ARGUMENT

Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicatii ample in existenta umana prin efectele directe si pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale si educative ale societatii. Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic natural antropic diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier; turismul sportiv. In sens larg, turismul reprezinta o serie de activitati, de tehnici ocazionate de calatoriile si sejururile de agrement. Denumit in mai multe feluri, turismul de sanatate, turismul balnear reprezint de fapt deplasarea unor persoane de difente sexe, vrste i profesii in statiuni balneare pentru ingrijirea sanatatii, odihna si cure de substante balneare naturale (ape minerale, namoluri etc.) Medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente, paralel cu dezvoltarea socialeconomica si cu cresterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in statiunile balneoclimaterice. Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante ale ofertei balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative, determinand modul si nivelul de organizare si amenajare ale structurilor necesare valorificarii lor. Turismul balnear are numeroase valente medicale, profilactice, de recuperare dar i un potential economic major. Aspectul acesta reiese att din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si ca generator de economii importante in cadrul bugetului social. Avand in vedere necesitatea dezvoltarii acestui segment de turism turismul de sanatate, cat si gradul avansat de uzura al societatilor balneare, se impun in mod stringent si

obligatoriu, investiiile ca unic mod de redresare att din punct de vedere al bazei materiale, cat si a tratamentului balnear.

CAPITOLUL I: TURISMUL BALNEAR IN ROMANIA. FACTORI NATURALI DE CURA. STATIUNI BALNEARE IN ROMANIA
1.1. Turismul balnear in Romania
Factorii naturali de cura, in special apa minerala, au fost in atenia omului inca din cele mai vechi timpuri, fapt dovedit de numeroasele descoperiri arheologice care au scos la iveala parti din instalatiile vechilor bai romane utilizate in scop balnear la Geoagiu, (cunoscut inca din timpul dacilor sub numele de Garmisara, iar in timpul romanilor Termae Dodonae), Herculane, Calan, Sacelu-Gorj, Ocna Sibiului, Moneasa, Buzias, Calimanesti-Caciulata. Totodata la Callatis si Tomis romanii foloseau ca sursa de tratament apa de mare si izvoarele sulfuroase mezotermale. Dupa o perioada de intensa utilizare a factorilor naturali de cura din timpul stapanirii romane, acestia au fost folositi sporadic, de populatia locala, si dupa retragerea aureliana precum si in tot evul mediu, fapt consemnat de unele documente istorice care fac referire la: Baile Felix-1 Mai, Borsec, Toplita, Cristuru Secuiesc s.a.. Marea si muntele pot avea indicatii si contraindicatii terapeutice comune, dar si speciale. Indicatiile speciale se refera la unele afectiuni cardiace, la bolile de nutritie, reumatice, renale, ginecologice. etc. Astfel, cei cu hipertensiune arteriala in stadiul I si II i pot petrece concediul n staiunile balneare cu profil cardiovascular,de la munte,dar i pe litoral ,avnd grij s evite aciunea razelor infraroii,iar notul sau alte sporturi s nu suprasolicite organismul. Pentru cei cu forme articulare ale reumatismului se recomand staiunile : Felix, 1 Mai, Climneti, Ocna Sibiului etc.Afeciunile ginecologice,de genul nexitelor i metroanexitelor, tulburrile funcionale ovariene i strile portoperatorii , se pot trata eficient n staiunile : Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Amara i cele de pe litoral. Pentru afeciunile 3

otorinolaringologice(rinite, faringite, sinuzite cronice),sunt recomandate , pe lng staiunile demunte i cele de pe litoral. Tuberculozele strict extrapulmonare, cum sunt morbul lui Pott si tumorile albe, precum i rahitismul, necesit cur heliomarina. n ceea ce priveste helioterapia(cura de soare),aceasta poate fi practicata atat la munte cat i la mare. Soarele este un puternic factor natural de radiaii terapeutice, de mare eficacitate n prevenirea i combaterea diferitelor afectiuni,benefic pentru ntrirea i refacerea organismului. Bile de mare (talazoterapia) au efecte terapeutice prin aciunea apei, care are urmatoarele caracteristici: temperatura, actiunea mecanica a valurilor, mineralizarea apei de mare si diferena de potential electric ntre corpul omenesc i apa mrii. Se tie ca apa clete organismul ,marind rezistena la rceli,iar valurile produc un masaj ce intensifica circulaia sngelui.

1.2. Factori naturali de cura in turismul balnear din Romania

Romnia se nscrie n rndul rilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea e a fcut ca turismul balnear romnesc s aib o veche tradiie i s cunoasc o ampl dezvoltare. Dintre toate segmentele de turism din Romnia, turismul balnear este singura form de turism care se bazeaz pe un potenial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil i independent de condiiile atmosferice. n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale i economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieei turistice internaionale, spre care se centreaz importante mijloace materiale i umane, cu implicare tot mai profund a tiinei i tehnicii, a prestrii unor servicii turistice i medicale de o factur complex i de un nalt nivel calitativ, chemate s satisfac cerinele vitale ale omului modern, determinate de evoluia condiiilor de via i a strii de sntate a populaiei. 4

Tocmai

de

aceea,

avantajele

deosebite

oferite

Romniei

de

importantul potenial balnear de care dispune trebuie s se transforme ntr-un avantaj competitiv, care n condiiile unei strategii adecvate s devin unul dintre elementele cheie ale turismului romnesc. Resursele balneoturistice reprezint componente determinante ale ofertei balneare, caracteristicile lor cantitative i calitative, determinnd modul i nivelul de organizare i amenajare ale structurilor necesare valorificrii lor. Romnia dispune de un potenial balnear de excepie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cur, valoarea lor terapeutic, rezervele importante. Acesta poate fi structurat pe mai multe categorii: ape minerale i termominerale, lacuri terapeutice, nmoluri i turbe terapeutice, emanaii naturale de gaze terapeutice, saline, factori climaterici, plante medicinale, aeroioni.

