Sunteți pe pagina 1din 28

ANALIZA TURISTICA

A A STATIUNII Pag
1
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

CAP 1. BAILE HERCULANE

1.1 ASEZARE GEOGRAFICA. SCURT ISTORIC

Situata in partea de sud-est a judetului Caras-Severin, pe ambele maluri ale râului


Cerna. Orasul este situat la 5 km de drumul national DN 60 si de calea ferata internationala
Viena-Budapesta-Belgrad-Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes (70
km), Craiova (160 km) si Timisoara (17 km)
Statiunea balneoclimaterica Bãile Herculane este cea mai veche din tara si una dintre
cele mai vechi din lume datand de pe vremea razboaielor romanilor cu dacii. In urma
cercetarilor arheologice, imparatul roman Traian este considerat ctitorul acestor bai romane.
Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, tabule votive ridicate ca
semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare, in special lui Hercules, considerat
protectorul statiunii. Incepand cu anul 1718, austriecii au reconstruit si modernizat baile din
statiune, precum si baile de acces, edificiile primind amprenta unui stil baroc.

1.2 TURISMUL IN BAILE HERCULANE

Ca oras din regiunea de vest a tarii noastre, Baile Herculane (jud.Caras-Severin) face
parte din grupa oraselor cu resurse curative alturi de Lipova (jud.Arad), Geoagiu (jud.
Hunedoara) si Buzias (jud.Timis).
Statiunea balneara Baile Herculane este unica localitate turistica din Romania care
dispune de 5 patrimonii: natural, istoric, turistic, cultural si balnear.

Statiunea dispune de locuri de cazare (peste 4000 de locuri) în marile si modernele


hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru
agreabil, de asemenea camping în interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de
recreere si divertisment – restaurant, baruri, terase de vara, bazine de înot cu apa termala,
sauna, masaj, biliard, etc. – precum si posibilitatile de drumetie si excursii în statiune si pe
valea Cernei, constituie o atractie în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile-
Herculane.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
2
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Obiective turistice din Baile Herculane:


– Muzeul Nicolae Cena. Sint expuse relicve din perioada romana descoperite intimplator sau
prin sapaturi in zona Podul Rosu unde se gasea o parte a castrului roman. Obiecte sau
podoabe arheologice descoperite in Pestera Hotilor sau Valea Cernei.
– Parcul Szelecs - cel mai frumos parc natural in perioada austro-ungara.
– Statuile din centrul istoric al statiunii
– Strandul termal Hercules din Parcul Vicol
– Strada Zavoiului pentru plimbari .
– Arborele Seqoia din Parcul Central
– Zona Roman - Cascada
– Pestera Hotilor
– Gradina botanica din Parcul Central unde de remarcat sint arborele Seqoia adus din Canada
1825, dudul pletos originar din China, magnoliile, arborele de Tisa.
– Izvorul de apa plata - pentru aductiune si captare izvorului , austriecii au sapat un tunel pina
in peretele Crucea Alba din Domogled.
– Biserica Catolica
– Biserica Ortodoxa
– Chioscul Apolo de linga podul din centru facut pentru regina Maria.
Satul Pecinisca aflat pe partea dreapta a riului Cerna chiar la intrarea in statiune.
Monumente arheologice din Baile Herculane
Baile romane, cu basorileful lui Hercules, pe malul Cernei la cca 400 m mai sus de Biserica
romano-catolica. Pe stinga drumului se vad resturile unui apeduct roman, iar mai sus bazinele
romane; ruinele statiunii termale romane; tabule votive; podul de piatra de pe raul Cerna din
centrul istoric al statiunii; pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic,
Neolitic, Epoca Bromzului si a Fierului.
Monumente arhitectonice din Baile Herculane
1. Gara CFR Baile Herculane (cladirea) construita de austrieci in stil baroc (1866)
2. Complexul balnear din Sec. XVIII - XIX cuprinzind : Baia Horia, Pavilionul cu baile
Crisan.
3. Podul cel mare peste Cerna.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
3
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

4. Biserica Catolica 1838


5. Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea
6. Statuia lui Hercules.
7. Bustul Generalului Dr. Vicol, opera sculptorului Dumitriu Birlad din fata parcului.
8. Basorelieful lui Hercules de pe malul Cernei.
9. Statuia lui hercules turnata in bronz, datand din 1847
10. Cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii
Intreaga portiune de cladiri cuprinsa intre Biserica romana-catolica din capatul de sus
al Pietii Hercules pina la Biserica Ortodoxa din capatul de jos al Parcului Central ( Parcul
Szelecs ) pe ambele maluri ale Cernei si podurile din aceasta zona sint declarate Rezervatie de
Arhitectura UNESCO . Aceasta zona face parte din patrimoniul istoric al statiunii si nu
numai.
Pentru agrement sint localizate in Baile Herculane :
•30 de restaurante
•40 de baruri
•2 discoteci
•18 terase de vara
•7 Nightclub
•4 stranduri termale in aer liber
•Pensiuni turistice
•Hoteluri
•Case de vacanta
•Campinguri
•Magazine
Manifestari anuale:
Pe parcursul unui an calendaristic, in statiunea Baile Herculane au loc mai multe
evenimente cultural-artistice, avand semnificatie nationala, regionala sau locala. Vara sint
organizate evenimente culturale la care participa artisti din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Polonia,
etc. In functie de data desfasurarii lor amintim:
• Ziua "Eminescu" (15 ianuarie),
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
4
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

• Unirea Principatelor Romane (24 ianuarie),


• Sarbatoarea Martisorului (1 martie),
• Ziua Internationala a Femeii (8 martie),
• Festivalul "Pinul Negru de Banat" (1 iunie),
• Colocviile Nationale "Reflex" (7-9 iulie),
• Festivalul International de Folclor "Hercules" (11-15 iulie),
• Zilele orasului Baile Herculane (8-10 septembrie).
• Congresul Spiritualitatii romanesti
• Festivalul Rachiei din Banat
• Nigeea la Bani

