Sunteți pe pagina 1din 11

TURISMUL FENOMEN ECONOMIC, SOCIAL SI CULTURAL I. CONCEPTE SI DEFINITII II. LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIA NATIONALA III.

FACTORII DEZVOLTARII TURISMULUI IV. FORME DE TURISM

V. CIRCULATIA TURISTICA.

I. Turismul este o latura a sectorului tertiar al economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau deplasarilor de persoane la diferite congrese si reuniuni, include toate activitatile necesare satisfacerii nevoilor de consum si de servicii ale turistilor. Turismul este o cheltuiala neutila si nefasta, consecinta a tendintei spre risipa si distrugere a bogatiei materiale in scopul satisfacerii placerii, dar care nu poate restabili echilibrul afectiv al individului alienat. Turismul include activitatea unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit pentru mai putin de o perioada suficienta de timp si al carui scop este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare. Activitatea turistica are un caracter dinamic, ea modificandu-se odata cu schimbarile ce au loc in cadrul economiei nationale. Turismul este o ramura de interferenta (are legaturi cu multe alte sectoare de activitate economica) si o ramura de consecinta (se sprijina pe rezultatele obtinute in alte ramuri de activitate). Subiectii relatiilor turistice - Conform recomandarilor Conferintei Mondiale a Turismului, in activitatea turistica se utilizeaza cu termenul de vizitator. Vizitatorul reprezinta orice persoana care se deplaseaza intrun loc, altul decat acela al mediului sau obisnuit pentru mai putin de 12

luni si al carui scop de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alti 2 termeni specifici, respectiv turistul si excursionistul. Turistul este acea persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore si care innopteaza intr-o unitate de cazare. Excursionistul reprezinta acel vizitator temporar al carui sejur este mai mic de 24 de ore. Turismul intern, national si international Turismul intern reprezinta o activitate turistica practicata in interiorul unei tari si vizeaza atat turismul realizat de rezidentii acelei tari care viziteaza propria lor tara, cat si turismul receptor care include vizitele nonrezidentilor pe teritoriul acelei tari. Turismul national reprezinta activitatea turistica inclusa in categoria de turism intern, la care se adauga turismul emitator, care se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari. Turismul international include turismul receptor sau exportul de turism si turismul emitator sau importul de turism.

II. Turismul reprezinta o ramura a economiei nationale care se integreaza in sectorul tertiar (sectorul serviciilor). El detine un rol important in viata economica si sociala, actionand ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, de reducere a decalajului inter-regional si deasemenea actioneaza ca un element de educare si instruire. Importanta sociala poate fi pusa in evidenta prin urmatoarele aspecte: -Turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan. -Turismul reprezinta un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultura. Contribuie la refacerea formei de munca, faciliteaza schimbul de idei si confruntarea de opinii care conduce la largirea orizontului cultural.

-Turismul este considerat un factor de identificare a legaturilor dintre natiuni.Importanta economica: -Turismul contribuie la crearea de venit. -Turismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone asigurand eliminarea decalajelor inter-regionale. -Turismul valorifica acele elemente care n-ar fi putut fi puse in valoare in cadru altei activitati (turismul nu epuizeaza materia prima). -Turismul reprezinta si o vocatie ecologica intru-cat in strategia dezvoltarii turistice se impun masuri de protejare a mediului si a valorilor fundamentale a existentei umane: parcurile, Delta Dunarii, etc. -Turismul contribuie la cresterea incasarilor valutare fara a se efectua eforturi deosebite. Pe plan international turismul are o contributie importanta la crearea produsului mondial global (7%), iar in ceea ce priveste exportul, turismul se situeaza pe locul 3 dupa exportul de petrol si autovehicule.

III. Criterii de clasificare a factorilor ce influenteaza evolutia turismului: 1.Dupa natura social-economica exista: a.Factori economici: -nivelul de dezvoltare economic; -veniturile populatiei; -preturile si tarifele; -oferta turistica.

b.Factori tehnici: -infrastructura generala; -infrastructura turistica. c.Factori sociali: -timpul liber; -urbanizarea; -somajul.

d.Factori demografici: -populatia privita in dinamica si structura. e.Factori psihologici: -nivelul de instruire; -dorinta de cunoastere.

f.Factori organizatorici si politici: -formalitati vamale; -regimul vizelor; -diversitatea aranjamentelor turistice; -acordurile intre tari cu privire la circulatia turistica.

2.Dupa durata actiunii in timp: a.Factori permanenti: -timpul liber; -veniturile; -oferta turistica; -baza tehnico-materiala. b.Factori conjuncturali: -conditiile meteo; -crizele economice; -calamitatile naturale.