Apele minerale i termominerale

Prin volumul rezervelor, apreciat de specialitii n domeniu la peste 3000 de izvoare, calitile terapeutice, varietatea coninutului lor, apele minerale i termominerale reprezint principalul factor natural de cur din ara noastr, de care se leag o parte important din activitatea balneoturistic a Romniei. Structura geologic complex a teritoriului Romniei a fcut ca aceasta s dispun de o inepuizabil rezerv de ape minerale caracterizate printr-un coninut deosebit de variat n elemente chimice i o mare complexitate i diversitate sub aspect fizico-chimic, mineralogic, termic etc. Apele minerale nu posed pn n prezent o definiie unic, existnd nuanri diferite de la ar la ar, n funcie de specificul acestora aderndu-se ns prin elementele de baz fie la conceptul latin care definete apa mineral exclusiv prin aciunea sa terapeutic fie la conceptul german, mult mai extins care ia n considerare i criterii cantitative de compoziie chimic. Apa mineral i mineral terapeutic este apa subteran cu un anumit coninut de substane n soluie i cu unele proprieti fizice i chimice care o fac apt pentru cura 5

balnear sau valorificare alimentar. Aceast definiie exclude stabilirea unor limite precise pentru calitile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaia total, concentraia unor ioni, temperatura, radioactivitatea etc.). Caracterul terapeutic de cur extern sau intern precum i cel alimentar se definesc, pentru fiecare n parte, prin studii detaliate fizice, chimice, farmacodinamice. Astfel, modul de folosin nu mai poate avea un caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare. S-a ajuns la aceast soluie deoarece n numeroase cazuri s-a constatat c ape care nu se ncadrau, de exemplu, n limitele de mineralizare total a apelor denumite minerale, datorit prezenei unor microelemente sau a unor caliti fizice ofereau posibilitatea obinerii unor rezultate bune n tratamentul balnear.

Nmolul terapeutic
Nmolul terapeutic este ntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor lacuri, sedimentele vulcanilor noroioi, unele turbe i bentonite, precum i alte roci care pot fi folosite direct n tratament sau dup obinerea unor derivate. In categoria nmolului terapeutic intr toate nmolurile de lac testate pentru folosin balnear sau pentru obinerea unor extrase de tipul Pellamar sau Pellobiol i chiar unele peloide macerate n ape minerale cum este cazul argilelor sarmaiene de la Iai folosite cu succes la Bile Nicolina Dup compoziia lor fizico-chimic se disting nmoluri: sapropelice din lacuri continentale i lagune , formate prin sedimentare sub ap a materialelor organice i minerale sub influena proceselor biologice, microbiologice i fizico-chimice cu un coninut de substane organice mai mare de 10% (n nmol uscat); acestea se ntlnesc n lacul Techirghiol (sapropelice de liman), n lacurile Amara, Lacul Srat, Sovata, Bazna, Slnic Prahova (sapropelice de lacuri); minerale din lacuri continentale i lacuri formate n masive de sare (avnd acelai mod de formare i substane organice ca i nmolurile sapropelice) sau formate n jurul unor izvoare naturale sau n bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similar la contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial), cu coninut de substane organice mai mic de 10% n nmolul uscat Bile Govora (silicos iodurat), Geoagiu Bi (feruginos); 6

de turb din zone mltinoase rezultat/ format prin transformarea incomplet a materialului vegetal n condiii de umiditate mare, cu coninut de substane mai mare 10% n nmolul uscat Vatra Dornei, Felix, Mangalia, Someeni, Borsec. Fiecare tip de nmol se individualizeaz printr-o serie de caracteristici fizico-chimice

i biologice particulare, dintre acestea, plasticitatea, capacitatea hidric, greutatea specific, capacitatea lor de a reine cldur i granulaia au o deosebit importan n stabilirea indicaiilor terapeutice i utilizarea lor sub diferite forme.

Gazele terapeutice
Gazele terapeutice sunt emanaii naturale cu proprieti fizice sau chimice care le fac apte pentru cura balnear sau valorificare alimentar. In aceast categorie intr n exclusivitate, manifestrile naturale de tip mofetic (CO2) i solfatarian (H2S). Acestea reprezint o important bogie a trii noastre care folosete o modalitate de valorificare original a acestor factori naturali prin utilizarea CO2 gaz n instalaii speciale denumite mofete Balneologic nu se definete gazul ci tratamentul. Prin mofet, n practica balnear se nelege o amenajare constructiv n care se capteaz dioxidul de carbon cu rol terapeutic, ca agent fizic; dup provenien acestea putnd fi uscate sau umede.Ele reprezint construcii de forma circurilor romane, cu o zon de cliv umplut cu gaz mofetarian nconjurat cu trepte la niveluri diferite, care permit bolnavilor s se plaseze n ortostatism la nivelul indicat, pentru a cufunda corpul n masa de CO2 (mai greu dect aerul, de obicei pn la bru).

Salinele terapeutice
Salinele terapeutice sau climatoterapia n microclimat de saline reprezint o form de terapie n microclimatul particular din saline sau grote denumit generic speleoterapie. Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu caracter sedativ, de curare, cu temperaturi de 12-13 C i umiditate relativ de 70-80%, lipsa curenilor de aer, presiunea atmosferic crescnd cu adncimea, parametrii care dau un uor inconfort de rcire, un indice de stres cutanat hipotonic moderat, cel pulmonar fiind echilibrat.

La acestea se adaug prezena aerosolilor mici, n jur de 700/cm, predominant pozitivi, cu aerosoli salini n cantitate mare, cantiti mai mari de CO2 i H2S dect n aerul obinuit, ioni de Na, Ca, Mg i puritatea aerului cu absena aeromicroflorei i a poluanilor. Indicaiile curei n saline: astmul bronic la copii i aduli, forme clinice recente, uoare i medii, bronite cronice simple, afeciuni alergice ale cilor aeriene superioare: rinite, rino-sinuzite, n afara puseelor acute. Sarea terapeutic se folosete n balneoterapie sub trei forme: de concentrat obinut prin evaporare din ape curative recunoscute: Sarea de Bazna i cea de Blteti, saramur extras prin sonde speciale de dizolvare spate n masivele de sare (Ocnele Mari i Cacica) i ca microclimat salin a unor ocne vechi (Trgu Ocna, Slnic Prahova i Praid).

Lacurile de interes terapeutic

Numeroase lacuri, prin calitile chimice ale apei lor, sunt folosite n scopuri terapeutice. Unele dintre ele i-au ctigat un adevrat renume. Cura folosete pe lng apa lacului i nmolul terapeutic: lacul de liman Techirghiol (cu cele trei ramuri: Techirghiol, Tuzla, Urlichioi), conine ap clorurat, sulfat sodic, magnezian i hiperton. lacurile de la Sovata (Ursu, Rou, erpilor, Verde) conin ap srat, puternic concentrat datorit sedimentelor de sare din regiune.

