Problematica turismului

concepte i definiii;
delimitri conceptuale (turism i turist);
clasificri;
impactul asupra economiei;
sfere de activitate turistic
1.1 Concepte i defini ii
Turismul se refer la activitile unei persoane care cltorete n afara mediului su obinuit, pentru
mai puin de o perioad specificat de timp i al crei scop principal de cltorie este altul dect
exercitarea unei activiti remunerate la locul de vizitare.
Conform OMT: turismul cuprinde activitatile desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si
sejururilor in locuri situate in afara resedintei respective pe o perioada mai mare de 24 ore, dar mai
mica de 12 luni, cu scopul de losir (recreere), pentru afaceri sau alte motive.
n acest context exist 3 criterii considerate eseniale pentru distingerea vizitatorilor de alte
categorii de cltori. Potrivit acestor criterii :
voiajul trebuie efectuat ntr-un loc situat n afara reedinei obinuite
1
, excluznd cltoriile
mai mult sau mai puin regulate ntre domiciliul i locul de munc sau de studii;
sejurul nu poate depii 12 luni consecutive, pentru acest prag vizitatorul avnd, din punct de
vedere statistic, statutul de rezident;
motivul principal al cltoriei trebuie s fie altul dect exercitarea unei activiti renumerate, la
locul vizitat, ceea ce exclude migraia legat de locul de munc.
Principaleleelementecaremarcheazactivitateaturisticsunt:
- deplasareapersoanelorncadrulcltorieiefectuate,
- sejurulntrolocalitatenafaradomiciliului(reedineipermanente)apersoaneicaresedeplaseaz,
- sejurulareduratlimitat,
- sejurulsnusetransformentroreedindefinitiv.
Corespunztoraccepiuniiprezentate,potfiidentificateformeleprincipalealeturismului,ianume:
a) turismintern(domestictourism):rezideniiuneiridatecarecltorescnumaininteriorulacesteia;
b) turismreceptor(inboundtourism):nonrezideniicarecltorescnaradat;
c) turismemitor(outboundtourism):rezideniiriidatecarecltorescnalteri,
Acestetreiformedebazpotfiasociatenmodalitidiferite,dndnaterealtorcategoriialeturismului,ianume:
turisminterior,formceregrupeazturismulinterniturismulreceptor;
turismnaional,constituitdinturismulinterniturismulemitor;
turisminternaional,alctuitdinturismulreceptoriturismulemitor.
Vizitatorii sunt grupai, dup reziden, n vizitatori internaionali i vizitatori interni, fiecare
categorie la rndul ei, este divizat n turiti (cei care petrec cel puin o noapte n locul vizitat) i
excursioniti (vizitatori de o zi).
n privina cltoriei, se recunoate necesitatea identificrii acestora n scopul evalurii
comportamentului de consum i cheltuielilor consumatorilor. Mobilurile cltoriilor turistice sunt grupate
n:
loisir, recreere i vacan(odihn); acest mobil presupune vizitarea oraelor, participarea la
diverse manifestri culturale i sportive, efectuarea cumprturilor, plaje, cur helio-marin,
participarea la diverse sporturi (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, odihn, voiaje de
nunt, etc.
vizitarea rudelor i prietenilor; aceasta cuprinde vizitarea prinilor, concediile n cmin
(familie), participarea a funeralii, la programe de ngrijire a invalizilor etc.
afaceri i motive profesionale; presupunnd instalarea de echipamente, inspecii, vnzri, i
cumprri n contul ntreprinderilor strine, participarea la reuniuni, conferine i congrese,
trguri i expoziii, activiti sportive profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de
limbi strine sau de pregtire profesional, etc.
tratament medical; staiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, staiuni termale i
alte tipuri de cure i tratamente (slbire, nfrumuseare).
religie/pelerinaje; participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje.
alte motive; echipajele aeronavelor i vaselor destinate transportului public, tranzit, alte
activiti.
1.2 Delimitri conceptuale (turism i turist);
Conform defini iei date de OMT este considerat turist orice persoan care se deplaseaz spre
un loc situat n afara reedinei obinuite pentru o perioad mai mic de 12 luni i ale crei motive
principale de cltorie sunt altele dect exercitarea unei activiti remunerate n locul vizitat.
Astfel avem urmtoarele categorii:
TURIST = orice persoana care se deplaseaza spre un alt loc situat in afara resedintei obisnuite pentru o
perioada mai mica de 12 luni si mai mare de 24 ore, ale carei motive principale de calatorie sunt altele
decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat.
