Generalitati

Turismul balnear nu se adreseaz numai celor cu probleme medicale, ci i celor care vor s se relaxeze, s-i regseasc vitalitatea i o bun condiie fizic, mental i spiritual. Datorit acestui fapt n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale i economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieei turistice internaionale, spre care se centreaz importante mijloace materiale i umane, cu implicare tot mai profund a tiinei i tehnicii, a prestrii unor servicii turistice i medicale de o factur complex i de un nalt nivel calitativ, chemate s satisfac cerinele vitale ale omului modern, determinate de evoluia condiiilor de via i a strii de sntate a populaiei. Din pcate, revenirea Romniei n rndul democraiilor europene, ncepnd cu 1989, a nsemnat pentru turismul balnear, n ciuda valorii factorilor naturali de cur, intrarea ntr-o criz profund, baza tehnico-material suferind o degradare continu. n vederea fundamentrii unor direcii de dezvoltare a turismului balnear, n perspectiva integrrii europene, am efectuat n acest capitol o analiz a poziiei staiunilor balneare din Romnia pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cur i a indicaiilor terapeutice, urmat de prezentarea modificrilor structurale ale ofertei balneoturistice romneti i necesitatea proteciei mediului n arealul staiunilor balneare. Turismul balnear este singura form de turism din ara noastr care se bazeaz pe un potenial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romnia se nscrie printre rile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem ansa ca 1/3 din apele termale i minerale de pe continent s se gseasc n ara noastr. Aceast valoare este accentuat de complexitatea factorilor naturali, respectiv regsirea n aceai staiune a factorilor principali de mediu, alturi de o gam larg de substane minerale de cur, cu efecte polifactoriale benefice i de existena n Romnia a tuturor tipurilor de substane minerale balneare care pot fi utilizate n ntreaga gam a profilurilor de tratament balneare.

Factori naturali de cur balnear

Cercetrile hidrogeologice au artat c subsolul Romniei conine o varietate de resurse balneare situate n interiorul sau la suprafaa scoarei terestre. Substanele minerale terapeutice se regsesc att n apele minerale i termominerale ct i n apa lacurilor terapeutice a nmolurilor i turbelor.A.
Apele minerale Apele minerale sunt rspndite pe mai mult de 20% din suprafaa rii la diferite adncimi, avnd o larg gam de proprieti fizico-chimice i terapeutice n funcie de geneza lor. Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafa dintr-o surs natural sau aduse la zi prin foraje i ale cror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic. n funcie de temperatura lor natural apele minerale pot fi reci (sub 200 C), izoterme (340 370 C) i hiperterme (peste 370 C). Apele minerale reci, cuprind: - ape oligominerale (Climneti, Slnic Moldova, Bile Olneti i cu caracter termal la Bile Felix, Clan, Moneasa, Geoagiu Bi, Vaa de Jos); - ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biboreni, Vatra Dornei, Buzia, Lipova, Tunad, Borsec); - ape minerale clorurato-sodice pure (Bile Herculane, Someeni, Ocna Sibiu); mixte (Slnic Moldova, Sngeorz Bi, Blteti, Malna Bi); - ape minerale sulfatate (Slnic Moldova, Srata Monteoru, Vaa de Jos, Amara, Ocna ugatag, Bleti, Bile Govora, Climneti); - ape minerale sulfuroase, unele avnd caracter mixt datorit componentelor clorurate, sodice, alcaline (Bile Herculane, Climneti, Bile Olneti, Pucioasa, Scele); - ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malna Bi, Vlcele, Biboreni, Tunad, Vatra Dornei);

B. Apele termominerale Prezena apelor geotermale i termominerale pe teritoriul Romniei este legat de tectonic, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termic. Acestea nu sunt pure, ci reprezint diferite concentraii minerale de sruri solubile, existnd astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cu utilizri multiple n cura extern i se gsesc n staiunile: Bile Herculane, Climneti, Cciulata, Bile Felix, Bile 1 Mai, Clacea i Vaa de Jos. C. Apa lacurilor terapeutice Romnia dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au origine natural, iar 27% antropice. Prin calitile farmacologice i farmacodinamice ale apelor lor, o bun parte din lacuri prezint interes terapeutic deosebit. Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se mpart n trei categorii distincte: - lacuri de liman; - lacuri de cmpie; - lacuri din masivele de sare. Principalul lac de liman utilizat n scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificaii, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu ap cloruro-magnezian-sulfurat, utilizat n cur extern. Lacurile de cmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlu, Balta Amar, Cmpeni, Movila Miresii, Ianca, Srat-Brila. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slnic, Ocnele Mari, Cojocna.