Factorii climaterici
Factorii climaterici de cur pot fi utilizai n meninerea i ameliorarea strii de sntate a organismului uman prin climatoterapie. Cercetrile de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaii ntre caracteristicile climaterice i reaciile fiziologice ale organismului uman evideniind mai multe tipuri de bioclimate cu caliti terapeutice: bioclimatul excitant de cmpie i litoral care se asociaz n mod benefic cu apele minerale clorosodice, sulfatate sau sulfuroase fie cu nmolurile sapropelice din zon. 8

In ceea ce privete climatul de cmpie (de step) prezint caliti terapeutice n intervalul mai-septembrie, iar dintre factorii climaterici cu aciune favorabil asupra organismului sunt cei termici i radiativi. Climatul de litoral are efect terapeutic i n sezonul rece, n intervalul octombrie - aprilie datorit volumului mare de aerosoli salini dei cantitatea de radiaie este redus; bioclimatul sedativ-indiferent (de cruare) prezent n Cmpia de Vest, dealurile i podiurile pn la 600-700 m i unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staiuni din ar i are un rol activ n ceea ce privete efectul terapeutic, alturi de factorul balnear principal; bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicit funciile neurovegetative endocrine care coordoneaz aclimatizarea organismului la mediu, cura de munte fiind indicat n anemii, convalescen, rahitism, stri neurovegetative (insomnii, surmenaj), astmul bronic alergic (ntre 1200-2000 m altitudine

Aeroionizarea
Cercetrile medicale au dovedit influena climatului aeroelectric asupra organismului uman, o aeroionizare natural, bogat, predominant negativ are efecte benefice, de sedare n diferite afeciuni: nevroze, astmul bronic, hipertensiunea arterial, sporind astfel valoarea balneo-medical a unei staiuni. De regul valorile ionizrii cresc odat cu altitudinea, cele mai mici valori nregistrndu-se pe litoral, 600-1000 ioni/cm, dar n anumite regiuni joase datorit existenei unor roci radioactive acestea pot fi mai ridicate: Bile Herculane are la 160 m altitudine 17481925 ioni/cm n timp ce stna de Vale situat la 1100 m altitudine nregistreaz numai 12001646 ioni/cm. In majoritatea staiunilor balneoclimaterice din ara noastr aeroionizarea prezint valori modeste care nu depesc 700-1000 ioni/cm dar exist i situaii peste aceast medie: Sngeorz-Bi 1479 ioni/cm, Bile Felix 1320 ioni/cm, Moneasa 1229 ioni/cm, Bora 1212 ioni/cm .a.

Plantele medicale
Plantele medicale reprezint factori naturali de cur foarte rspndii n ara noastr i din ce n ce mai solicitai n domeniul balneomedical (fitoterapie) att n prepararea unor 9

medicamente ct i n cur extern n bai cu plante. Medicamente pe baz de plante realizate de ctre diferite laboratoare ca Hofigal, Plantavorel din Piatra Neam, Plantextract, Daciaplant se impun alturi de alte produse originale n tratarea mai multor afeciuni. Aceast bogie i diversitate de factori de cur precum i bogata tradiie pe care o turismul balnear n Romnia reprezint importante premise ale dezvoltrii turismului.

1.3. Staiuni baleno-climaterice in Romnia

Slnic Moldova dispune de o remarcabil baz de tratament care permite valorificarea superioar a factorilor naturali de cur. Cele cinci baze de tratament ale cror instalaii balneare sunt n mare parte de dat recent asigur efectuarea a circa 12.000 proceduri pe zi: parterul pavilionului central Racovi legat printr-un tunel subteran cu secia de terapie respiratorie Inhalatorul; n cadrul pavilionului balnear exist o nou baz de tratament care dispune de o secie de balneo-fizio-terapie (bi minerale, bi cu bule, cu plante, bi ascendente, duuri gigant, scoian), secii de electroterapie, terapie respiratorie i dou bazine pentru kinetoterapie; n cadrul hotelului Perla se afl o microbaz modern de tratament; n cadrul hotelului Dobru dispune de instalaii de hidroterapie, termoterapie, electroterapie i aerosoli la care se adaug un sanatoriu cu profil respiratoriu pentru copii. Staiunea Bile Felix dispune de o puternic i diversificat baz de tratament n cadrul creia se efectueaz circa 15 000 de proceduri pe zi (circa 70% proceduri de baz i 30% tratamente asociate), de care beneficiaz 4 200 de persoane pe zi. n cadrul unitilor de cazare aparinnd SC Felix SA sunt n funcionare 6 baze de tratament; 4 baze n cadrul hotelurilor Termal, Belvedere, Poienia, Unirea; baz n cadrul

10

pavilionului 2, baz n cadrul policlinicii balneare. Toate bazele sunt prevzute cu secii de hidroterapie, electroterapie, kinetoterapie, cabinete pentru exploatri funcionale. n cadrul hotelului Mure, s-a dat n folosin din anul 1987 o baz de tratament proprie cu o capacitate de 650 de proceduri pe zi. Bazele de tratament din cadrul hotelurilor sunt relativ noi, aflndu-se ntr-o stare actual bun. De asemenea n staiunea funcioneaz 3 cabinete medicale pentru tratament cu Pell Amar care servesc cele trei baze cu profil (Belvedere, Termal i Poienia). precum i o secie care funcioneaz pe baz de Gerovital i separat dou cabinete de cosmetic pe baza acestui produs (hotel Belvedere i Termal). Bile Herculane dispune de o baz material format din 2 policlinici cu un numr mare de proceduri (din care 3400 de baz). Policlinica I are 5 baze de tratament distribuite n hoteluri sanatoriale: Roman, Minerva, Afrodita, Diana, Hercules, Cerna, Traian, Decebal, Complexul Apollo, pavilioanele 1, 2 i 10. Aceast policlinic dispune de 35 de cabinete medicale, 2 laboratoare, cabinete speciale de cardiologie, acupunctur, Boicil, apiterapie, Pell Amar, serviciu de urgen, sli de cultur fizic medical, 4 stabilimente de fizioterapie. n afara acestora mai exist i cosmetica biotrofic. Covasna posed o baz material de tratament, relativ modern, bine dotat care permite efectuarea de tratamente complexe. Exist patru baze de tratament, cea a SC Covasna SA, efectund curent peste 1000 proceduri/zi (fa de 500 ct fusese iniial dimensionat), ceea ce solicit la maximum dotrile existente i creeaz aglomeraie. Staiunea dispune de un spital pentru boli cardiovasculare i dou sanatorii pentru copii specializate n tratarea sechelelor aprute n urma hepatitei. Sovata are o baz de tratament compus din instalaii pentru bi calde la vane i bazine cu ap mineral srat, instalaii pentru tratamente ginecologice, instalaii pentru aplicaii cu nmol, bazine pentru kinetoterapie, sli pentru electro i hidroterapie, de gimnastic medical. Apreciate sunt i amenajrile pentru serohidroterapie i bi n aer liber de la lacul Ursu. Baza de tratament de la lacul Ursu asigur efectuarea a peste 1 milion de proceduri pe an (circa 3000 pe zi). La aceasta se adaug baza de tratament din incinta hotelului Danubius. n staiunea Buzia exist 3 baze de tratament n cadrul crora se pot fi efectuate maximum 3000 de proceduri pe zi. Principalele baze de tratament se afl n hotelurile Parc i 11