EXCURSIONIST = orice persoana care calatoreste pentru propria placere pe o durata mai mica de 24 ore,
intr-o alta localitate decat cea de resedinta si nu exercita o ocupatie lucrativa.
CALATOR IN TRANZIT = orice persoana care tranziteaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 ore,
opririle sunt de scurta durata, iar motivele sunt altele decat cele turistice.
VACANTIER = orice persoana care realizeaza o calatorie de cel putin 4 zile consecutiv.
Categoriiexceptatedelaturisti:
persoanele care sosesc intro tara cu/ fara contract de munca pentru a exercita o activitate
remunerata
calatoriintranzitchiardacaduratadepaseste24ore
ceicaresistabilescresedintaprincipalaintroaltatara
ceicareaudimiciliulintrotarasilucreazaintaravecina.
O alt categorie de termeni cu care se opereaz n turism i utilizai n aceast lucrare sunt cei
definiideHGnr.58/1998privindorganizareaidesfurareaactivitiideturismnRomnia,ianume:
Turismramuraeconomieinaionalecufunciicomplexe,cereuneteunansamblude
bunuri i servicii oferite spre consum persoanelor care cltoresc n afara mediului lor
obinuit pe o perioad mai mic de un an i al cror motiv principal este altul dect
exercitareauneiactivitiremuneratelaloculvizitat;
Resurse turistice componente ale mediului natural i antropic care prin calitile i
specificullor,suntrecunoscute,nscriseivalorificateprinturism,nmsurancarenusunt
supuseunuiregimdeprotecieintegral.
Resurseleturisticepotfi:
o naturale:elementegeomorfologice,declim,defloridefaun,peisaje,zcminte
desubstanemineraleialifactori;
o antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri i
rezervaiidearhitectur,monumenteiansamblurimemoriale,monumentetehniceide
art,muzee,elementedefolcloriartpopularetc.;
Patrimoniuturisticresurseleturisticeistructurilerealizatenscopulvalorificriilorprin
activitideturism;
Structurdeprimireturisticoriceconstrucieiamenajaredestinat,prinproiectarei
execuie, cazrii turitilor, servirii mesei pentru turiti, agrementului, transportului special
destinatturitilor,tratamentuluibalnearpentruturiti,mpreuncuserviciileaferente.
Structuriledeprimireturisticinclud:
o structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic: hoteluriapartament,
moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacan, campinguri, camere de
nchiriat n locuine familiale, nave fluviale i maritime, pensiuni turistice i pensiuni
agroturisticeialteuniticufunciunidecazareturistic;
o structurideprimireturisticcufunciunidealimentaiepublic:unitidealimentaie
din incinta structurilor de primire cu funciuni de cazare, uniti de alimentaie public
situatenstaiunituristice,precumiceleadministratedesocieticomercialedeturism,
indiferent de amplasament (restaurante, baruri, uniti tip fast food, cofetrii, patiserii
etc.);
o structuri de primire turistic cu funciuni de agrement: cluburi, cazinouri, sli
polivalente,instalaiiidotrispecificeagrementuluituristic;
o structurideprimireturisticcufunciunidetransport:
1. transportrutier:autocareetc.;
2. transportferoviar:trenulee,trenuricucremalieretc.;
3. transportfluvialimaritim:vapoareetc.;
4. transportpecablu:telecabine,teleschietc.
o structurideprimireturisticcufunciunidetratamentbalnear:unitideprestride
servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexelor de
turismbalnear.