1.2.1 IZVOARELE TERMOMINERALE DE LA BAILE HERCULANE


(DIN AMONTE SPRE AVAL):
• Izvorul Crucea Ghizelei - a fost forat in anul 1970 pana la o adancime de 1210 m si
este situat la 6 km nord de statiune. Acest izvor alimenteaza strandul termal de la 7 Izvoare.
• 7 Izvoare Calde - este alcatuit din trei izvoare calde si patru izvoare termo-minerale.
Prima grupare de izvoare nu sunt utilizate in prezent, iar cea de-a doua grupare de izvoare este
situata in aval la cateva sute de metri fata de primele trei izvoare, fiind captate intr-un bazin in
care se fac bai in aer liber.
• Izvorul Scorillo - a fost forat in anul 1970. Curiozitatea acestui izvor o reprezinta
faptul ca apa iese din granit. In prezent acest izvor nu este utilizat.
• Izvorul Hercules I - se afla in spatele hotelului Roman, iese la suprafata dintr-o
pestera de calcare avand debitul cel mai mare dintre toate izvoarele. El alimenteaza Baile
Romane din hotelul Roman, Baile Neptun si Strandul Termal din centrul statiunii.
• Izvorul Hygeea (48°C) - se afla mai jos de hotelul Roman intr-o incinta zidita,
impreuna cu izvorul Hercules II. Este utilizat in cura interna pentru afectiuni digestive si
urinare, apa acestui izvor este asemanatoare cu apa de la Olanesti, Slanic Moldova, Karlovy
Vary, etc.
• Izvorul Hercules II - partial secat are totusi o captare artificiala care provine din
izvorul Despicatura.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
5
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

• Izvorul Despicatura - se afla la aproximativ 100 m de hotelul Roman, ivindu-se din


doua puncte diferite in pestera de la Despicatura, care au fost captate intr-un baraj de beton in
interiorul pesterei, de unde apa era pompata in conducte.
• Izvorul Apollo I - este captat din incinta bailor Apollo printr-un put de 7 m adancime
care pana la deschiderea izvorului Apollo II era ca o fantana arteziana.
• Izvorul Apollo II - a aparut cu ocazia sapaturilor la fundatia restaurantului Grota
Haiducilor in anul 1972. Acest izvor alimenteaza baia Apollo.
• Izvorul Diana I si II - au fost captate intr-un put colector si conduse pe conducte pana
la baile Diana pe care le si alimenteaza.
• Izvorul Diana III - a fost forat in anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentru
tratarea gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie,
bronsite, sinuzite, etc.
• Izvorul Neptun I - a fost forat la o adancime de 277 m, datorita presiuni a fost
colectat intr-un turn ridicat aproape de hotelul Hercules. Apa sa se utilizeaza la baia Neptun si
hotelul Roman.
• Izvorul Neptun II - i se mai spune si izvorul de stomac fiind utilizat in vindecarea
gastritelor, constipatiilor, diabetului, etc. dar este contraindicat in vindecarea ulcerului gastric
si duodenal, stomacul operat, tuberculoze si neoplasm.
• Izvorul Neptun III (54°C) - i se mai spune si izvorul de ochi se afla situat langa
hotelul Hercules, este folosit pentru tratarea blefaritei alergice, mancarime ale pleoapelor si
diferite afectiuni ale ochiilor.
• Izvorul Neptun IV - a fost forat in 1968 si se afla situat langa izvorul Neptun I, iar
apa lui este folosita in cure interne la baile Neptun.
• Izvorul Traian - se afla situat in zona Podu Rosu si alimenteaza cu apa termala
hotelurile Diana, Dacia, Afrodita si Domogled.
• Izvorul Decebal - este forat in anul 1969 apa acestui izvor nu se utilizeaza in prezent,
constituiind o rezerva pentru viitor la fel ca si izvoarele forate la fabrica de var.
• Izvorul Hebe - 41 oC
• Izvorul Iosif - 54 oC
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
6
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

1.2.2 TRASEE TURISTICE


TRASEE TURISTICE IN MUNTII CERNEI
1. Gara CFR Baile-Herculane → Aleea-Simnicea → Culmea-Seseminului → Poiana-
cu-Peri → Culmea-Mohornicului → Culmea-mare. Marcaj: banda rosie (partial). Timp: 4
ore. Caracteristica traseului : drum pe creasta, acoprit de paduri pe ultima prtiune. Lipseste
apa dar exista adaposturi.
2. Cartierul-Zavoi → Platoul-Coronini → Valea-Mare → Cracul-Lui-Arendasu →
Poiana-Cu-Peri. Marcaj: punct galben si punct rosu (scurtatura). Caracteristica traseului este
in continua ascensiune, recomandat drumetilor antrenati. Timp: 4 ore. Exista surse de apa
(Platoul Coronini) si adaposturi (Poiana Cu Peri).
3. Cartierul-Zavoi → Platoul-Coronini → Foisorul-Schneler → Izvorul-Munk →
Grota-Cu-Aburi → Piscul-Ciorici ( Belvedere). Marcaj: punct albastru, traseul este relativ
usor, exista apa. Timp: 4 ore.

Poteca Munk Izvorul Munk Grota cu Aburi


4. Izvorul-Diana → Izvorul-Munk → Piscul-Jubiliar → Culmea-Schneler → Cracul-
Lui-Arendasu. Marcaj: punct galben si banda galbena. Exista apa dar nu exista adaposturi.
Timp : 2 ore.
5. Izvorul-Diana → Izvorul-Munk → Piscul-Jubiliar → Piscul-Munk → Piscul Rosu.
Marcaj: punct galben , banda galbena si triunghi rosu. Traseul este dificil si nu exista
adaposturi. Timp : 2 ore.
6. Capela Catolica → Grota Cu Aburi → Varful Ciorici → Izvorul Elisabeta →
Poiana Cu Peri. Marcaj: triunghi albastru. Traseu dificil cu sursa de apa la final. Timp: 3 ore
jumatate.
7. Strandul termal 7 Izvoare → Cantonul Rosu → Culmea Vaii Slatina → Piatra
Banitei → Poiana Culmea Mare. Marcaj: triunghi galben. Trasul relativ dificil si fara apa.
Timp: 3 ore si jumatate.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
7
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