Timi. Acestea dispun i de laborator de analize funcionale, aparate de investigaie (radioscopie, radiografie, E.K.G.). Staiunea Olneti dispune de instalaii pentru crenoterapie i instalaii pentru cura extern utilizabile n tratamente de baz i asociate. Baza de tratament de la hotel Olneti este dotat cu instalaii pentru electro i hidroterapie. Acest tip de instalaii se mai utilizeaz i n spaiile special amenajate n vilele 20 i 21, ntr-un spaiu improvizat din complexul balnear Parng i n baza de tratament de la complexul 1 Mai. Instalaiile pentru cur extern se gsesc n pavilioanele 1 i 2 dotate cu buvete. Exista trei baze de tratament balnear, dotate cu aparatura medicala moderna, care permit efectuarea a peste 3000 de proceduri pe zi, constnd in bai cu CO2. Staiunea Eforie Nord dispune de 2 baze de tratament, una conectata la reeaua de hoteluri: Steaua de mare, Delfinul, Meduza, iar cealalt la clinica de 120 de locuri a Institutului de Balneofizioterapie i Recuperare Medicala. Bazele de tratament funcioneaz tot timpul anului, spatiile de cazare fiind nclzite in timpul sezonului rece. Valoarea bazei turistice locale este amplificat de existenta a 3 mari baze de tratament balnear pentru turitii de pe tot globul care exploateaz in mod fericit celebrele nmoluri sapropelice precum si apele mezotermale sulfuroase din zon (Sanatoriul Balnear Mangalia, Bazele de tratament din cadrul Complexelor Mangalia, H.Hora-Saturn i Doina-Neptun). Localiti i locuri climatice turistice i de odihn situate pe litoralul Mrii Negre: Cap Aurora, Costineti, Jupiter, Mamaia, Nvodari, Olimp, Saturn.

1.4. Potentialul turistic balnear al Romaniei

12

Bogia i varietatea factorilor naturali de cur de care dispune Romnia, tradiia i experiena n domeniul balneologiei dobndite de-a lungul timpului, au fcut ca Romnia s reprezinte o destinaie turistic balnear important. Ca urmare, circulaia turistic n staiunile balneare a nregistrat, sub influena a numeroi factori economici, sociali, motivaionali, pentru fiecare dintre componentele ei: intern i extern evoluii diferite. Component important a pieei turistice, oferta include ansamblul atraciilor naturale i antropice, infrastructura general i turistic, fora de munc i serviciile oferite. Conceperea unui produs turistic competitiv nu presupune ns o simpl mbinare a acestora, ci o armonizare a diferitelor componente pentru a crea un produs omogen, pe ct posibil individualizat. Caracterizat prin discrepan dintre potenialul su de excepie i gradul de valorificare i neadaptare la cerinele manifestate pe plan mondial oferta balnear romneasc poate constitui, n urma unui proces de restructurare corespunztor, o important component a turismului naional i chiar internaional. Romnia dispune de un excepional fond balnear ceea ce face ca din acest punct de vedere s se situeze pe unul dintre primele locuri din Europa. Totodat potenialul turistic balnear prezint o serie de particulariti care-l individualizeaz n cadrul rilor cu tradiie n domeniu: prezena tuturor grupelor de substane terapeutice: ape minerale i termominerale, nmoluri terapeutice, emanaii naturale de gaze terapeutice CO2 i uneori n combinaie cu H2S, microclimatul salin, ntregul complex de factori terapeutici ai litoralului ; existena unor substane minerale terapeutice cu caracter de unicat: gazele mofetice i solfatariene, considerate rariti ale naturii i chiar unice n Europa (n cazul solfatarienelor) precum i a altora puin rspndite n Europa: lacurile srate, peloidele, microclimatul salin nsoite de cercetri i metode de tratament menite s asigure valorificarea acestora. valoarea terapeutic ridicat a gazelor mofetice determinat prin ample cercetri de specialitate, precum i valenele curative ale solfatarelor au fcut ca acestea s fie considerate elemente de mare interes ale balneologiei romneti. Totodat trebuie evideniat faptul c aceste substane minerale terapeutice sunt considerate remedii eficiente n tratarea unor afeciuni pentru care terapia cu mijloace farmaceutice medicamentoase nu d rezultate satisfctoare: afeciuni respiratorii, sterilitate parial, afeciuni dermatologice, alergii;

13

existena tuturor grupelor de substane minerale terapeutice ceea ce permite acoperirea ntregii game de afeciuni tratabile cu ajutorul factorilor naturali de cur (toate cele 14 tipuri de afeciuni nscrise n nomenclatorul OMS): ale aparatului locomotor (reumatismale i posttraumatice), ale sistemului nervos central i periferic, ginecologice, cardiovasculare, digestive, hepato-biliare, renale, metabolice i de nutriie, respiratorii i ORL, dermatologice, alergii, boli profesionale. Dintre acestea ponderea cea mai mare o dein substanele minerale terapeutice destinate tratrii afeciunilor aparatului locomotor i ginecologice de aproximativ 77,15 %, urmate de cele cardiovasculare i ale sistemului nervos periferic 13,20%, digestive, hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL 9,65%;

existena unor rezerve importante de substane minerale terapeutice la nivelul fiecrei categorii ceea ce favorizeaz o ampl valorificare a acestora n cadrul turismului de sntate;

larga rspndire n teritoriu a acestor resurse, diferite categorii de substane minerale terapeutice ntlnindu-se n toate zonele rii, la nivelul tuturor formelor de relief : montan, subcarpatic, de dealuri i podi, cmpie, delt i litoral;