D. Nmoluri i turbe Nmolurile reprezint mluri care conin peste 10% substane organice, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, n condiii de exces de umiditate anacrobian. Exist nmoluri sapropelice bogate n hidrosulfur de fier coloidal (Amara, Lacul Srat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) i nmoluri minerale sulfuroase (Scelu) sau nesulfuroase (Sngeorz Bi). Valoarea terapeutic a nmolurilor este dat de temperatura, compoziia chimic, aciunea mecanic i puterea farmacologic a acestora. Turbele prin fraciunile organice i minerale pot cpta valoare terapeutic. Turbrii se gsesc n zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia. Tratamente cu nmoluri i turbe se practic n staiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Bile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.

E.Gazele mofetice Prin intermediul fisurilor din scoara terestr i n urma escavrii rocilor, ajung la suprafa gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarei terestre. n ara noastr, zona Harghita -Climan este foarte bine cunoscut pentru emanaiile gazoase numite mofete. Bile Tunad, Borsec, Balvanyos, Buzia, Covasna sunt staiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat n spaii amenajate. Solfatarele reprezint emanaii naturale de gaze unde gazul carbonic include i hidrogen sulfurat. n judeele Covasna i Harghita exist emanaii carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice n Europa. La Turia, uga Bi, Harghita sunt prezente asemenea emanaii i utilizate n scop terapeutic.

Modaliti de evaluare
n ara noastr exist 160 de staiuni i localiti balneare ce dein resurse minerale de cur, din care 24 sunt considerate de importan naional cu recunoatere i pe plan european. Cele 24 de staiuni de importan naional au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romnia n funcie de gradul de dotare al acestora. Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat i nerealist reflectnd nzestrarea la un moment dat a staiunilor balneare, de obicei incomplet i mai ales insuficient pentru valorificarea complex i raional a resurselor balneare. Datorit acestui fapt, pentru a avea o imagine real, este necesar alinierea la sistemul internaional de apreciere a staiunilor, care face o ierarhizare tiinific i obiectiv a staiunilor balneare n special. Evaluarea fondului balnear i ierarhizarea staiunilor n contextul ofertei balneare generale i n detaliu pe profile de tratament este benefic att n plan turistic ct i socioeconomic. Aceast evaluare trebuie s fie fcut avndu-se n vedere factorii obiectivi ce caracterizeaz oferta balnear, n primul rnd aspectele cantitative i calitative ale substanelor minerale terapeutice i ale mediului ambiant; dotarea cu structuri turistice care permit valorificarea i dezvoltarea funciei balneare, tradiia valorificrii acestora, gradul de nzestrare cu elemente de infrastructur general i turistic i impactul cu turismul la sfrit de sptmn.

Evaluarea calitativ a ofertei staiunilor balneare este sintetizat de indicele de atractivitate turistic ce poate fi calculat pe baza comensurrii factorilor ce o definesc, fiecare avnd o anumit pondere n atractivitatea total a staiunii, considerat 100%: - substane minerale terapeutice 30% - mediu ambiant i antropic 20% - posibiliti de valorificare dezvoltare 10% - tradiia valorificrii 3% - accesibilitatea 6% - acces 5% - infrastructur 5% - structuri turistice 10% - dotri de interes general 4% - impactul la sfrsitul de sptmn 3% - alte forme de turism 4% Pe baza indicilor de atractivitate calculai se poate face o ierarhizare a staiunilor balneoturistice n plan general pe de o parte, i n funcie de profilul patologic al acestora pe de alt parte. n ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificrii actuale a staiunilor balneoturistice, n staiuni de interes naional, zonal i local, care are n vedere n principal, volumul i gradul de dotare al staiunilor, precum i durata de exploatarea a acestora (permanent sau sezonier).