Complexdeturismbalnear:cldiricareincludnacelaiedificiusaunedificiilegatefizic
sau funcional structuri de primire turistic (de cazare, alimentaie i tratament balnear,
eventualdeagrement);
Zon turistic: teritoriu caracterizat printro concentrare de resurse turistice, care poate
fidelimitatdistinctcaofert,organizareiprotecieturistic;
Zon de recreere preurban suprafa situat n teritoriul preorenesc, care
beneficiaz de un cadru atractiv i dispune de dotri corespunztoare pentru petrecerea
timpuluiliber(nspeciallasfritdesptmn);
Obiectiv turistic element al resursei turistice, individualizat i introdus n circuitul
turistic;
Punct turistic obiectiv turistic i amenajrile aferente necesare activitii de primire
turistic;
Localitate turistic aezare urban sau rural cu funcii turistice dezvoltate pe baza
resurselorspecificedecaredispune;
Staiune turistic localitate sau parte a unei localiti cu funcii turistice specifice, n
careactivitileeconomicesusinexclusivrealizareaprodusuluituristic;
Funcieturisticexpresiacalitativicantitativaresurselorturistice;estedeterminat
destructura,volumulicalitileresurselor;
Ofert turistic totalitatea serviciilor prin care este pus n valoare patrimoniul turistic,
prinutilizareadepersonalspecializat;
Produs turistic complex de bunuri materiale i servicii concentrate ntro activitate
specificioferitepachetconsumuluituristic;
Pachet de servicii combinaie prestabilit a cel puin dou din elementele urmtoare:
cazare, alimentaie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentnd o
partesemnificativdinpachet,atuncicndsuntvndutesauoferitesprevnzarelaunpre
globaliatuncicndacesteprestaiidepesc24deore.
1.3 Clasificri;
Conform Organizaiei Mondiale a Turismului exist urmtoarele modaliti de clasificare, astfel:
poate fi considerata clasificare1.3, dar reprezinta i formele de turism tema 3
1. dup originea turitilor:
1.a. turism intern, se desfoar n interiorul granielor unei ri contribuind la formarea PIB-
ului din sectorul serviciilor;
1.b. turism internaional, se desfoar n afara granielor rii de provenien a turitilor,
contribuind la echilibrarea balanei de pli. Aceast form de turism se poate subdivide n
plecri ale turitilor autohtoni peste grani i sosiri ale turitilor strini n ar;
2. dup modalitatea de angajare a prestaiei turistice, turismul poate fi:
2.a turism organizat, se practic n grupuri sau colective de turiti individuali;
2.b turism organizat parial, presupune desfurarea unei pri din activitile turistice n
grup, dar ofer individului posibilitatea desfurrii unui program liber;
2.c turism pe cont propriu, este caracterizat de deplina libertate a turistului n ceea ce privete
condiiile de cltorie i sejur.

3. dup gradul de mobilitate a turistului putem vorbi de:

3.a. turism itinerant sau de circulaie, caracterizat prin mobilitate ridicat;
3.b. turism de sejur, caracterizat prin mobilitate redus, petrecerea vacanei ntr-o singur locaie,
indiferent de durat. Acesta poate fi, dup durat, pe termen scurt, mediu i lung sau
rezidenial:
*turismul de distan mic este sensibil la factorii de clim, fiind afectat de sezonalitate;
*turismul de distan medie, care se practic predominant n scop cultural i curativ;
*turismul de distan mare, care se desfoar pe teritoriul unei ri sau continent sub
forma circuitelor turistice. Aceast form de turism se adreseaz persoanelor cu
venituri ridicate, preurile acestui tip de serviciu fiind mari.

4. dup periodicitatea de manifestare a cererii i dup modul de desfurare a ofertei turistice,
turismul poate fi: continuu sau permanent, sezonier i , din punctul de vedere al
particularitilor funcionrii infrastructurii operatorului de turism;
5. dup mijloacele de transport folosite pentru cltoria turistic, formele de turism sunt:
pedestru, rutier, feroviar, naval, aerian;
6. dup motivaia cltoriei, formele de turism sunt:
de recreere i de agrement,
vizite la rude i prieteni,
motive profesionale i afaceri,
deplasri oficiale, de stat,
turism din motive medicale,
turism religios/pelerinaje,
turism cultural,
de afaceri i alte motivaii;
6.a turism de recreere, ce are ca scop satisfacerea trebuinelor de recreere ale populaiei,
desfurndu-se n timpul liber;
6.b turism din motive medicale, este o form veche de practicare a turismului, practicat n
special de persoane vrstnice cu posibiliti financiare;
6.c turism cultural, are drept scop vizitarea obiectivelor turistice din ar i strintate,
individual sau n grup;
6.d turism profesional (de afaceri), este practicat n interes de serviciu sau n interes individual
de ctre oamenii de afaceri ce desfoar activiti economice i sociale.
Din combinaia tipurilor anterioare de turism rezult turismul polivalent, plurimotivaional.
7. dup caracteristicile socio-economice ale turitilor, distingem:

7.a. turism particular, privat, pentru persoanele cu venituri mari; uneori se identific cu turismul de lux;
7.b turism social, subvenionat, destinat persoanelor defavorizate cu venituri modeste.