TRASEE TURISTICE IN MUNTII MEHEDINTI


1. Strandul Termal 7 Izvoare → Poiana Lui Roseti → Izvorul Mosului → Balta
Cerbului. Marcaj: triunghi albastru. Traseul este relativ usor si se parcurge in 3 ore.
2. Poiana Lui Roseti → Cascada Cociu. Marcaj : punct rosu. 2 ore.
3. Uzina Electrica → Cheile Saua Padina → Valea Saua Padina → La Marginea.
Marcaj: banda galbena si punct albastru (prin Chei).
4. Izvorul De Apa Plata → Aleea Domogled → Soseaua DN 67 → Crucea Alba →
Izvorul Jelarau → La Ciucioare. Marcaj: cruce albastra. Traseul este ascendent si de parcurge
in circa 4 ore. Exista apa si adaposturi.
5. Crucea Alba → Grota Lui Serban → Cararea Pisicii → Varful Domogledul Mare.
Marcaj: banda galbena. Traseu dificil; timp de parcurgere 2-3 ore
6. Izvorul Jelarau → Varful Suscu. Marcaj : triunghi albastru. Traseul este relativ
dificil, cu surse de apa si adapost si se parcurge in circa 2 ore.
7. Valea Jelarau → Cabana Silvica Musuroane. Marcaj : banda albastra. Traseul este
relativ usor cu adapost si sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore.
8. La Ciucioare → Varful Sulita → Ogasul Poiana Saua Padina → Valea Saua Padina
→ Cantonul Silvic. Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic. Traseu usor cu sursa de apa si
se parcurge in circa 2 ore.
9. Cabana Silvica Musuroane → Culme Obarsia Vaii Rucar → Saua Comoristei.
Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic si se face pe un drum forestier. Exista sursa de apa
si este relativ usor de parcurs acest traseu.
10. Cabana Silvica Musuroane → Varful Domogledul Mare (1105 m). Marcaj:
triunghi rosu. Traseul este usor in ascensiune prin padure de foioase.
11. Cabana Silvica Musuroane → Cracul Radacinii Mari → Obarsia Vaii Rucar.
Marcaj: banda albastra si punct rosu . Traseul este relativ usor. Sunt surse de apa si adapost in
Valea Rucar (adapostul Brozba). Se parcurge in circa 1 ora.
12. Liceul Hercules → Cheile Prolazului → Valea Feregari → Valea Rucar. Marcaj:
punct rosu. Traseul este dur pe prima prtiune prin Chei. Exista sursa de apa si adapost la
Brozba (Valea Rucar ). Se parcurge in circa 3 ore.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
8
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

13. Valea Feregari → Varful Cracul Radacinii Mici → Varful Domogledul Mare
Marcaj: banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in Valea
Rucar si dureaza circa 4 ore.
14. Cartierul Pecinisca → Valea Satului → Pestera Ungurului → Valea Selistei →
Creasta Cocosului. Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si se
efecueza in circa 4 ore .

1.2.3 TRATAMENT
Afectiuni si boli tratate la baile herculane:
Considerata un important centru de sanatate, statiunea balneara Baile Herculane
ofera turistilor o moderna si deosebita baza de tratament, principalul factor terapeutic fiind
bogatia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale si cloruro-sodice, indicate atat pentru
tratamentele de cura externa cat si pentru cele de cura interna si tratamentul afectiunilor
reumatismale.
Cateva dn bolile ce pot fi tratate in statiunea Baile Herculane:
In cura externa:
• boli de piele;

• boli ale sistemului nervos periferic;

• boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor);

• intoxicatii cu plumb si alte metale grele;

• boli ale aparatului respirator;

• afectiuni ginecologice cronice;

• afectiuni ale ochilor;

• diabet zaharat incipient;

In cura interna:
• boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe;

• boli de nutritie;

• unele boli ale rinichilor si cailor urinare;


ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
9
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

• afectiuni ale aparatului respirator;

• reumatism cronic inflamator si degenerativ.

Compozitia resurselor balneare:


Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase cu o mineralizare
intre 0.5-2.6 g/l si o temperatura între 38.5-53.5oC; ape minerale termale clorurosodice,
bicarbonatate, calcice cu o mineralizare între 0.6-3.5 g/l si o temperatura între 46-56oC; ape
minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge
62oC si o mineralizare între 3,87-7,93 g/l;
O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat în mare
concentratie (pâna la 60 mg/l);
In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km.
Izvoarele de la Baile Herculane sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si
Mont Dore.
Aeroionizare naturala: 2000-2500 ioni negativi/cm3/s
Statiunea este intens scaldata de aeroioni, predominant negativi, care induc o stare de
bine tuturor care viziteaza Baile Herculane. Aeroionizarea negativa este una dintre cele mai
importante surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asupra
sistemului nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului. S-au descoperit de-a lungul
Vaii Cernei pana in prezent 18 izvoare cu apa minerala termala, pe o distanta de circa 4 km.
Apele termo-minerale de la Baile Herculane contin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu,
Carbonati si Sulfati de Calciu si Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu,
Sodiu, Clor, Litiu, Strontiu, Titan, etc.
Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri:
- patrunzand in plamani odata cu aerul inspirat
- prin actiunea directa asupra pielii
In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii
generale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap
si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
10
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Tipuri de proceduri: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala,


cultura fizica medicala, acupunctura. Contraindicatii: Boli acute, tumori, T.B.C., sarcina,
epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic.

1.2.4 SPORTURI PRACTICABILE PE VALEA CERNEI


(BAILE HERCULANE)
- Raf ting pe Cerna, pe trasee diferite, în functie de nivelul apei
- Concurs de caiac pe lacul de acumulare de la Herculane
- Canyoning usor în Cheile łăsnei, Prisăcinei
- Tiroliană, rapel în Valea Cernei,
- Tir cu arcul, etc.

1.3 ACTIVITATEA ECONOMICA IN STATIUNEA BAILE HERCULANE

Turismul este in mod evident liantul oricarei activitati economice desfasurate in Baile
Herculane. Ponderea numerica cea mai importanta in economia locala o detin societatile din
domeniul comercial, cu aproximativ 62% din total, urmeaza turismul 18%, serviciile 16,7%,
agricultura-exploatarea lemnului 2,30%, industria si constructiile sub 1%.
Cei mai multi operatori de piata sunt societatile de tipul Asociatiilor Familiale 39,5%
din total, cu obiect preponderent de activitate in sfera comerciala a turismului si serviciilor.
Societatile comerciale cu raspundere limitata au o pondere de 36,5% din total, cea mai
mare parte a acestora activand in comert.
Oferta turistica din statiunea Baile Herculane cuprinde trei componente de baza:
- resursele turistice
- baza tehnico-materiala
- forta de munca ocupata in turism
In cadrul resurselor turistice naturale sunt de mentionat ansamblul elementelor de
relief, izvoarele termale, clima, vegetatia, flora si fauna extrem de bogate si diversificate.
Cateva pesteri celebre - cum ar fi Grota Haiducilor - se gasesc aici. Ca element distinctiv pot
fi amintite alte patru pesteri aflate in apropierea orasului unde, temperatura aerului are valori
intre 25-30 grC, fenomen unic in tara si rar in lume. Potential antropic este reprezentat de
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
11
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

vestigiile arheologice si monumente istorice enumerate mai sus.