prezena pe mici suprafee a mai multor grupe de substane minerale terapeutice ceea ce permite tratarea concomitent a mai multor tipuri de afeciuni; valoarea curativ ridicat a substanelor minerale terapeutice romneti a fost confirmat de numeroasele premii obinute de apele minerale de la Climneti, Cciulata, Olneti, Slnic Moldova, Covasna, Bile Herculane citate n literatura de specialitate; de asemenea balneologia romneasc, prin cercetrile chimice i de laborator a confirmat eficacitatea acestora i a stabilit posibilitile de utilizare a lor cu succes n toate formelor specifice curelor de sntate: preventiv, terapeutic i recuperatorie;

existena diferitelor tipuri de bioclimat variind de la cel sedativ i de cruare la cel excitant sau cu caracter tonic ce favorizeaz tratarea diferitelor tipuri de afeciuni; realizarea unor produse secundare de tip extract obinute din ape minerale i nmoluri: sarea de Bazna i Bltei, obinute din apele minerale din regiune, extract de nmol de tip Pell Amar obinut din nmolul lacului Balta Alb, apa mineral nfioletat de tip Olneti injectabil care are termen de garanie de 90 de zile ceea ce permite continuarea tratamentelor la distan;

prezenta apelor minerale termale i mezotermale cu pondere mare pe teritoriul rii ce pot fi valorificate n scop de agrement diversificnd astfel oferta balnear romneasc.

14

Toate aceste caracteristici care individualizeaz potenialul balnear romnesc n ansamblul celui reprezint european, reprezint un avantaj deosebit de important n conceperea unei oferte competitive. Aceasta presupune ns o serie de eforturi concertate din partea tuturor actorilor implicai n dezvoltarea i promovarea turismului balnear romnesc astfel nct acesta s devin o component de marc a turismului romnesc. Analiznd locul ocupat de cererea pentru turismul balnear n ansamblul turismului romnesc, n perioada 1970-2004,. se poate observa faptul c aceasta reprezint un segment important al cererii turistice, n special acelei interne, deinnd ponderi cuprinse ntre 9,3-14% n ultimii 35 de ani. Totodat trebuie evideniat faptul c dac pn n 1989 ponderea turismului balnear n totalul circulaiei turistice era comparabil cu cea pentru litoral i superioar celei montane, dup 1989 ponderea turismului montan a crescut, depind cererea pentru turismul balnear fapt determinat de evoluia mai bun pe care a nregistrat-o turismul montan n ceea ce privete amenajrile, modernizarea bazei materiale, creterea confortului i diversificarea posibilitilor de agrement. Din analiza numrului de turiti nregistrat n perioada analizat (1970-2004) se observ o scdere important a acestuia dup 1989, fapt explicat pe de o parte de evoluia vieii economice sociale i politice din ara noastr respectiv scderea nivelului de trai al populaiei Romniei cu efecte asupra puterii de cumprare ceea ce a afectat att numrul de turiti ct i durata sejurului, corelat cu creterea continu a tarifelor pentru serviciile turistice, ieirea unor persoane din sistemul sindical care oferea tuturor doritorilor bilete de odihn i tratament un cost mai mic, parte din tarife fiind suportate de ctre sindicate, scderea calitii serviciilor turistice. Analiznd durata cltoriilor staiunile balneare realizate n anul 2007 se poate observa o diversificare a cererii n sensul solicitrii, n proporii relativ apropiate a sejururilor de lungimi diferite. Astfel, se remarc o pondere important a sejururilor scurte de 1-3 nnoptri, de 23,9% (48354), alturi de care sejururile medii de 4-7 nnoptri dein 27,3% (55216), iar cele de 8-14 nnoptri 34,4% (69.517) n timp ce se constat o scdere a numrului sejururilor lungi de 1528 de zile (29154)126 , acestea deinnd doar 14,4% din totalul sejururilor balneare. In ceea ce privete modul de asigurare a acestor sejururi, 56.729 dintre acestea sunt asigurate/procurate prin intermediul oficiilor de pensii Ministerului Muncii Solidaritii Sociale i Familiei, Oficiilor de pensii, Ministerului Sntii ceea ce 15

reprezint 28%, iar 145.515 sunt asigurate pe cont propriu (62%). Referitor la preferinele turitilor pentru diferitele tipuri de uniti de cazare este evident orientarea acestora pentru hoteluri i vile fapt care se datoreaz particularitii / specificitii turismului balnear care are ca punct central tratamentul balnear care presupune existena unei baze de tratament i a specificului procedurilor care au ca efect, de cele mai multe ori nclzirea corpului ceea ce presupune existena unei legturi acoperite ntre baza de tratament i unitatea de cazare fiind preferate din acest punct de vedere hotelurile balneare. Situaia este similar i n cazul turitilor strini.

CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ TURISMUL BALNEAR IN STATIUNEA AMARA:

2.1. Statiunea Amara prezentare

16

Staiunea este situata in zona centrala a Cmpiei Brganului, pe malul de nord-vest, la 7 K m de oraul Slobozia, la o altitudine de 30 m. Amara este un ora situat in judeul Ialomia, in sud-estul Romniei. Climatul este continental de step, cu veri clduroase si ierni reci. Precipitaiile sunt reduse, umiditatea medie anuala ajunge la 63%. Iarna predomina vanturile din nord-est caracteristic fiind crivatul. In luna iulie temperatura medie este de 22 grade Celsius iar in ianuarie este de 3 grade Celsius. Localitatea a fost atestata documentar in timpul Domnitorului Matei Basarab, care a nzestrat mnstirea ridicata de el in Slobozia cu ntinse terenuri in jurul lacului. In 1864, prin secularizarea averilor manastiresti, acele terenuri au fost preluate de stat. Amara a atras atenia lui P. Poni, cruia I se datoreaz primele analize chimice ale apei lacului in 1887. In 1896 la 4 ani dup ce autoritile judeene au decis sa nfiineze un serviciu al bilor, nsrcinat cu exploatarea instalaiilor de bai calde, Amara este folosita amplu de populaie, sezonier. Documentele timpului rein ca bilan al unui sezon de cura: un numr de 452 de bolnavi si 3200 de bai. Pana in 1903, Amara era un ctun si aparinea de Comuna Slobozia Veche. Prima instalaie pentru bai calde a fost fcuta din scnduri in anul 1905, ea fiind distrusa in timpul Rzboiului Mondial. In aceeai perioada localnicii au fcut in locuinele lor instalaii primitive de bai, nclzind apa si nmolul in cazane. Dup al Doilea Rzboi Mondial au fost ridicate construcii destinate turismului balnear si a fost amenajata plaja pe malul lacului Amara pentru bai de soare.

2.2. Turismul balnear in staiunea Amara

Factorii naturali de cura

Apa lacului Amara este sulfatata, clorurosodica, magneziana, uor bromurata; ape minerale de sonda pentru cura interna, usor sulfatate, bicarbonate, sodice, magneziene, hipotone; nmol sapropelic extras din lac; climat de stepa excitant-solicitant.