1.3 Impactul asupra economiei
ConformstudiilorefectuatedeOMT,efecteleturismuluisepotgrupapetreimaricategorii:
efecteasuprastrategieiglobaleadezvoltariiuneitari;
efectepartialeasupraeconomieinationale,respectivasupraagentilor,sectoarelor,variabilelorsi
macrodimensiunilorfundamentalealeeconomiei;
efecte externe, n domeniul socio cultural, fizic si cel al resurselor umane, cu rezultate
economiceindirecte.
Activitatea turistica are un caracter dinamic, ea modificandu-se odata cu schimbarile ce au loc
in cadrul economiei nationale.
Orice unitate monetara ce intra n economia unei tari, a unei regiuni sau a unei
statiuni de destinatie turistica indiferent sub ce forma a fost nregistrat acest impact
(investitii, alocatii bugetare guvernamentale, transferuri de bani din partea populatiei
angajate n alte areale, sponsorizari sau cheltuieli turistice)- stimuleaza economia, si nu
doar o singura data, ci n reprize repetate. Particularizate la specificul economiei
turismului, intrarile de valori de acest gen genereaza efectul multiplicator al
cheltuielilor turistilor.
Se iau n considerare pentru determinarea efectului multiplicator trei elemente ce contribuie la
masurarea impactului economic total al unui volum determinat de cheltuieli turistice:
1. Impactul direct masoara efectele primei runde de circuit monetar provenit de la un turist (proportia
dintre cheltuielile unui restaurant pentru procurarea materiilor prime si auxiliare necesare pregatirii
preparatelor comandate de turisti si pentru salariile personalului si unitatea monetara cheltuita de turist n
acel restaurat) ;
2. Impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea unitatii
monetare initiale a turistului (procurarea bunurilor de catre firmele din alte sectoare ce au contribuit la
furnizarea materiilor prime restaurantului respectiv, necesare pentru a putea presta serviciile de
alimentatie solicitate de turist) ;
3. Impactul indus masoara efectele derivate cauzate de angajatii unei firme turistice care cheltuiesc o
parte din salariile lor n alte sectoare de afaceri (salariatii unui hotel cheltuiesc o parte din veniturile lor
pentru procurarea de articole vestimentare, pentru alimente etc.).
Astfel, impactul economic total este egal cu suma celor trei impacturi iar efectul
multiplicator al turismului (K) este calculat ca raport ntre impactul economic total si impactul direct.
Analiza efectului economic pozitiv al turismului asupra dezvoltarii economice n plan national sau
regional se manifesta prin valente multiple si conduce la constatarea ca exista cel putin trei efecte
multiplicatoare importante:
- efectul multiplicator al turismului (impactul pe care l are o unitate de cheltuiala baneasca a
turismului din punct de vedere al crearii de noi venituri) ;
- efectul multiplicator al investitiilor turistice ;
- efectul multiplicator al comertului exterior (comertul invizibil al unei anumite parti a productiei
de marfuri consumate de turistii straini n zona, statiunea, localitatea vizitata).
Multiplicatorul turistic nu trebuie abordat numai ca un indicator ce evidentiaza automat sporul
veniturilor, ci si ca o reflectare a sumelor ce ies din circuitul economic prin importurile realizate pentru
necesitatile turismului, a economiilor realizate din veniturile obtinute n urma activitatilor turistice etc.
Turismul face parte din sectorul tertiar fiind legat cantitativ si calitativ de productia ramurilor din
sectorul primar si secundar, ca mare consumator al produselor alimentare, textile, constructiilor de masini,
produselor agricole etc.
Rolul turismului
1. Turismul este o ramura de interferenta ca rezultat al diversificarii activitatilor ce dau continut
prestatiilor turistice. Aceste activitati sunt prezente in structura unor multitudini de ramuri economice:
transporturi, constructii, industria alimentatiei, textile, telecomunicatii, cultura, industria lemnului, etc.
2. Turismul este o ramura de sinteze deoarece necesita intrari din alte ramuri. Are efect de antrenare si
de stimulare a productiei materiale
Rolul economic direct al turismului
a) turismul contribuie la cresterea PIB-ului si a venitului national, datorita cresterii volumului incasarilor
si realizarii de valoare adaugata.
Pe continente: Europa 14% din PIB; Americi ~11%; Asia si Pacific 10%; Africa ~9%.
