicare a lor s-a intins pe o perioada foarte mare de timp. Reprezentantii )5C considera ca domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atragator pentru investitorii straini /sub unu la suta din capitalul in valuta subscris in perioada %&&&-%&?@ pe total economie1. 'e piata romaneasca sunt practicate dobanzi bancare foarte ridicate si, deci, neatractive, in paralel cu deprecierea permanenta a monedei nationale, precum si persistenta unei rate ridicate a inflatiei. Curismul din tara noastra sufera si prin durata mare necesara reconstituirii proprietatii private in cazul activelor nationalizate, scaderea puterii de cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor si reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii e"terne. Reprezentantii )5C ofera si solutii pentru redresarea turismului romanesc, care tin de o strategie indrazneata, proprie sectorului, stabilita cu concursul responsabililor la nivel operational, care sa ofere o viziune, un model capabil sa orienteze productia si comercializarea produselor turistice. Romania poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe imbunatatirea conditiilor si serviciilor de cazare si nu numai, si nu in ultimul rand pe modernizarea infrastructurii, pentru a facilita accesul in zonele cu

potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare interna si internationala a potentialului turistic. =u toate acestea, analizele asupra evolutiilor recente in sectorul turismului evidentiaza tendinta de crestere a numarului consumatorilor auto toni de produse turistice. $etinatorii de oteluri, vile si pensiuni din Romania au inregistrat o crestere a numarului de clienti, o mare parte fiind turisti romani, la care se adauga din ce in ce mai multi europeni, pe masura ce sunt eliminate barierele de tranzit turistic si se creeaza infrastructura de transport legata de coridoarele europene. )scensiunea puternica a consumului in Romania a devenit o tendinta.=onsumatorii romani devin tot mai atenti la raportul pret-calitate, mai selectivi in alegerea marcii si mai educati in ce priveste serviciile turistice. :n acest fel concurenta devine mai intensa intre oteluri, pensiuni, vile sau c iar statiuni, detinatorii acestora efectuand cat mai multe modificari pentru a satisface pe deplin necesitatile consumatorului. 'rogresele inregistrate in lucrarile de dezvoltare si modernizare a infrastructurii de turism creeaza premise pentru continuarea trendului crescator al circulatiei turistice.Oferta, devenind mai mare decat cererea, a facut ca organizatorii sa-si perfectioneze continuu instrumentele de stimulare a calatoriilor, pentru a fi permanent in acord cu pluralitatea de interese a consumatorilor de servicii turistice. :ntr-un alt articol din ziarul G=urentulN se precizeaza ca cifrele arata ca de la an la an numarul vizitatorilor straini se micsoreaza. =onditiile precare de cazare si infrastructura deficitara - lipsa autostrazilor, numarul redus de aeroporturi - ii tin departe de noi pe cei care, spun specialistii din domeniu, ar putea fi colacul de salvare pentru turismul national. Operatorii din turism sustin ca numarul de turisti straini sositi pe litoralul romanesc in %&?% este mai mic cu @&-E&A fata de %&&F, iar in $elta $unarii, numarul acestora s-a redus la 2umatate.=u toate acestea, estimarile pesimiste de la inceputul anului au fost depasite in mod neasteptat. 7 eorg e 9odoreanu, presedintele )sociatiei 5ationale a )gentiilor de Curism /)5)C1 din Romania, spune ca, Ppotrivit primelor calcule, numarul de turisti straini pe litoral a inregistrat o scadere de pana la E&A, iar in $elta, din cauza crizei provocate de gripa aviara, pierderile sunt, poate, c iar de F&A. (n sc imb, o crestere evidenta a inregistrat turismul de evenimente. 0a acest capitol, cifrele intermediare si finale vor fi destul de mari. $e asemenea, in ceea ce priveste circuitele turistice, cresterea este de ?&-?%A. O crestere semnificativa este si in randul statiunilor balneo-climaterice si in agroturismP. 'otrivit :nstitutului 5ational de #tatistica, in primul semestru al anului %&?%, numarul total de turisti sositi
<

in unitatile de cazare este de %.4&6.@?E. $intre acestia, %;;.?6? au vizitat statiunile balneare, ?F%.%%? statiunile din zona litorala /e"clusiv orasul =onstanta1, @;F.?6E au a2uns in statiunile montane, ?6.<@4 in zona $eltei $unarii, inclusiv orasul Culcea, iar ?.@;?.6F6 de turisti au vizitat Bucurestiul si orasele-resedinta de 2udet.>nul dintre motivele care ii determina pe straini sa ne ocoleasca este neconcordanta dintre imaginea Romaniei in lume si pretul serviciilor turistice.

.I.LIO/RA0IE 1Economia $ri"m$l$i 2 eorie 3i 'rac ic#4 1S ra egii 3i 'oli ici regionale )e )e!(ol are )$ra5il# a "'ai$l$i )$n#rean4 666.romania ra(el.com 1T$ri"m$l rom%ne"c 7n cifre48 In" i $ $l Naional )e S a i" ic#8 291&

?&