Particularitai ale ofertei turismului balnear

Pn n 1989 oferta din turismul balnear romnesc a avut o dezvoltare extensiv, bazat pe ideea asigurrii unui numr ct mai mare de locuri, la preuri accesibile, realizndu-se astfel condiiile practicrii, pe plan intern, a unui turism de mas, de tip social. De asemenea, n staiunile incluse n circuitul internaional s-au facut investiii pentru creterea calitii produsului turistic cur balnear" oferit turitilor strini. Rezultatul programelor de dezvoltare a turismului balnear pn n 1989 s-a materializat n realizarea unei baze tehnicomateriale moderne pentru acea perioad. Datorit caracterului de turism de mas de tip social, care s-a imprimat turismului balnear pn n 1989, investiiile au fost orientate spre dezvoltarea i diversificarea mijloacelor de cazare oferite cetenilor romni i strini n scopul satisfacerii cererii, att din punct de vedere al structurii - hoteluri de diverse categorii, vile, case ale pensionarilor, csue i campinguri, ct i din punct de vedere al numrului de locuri oferite. Astfel n staiunile balneare s-au construit la nceput uniti simple de cazare i alimentaie pentru ca ulterior s se ajung la complexe de mari dimensiuni, realizate conform conceptului totul sub acelai acoperi", ce permitea efectuarea curei balneare indiferent de anotimp. De asemenea pn n 1989 s-a manifestat o tendin continuu ascendent a circulaiei turistice nceput nc din 1970, att pentru turism n general, ct i pentru turism balnear, n particular, care a nregistrat o cretere deosebit. Era o reflectare a creterii interesului pentru turism i pentru refacerea capacitii de munc, a sntii, care n acest deceniu, 1980-1989, a devenit o component important a existenei fiecruia, apropiindu-se pentru acea etap, de un prag de saturare a cererii (la nivelul anilor 19881989 circa din populaia rii petrecea un sejur ntr-o staiune turistic, situaie comparabil cu cea a multor ri europene dezvoltate).

Structuri de agrement
Chiar dac motivaia principal este tratamentul, agrementul este o component important a ofertei balneoturistice, care poate juca un rol esenial n definirea mrcii unui produs turistic, n diferenierea de alte produse similare, n mrirea forei de atracie a unui obiectiv, staiune sau zon turistic. Din pcate att n staiunile balneoturistice, ct i n localitile cu amenajri balneare, dotrile de agrement-divertisment, indiferent de caracterul lor sportiv-cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt n marea lor majoritate corespunztoare. Aceast situaie este rezultatul faptului c dac sumele disponibile sunt mici, nici preocuparea nu este mare, neglijndu-se posibilitile de a exploata bine cadrul natural sau dotrile existente n staiuni ( terenuri de sport nengrijite Bile Herculane i Bile Tunad; case de cultur, cinematografe utilizate necorespunztor, unele transformate n depozite - Sovata, Covasna, Bile Felix; zone i alei de plimbare neamenajate sau nereparate, lipsa cluburilor i slilor de lectur - Bile Tunad, Sovata, Vatra Dornei, .a.). Au fost amenajate: bowling-uri n staiunile Bile Herculane, Bile Tunad; locuri de joac pentru copii n Bile Felix; pstrvrie n Slnic Moldova; patinoar natural n Bile Tunad; grdini de var n Bile Govora, Bile Olneti; discoteci n Bile Felix, Climneti-Cciulata, Bile Herculane i cazinou n Bile Herculane. O bun parte din acestea s-au degradat, sau au fost nchise din cauza unui management defectuos. n divertismentul turitilor, un loc important l ocup excursiile organizate n mprejurimile staiunilor. Nu ntotdeauna, ns, aceste excursii sunt interesante sau cu programe judicios ntocmite, de multe ori fiind foarte ncrcate sau obositoare. Dac celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o evoluie lent, agrementul constituie partea cea mai mobil, deoarece, fantezia poate aciona n limite largi i cu bani mai puini se pot realiza lucruri frumoase. Investiiile n structurile de agrement i managementul acestora trebuie optimizate n regim de urgen pentru a nltura lipsa actual de competitivitate, comparativ cu oferta de acelai gen din rile europene.