Pe tari: Ins. Maldive 84%; Malta ~50%; Jamaica 54%; Spania 12%; Franta 8%; Elvetia 8%; Bulgaria
5%; Romania 1%.
b) turismul international de receptie contribuie la reechilibrarea balantei de plati comerciale, ca urmare a
cresterii rolului incasarilor valutare rezultate din vanzarea serviciilor pe valuta si export intern.
Functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau un import:
bunuri si servicii pe care le consuma turistii pe durata deplasarii lor intr-o tara sunt asimilate pentru
tara vizitata cu un export;
cheltuieli pe care le face un turist in strainatate constituie pentru tara lui de resedinta un import.
Functie de semnul soldului balantei de plati externe exista tari cu sold pozitiv, tari receptoare de
turisti (Franta, Spania, Italia, Elvetia, Grecia, Austria) si tari cu sold negativ, emitatoare de turisti (tari
nordice, M. Britanie, Japonia). In Romania: 1985 + 118 mil. $ export; 1991 + 3 mil$; 1995 107mil.$;
2000 61mil.$; 2001 87mil.$; 2002 61mil.$.
Turismul international poate fi exprimat prin totalitatea fluxurilor care i-au nastere intre bazinele
(tarile) de cerere (emitatoare) si bazinele de oferta (tari receptoare).
Bazinele de cerere sunt, de regula, tarile dezvoltate economic, care ofera locuitorilor posibilitatea
efectuarii unor calatorii internationale cu cheltuieli valutare (importatori de servicii turistice).
Bazinele de oferta sunt reprezentate de tari cu economie consolidata, dar si de tari in curs de
dezvoltare. Acestea dispun de zone cu atractii turistice deosebite, beneficiind de incasari valutare (tari cu
statut de exportator).
Motivatii pentru turismul international:
oferta de vacanta limitata a tarilor emitatoare
absenta unor produse turistice
cererea pentru produse turistice specifice sau unicate
inaccesibilitatea unor produse turistice, fie din cauza preturilor ridicate, fie datorita valorificarii la
export.
Fluxurile turistice pot fi structurate dupa continutul lor in 2 categorii:
I. fluxuri sunlust sunt asociate cu turismul de soare sau cel determinat de alte conditii naturale
(zapada, resurse termale). Ele se formeaza sub incidenta preturilor si a distantelor;
II. fluxuri wonderlust este turismul de cunoastere (cultural, participare la manifestari artistice,
sportive). Ele sunt sub incidenta calitatii ofertei si diferentierii acesteia de oferta interna.
Preferinta relativa pentru turism (pentru o anumita destinatie de vacanta) se poate
determina:
a) numarul turistilor din tara (zona) X care se indreapta spre destinatia Y / populatia rezidenta a tarii
(zonei) X
b) numarul turistilor din tara (zona) X care se indreapta spre destinatia Y / numarul turistilor (total) sau
plecari din tara (zona) X.
Turismul contribuie la:
valorificarea unor categorii de resurse naturale si antropice care altfel nu ar putea fi
valorificate, dar si la mai buna valorificare a altora din alte domenii
atenuarea dezechilibrelor inter-regionale utilizand resursele din zona, valorifica resursele de
munca, pe cele naturale, dezvolta infrastructura (turismul rural, agroturismul).
Rolul social al turismului
Turismul contribuie la:
crearea de noi locuri de munca, aparitia de noi meserii si reducerea somajului
refacerea capacitatii fizice si psihice a oamenilor determina cresterea productivitatii muncii.
In 2002 207mil. persoane, la nivel mondial, lucrau direct in turism
In 2006 8.5% din populatia lumii lucreaza direct in turism
Pentru 2011 260mil. persoane vor lucra in turism.
La nivel de Uniune Europeana 2006 are 8 mil. de angajati in turism.
- ca structura pe nivele de calificare:
40% - personal necalificat
42% - pregatire medie generala
8% - studii de specialitate turism
10 12% - studii superioare.
- activitatea are caracter sezonier, iar salariile sunt relativ scazute.
Rolul cultural educativ al turismului
largeste orizontul de cunoastere si faciliteaza contactul turistilor cu zone cu nivel diferit de cultura si
civilizatie
turismul presupune satisfacerea unor nevoi de ordin superior
are vocatie ecologica: spor de frumusete peisagistica, controlul dezvoltat al statiunilor, orientarea
fluxurilor turistice spre zone inedite (publicitatea), organizarea de parcuri si rezervatii, promovarea
formelor de vacanta mai putin agresive, ecoturism, turism rural. Prin aceste activitati turismul
devine un factor activ al dezvoltarii durabile.