3.Dupa importanta in determinarea fenomenului turistic: a.Factori primari: -timp liber; -oferta; -preturi; -cooperarea internationala; -venituri. -facilitati de viza b.Factori secundari: -varietatea serviciilor suplimentare;

4.Dupa influenta asupra loturilor corelative ale pietei: a.Factori ai ofertei: -dotarea bazei tehnico-materiale; -diversitatea serviciilor.

b.Factori ai cererii: -urbanizarea; -veniturile; -timpul liber.

Factorii reprezentativi care influenteaza fenomenul turistic sunt urmatorii: 1.Nivelul de dezvoltare economic ilustrat de PNB/loc. 2.Preturile si tarifele se costituie intr-un factor de stimulare, ele influentand fie intreg produsul turistic, fie componentele din ansamblul produsului turistic. 3.Oferta turistica cu principalele sale componente naturale si antropice, la care se adauga baza tehnico-materiala. 4.Progresul tehnic influenteaza deplasarea in interes turistic prin cresterea gradului de mobilitate a populatiei, ca urmare a perfectionarii cailor si mijloacelor de transport. 5.Mutatiile demografice legate de cresterea numerica a populatiei, de diferentierea in structura pe grupe de varsta, medii socio-profesionale. 6.Procesul de urbanizare influenteaza direct circulatia turistica, determina modificari in structura nevoilor populatiei. 7.Timpul liber - activitatea turistica se desfasoara in timpul liber. 8.Moda, traditiile, manifestarile stiintifice si culturale.

IV. Dupa locul de provenienta a turistilor exista: 1.Turism national. emitator (pasiv, de trimitere) = import de turism 2.Turism international receptor (activ, de primire) = export de turism

Dupa gradul de mobilitate al turismului se practica: 1.Turism de sejur: - rezidential (stationarea in zona mai mult de 1 luna) - de durata medie (cand stationarea este mai mica de 30 zile) - scurt (1-3 zile)

2.Turism itinerant presupune o miscare permanenta.3.Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoasterii unei tari. Alte forme de turism: 1.Dupa momentul si modul de angajare a prestaiilor turistice, exista: -turism organizat (contractual); -turism neorganizat; -turism semiorganizat. 2.Dupa modul manifestarii cererii sau dupa sezonalitate: -turismul de vara; -turismul de iarna; -turismul ocazional (de circumstana). 3.Dupa motivaia care genereaza calatoria se practica: -turismul de odihna si recreere; -turismul de agrement; -turismul balnear;

-turismul sportiv; -turismul de reuniuni; -turismul de afaceri; -turismul stiinific; -turismul cultural. 4.Dupa caracteristicile social-economice ale cererii: -turismul particular; -turismul social;turismul de masa. 5.Dupa varsta participantilor: -turism pentru tineret; -turism pentru adulti; -turism pentru varsta a III-a. 6.Dupa perioada cand se desfasoara: -turism de week-end (itinerant); -turism de vacanta. 7.Dupa mijlocul de transport folosit: -drumetia; -turism rutier; -turism naval; -turism aerian.

V. Circulatia turistica Circulatia turistica include totalitatea tranzactiilor comerciale cu servicii si marfuri care premerg, insotesc si decurg din calatoriile turistice. Metodologia de masurare statistica a activitatii de turism stabileste modul de organizare a cuantificarii circulatiei turistice prin 4 categorii de unitati de observare: a.Punctele de frontiera; b.Unitatile cu activitate de cazare; c.Agentiile de turism; d.Bugetele de familie. Prin intermediul acestor unitati de observare este cuantificat obiectul