Infrastructura general i turistic

Prin contribuia ce o au la valorificarea resurselor i structurilor balneare elementele de infrastructur sunt importante n definirea ofertei balneoturistice. n cadrul acestora transportul aerian, reeaua de drumuri i cile ferate ce permit accesul n staiune cu mijloace diferite de transport, aleile modernizate ctre pavilioanele cu ape minerale, structurile de tratament, cazare, alimentaie i zonele de promenad, sunt n stare mai bun sau mai puin bun n funcie de nivelul de dezvoltare economic a zonei n care se afl staiunea i de ncadrarea staiunii n cadrul celor de interes naional, local sau zonal. Un element important de infrastructur , care n prezent nu mai creeaz probleme i de care beneficiaz n egal msur majoritatea staiunilor importante, dar i cele de interes zonal i local este reeaua de telefonie, automat acum, completat de reeaua de telefonie mobil. Sunt ns probleme mai mari sau mai mici n funcie de banii fiecrei comuniti locale cu reeaua de canalizare, de ap, de energie electric i mai ales de nclzire termic, far care, n extrasezon nu se pot asigura servicii. Alte elemente de infrastructur general importante n ntregirea ofertei balneoturistice sunt generate de necesitatea existenei unor parcuri balneare i spaii verzi care s acopere 2/3 din suprafaa perimetrului staiunii, existena unei ambiane reconfortante i, nu n ultimul rnd, gradul de dotare al staiunii cu uniti comerciale i de prestri servicii, care contribuie la imaginea de marc a staiunii. Aceste cerine au fost stabilite prin Hotrrea Guvernului nr.77/1996 pentru aprobarea normelor privind atestarea staiunilor turistice, hotrre prin care s-a creat cadrul legal pentru valorificarea, protejarea i conservarea potenialului turistic, staiunile atestate devenind zone protejate. Obinerea statutului de staiune turistic (cu efecte benefice asupra dezvoltrii zonei i a situaiei economice a localnicilor) presupune o implicare deosebit a autoritilor locale pentru ndeplinirea criteriilor minime pentru atestare, de la accesul n staiune, la utilitile absolut necesare i pn la structurile turistice.

Baile Herculane
Cea mai renumita statiune balneoclimaterica este Baile Herculane. Este un oras mic situat pe cursul raului Cerna in zona Valea Cernei. Dar este totodata si statiune renumita a Romaniei. Unul din puctele forte ale statiunii il reprezinta izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase proprietati curative, descoperite inca de pe vremea romanilor. Cele cincisprezece izvoare cu ape minerale si termale existente aici sunt folosite in tratarea afectiunilor reumatice, nervoase si nutritionale. Valea Cernei se intinde intr-o zona cu munti maiestuosi de ambele parti, o incantare pentru ochiul si sufletul turistului si surprinde noul venit prin oferta valoroasa pe care o prezinta.

SCURT ISTORIC
Statiunea Baile Herculane are o istorie multimilenara. Numeroasele descoperiri arheologice demonstreaza existenta oamenilor in aceste locuri inca din Epoca Paleolitica. In timpul celor aproape 165 de ani de dominatie romana in Dacia, statiunea Herculane era cunoscuta peste tot in Imperiul Roman. Amenajarile in stanca, conductele arata ca aici veneau reprezentantii aristocratiei romane, locul devenind un centru de vacanta al Imperiului. Au fost descoperite sase statuete dedicate zeului Hercules, dupa care s-a dat numele statiunii. O copie de bronz a uneia dintre ele, realizata in 1874, este vazuta si azi in statiune si a devenit unul din simbolurile locului. Este, asadar, cea mai veche statiune din Romania, numita in vremurile romanilor "Ad aquas Herculis sacras" (atestarea sa documentara dateaza inca dinainte de 153 E.N.

ASEZARE GEOGRAFICA
Orasul se gaseste in sud-estul Romaniei, in judetul Caras-Severin, situta in Valea Cernei, intre Muntii Mehedinti la vest si Muntii Cernei la est, la 41 km de municipiul Drobeta-Turnu Severin (capitala judetului Mehedinti), populatia era de 6.076 locuitori la 1 iulie 1991. Pentru a ajuge in Herculane exista mai multe variante: cu trenul, pe jos, cu bicicleta, cu masina, etc. Daca vii de departe si alegi trenul exista doua directii din care poti ajunge: din Bucuresti (in sase ore), din Timisoara (2 1/2 ore). Daca alegi masina poti folosi E 70 din ambele directii; aceasta poate fi mai confortabil, chiar poate mai ieftin.