Rolul politic al turismului
- intensificarea si diversificarea legaturilor dintre natiuni
- destinderea relatiilor internationale
- mentinerea si consolidarea pacii (practicarea turismului religios).

Deci putem spune:
Turismulreprezintaoramuraaeconomieinationalecareseintegreazainsectorultertiar(sectorul
serviciilor).Eldetineunrolimportantinviataeconomicasisociala,actionandcaunelementdinamizator
alsistemuluieconomicglobal,caunmijlocdediversificareastructuriieconomice,dereducerea
decalajuluiinterregionalsideasemeneaactioneazacaunelementdeeducaresiinstruire.Importanta
socialapoatefipusainevidentaprinurmatoareleaspecte:
Turismulcontribuielamentinereaechilibruluibiologicsifiziologicalomuluicontemporan.
Turismulreprezintaunmijlocdeeducare,deridicareaniveluluidecultura.Contribuielarefacerea
formeidemunca,faciliteazaschimbuldeideisiconfruntareadeopiniicareconducelalargirea
orizontuluicultural.
Turismulesteconsideratunfactordeidentificarealegaturilordintrenatiuni.
Importantaeconomica:
Turismulcontribuielacreareadevenit.
Turismulcontribuielaridicareasocialeconomicaaunorzoneasigurandeliminareadecalajelorinter
regionale.
Turismulvalorificaaceleelementecarenarfipututfipuseinvaloareincadrualteiactivitati(turismul
nuepuizeazamateriaprima).
Turismulreprezintasiovocatieecologicaintrucatinstrategiadezvoltariituristiceseimpunmasuride
protejareamediuluisiavalorilorfundamentaleaexistenteiumane:parcurile,DeltaDunarii,etc.
Turismulcontribuielacrestereaincasarilorvalutarefaraaseefectuaeforturideosebite.
Peplaninternationalturismulareocontributieimportantalacreareaprodusuluimondialglobal(7%),
iarinceeaceprivesteexportul,turismulsesitueazapelocul3dupaexportuldepetrolsiautovehicule.

1.5. Sfere de activitate turistica

Turismul reprezint o component esenial a sectorului serviciilor destinate populaiei, o ramur cu
potenial foarte mare de dezvoltare.
Acesta se nscrie n sectorul teriar al economiei naionale, fiind constituit, n principal, din prestaii
de servicii, ceea ce determin o dinamic ridicat, fireasc n condiiile civilizaiei contemporane.
Eventual caracteristicile...Industria turistic se caracterizeaz printr-o deosebit complexitate structural,
ce mbrac multiple forme de deservire.
Cele cinci sectoare ale industriei turismului sunt: sectorul facilitatilor de cazare (unde am inclus si
sectorul alimentatiei, dat fiind ca intre acestea doua exista o stransa legatura.nteoriaturismului,
pentruadesemnainmodunitaracestedoucategoriideservicii,sefolosetetermenulde
ospitalitate.)sectorul atractiilor (aici sunt incluse toate categoriile de obiective turistice), sectorul
transporturilor, sectorul organizatorilor de voiaje si sejururi (care se ocupa cu fabricarea si
comercializarea produselor turistice) si sectorul autoritatilor din turism (carora le revine in special
sarcina de a elabora reglementarile din domeniu, dar care au adesea un rol insemnat si in
promovarea turistica). Dupa cum se poate observa din figura, fiecare din aceste sectoare este foarte
eterogen, cuprinzand o mare varietate de elemente.