Situatia investitiilor si oportunitati pentru investitori
In functie de cifra de afaceri si de numarul de salariati pe care ii au, repartizarea
numerica pe ramuri de activitate a firmelor din localitatea Baile Herculane, se prezinta astfel:
agricultura-6, industrie-2, constructii-1, comert-163, servicii-44, turism-47.
In ceea ce priveste oportunitatile pentru investitori, Primaria Baile Herculane va trebui
sa aibe in vedere cateva actiuni prioritare: Crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabila
printr-un proces participativ care sa implice toate sectoarele comunitatii locale, elaborarea
unui plan strategic si a unui program de masuri care sa aiba la baza utilizarea eficienta a
resurselor locale si atragerea unor resurse externe, masuri active pentru atragerea investitorilor
romani, dar si straini.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
12
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

CAP.2 ELEMENTE DE STRATEGIE PREZENTE ÎN


TURISMUL AFERENT STAŢIUNII "BĂILE HERCULANE"

Ca în orice strategie, analiza stării de început a domeniului de activitate avut în


vedere şi obiectivele finale ale schimbărilor proiectate pentru perioada de timp luată în
calcul constituie două momente esenţiale ale strategiei în domeniul turismului.
Acţiunile principale ale programelor de dezvoltare a turismului trebuie sa aibă in
vedere rezolvarea următoarelor probleme:
o identificarea şi delimitarea zonelor turistice şi eşalonarea punerii în
valoare a potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane şi calcularea capacităţii
de cazare în zile-turist;
o elaborarea unor studii privind cererea turistică în ţările principale de
povenienţă a turiştilor străini;
o pregătirea personalului aferent industriei turistice,
o asigurarea echilibrului necesar privind încasările şi plăţile valutare în
domeniul turismului,
o stabilirea politicilor aferente privind concurenţa în domeniul preţurilor şi
tarifelor hoteliere.
Pentru ca un guvern să facă din turism un sector competitiv, trebuie să ia în
considerare următoarele aspecte:
- scopul final al politicilor sale în turism trebuie să-l constituie creşterea
standardelor şi a calităţii vieţii la nivel naţional;
- strategia de dezvoltare pe termen lung trebuie orientată în direcţia creării unui
cadru legislativ, fiscal şi de prognoză, care să asigure infrastructura necesară şi să protejeze
mediul ambiant, să permită spaţiul optim de manevră sectorului privat şi să dezvolte un
produs turistic competitiv;
- este indicat să existe un organism care să unească în mod efectiv principalele
departamente ale guvernului ;
- obiectivele programelor de promovare turistică trebuie sa fie bine definite din
start, precum şi căile şi mijloacele de analiză asupra eficienţei şi impactului acestora;
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
13
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

- trebuie încurajate îndeaproape cooperarea între sectorul public angajat în


transporturi şi turism, asociaţiile profesionale şi companiile comerciale;

Obiectivele dezvoltării turismului în staţiunea "Băile Herculane" sunt:


- asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive
şi a stimula pieţele turistice actuale şi potenţiale;
- creşterea numărului de locuri de muncă în turism;
- satisfacerea cererii turistice potenţiale şi atragerea unui număr sporit de turişti
pentru petrecerea sejururilor;
- sporirea contribuţiei turismului la veniturile comunităţilor locale prin susţinerea
dezvoltării turismului rural;

Dezvoltarea durabilă a turismului trebuie realizată pe baza unor principii,


cum ar fi:
- turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă;
- relaţia dintre mediu şi turism să se dezvolte astfel încât mediul să susţină
activităţile turistice pe termen lung;
- dezvoltarea activităţii de turism să respecte caracteristicile locului unde se
desfăşoară;
- scopul dezvoltării turistice să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu
cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora;
- industria turistică, guvernele şi autorităţile trebuie să respecte aceste principii.

2.1 OPTIUNI STRATEGICE IN CEEA CE PRIVESTE POTENŢIALUL ŞI


RESURSELE EXISTENTE ÎN STAŢIUNEA "BĂILE HERCULANE"

Staţiunea "Băile Herculane" este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi
variate resurse turistice antropice şi naturale, fapt ce îi conferă un important potenţial
pentru turism.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
14
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat şi variat, cu o


multitudine de tipuri de relief, elemente de climă, o reţea hidrografică reprezentativă, toate
acestea constituind destinaţii cu un mare grad de atractivitate.
În ceea ce priveşte relieful, staţiunea "Băile Herculane" este amplasată într-un
cadru natural excepţional, parte integrantă a Parcului Naţional Valea Cernei – Domogled,
între Munţii Mehedinţi la est şi Munţii Cernei la vest (cu vârful Dobrii de 1.928m, culmile
lor calcaroase se întind până lângă Băile Herculane). Climatul este de tip depresionar cu
influenţe vestice şi sud-mediteraneene, având o temperatură medie anuală de 10,5 0 C.
Presiunea medie atmosferică este de 750,6 mb. Vânturile dominante sunt cele de sud,
viteza lor medie este redusă: 1,6m/s.
Privind flora şi fauna întreg cuprinsul regiunii se constituie într-o grădină
impresionantă. Un număr mare de genuri şi de specii de arbori , plante şi flori dăruite de
natură sau cultivate de oamenii locului se contopesc într-un covor de vegetaţie multicoloră.
Păduri, păşuni, fâneţe, livezi şi ogoare stau rânduite pe treptele muntelui, prin văi şi
depresiuni, pe culmi înalte şi plaiuri însorite, alcătuind un veşmânt bogat, frumos şi
original. Specifice pajiştilor montane, diversele graminee, rogozul alpin, păiuşul roşu,
firuţa sau iarba stanelor sunt completate cu plante cu flori. Coniferele sunt slab reprezentate
în comparaţie cu foioasele. Fagul are cea mai mare extindere. Pe lângă acesta cresc:
carpenul, paltinul, frasinul, mesteacănul etc. De asemenea gorunul este des întâlnit.
Datorită prezenţei calcarelor, se găsesc şi elemente termofile: cărpiniţa,
mojdreanul, arţarul trilobat, alunul turcesc şi liliacul sălbatic. În cadrul acestei staţiuni
există un bogat fond cinegetic: urs, mistreţ, iepure, jder, vulpe, căprior, cocoş de munte.
Fauna este reprezentată de broasca ţestoasă de uscat, scorpion, şopârle, vipera
comună şi cea cu corn, ambele ocrotite prin lege.
Fondul piscicol cuprinde: păstrăv, lipan, mreana de munte, scobar şi clean.
Din punct de vedere hidrografic principalele râuri care scaldă regiunea
înconjurătoare a staţiunii sunt: Cerna şi Timiş.
O bogăţie aparte o reprezintă apele minerale termale, sulfuroase, sodice, calcice,
magneziene. În prezent la Herculane există 9 izvoare naturale şi 7 foraje, cu temperaturi
ale apei de 47- 62 0C şi radioactivitate care le conferă efecte biologic-active dintre cele mai
apreciabile.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
15
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Principalele rezervaţii sunt:


- Rezervaţia Naturală Coronini- Bebina din Munţii Cernei (suprafata de 3.864 ha),
- Valea Mare- rezervaţie botanică la nord-est de Moldova Nouă, ce adăposteşte
specii mediteraneene atlantice;
- Peştera Popovăţ pe versantul drept al Cheilor Carasului, monument al naturii;
- Cheile Carsului- rezervaţie complexă (floristică, geologică şi speologică);
- Cheile Corcoaia – rezervaţie geologică (la 40 de km amonte de Băile erculane),pe
cursul superior al Cernei;
- Cheile Nerei – rezervaţie complexă. Dintre factorii naturali terapeutici regăsim
apele minerale (clorurosodice, bicarbonate, slab sulfuroase, clorurosodice, calcice,
bromoiodurate), bioclimatul sedativ de crutare.
Resursele antropice sunt elemente de cultură specifice, create de om, de-a lungul
timpului, ele existând pe teritoriul oricărei ţări şi putând fi valorificate turistic.
Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai
vechi timpuri în alte scopuri, ajungând în zilele noastre în ipostaza de potenţial turistic. Ele
sunt diverse şi pot fi grupate în componente cultural-istorice, pe de o parte şi etno
-culturale şi etno -folclorice, pe de altă parte. Acestea sunt:
- monumente şi situri arheologice;
- monumente şi ansambluri de arhitectură şi artă de factură religioasă;
- monumente sau ansambluri de arhitectură şi artă de factură civilă;
- case memoriale;
- monumente tehnice;
- locuri istorice;
- resurse turistice culturale;
- manifestări etno-folclorice.
Cele mai importante obiective antropice prezente în staţiunea "Băile Herculane
sunt:
1. Statuia lui Hercules, în ipoteză de apărător al binelui sculptată în anul 1847,
după modelul unei statui din vremea romanilor descoperită în staţiune, a devenit simbolul
staţiunii. Aceasta statuie îl reprezintă pe erou cu pielea leului Nemea şi cu măciuca pe
umărul stâng.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
16
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

2. Muzeul staţiunii inaugurat în 1924, amenajat în fostul Casino prezintă:


- în prima sală sunt expuse obiecte arheologice descoperite în Peştera Hoţilor;
- în a doua sală (fostă sală de Argint destinată jocului de ruletă ) sunt prezentate
vestigiile romane şi feudale, remarcabile fiind altarele votive şi funerare;
- sala a treia încă nefuncţională este destinată epocii moderne (litografii, picturi si
fotografii) pentru redarea imaginii de odinioară a Băilor Herculane;
- mai sunt prezentate şi documentele referitoare la istoria staţiunii, monede antice,
piese de ceramică, podoabe, inscripţii etc.
3. Băile Imperiale Austriece construite între anii 1883-1886, după planul
arhitectului Dederer, unde se poate vizita:
- aripa stângă, destinată băilor termo- sulfuroase unde se pot vizita cabinele
imperiale unde au făcut tratament împăratul Franty Iosif, împărăteasa Elisabeta şi familia
imperiala;
- aripa dreaptă destinată băilor termo- saline;
- cele doua aripi sunt despărţite de o maiestoasă sală de aşteptare în mijlocul
căruia troiază o fântână majolică refăcută în anul 2003.
4. Băile Romane aflate la parterul hotelului Roman, chiar pe locul de origine al
staţiunii, acolo unde au fost construite de către romani; oferă posibilitatea turiştilor de a
beneficia de un pachet de servicii de 90 de minute, constând din masaj corporal, baie
termominerală, un ceai sudorific şi în final împachetări în cearceafuri şi pături pentru
sudaţia organismului; toate aceste proceduri sunt oferite într-un decor autentic roman, pe
locul primelor terme romane, cu fete îmbrăcate în robe romane.
5. Centrul Imperial Istoric al Staţiunii construit în stil baroc austriac unde ne
putem arunca privirea pe faţada pavilionului 6 în dreapta statuii Hercules, vom descoperii
infantiste scene reprezentative pentru turismul din secolul XIX cum ar fi:
- o primă scenă o găsim de două ori infantistă, pe părţile laterale ale corpului
central ce reprezintă principala bogăţie naturală a staţiunii, izvoarele termo- minerale;
- a doua scenă înfăţişează două femei îmbăindu-se, simbolul principalei atracţii
turistice;
- a treia scena înfăţişează două personaje, un bărbat si un copil, echipaţi în haine
de drumeţie, reprezentând a doua atracţie, drumeţiile pe traseele turistice din jurul staţiunii;
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
17
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

- a patra scenă înfăţisează o tânără hangiţă, lângă butoiul cu rachiu, invitând


oaspeţii, cu o ploscă în mână si cu două carafe în cealaltă, reprezentând localurile unde
turiştii pot bea şi mânca.
- a cincea scenă reprezintă bagajistul care ajută turiştii la transportul bagajelor;
Cele cinci scene sintetizează oferta staţiunii la sfârşitul secolului XIX.
6. Clădirea Cazinoului monument de arhitectură în stil baroc austriac, construit
în anul 1862, de arhitectul Doder, de unde cei doi ursuleţi de pe terasă reprezintă potrivit
unor surse orale, însemnele arhitectului curţii imperiale vieneze.

2.2 STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI LA NIVELUL STAŢIUNII SI


OPTIUNI STRATEGICE DE MODERNIZARE

Fără excepţii notabile, atât specialiştii din România cât şi cei din străinătate, sunt de
acord cu faptul că potenţialul turistic al staţiunii "Băile Herculane" ar putea concura cu oferta
turistică ale oricărei alte staţiuni contribuind semnificativ la creşterea veniturilor obţinute din
schimburile interne.
Turismul balnear din staţiunea "Băile Herculane" ar putea dispărea daca nu se vor
produce schimbări majore la nivelul infrastructurii staţiunii balneoclimaterice , au declarat
oficialii Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT).
Cele mai multe staţiuni balneoclimaterice din România s-au dezvoltat intr-o direcţie
greşită care nu mai este adecvata cerinţelor pieţei.
Se consideră ca exista o dependenta foarte mare a turiştilor romani de sindicatele si
asociaţiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu
bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. În schimb, pe plan mondial nu mai exista
o cerinţă puternică pentru tratamentele medicale. Turiştii de azi îşi doresc mobilitate,
relaxare si locuri pentru distracţie.
Turismul balnear trebuie sa se adapteze cerinţelor europene pentru a putea pătrunde
pe pieţele internaţionale. Doar 3% dintre turiştii din România sunt veniţi din alte tari
deoarece "lumea nu ne cunoaşte". Cu toate acestea potenţialul turismului romanesc este
foarte mare, aproximativ 250 de localităţi având resurse minerale.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
18
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Turismul balnear a adus în 2005 venituri de circa 90-100 milioane operatorilor