DESPRE CAZARE
Oferta este foarte larga, exista multe hoteluri incantatoare, camping-uri pentru cort, casute, ai si posibilitatea de a dormi la o persoana privata, care poate fi cel mai ieftin mod.

CLIMA
In aceasta parte a Romaniei are influente mediteraniene exista multe izvoare fierbinti, iar vara poate fi prea cald pentru a face catarari. Iarna nu este prea multa zapada, dar este inca prea rece pentru catarari.

EFECTELE CURATIVE
Astazi, statiunea este vizitata datorita efectelor ei curative: izvoare termale fierbinti cu sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu, oligominerale, ape tonice si puternica ionizare negativa a aerului cu efecte sanatoase asupra corpului uman. De jurul imprejurul statiunii exista aceste izvoare bogate in minerale care trateaza diverse afectiuni, cum ar fi: problemele reumatice ,inflamatorii, articulare, problemele neurologice (pareza, paralizia), problemele nervoase si nutritionale, ginecologice, dermatologice, obezitatea. Exista aici o gramada de camere de masaj prin hidroterapie, kimioterapie, electroterapie, piscine termale in aer liber, sali de gimnastica si de sauna . Se pot efectua atat cure interne cat si externe. Datorita temperaturii inalte a apelor minerale si a mineralizarii bogate, actiunea lor este complexa si din punct de vedere psihologic. Dar exista si o serie de contraindicatii, cum ar fi: tuberculoza, bolile ficatului, ulcer, hipertensiune arterial.

PUNCTE TURISTICE
Turistul care sta mai multe zile si incearca sa viziteze punctele turistice se simte incurcat cand afla ca acestea sunt aproape inepuizabile: pesteri, grote, izvoare, statui, cascade, chei, pavilioane, terme, temple, marturii istorice, platouri, etc. Cu fiecare zi ce trece poti patrunde in lumea vrajita a locurilor, cu fiecare zi ti se dezvaluie noi si noi minuni care nu pot decat sa incante. De exemplu, la 7 km de statiune se afla o piscina olimpica cu apa termala, numita "Sapte izvoare", in mijlocul muntilor, cu un tobogan dragut si foarte curata (apa curge continuu din munte). Alt traseu ar fi spre Pecinisca, cheile Peciniscai, Valea Feregari, Cheile Soimului (traseu de 3-4 ore, marcat cu cruce galbena). Alt traseu: Cheile Domogled, Crucea alba, Varful Domogled -1106m. Sau: Izvorul Munk, Izvorul Rosu, Pestera cu Aburi (56 grade C), Pestera lui Adam (lunga de 169m), Grota Haiducilor(143 m), punct galben, 2-3 ore. Alt traseu poate fi: Valea Cernei, satul Cerna, Cheile Corcoaiei, Izvorul Cernei (marcat cu punct rosu, 1 ora). Sau: Varful Giselei, cascada Cociu (100m), punct rosu, 2 ore. Sau alte si alte lucruri minunate printre care: Platoul Austriac, izvorul de apa plata, pestera lui Serban, Cheile Tasnei, Moara Dracilor, Termele Romane, apartamentele reginei Tereza, primul lift hidraulic din Europa, Sfinxul Banatean, etc.

Baile Felix
SCURT ISTORIC
Prima atestare despre statiune dateaza din anul 1763 si contine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. n 1771, bazinul de lemn a fost transformat n bazin de piatra atasandu-se si cabine de bai. Prima cladire a fost construita ntre 1766-1772. Statiunea ncepe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal n 1885. Cea mai mare statiune balneara, cunoscuta de foarte mult timp, e situata n N-V tarii, ntr-o zona cu coline mpadurite, la 9 km de orasul Oradea (aeroport, statiune, taxi), la o naltime de 140 m .n lacurile sale termale cresc lotusi termali Nymphaea, nuferi extrem de rari, ce au supravietuit perioadei de glaciatie

CLIMA
Blnda, temperatura medie anuala este de 10,5 grade C, n timp ce n perioada estivala este de 21,3 grade C. Presiunea atmosferica medie 770 mm.