Indicaii terapeutice
17

Afeciuni ale aparatului locomotor: reumatisme articulare si inflamatorii, afeciuni neurologice, operaii pe articulaii, pe muchi sau pe oase, fracturi, afeciuni ginecologice(sterilitate), afeciuni dermatologice-psoriazis, afeciuni endocrinologice.

Tipuri de proceduri
Bai calde cu nmol si mpachetri cu nmol; aplicaii de cataplasme cu nmol rece; cure interne cu ape minerale;electroterapie si hidroterapie; aerohelioterapie, cura de teren si gimnastica medicala.

Contraindicaii
Afeciuni cardiovasculare; boala Basedow; astm, boli contagioase; tuberculoza pulmonara evolutiva; stri de nelinite si insomnii provocate de nevroza.

Compoziia resurselor minerale

Lacul Amara , cu o lungime de 4 Km si o latime ce variaz intre 200-800 m, este alimentat cu ape de iroire care spal eflorescentele produse la suprafaa rocilor din Cmpia Romana de ctre apele subterane ncrcate de sruri (predominant sulfai si cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodium, dizolvate in mare cantitate in apa lacului, ii dau gustul foarte amar care mascheaz gustul sau srat. Nmolul sapropelic este negru (in contact cu aerul devenind cenuiu), unsuros, srat si are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El conine 41% sruri anorganice, 39% substane organice si 20% apa. Substanele organice (de natura animala si vegetala) si substanele anorganice pe care le conine nmolul sunt: sulfat de sodiu, de calciu, de fier, de magneziu, clorura de sodium, hiposulfit de sodium, hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu, de calciu, sulf liber, acetat de sodiu, nitrat de

18

amoniu, acid formic, glutamic, butyric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. Grosimea stratului de nmol este de 30-60 cm.

2.3. Prezentarea bazei de tratament Complex Hotelier Ialomia 4****

Complexul Hotelier Ialomia dispune de 488 locuri de cazare clasificate la categoria trei stele. Acesta dispune de restaurant, baza de tratament moderna, plaja, precum si de alte dotri ce permit petrecerea plcuta a timpului liber.

19

Principalele afeciuni tratabile sunt: afeciuni ale aparatului locomotor; reumatisme degenerative abarticulare, inflamatorii, post-traumatice, ortopedice; afeciuni neurologice periferice afeciuni ginecologice afeciuni dermatologice afeciuni respiratorii, digestive, renale etc. Principalul factor terapeutic natural este lacul Amara. Apa lacului are un coninut ridicat de sulfat, de clorura de sodiu si de magneziu. Gradul sau total de mineralizare este 9.88 g/l. Nmolul lacului este sapropelic, conine circa 40% substane organice si 41% substane minerale. Complexul Hotelier IALOMIA, un important centru de balneo-fizio-terapie, este situat in staiunea baleno-climatic Amara la 7 km de Slobozia, reedina judeului Ialomia, respectiv la 100 km de Aeroportul Internaional Henry Coanda, 100 km de Aeroportul Mihail Kogalniceanu, 120 km de Litoralul Marii Negre si 130 km de Delta Dunrii. Factorii terapeutici de aici permit sa ofere tratament balnear si de recuperare pentru o gama vasta de afeciuni: afeciuni reumatismale degenerative: spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si poliartroze; afeciuni reumatismale inflamatorii: stri alergice articulare dup reumatism articular acut sau dup infecii de focar, spondilita anchilozanta; afeciuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala) ; afeciuni postraumatice: redori articulare posttraumatice, recuperare dup imobilizare n aparat gipsat, recuperri dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, entorse si luxatii; afectiuni neurologice periferice: pareze si paralizii posttraumatice ale membrelor, polineuropatii, sechele dupa poliomielita; afectiuni ginecologice: metroanexita cronica, sterilitate secundara, insuficienta ovariana; afectiuni asociate dermatologice si endocrine. Complexul Hotelier Ialomia prin baza sa de tratament, dispune de instalaii complete de electro-hidroterapie si asigura efectuarea in conditii optime a numeroase tratamente balneare: baie cu namol la cada, baia cu apa minerala la cada, curenti Trobert, curenti TENS, curenti interferentiali, ultrasunet, bai galvanice, solux cu namol, baie de lumina, unde scurte, 20

aerosoli, tamponare si irigatii vaginale, gimnastica medicala, laser. Pentru relaxare va invitam la sala de masaj, la baile jacuzi, in sala de fittnes sau in bazinul cu apa sarata. Staiunea Amara este locul unde Dr. St. Ionescu-Calinesti a semnat certificatul de natere a Pell-Amarului. Pe U-Amarflt este, dup cum afirma Dr. St. Ionescu-Calinesti, "prima forma omologata injectabila ce valorifica potenialul bioenergetic din nmol din nmol-aurul negru, am reuit obinerea acestei pulberi - aurul alb, care a fost promovat in 120 de state ale lumii de pe toate meridianele, obinndu-se rezultate remarcabile". Climatul este de stepa, cu veri clduroase. Tratamente disponibile : bai la cada cu nmol; bai cu ape minerale n bazin; bai galvanice; mpachetri cu nmol si cu parafina; dus subacval integral si partial; curenti diadinamici, ultrasunet, unde scurte, curenti Tens, curenti interferentiali; solux; laserterapie; masaj terapeutic; gimnastica medicala; aerosoli. Fiind nconjurat de asemenea puncte de atracie turistica vestite prin frumusetea locurilor, a faunei si florei, a ospitalitii localnicilor si hotelierilor, suntem preocupai sa punem in valoare turismul de agrement din zona organiznd excursii care sunt pe placul oaspeilor notri sosii de pe ntreg teritoriul tarii.