privaţi, cifra de afaceri a sectorului urmând să crească cu circa 10 % in 2006. Cifra de afaceri
va creste cu circa 5-10 %, însa dacă vom reuşi sa facem în aşa fel încât serviciile de
tratament sa reprezinte circa 60 % din preţ, atunci potenţialul acestui sector va creste foarte
mult. În momentul de faţă ponderea cazării reprezintă circa 50 % din pachetul de servicii,
alimentaţia publică 40 %, iar serviciile de tratament doar 10 %.
Trebuie însa statiunea să se îndrepte spre atragerea de fonduri structurale şi să
realizeze proiecte care sa pună în valoare calitatea factorilor naturali de cură, valoarea
istorică a staţiuni şi cea a calităţii calificării personalului medical.
În ultimii ani, investiţiile pentru dezvoltarea staţiunii s-au cifrat la peste 100
milioane de lei, suma considerată însa insuficientă fată de necesar. "Băile Herculane" este
un oraş - staţiune şi sunt necesare fonduri pentru modernizare, amenajare oraş,
infrastructura specifică. Se simte tot mai mult nevoia investirii în agrementul din staţiune
cat si în structurile proprii. In acest sens este nevoie de o concentrare de forţe atât
financiare cât si logistice.

2.2.1 OFERTA TURISTICĂ EXISTENTĂ ÎN CADRUL


STAŢIUNII "BĂILE HERCULANE "
În cadrul ofertei turistice staţiunea " Băile Herculane" prezintă o importanţă
deosebită datorită izvoarelor minerale, lacurilor, nămolurilor terapeutice, mofetele şi
microclimatele pe care le deţine. Staţiune "Băile Herculane" oferă cele mai bune condiţii
pentru tratamentul a numeroase afecţiuni.
Ea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, ale
bolilor inflamatorii sau subarticulare, ale bolilor sistemului nervos periferic precum şi
pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.
Turismul balnear este pe locul doi în oferta românească, deţinând 16% din
capacitatea de cazare şi care din păcate nu oferă anumite condiţii care să se ridice la nivelul
standardelor internaţionale pentru a atrage cât mai mulţi turişti care să caute staţiunile din
ţara noastră.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
19
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Staţiunea dispune de locuri de cazare în marile şi modernele hoteluri sanatorial-


balneare, moteluri pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, precum şi
camping în interiorul sau în afara staţiunii.
Multiplele mijloace de recreere şi divertisment, restaurant, baruri, terase de vară,
bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard, etc, precum şi posibilităţile de
drumeţie şi excursie în staţiune şi pe Valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru
vizitatorii oraşului staţiune balneară "Băile Herculane". Capacitatea de cazare a staţiunii
este de peste 4.000 de locuri în moderne hoteluri sanatorial-balneare precum: Roman,
Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules; 800 locuri in pavilioanele
din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal.
În majoritatea locaţiilor de cazare se găsesc baze proprii de tratament si dotări la
cele mai înalte standarde. Atât in staţiune cât şi pe valea Cernei exista numeroase pensiuni
agroturistice şi locuri de camping în interiorul sau exteriorul oraşului.
O atracţie în plus pentru vizitatorii staţiunii o constituie numărul mare de mijloace
de recreere şi divertisment restaurante, baruri, terase, bazine de înot, biliard dar şi
drumeţiile şi excursiile în staţiune şi pe Valea Cernei.

Tab. 1.3
Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică , pe tipuri
de structuri de primire turistică

2008 2007 Tipuri de structuri de


dec nov oct sep dec nov oct sep. primire turistică
5804 8783 8217 5869 6165 1147 9170 9873 Staţiunea "Băile
0 Herculane"
din care:
4464 7510 7588 5227 5211 1020 8071 8131 Hoteluri
7
473 590 396 351 299 513 459 941 Moteluri
- - - - - - - - Vile turistice
- - - - - - - - Pensiuni
Sursa: Anuarul statistic al staţiunii"Băile Herculane
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
20
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Tab. 1.4
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

2008 2007
dec. nov. oct. sep. dec. nov. oct. sep.
17,6 25,5 27,0 17,4 16,9 35,1 25,6 26,7 Staţiunea "Băile
Herculane
Sursa: Anuarul statistic al Judetului Mehedinţi;

Oferta de cazare a staţiunii "Băile Herculane"


Categoria Capacitate de cazare Staţiunea"Băile
Herculane"
2** 410 locuri Hotel " Afrodita"
2** 373 locuri Hotel "Apollo"
2** 112 locuri Hotel" Cerna"
2** 1070 locuri Hotel "Dacia"
2** 100 locuri Hotel "Decebal"
2** 410 locuri Hotel " Diana"
2** 263 locuri Hotel " Domogled"
2** 520 locuri Hotel " Hercules"
2** 406 locuri Hotel " Minerva"
2** 308 locuri Hotel "Roman"
2** 2217 locuri Vile, popasuri turistice
4** 410 locuri Hotel "Ferdinand"
- 6599 locuri Total
Sursa: Cazare turistică în anul 2006- reţea- capacitaţii- utilizate

2.2.2 CEREREA TURISTICĂ SPECIFICĂ


STAŢIUNII BĂILE HERCULANE

Cererea turistică este puternic influenţată de transformările societăţii româneşti


din ultimii ani. Restructurarea economică, trecerea de la un sistem centralizat la unul bazat
pe regulile economiei de piaţă, costurile specifice unei asemenea tranziţii (inflaţia şi
şomajul fiind în primul plan) au uneori efecte incontrolabile asupra mecanismelor
economice.
Staţiunea "Băile Herculane" nu este valorificată pe măsura potenţialului său
natural şi antropic, acest lucru este dovedit nu numai de valoarea modestă a chipamentelor
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
21
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

turistice construite, ci de circulaţia turistică înregistrată în ultimii ani. Astfel staţiunea este
frecventată îndeosebi de turiştii veniţii la tratament, pe plan local sau regional.

Cererea se manifestă mai ales în weekend-uri dar sporadic se înregistrează şi


turişti unguri. Zona mai este solicitată şi de turiştii aflaţi în tranzit, precum şi de turiştii
sosiţi din motive legate de afaceri. Principalele forme de turism care se desfăşoară deci în
zonă sunt:
- turismul balnear;
- odihnă şi recreere;
- turism de tranzit si de afaceri
% Nr Nr % Nr pers Nr Anul
înnoptări înnoptări cazate pers
Herculane Judeţ Herculane cazate
Judeţ
0,5 2550 499012 0,7 1820 240006 2004
0,8 4567 549576 1,8 4365 238946 2005
0,7 4019 565512 1,3 3231 245875 2006
0,9 6240 632512 2,2 5674 253005 2007
Sursa: http:// www.anat.ro
Se observă cu uşurinţă ponderea redusă a circulaţiei turistice din staţiune fată de
judeţ, exprimată cu ajutorul celor doi indicatori, acesta este rezultatul slabei echipări a
staţiunii din punct de vedere cantitativ şi calitativ, dar şi promovării reduse a acesteia.
Din circulaţia turistică totală a staţiunii turiştii străini au înregistrat ponderi reduse
5-6% la persoane cazate şi 4-5% la înnoptări, de asemenea durata medie a sejurului are
valori scăzute, respectiv 1,04-1,05 zile conform D.J.S. Mehedinţi, gradul de ocupare a fost
în ultimii 5 ani de 30-33% în Băile Herculane destul de scăzut faţă de alte staţiuni Băile
Felix, Orşova etc.