FACTORI NATURALI
Ape termominerale (41-490 grade C) cu sulfura de bicarbonat, cu calciu, cu sodiu, oligominerale cu mineralizare totala de 1 gr/ l ce constituie o imensa rezerva; namoluri terapeutice din zona locala; bioclima calmanta, relaxanta.

INDICATII TERAPEUTICE
In afectiuni reumatice inflamatorii, degenerative, post traumatice, neurologice periferice si centrale, ginecologice, de metabolism si de nutritie, endocrine.

POSIBILITATI DE RECREERE
Piscine, inclusiv olimpice, n aer liber, cu apa termala, care functioneaza si iarna, tenis, pescuit, parc balnear, ciclism, speologie, cazinou. n orasul Oradea : muzee, fortarete si edificii medievale, excursii la sfrsit de saptamna n zonele alpine n vecinate, vizite la Grota Ursilor, serate folclorice, degustari de vin, vnatoare.

Slanic Moldova
Localitate balneara situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali (masivul Nemira) la naltimea de 530 m pe valea prului Slanic. Slanic Moldova e situata ntr-o depresiune acoperita de paduri seculare de foioase si conifere fiind n realitate un parc balnear imens si protejnd statiunea contra vnturilor puternice.

CLIMA
Moderata fara curenti. Ierni n general blnde, veri racoroase. Vegetatia abundenta asigura o permanenta purificare a aerului, bogat n aerosoli si ioni negativi, conditii indicate n tratamentul bolilor nervoase.

FACTORI NATURALI
Ape minerale (20 de izvoare si sonde de mica adncime), cloruro-bicarbonatate, sodice, carbogazoase, usor sulfuroase, atermale, de diverse compozitii si concentratii cu o mineralizare totala ntre 0.5 si 17 gr/l, de utilizat n cure interne si externe. Apele minerale de la Slanic Moldova au fost premiate la diverse expozitii internationale. Mofetele - gaz terapeutic, cu concentratii de CO2 mai mari de 70% de utilizat n afectiuni vasculare.

INDICATII TERAPEUTICE
n afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, colecistite litiazice si nonlitiazice, dischinezie biliara, hepatite cronice, ale sistemului nervos periferic, post-traumatice, afectiuni ginecologice, nevroze astenice. n salina de la Tg. Ocna (18 km) functioneaza un sanatoriu balnear pentru tratamentul afectiunilor respiratorii n microclima de salina, cum sunt: bronsitele cronice, astm, sinuzite etc.

POSIBILITATI DE RECREERE
Terenuri sportive, club, popice, cinema, discoteca, excursii la munte.

Statiunea Amara
ASEZARE GEOGRAFICA SI INCADRARE IN UNITATEA ADMINISTRATIVA
Amara este localitate in SE Romaniei (judetul Ialomita), situata in E Campiei Romane (in Campia Baraganului), pe malul lacului Amara, la 7km spre NV de municipiul Slobozia (resedinta judetului Ialomita) la o altitudine de 30 de metri. Amara se invecineaza la N cu comuna Grivita, la V cu comunele Gh. Doja si Perieti, iar in E si S cu municipiul Slobozia.

INDICATII TERAPEUTICE
Statiunea este recunoscuta in principal pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, fie ele degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze), inflamatorii (stari algice articulare dupa reumatism articular acut sau dupa infectii de focar, spondilita anchilozanta) sau abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala). Dar se trateaza cu succes si afectiuni postraumatice (redorii articulare posttraumatice, stari dupa operatie pe ariculatii); afectiuni neurologice periferice (pareze, paralizii posttraumatice ale membrelor); afectiuni ginecologice, ale sistemulul nervos periferic si afectiuni asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale).