21

Complexul Hotelier Ialomia dispune de multiple spatii de cazare (camere duble, camere single si apartamente), echipate cu televizor color, frigider si telefon. In incinta Hotelului Ialomia oaspeii se pot bucura de serviciile unui restaurant cu dotri moderne, restaurantul oferind mncruri tradiionale romaneti. De asemenea, aici se pot bucura de serviciile oferite de barul de zi, de laboratorul de cofetrie, de serviciile unui boutique precum si de o gama larga de servicii adiacente: farmacie, biblioteca, difuzarea presei, frizerie, spltorie si clctorie, spltorie auto. Hotelul Ialomia deine centrala termica proprie care asigura necesarul de energie termica pentru nclzirea ntregului hotel, a bazei de tratament precum si aducerea la parametrii optimi a apei si nmolului sapropelic necesar tratamentului balnear. Baza de tratament este echipata cu aparatura moderna de ultima generaie deservita de personal calificat care asigura desfurarea in bune condiii a indicaiilor terapeutice recomandate de cei mai buni medici balneologi. 22

Lista indicaiilor terapeutice este larga datorita factorilor naturali de cura, apa fiind sulfatata, clorurata-sodica, magnezica, slab bromurata, slab sulfurata, sodica, hipotona, nmolul sapropelic si climatul de stepa. Cura balneara 3 proceduri 5 zile 7 zile 10 zile 12 zile 4 proceduri 5 zile 7 zile 10 zile 12 zile Tarife tratament pentru 1 zi (cura de tratament sub 5 zile) 3 proceduri + hidro Cazare in cadrul complexului hotelier Ialomia 4 stele 1 loc in camera dubla **** 1 camera single **** 1 apartament **** * Tv si Frigider inclus Masa 3 mese/zi, in regim de pensiune 45 80 80 100 200 120 150 280 67 100 Euro 60 72 112 132 68 94 132 186 Ron 252 302 470 554 286 395 554 655

* Nota: plata anticipat in lei la cursul facturrii, rezultatul se rotunjete in lei. Tarifele prezentate in lei sunt calculate la un curs orientativ: 4,2 lei = 1 euro.

23

Complex Hotelier Ialomia Aria 2 Extrasezon Cura balneara Ian - Mai 01 Mai 31 Aug 3 proceduri * 6 zile 12 zile 18 zile 4 proceduri * 6 zile 12 zile 18 zile Tarife tratament pentru 1 zi (cura de tratament sub 5 zile) 3 proceduri 4 proceduri 55 47 100 80 66 127 171 77 151 199

Sezon Sept - Ian 85 155 223 95 181 248

* = proceduri + hidrokinetoterapie care nu poate fi nlocuita cu alta procedura

CAPITOLUL III: Concluzii si propuneri

Dup o perioad de declin cauzat de neadecvarea ofertei i produselor specifice la noile cerine i mutaii n plan motivaional turismul balnear a devenit n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale i economice, un segment major i tot mai dinamic al pieii turistice internaionale. Spre acest sector se concentreaz cu tot mai mult insisten, n 24

rile dezvoltate i cu tradiie balneoturistic, importante mijloace materiale i umane, o implicare tot mai profund a tiinei i tehnicii, pentru prestarea unor servicii turistice i medicale de o factur complex i de un nalt nivel calitativ, pentru a putea satisface cerinele vitale ale omului modern, generate de evoluia condiiilor de via i de starea de sntate a populaiei.

Recomandri Privind Turismul Balneo-Medical

Practicarea turismului are multiple i diverse motivaii. Printre altele amintim turismul de odihn i cel cu scop profilactic i curativ (balneo-medical). Turismul de odihn este practicat de cei care, avnd nevoie de un repaus fizic i intelectual de lung durat, i petrec concediul de odihn n diferite localiti de la munte sau la mare. Turismul balneo-climateric se refer la turitii care merg n staiunile baleno-climaterice cu scopul de a-i trata diverse afeciuni sau pentru a preveni unele complicaii ale acestora, folosind: clima, apele minerale, nmolurile, mofetele, apa srat a lacurilor sau a mrii etc. Balneoterapia constituie, prin excelen, un mijloc de stimulare i de reglare a funciilor organismului prin acei factori naturali de mediu (ape minerale,nmoluri,clim) care acioneaz cu excitani fizici i chimici. Climatoterapia const n folosirea calitilor climatice (aer, ap, soare etc.); mbinat cu practicarea unor activiti turistice sau cultural-distractive, duce la ntrirea i creterea rezistenei organismului slbit dup o stare de oboseal sau de boal, la reechilibrarea organismului. Stabilirea localitii, staiunii sau zonei n care se poate desfura concediul sau cura de tratament se face numai cu avizul medicului, de recomandrile cruia se va ine seama cu cea mai mare strictee. Aciunea biologic a caracteristicilor staiunii se refer la o serie de efecte pozitive asupra organismului. n acest sens, amintim c att climatul de altitudine (munte), ct si cel marin sunt tonice puternice. La munte se constat o cretere a frecventei i amplitudinii micrilor respiratorii, a consumului de oxigen i a arderilor; la acestea se adaug scderea glicemiei i o tot mai buna fixare a calciului i fosforului prin iradiere solar. Totodat, se observ i o activizare a aparatului circulator,o supraactivitate muscular i dispariia oboselii. Trebuie 25

subliniat faptul c puritatea si lipsa de umiditate a aerului sunt deosebit de favorabile n amelioarea bolilor aparatului respirator, fcnd s dispar secreiile. La mare se observ creterea numrului de globule roii, diminuarea tulburrilor neurovegetative, hipercalcemie i hiperfosoremie. In ceea ce privete restructurarea staiunilor existente, aceasta se va face pornind de la structura cererii, tendinele prezente i de perspectiv existente pe plan mondial att n domeniul medical ct i n domeniul conceptului de staiune precum i de la particularitile concrete ale rii noastre n corelaie cu valoarea , volumul resurselor naturale, la nivelul cerinelor, standardelor, existente n rile Uniunii Europene. Aceasta restructurare se va face pe dou direcii: - parte dintre staiuni vor fi reamenajate n sensul configurrii i dezvoltrii acestora innd cont de modelul staiunilor balneare modern din Europa a cror restructurare a avut succes dar i de particularitile concrete ale rii noastre; - alt parte a staiunilor va rmne fidel turismului balnear tradiional, cea mai mare parte dintre acestea se vor dezvolta fie ca staiuni sociale dar i cteva ca staiuni de lux Motivaia propunerii dezvoltrii staiunilor moderne este dat pe de o parte de evoluia cererii, aflat aa cum am mai spus sub o puternic influena a modei, care ajunge rapid i la noi ct i datorit tendinei din ce n ce mai puternice pe care o manifest oamenii de a-i ngriji sntatea sub aspectul ndeprtrii efectelor negative ale unui stil de via nesntos. In ceea ce privete motivaia pstrrii unui numr destul de important de staiuni tradiionale este determinat de existena unui important segment de clientel care solicit anual astfel de tratamente precum i de tendina existent pe plan mondial la nivelul strii de sntate a populaiei, caracterizat prin creterea incidenei afeciunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul turismului balnear. Avnd n vedere evoluia cererii, caracterizate prin creterea exigenelor turitilor, orientarea acestora spre produse de calitate, procesul de reorganizare a tuturor staiunilor balneare romneti, indiferent de tipul lor, trebuie s se bazeze pe un amplu proces de

26

restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecrei componente a ofertei turistice balneare respectiv: - stabilirea profilului i statutului funcional al staiunilor n funcie de direcia n care urmeaz s se dezvolte; - restructurarea concepiei de amenajare a staiunii; - dezvoltarea i modernizarea infrastructurii generale; - dezvoltarea i modernizarea bazei materiale specifice turismului; - restructurarea serviciilor i produselor oferite.

INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM

27

In conformitate cu Legea securitii si sntii in munca nr. 319/2006, angajatorul are obligaia de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de munca. Angajatorul are obligaia sa ia masurile necesare pentru: asigurarea securitii si protecia sanatatii lucrtorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea si instruirea lucrtorilor;

asigurarea spaiului organizatoric si a mijloacelor necesare securitii si sanatatii in munca; adaptarea la progresul tehnic; nlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecie colectiva fata de masurile de protecie individuala; furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.

INSTRUIREA LUCRATORILOR Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor sa primeasc o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitii si sanatatii in munca, in special sub forma de informaii si instruciuni de lucru, specific locului de munca si postului sau: la angajare; la schimbarea locului de munca sau la transfer; la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului existent ; la introducerea oricrei tehnologii sau proceduri de lucru ; la executarea unor lucrri speciale.

OBLIGATIILE LUCRATORULUI

28

Fiecare lucrtor trebuie sa-si desfoare activitatea, in conformitate cu pregtirea si instruirea sa, precum si cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In mod deosebit, in scopul realizrii obiectivelor prevzute in articolul de mai sus, lucrtorii au urmtoarele obligaii: sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de producie; sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa l napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru prestare; sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice si a cldirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive; sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munca despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sntatea lucrtorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecie; sa aduc la cunotina conductorului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; sa i nsueasc si sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora; sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca si inspectori sanitari.

INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Pentru instruirea personalului in domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraia, studiu de caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistata de calculator. Instruirea lucrtorilor in domeniul securitii si sanatatii in munca cuprinde trei faze: o instruirea introductiva generala; o instruirea la locul de munca; o instruirea periodica.

29

MSURI I REGULI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR PENTRU TURITI: n spatiile de cazare: este strict interzis n spaiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de

clcat, reouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezint pericol de incendiu; fumatul este permis numai n locuri special amenajate. la unitatea de cazare se studiaz planul de evacuare n caz de incendiu, care trebuie s

se gseasc afiate pe spatele uilor camerelor de cazare. se identific traseele de evacuare fa de camera de cazare i butoanele manuale de n cazul n care cile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunztor

semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde exist); materiale combustibile, se informeaz personalul de la recepie. se verific modul de oprire a sistemului de ventilare i climatizare a camerei de cazare

(n timpul unui incendiu, camera de hotel n care v aflai poate fi inundat cu fum i gaze toxice dac nu se ntrerupe funcionarea respectivelor instalaii). PE TRASEELE TURISTICE: efectuarea focului numai n locurile special stabilite, amenajate i marcate, iar orice

activitate n pdure, indiferent de natura acesteia, va fi desfurat cu respectarea strict a normelor de prevenire a incendiilor; 100 m; orice nceput de incendiu observat trebuie s fie anunat la numrul unic de urgen 112 pentru a fi lichidat de ctre pompieri nainte de a produce pagube materiale sau pierderi de viei omeneti. accesul autoturismelor particulare n pdure, precum i instalarea corturilor pentru s nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare s sting jarul cu ap; s nu fac foc pe timp de vnt; o grij deosebit trebuie acordat copiilor crora nu trebuie s li se lase la ndemn

cazare n alte locuri dect cele special amenajate este interzis;

mijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete); s nu se fac foc n imediata apropiere a fondului forestier, la o distan mai mic de

30

REGULI DE P S I PENTRU UNITILE DE TURISM: Conducerea unitii turistice va asigura n permanen buna funcionare a

mijloacelor tehnice de intervenie din dotare (instalaii de hidrani interiori i exteriori, instalaii speciale de semnalizare i stingere a incendiilor, stingtoare, etc.). Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor utilitare (electrice, de nclzire, ventilaie /condiionare a aerului etc.). Nu se admit modificri sau improvizaii la instalaiile utilitare. Orice lucrri de reparaii sau ntreinere la instalaiile de acest tip se efectueaz numai de ctre personal autorizat. Personalul unitilor de turism va fi instruit periodic asupra modului n care se

face alarmarea, anunarea, dirijarea i evacuarea persoanelor spre ieire, precum i asupra modului de folosire a mijloacelor de intervenie. Alarmarea i anunarea n caz de incendiu, se va face n aa fel nct s nu produc panic n rndul turitilor. Turitii din fiecare camer, trebuie s aib acces la dou ci de evacuare, n camerele de cazare, pe partea interioar a uilor, se va afia schia cu traseul

independente una fa de alta. de evacuare a turistului (spre ieirea principal i cea de serviciu). Pe noptier, la loc vizibil, se vor gsi fluturai cu instruciuni n cel puin 3 limbi de circulaie internaional, privind comportamentul n caz de incendiu. Focurile de tabr sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fr vnt, la

distan suficient de construcii, culturi agricole sau fondul forestier i cu asigurarea supravegherii permanente i stingerii acestora cu ap.

31

BIBLIOGRAFIE
Vasile Glavan, GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 1995 Rodica Minciu, AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI, Editura Iylvy, Bucuresti, 1995 Gheorghe Mecu, Turism si tratament balnear pe litoral, Editura National, 2001

Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si amenajarea spaiului turistic, Editura Universitara, Bucureti 2006

Florian Frazzei -Turismul, Editura Cartea Universitara, Bucureti 2006

Daniela Firoiu - Economia turismului i amenajarea turistic a teritoriului, Editura Sylvi, , Bucureti, 2003

Internet: www.balneoturism.ro www.spas.ro www.asociatiaturismbalnear.co.nr/ www.hotelialomita.pa.ro/ www.calatoreste.ro/2006/oferte%7Cturism/countyID_0/activitate_7/Turism-balnear.html 32

33

STATIUNEA BAILE HERCULANE

34

STATIUNEA BAILE FELIX

35

STATIUNEA BAILE OLANESTI

36

SLANIC MOLDOVA

37

COVASNA

38