2.3 OPTIUINI STRATEGICE DE PROMOVARE

Potenţialul turistic impresionant al staţiunii " Băile Herculane", completat cu arta


de a primi oaspeţi, reprezintă motorul relansării produselor turistice din staţiune.
Turismul din Băile Herculane este un sector al economiei în curs de dezvoltare.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
22
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Această zonă dispune de un număr impresionant de resurse turistice, naturale şi


antropice, care pot fi valorificate la valoarea lor reală. Există o întreagă serie de proiecte
concepute pentru îmbunătăţirea imaginii zonei, acest lucru fiind primordial in strategia de
promovare a statiunii.

Baza tehnico-materială a intrat într-un proces de renovare şi modernizare, proces


care necesita obiecive bine stabilite.
Construirea unor noi structuri de primire turistică este un alt factor decisiv in
atragerea de noi turisti. În ceea ce priveşte numărul de turişti sosiţi în unităţile de cazare în
raport cu capacitatea de primire, pot spune că există o neconcordanţă, numărul turiştilor
fiind mai mic decât oferta de cazare.
Unităţile de agrement şi instalaţiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau
sunt în curs de reamenajare, totodată existând şi proiecte pentru realizarea unora noi.
Prin investiţiile făcute şi proiectele derulate se încearcă atragerea turiştilor într-un
număr mult mai mare în viitorul apropiat. Numărul înnoptărilor în structurile de primire din
staţiunea Băile Herculane este relativ redus, fapt ce determină şi scăderea duratei sejurului.
Din acest motiv, se are în vedere ieftinirea ofertelor turistice şi totodată prelungirea duratei
sejururilor.
În ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizează dezvoltarea agroturismului şi
turismului montan şi cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistică, dar şi
pentru dezvoltarea economică.
Turismul constituie un sector prioritar aflat în interdependenţă organică cu
celelalte ramuri şi sectoare economice. Pentru aceasta sunt necesare atât însuşirea
concepţiei privind locul şi rolul turismului în economia naţională, stabilirea unor direcţii
clare de valorificare a potenţialului turistic naţional, cât şi aplicarea în cadrul acestora a
unor măsuri, soluţii bine etapizate şi ştiinţific fundamentate, în toate subsistemele
turismului.

2.4 PROGRAM DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A STAŢIUNII BAILE


HERCULANE
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
23
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Programul de dezvoltare şi promovare trebuie sa aibă în vedere următoarele aspecte:


- Infrastructura generală: modernizarea şi echiparea corespunzătoare drumului
naţional DN 67, alături de amenajarea şi modernizarea reţelei stradale în aria balneoturistică,
reamenajarea reţelei pietonale şi a aleilor pentru cura de teren, amenajarea platformelor de
parcare, îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă termală, energie electrică,
telecomunicaţii, alimentare cu gaze naturale, termificare, apă şi canal.
- Structurile de primire turistică: realizarea de lucrări de consolidare,
refuncţionalizări şi modernizări, alături de creşterea gradului de confort şi sporirea
standardului calitativ al fondului construit, îmbunătăţirea managementului la nivelul unităţilor
prestatoare de servicii turistice.
- Dotări de agrement, sport şi cultură: dotarea Parcului Vicol cu: un centru
multifuncţional – săli de conferinţe, spectacole, expoziţii, sport, fitness, saună, piscină,
discotecă, bibliotecă; terenuri de sport la hotelurile din zonă; mobilier urban; locuri de joacă
pentru copii; reamenajarea teatrului şi cinematografului în aer liber; parcare; pentru drumeţia
montană sunt necesare: amenajarea şi remarcarea potecilor turistice din munţii limitrofi văii
Cerna şi staţiunii, amenajarea unor puncte de belvedere cu platforme şi balustrade pe cele mai
importante vârfuri montane cu perspective peisagistice; reamenajarea traseelor de cură de
teren şi amenajarea unor terenuri de sport lângă complexele balneare pentru practicarea
jocurilor sportive dirijate.

Aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă în domeniul protecţiei mediului prin


implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor. Intensificarea activităţilor de
promovare: crearea imaginii atât la nivel intern cât şi la nivel extern privind avantajele
staţiunii Băile Herculane ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice.
Alături de consolidarea şi dezvoltarea balneoturismului şi a turismului de odihnă şi
recreere, forme de turism tradiţionale practicate în staţiune, se impun a fi promovate cu
insistenţă şi altele:

- turismul de tranzit – Valea Cernei aparţine de trei judeţe, având legături rutiere cu
magistrale turistice europene. Prin modernizarea drumului DN 67, Valea Cernei şi staţiunea
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
24
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

Băile Herculane vor putea intra în circuitul turistic de mare atractivitate al zonei Porţile de
Fier;
- turismul de afaceri, reuniuni şi congrese – prin poziţia într-o zonă pitorească şi
bogată în vestigii istorice, mediu natural reconfortant, cu posibilităţi de recreere, apropiată de
centrele economice şi culturale şi aeroporturile internaţionale din vestul ţării.
- turismul ecologic (ecoturismul) – Parcul Naţional Valea Cernei – Domogled poate
constitui baza practicării unui turism dirijat, nepoluant, prin amenajări speciale, care să
includă: centre de vizitare şi informare, trasee şi echipamente specifice, şi prin o promovare şi
publicitate specifice domeniului.
- turismul pentru vânătoare şi pescuit sportiv – are posibilităţi mari de extindere în
contextul Regulamentului Parcului
speoturismul şi turismul pentru alpinism – favorizate de zestrea speologică a Văii
Cernei şi de prezenţa reliefului calcaros.
turismul cultural, de cunoaştere – se poate amplifica prin punerea în valoare a
vestigiilor arheologice şi ansamblurilor urbane balneare ale secolului al XIX-lea.