Statiuni balneare la Marea Neagra

Coasta Marii Negre se intinde pe o distanta de 244Km/153 mile si este principala zona turistica a Romaniei. Aici soarele straluceste 10-11 ore pe zi, media zilelor insorite este de 24-25 zile pe luna (in timpul verii), mareele sunt practic inexistente iar aerul este bine ionizat cu aerosoli marini. In partea de sud a coastei, 72 km/45 mile de plaje cu nisip fin, de la rezervatia naturala Delta Dunarii (unde vietuiesc peste 300 specii de pasari) pana la granita cu Bulgaria, s-a dezvoltat o retea de statiuni (care sunt printre putinele statiuni din Europa ce se pot mandri cu soare pe tot timpul zilei) si statiuni balneo-climaterice. La toate statiunile se ajunge cu usurinta cu trenul sau cu autobuzul. Statiunile ofera o multitudine de posibilitati de cazare (peste 125.000 de paturi in hoteluri si vile). Totodata, plajele cu nisipul foarte fin nu reprezinta singurele avantaje ale coastei Marii Negre. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect stimulativ si tamaduitor. Intregul complex de nisip, aer, soare si apa este foarte benefic, cu rezultate semnificative in thalasoterapie. Poarta catre toate aceste statiuni o reprezinta orasul Constanta (cel mai mare port romanesc).Construit sub denumirea de Tomis, de greci in secolul al VI-lea i.e.n., Constanta este usor accesibila cu masina (3 ore jumatate de condus de la Bucuresti), cu avionul, trenul (trenuri intercities de la si spre Bucuresti sau alte orase) si cu vaporul (182 mile marine de la stramtoarea Bosfor). Cele mai mari atractii turistice sunt: Cazinoul, Acvariul, Delfinariul si Planetariul.

MAMAIA
Cea mai mare statiune (27.000 paturi in 61 de hoteluri), cunoscuta sub numele de Perla Marii Negre", este situata la cativa km. nord de Constanta. Are cel mai fin nisip si cea mai neteda plaja de pe intreaga coasta. Costruita special pentru vacantele familiilor, asigura o multime de posibilitati de amuzament si facilitati sportive: sporturi de apa (pe mare si pe lacul Mamaia), tenis, bowling, minigolf, biliard etc.

EFORIE NORD
Situata la 17 km sud de Constanta, Eforie Nord are posibilitati de cazare de 3.300 paturi in hoteluri si vile (de categorii de 1 sau 3 stele) din care aproape 1.400 apartin Complexului Turistic Balnear. Namolul din lacul Techirghiol ajuta la tratarea diferitelor boli reumatice sau dermatologice.

EFORIE SUD
Statiunea are peste 2.500 paturi in hoteluri si vile (de categorii de 1 sau 2 stele). Binecunoscuta datorita centrului de sanatate Baile Reci, situat in apropierea lacului Techirghiol (asigura tratamente de aer cu apa sarata din lac si faimosul tratament romanesc Gerovital).

COSTINESTI
Se deschide pe 1 mai in fiecare an si este capitala de vara a tinerilor din Romania.

JUPITER-VENUS-SATURN-CAP AURORA
Sunt situate la sud de Neptun si sunt cele mai potrivite destinatii pentru vacantele celor cu buget mic. Acestea ofera o larga varietate de hoteluri, vile si campinguri ieftine, dar si confortabile.

MANGALIA
Situata la doar 8 km nord de granita cu Bulgaria, fiind foarte cunoscuta mai ales ca statiune balneo-climaterica. Fostul Callatis, o fortareata fortificata, Mangalia este pozitionata la aceeasi latitudine ca statiunile Nisa si Montecarlo. Hotelul Mangalia, un hotel de tratament special cu 280 de camere, ramane deschis tot timpul anului si este deservit de un personal bine pregatit. Tratamentul terapeut include thalasoterapia, impachetari cu namol bogat in minerale si tratament Gerovital. Cele mai mari atractii le reprezinta fortaretele antice Callatis, Moschea Turceasca si Muzeul de Arheologie.

NEPTUN-OLIMP
Este cea mai moderna statiune, situata in apropierea unei paduri de mesteceni (padurea Comorova) si in vecinatatea a doua lacuri de apa dulce. Statiunea dispune de 14.700 paturi in hoteluri si vile (de 1-3 stele). Fosta rezidenta de vara a familiei Ceausescu se mai gaseste inca aici. Statiunea ofera excelente facilitati: hoteluri luxoase si vile pe plaja sau in padurea Comorova, multe terenuri sportive, piscine in aer liber sau acoperite, bowling, minigolf, tenis, biliard, restaurante, cluburi, discoteci.

2 MAI si VAMA VECHE

Sunt doua sate linistite care au devenit destinatia traditionala pentru cei ce indragesc plajele linistite, natura si inotul in mare.