observarii statistice, adica traficul de turisti si excursionosti, activitatea de cazare, modul de participare a populatiei la turismul organizat sau individual. Se mai cuantifica numarul turistilor, consumul turismului, se mai stabilesc zonele emitatoare de turisti, veniturile obtinute din activitati secundare. Cuantificarea turismului international cu ajutorul urmatorilor indicatori: -numarul de turisti straini intrati intr-o tara, detaliati pe tari de provenienta si pe mijloace de transport utilizate; -numarul de turisti autohtoni plecati in strainatate; -numarul de zile-turist, detaliat pe tari de provenienta, forme de turism si forme de cazare; -incasari valutare din turismul international; -incasari valutare rezultate din vanzarile de marfuri directe; -platile in valuta pentru plecarile in strainatate si pentru actiunile promotionale organizate pe piata externa. Turismul intern cuprinde: -numarul de turisti la odihna, tratament, participanti la excursii interne; -numarul de inoptari pe forme de cazare; -incasarile din turismul intern. Circulaia turistica se masoara in vederea stabilirii eficienei economice a activitailor turistice, a unei societai comerciale, a unei zone sau ari, cu ajutorul urmatorilor indicatori fizici: -numarul de turisti care poate fi inregistrat sub forma sosirilor si plecarilor; -numarul de zile-turist obtinut ca produs intre numarul de turisti si durata activitatii turistice exprimata in zile; -numarul mediu de turisti care exprima circulatia turistica medie intr-o perioada si se calculeaza prin raportarea numarului total de zile-turist la numarul de zile luat in calcul. -numarul de innoptari; -durata medie a sejurului calculata ca raport intre numarul total de zile-turist si numarul total de turisti; -calitatea ofertei turistice; -motivatiile care stau la baza deplasarii turistice; -nivelul veniturilor alocate activitaii turistice. Densitatea circulatiei turistice se calculeaza ca raport intre numarul turistilor ce viziteaza o zona sau numarul total de zile-turist si numarul populatiei autohtone receptoare. Dimensiunea circulatiei turistice reflecta atractivitatea

teritoriului vizitat de turist. Intensitatile circulatiei turistice sau preferina relativa a turistilor se obtine ca raport intre numarul total al turistilor dintr-o zona A, care se deplaseaza spre zona B si populatia rezidenta a tarii A. Indicatorii valorici ai circulatiei turistice cuantifica efectul consumului turistic si efortul depus in vederea organizarii fenomenului turistic. Efectul se masoara prin volumul vanzarilor in cazul turismului intern si volumul incasarilor valutare in cazul exportului, iar efortul se cuantifica prin totalul cheltuielilor pentru consum turistic in cazul turismului intern si prin totalitatea cheltuielilor valutare in cazul turismului international. Acest indicator poate fi detaliat in incasarea medie pe zi-turist sau incasarea medie pe o camera, pe un pat sau un loc la o masa. Turismul international se concentreaza in Europa 50%, America 20%, Asia de Est 15%, Africa 3%, Orientul Mijlociu 2% si Asia de Sud mai putin de 1%. Principalele tari emitatoare de turism sunt Germania, SUA, Franta, Canada, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, Japonia, Elvetia. Ca tari receptoare de turisti: Franta, Spania, SUA, Italia, China, Ungaria, Mexic, Polonia si Austria. SERVICIILE TURISTICE I. Turismul activitate specifica de servicii II. Continutul si tipologia serviciilor turistice III. Serviciile de transport turistic IV. Serviciile de cazare V. Serviciile de alimentaie publica VI. Serviciile de agrement VII. Serviciile turistice complementare Produsul turistic reprezinta unitatea organica a efectelor produse de resurse, bunuri si servicii. Continutul activitatii de turism include un ansamblu de prestatii care se refera la organizarea calatoriei, la transport, odihna si divertisment. Serviciile turistice reprezinta un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor in perioada in care turistul se deplaseaza si in legatura cu aceasta deplasare. Principalele activitai incluse in prestaia turistica sunt serviciile de cazare si masa, servicii de transport, servicii vizand producerea si vanzarea de bunuri pentru turisti, servicii de divertisment si servicii de organizare a turismului.

Succesiunea prestatiilor turistice este: 1.Actiunea de informare turistica; 2.Contractarea aranjamentului si stabilirea programului de desfasurare a actiunii; 3.Transportul spre zona de destinatie; 4.Cazarea si serviciile suplimentare oferite de unitatile hoteliere; 5.Alimentatia; 6.Agrementul in varietatea formelor sale; 7.Transportul turistilor pe ruta de intoarcere; 8.Activitatea de relatii publice care urmareste asigurarea climatului favorabil desfasurarii consumului turistic. Activitatile incluse in continutul prestatiei turistice se structureaza in 2: a.Servicii legate de organizarea voiajului b.Servicii de sejur. In prima categorie includem serviciile de informare turistica, acele facilitati acordate calatoriei.In a doua categorie includem serviciile de baza. Dupa importanta faa de scopul calatoriei exista: -servicii de baza; -servicii complementare (informaii turistice si activitati cultural-turistice). Dupa structura produselor turistice oferite: -servicii specifice in cuprinsul carora vom gasi alte subgrupe: -servicii de baza; -servicii complementare; -servicii cu caracter special;servicii care vizeaza pregatirea consumului; -servicii nespecifice: -transport urban; -telecomunicaii; -frizerie; Dupa forma de manifestare a cererii: -servicii ferme care de obicei sunt angajate inainte de momentul consumului; -servicii spontane. Dupa modalitatea de plata: -servicii gratuite (cele de informare turistica); -facilitai turistice; -servicii cu plata