BIBLIOGRAFIE

1. Stancioiu, Aurelia-Felicia. Strategii de marketing in turism.


Bucuresti: Editura Economica, 2004;
2. Stoina, Cristian ; Spanu, Madalina. Turism si marketing turistic.
Bucuresti: Editura Fundatiei "Romania de Maine", 2003;
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
25
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

3. Swarbrooke, John ; Horner, Susan. Consumer behavior in


tourism. Oxford: Butterworth-Heinemann, 1999;
4. Asalos, Nicoleta ; Popescu, Constantin, cond. st. Rentabilitatea
firmei de turism: studiu de caz: teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E.,
2005;
5. Brindusoiu, Catalina. Optiuni strategice in serviciile de turism.
In: Revista de comert, v. 7, nr. 6, p. 39-41, 2006;
6. Catoiu, Iacob. Comportamentul consumatorului. Bucuresti:
Uranus, 2004;
7. Ianc, Teodor Petre, Strategii de dezvoltare a turismului balnear
în România în perspectiva integrării europene, Bucureşti, 2006
8. Dinu, Vasile. Transparenta agentiilor de turism in relatiile cu
consumatorii. In: Revista de comert, v. 5, nr. 6, p. 41-47, 2004
9. Datculescu, Petre. Cercetarea de marketing: Cum patrunzi in
mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia.
Bucuresti: Brandbuilders, 2006;
10. Demirbec, Maifer-Remzie. Perspective de dezvoltare ale
turismului dobrogean. Bucuresti: Matrix Rom, 2003;
11. Snak, Oscar ; Baron, Petre. Economia turismului. Bucuresti:
Expert, 2001;
12. Williams, Christine ; Buswell, John. Service quality in leisure
and tourism. CABI Publishing: Wallingford, 2003.
13. Nedelea, Al. – Strategii de dezvoltare a turismului, Tribuna Economică, nr. 42, 43,
44/1997;
14. Papuc, Mihai. Cercetari de marketing. Bucuresti: Editura
Universitara, 2005;
15. Prutianu, Stefan ; Anastasiei, Bogdan. Cercetarea de
marketing : studiul pietei pur si simplu. Iasi: Polirom, 2005;
16. Rusu, Mihaela-Loredana. Promovarea si vanzarea serviciilor
hoteliere. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 26, p. 57-59, 65, 2007 ;
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
26
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

17. Lumsdon, Les. Marketing for tourism : tutor's guide. London:


Macmillan, 1992;
18. Vorzsak, A., Nedelea, Al. - Marketingul serviciilor, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004
19. Lupu, Nicolae. Hotelul : economie si management. Bucuresti: All
Beck, 2005;
20. Lupu, Nicolae. Concentrarea ofertei în sfera turismului şi
crearea lanţurilor hoteliere în România (teză de doctorat). Bucureşti:
ASE, 2000, 235 p.;
21. Nedelea, Alexandru. Politici de marketing in turism. Bucuresti:
Ed. Economica, 2003;
22. Nedelea, Alexandru. Piata turistica. Bucuresti: Editura Didactica si
Pedagogica, 2003;
23. Nistoreanu, Puiu; Dinu, Vasile. Productia si comercializarea
serviciilor turistice. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2004;
24. Olaru, Liviu; Chiţiba, Constanţa. 2002 - an record pentru
turismul internaţional.
În: Tribuna economică, 2003, v. 14, nr. 12, p. 72-73, cota PI3810;
25. Olteanu, Valerica, coord. ; Epure, Manuela, coord. Cercetari de
marketing. Bucuresti: Fundatia Culturala "Romania de Maine", 2000;
26. Papuc, Mihai. Cercetari de marketing. Bucuresti: Editura
Universitara, 2005;
27. Rusu, Mihaela-Loredana. Promovarea si vanzarea serviciilor
hoteliere. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 26, p. 57-59, 65, 2007 ;
28. Prutianu, Stefan ; Anastasiei, Bogdan. Cercetarea de
marketing : studiul pietei pur si simplu. Iasi: Polirom, 2005;
29. Tocquer, G. - Marketing du tourisme, Gaetan Morin, 1997
30. Brătucu, G., Dima, D.(coord.), - Marketing în turism, Editura Psihomedia, Sibiu 2002.
31. Hunziker W., - Le tourisme - caracteristiques principales, Berne 1972.
32. Teare, R. - Marketing in Hospitality and Tourism, Cassel, London,
1994
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
27
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

33. Bucur Sabo, M., - Marketing turistic, Universitatea „Spiru Haret", Bucureşti 1998.
34. Cătoiu I., Teodorescu N., - Comportamentul consumatorului, Editura Economică,
Bucureşti 1997;
35. Cătoiu I., - Metode şi tehnici utilizate în cercetările de marketing. Aplicaţii, Editura
Uranus, Bucureşti 1999;
36. Powers, T. - Introduction to the Hospitality Industry, Wiley, New
York, 1992
37. Demetrescu M.C., - Analiza sistemelor de marketing, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică,
Bucureşti 1982;
38. Dumitrescu L., - Marketingul serviciilor, Editura Imago, Bucureşti 1998;
39. Drăgan J.C., Demetrescu M.C., - Noul marketing în mileniul III, Editura Europa Nova,
Bucureşti 1998;
40. Erdeli, G., Istrate, L, - Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii din
Bucureşti 1996.
41. Florescu C., - Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1996.
42. Gafencu Zaiţ A., - Introducere în marketingul serviciilor, Editura Universităţii Al. I.
Cuza", Iaşi 1996.
43. Gherasim T., Gherasim D., - Marketingul turistic, Editura Economică, Bucureşti 1999;
44. Mâlcomete, P., Vorzsake, M. - Strategii de marketing, Editura
Junimea; Iaşi 1976.
45. Stăncioiu, A.F., - Strategii de marketing în turism, Editura
Economică, Bucureşti 2000.
46. Ciobanu, I., - Management strategic, Editura Polirom, Iaşi 1998.
47. Nedelea, Al. - Piaţa turistică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003
48. Pearce, D. - Tourism Development, Longman, London, 1998

RESURSE INTERNET
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
28
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28

1.
http://econ.unitbv.ro/aspeckt/pag/olimpiada_2007/DEZVOLTAREA_DURABIL
%C3
%83_A_TURISMULUI_ROM%C3%82NESC_PRIN_CONCEP_EREA_UNOR_PR
ODUSE_TURISTICE_COMPETITIVE_final.doc ;
2.
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no18/articol_fulltext_pag
48.pdf ;
3. http://www.seap.usv.ro/idd/curs_licenta_ECTS.pdf
4.
http://www.mturism.ro/fileadmin/mturism/studii_nationale/Strategie_ANT_0
1.08.200
6.pdf ;
5. http://www.mturism.ro/index.php?id=48 ;
6. http://www.mturism.ro/index.php?id=52&art=11 ;
7. http://www.anat.ro/index.php?p=cat&cat=CAT0000147 .
8. http://www.carpati-valea-cernei.com/42454.html