Sectorul facilitatilor de
cazare
Hoteluri/moteluri
Hanuri/ferme
Apartamente/vile/cabane
Time sharing
Sate de vacanta
Camping/rulote
Sectorul atractiilor -
agrement
Parcuri/gradini
Muzee/expozitii/galerii de
arta
Monumente istorice
Baze sportive
Baze de tratament

Sectorul transporturilor
Companii aeriene
Linii maritime/ferry boat
Cai ferate
Autocaristi
Rent a car

Sectorul organizatorilor
de voiaje
Turoperatori
Agentii de voiaj
Organizatorii de conferinte
si alte evenimente
Centrale de rezervare
Sectorul autoritatilor in
turism
Oficii nationale de turism
Oficii regionale de turism
Oficii locale de turism
Asociatii de turism


Cele cinci sectoare ale industriei turistice (adaptare dupa V. Middleton)

A .Astfel, activitatile inglobate in continutul prestatiei turistice se pot structura in:
- servicii legate de organizarea voiajului care sunt constituite in cea mai mare parte din
prestatiile oferite de companiile de transport; ele privesc facilitatile si comoditatile de
organizare a calatoriei, calitatea lor determinind optiunea turistului pentru un anumit mijloc de
transport sau tip de aranjament. Tot aici sunt incluse serviciile de publicitate turistica, precum
si alte servicii prestate de agentiile de voiaj;
- serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale
turistului si asigurarea conditiilor de agrement.
B. In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii serviciile turistice pot
fi:
- de baza: transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate, ce reprezinta
motivatia de baza a calatoriei, ca: vinatoare, hipism, schi etc.
- complementare ori suplimentare: informatii, activitati cultural-sportive, inchirieri de obiecte
s.a.
In general ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de
transport si de agrement.
C. Dupa natura si forma de manifestare a cererii se intilnesc:
- servicii ferme (transport, cazare, programe cultural-artistice etc.), angajate anterior desfasurarii
consumului turistic prin intermediul agentilor de specialitate.
- servicii spontane-solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan
este specific prestatiilor suplimentare, dar se poate intilni si pentru prestatiile de baza in
situatia turistului pe cont propriu.
D. In functie de modalitatile de plata sau relatiile financiare angajate intre prestatori si
beneficiari, serviciile pot fi:
- platite (majoritatea serviciilor), aceasta realizindu-se anterior prestatiei, simultan sau posterior
acesteia.
- gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale
organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) si avind drept
scop stimularea circulatiei turistice, asigurarea accesului larg la turism al unor categorii de
solicitanti.
E. Dupa natura lor se poate face delimitare intre:
- serviciile specifice-generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice.
- serviciile nespecifice-rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale generale, care
se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii,
reparatii-intretinere, cultural-artistice etc.).
F. Alte servicii turistice se mai pot structura dupa aria de localizare a prestarii lor, dupa forma de
prezentare, dupa caracterul lor, dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in raport cu
natura prestatorilor etc.
Serviciile de cazare se refera la asigurarea conditiilor necesare pentru odihna turistilor in vederea
raminerii lor un timp cit mai indelungat la locul de destinatie. Crearea celor mai bune conditii turistilor
presupune existenta unor mijloace de cazare adecvate avind dotarile necesare pentru a asigura confortul si
implicit satisfacerea clientilor. Tot in structura serviciilor de cazare se includ de asemenea prestatiile
suplimentare oferite de unitatile hoteliere pe durata sejurului turistilor.
Toate unitatile hoteliere urmaresc o diversificare si o imbunatatire a serviciilor de cazare in
vederea adaptarii la cerintele variate ale turistilor referitor la: pret, grad de confort, modalitati de gazduire.
Serviciile de alimentatie au ca scop satisfacerea nevoilor de hrana ale turistilor. Ele se dezvolta in
relatie cu capacitatile de cazare sau independent de acestea. Si in cazul acestor servicii se urmareste
largirea gamei de prestatii suplimentare si o crestere a nivelului calitatii.
Serviciile de agrement sunt considerate ca facind parte din categoria prestatiilor de baza doar de
unii specialisti. Ele sunt menite sa asigure o petrecere placuta, agreabila a timpului de vacanta si includ o
paleta larga de activitati cu caracter distractiv-recreativ in functie de forma de turism practicata sau de
zona turistica. Unii autori le considera ca fiind elementul fundamental in satisfacerea turistilor capatind un
rol tot mai important in structura consumurilor turistice.
Serviciile suplimentare, avind o contributie tot mai mare in ceea ce priveste succesul actiunilor
turistice, sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, distractia. In
general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar dar cu toate acestea
reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor.
Serviciile suplimentare se prezinta intr-o gama foarte variata, ele putind fi asociate unor servicii de
baza sau putind fi independente.
Cele mai importante grupe de servicii suplimentare sunt:
- de informare a turistilor
- de intermediere (inchirieri, rezervari)
- cu caracter special (congrese, tirguri, expozitii, festivaluri)
- cultural-artistice
- sportive
- financiare
- diverse