Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A A STATIUNII Pag
1
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28
Ca oras din regiunea de vest a tarii noastre, Baile Herculane (jud.Caras-Severin) face
parte din grupa oraselor cu resurse curative alturi de Lipova (jud.Arad), Geoagiu (jud.
Hunedoara) si Buzias (jud.Timis).
Statiunea balneara Baile Herculane este unica localitate turistica din Romania care
dispune de 5 patrimonii: natural, istoric, turistic, cultural si balnear.
13. Valea Feregari → Varful Cracul Radacinii Mici → Varful Domogledul Mare
Marcaj: banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in Valea
Rucar si dureaza circa 4 ore.
14. Cartierul Pecinisca → Valea Satului → Pestera Ungurului → Valea Selistei →
Creasta Cocosului. Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si se
efecueza in circa 4 ore .
1.2.3 TRATAMENT
Afectiuni si boli tratate la baile herculane:
Considerata un important centru de sanatate, statiunea balneara Baile Herculane
ofera turistilor o moderna si deosebita baza de tratament, principalul factor terapeutic fiind
bogatia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale si cloruro-sodice, indicate atat pentru
tratamentele de cura externa cat si pentru cele de cura interna si tratamentul afectiunilor
reumatismale.
Cateva dn bolile ce pot fi tratate in statiunea Baile Herculane:
In cura externa:
• boli de piele;
In cura interna:
• boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe;
• boli de nutritie;
Turismul este in mod evident liantul oricarei activitati economice desfasurate in Baile
Herculane. Ponderea numerica cea mai importanta in economia locala o detin societatile din
domeniul comercial, cu aproximativ 62% din total, urmeaza turismul 18%, serviciile 16,7%,
agricultura-exploatarea lemnului 2,30%, industria si constructiile sub 1%.
Cei mai multi operatori de piata sunt societatile de tipul Asociatiilor Familiale 39,5%
din total, cu obiect preponderent de activitate in sfera comerciala a turismului si serviciilor.
Societatile comerciale cu raspundere limitata au o pondere de 36,5% din total, cea mai
mare parte a acestora activand in comert.
Oferta turistica din statiunea Baile Herculane cuprinde trei componente de baza:
- resursele turistice
- baza tehnico-materiala
- forta de munca ocupata in turism
In cadrul resurselor turistice naturale sunt de mentionat ansamblul elementelor de
relief, izvoarele termale, clima, vegetatia, flora si fauna extrem de bogate si diversificate.
Cateva pesteri celebre - cum ar fi Grota Haiducilor - se gasesc aici. Ca element distinctiv pot
fi amintite alte patru pesteri aflate in apropierea orasului unde, temperatura aerului are valori
intre 25-30 grC, fenomen unic in tara si rar in lume. Potential antropic este reprezentat de
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
11
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28
Staţiunea "Băile Herculane" este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi
variate resurse turistice antropice şi naturale, fapt ce îi conferă un important potenţial
pentru turism.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
14
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28
Fără excepţii notabile, atât specialiştii din România cât şi cei din străinătate, sunt de
acord cu faptul că potenţialul turistic al staţiunii "Băile Herculane" ar putea concura cu oferta
turistică ale oricărei alte staţiuni contribuind semnificativ la creşterea veniturilor obţinute din
schimburile interne.
Turismul balnear din staţiunea "Băile Herculane" ar putea dispărea daca nu se vor
produce schimbări majore la nivelul infrastructurii staţiunii balneoclimaterice , au declarat
oficialii Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT).
Cele mai multe staţiuni balneoclimaterice din România s-au dezvoltat intr-o direcţie
greşită care nu mai este adecvata cerinţelor pieţei.
Se consideră ca exista o dependenta foarte mare a turiştilor romani de sindicatele si
asociaţiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu
bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. În schimb, pe plan mondial nu mai exista
o cerinţă puternică pentru tratamentele medicale. Turiştii de azi îşi doresc mobilitate,
relaxare si locuri pentru distracţie.
Turismul balnear trebuie sa se adapteze cerinţelor europene pentru a putea pătrunde
pe pieţele internaţionale. Doar 3% dintre turiştii din România sunt veniţi din alte tari
deoarece "lumea nu ne cunoaşte". Cu toate acestea potenţialul turismului romanesc este
foarte mare, aproximativ 250 de localităţi având resurse minerale.
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
18
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28
Tab. 1.3
Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică , pe tipuri
de structuri de primire turistică
Tab. 1.4
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare
2008 2007
dec. nov. oct. sep. dec. nov. oct. sep.
17,6 25,5 27,0 17,4 16,9 35,1 25,6 26,7 Staţiunea "Băile
Herculane
Sursa: Anuarul statistic al Judetului Mehedinţi;
turistice construite, ci de circulaţia turistică înregistrată în ultimii ani. Astfel staţiunea este
frecventată îndeosebi de turiştii veniţii la tratament, pe plan local sau regional.
- turismul de tranzit – Valea Cernei aparţine de trei judeţe, având legături rutiere cu
magistrale turistice europene. Prin modernizarea drumului DN 67, Valea Cernei şi staţiunea
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
24
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28
Băile Herculane vor putea intra în circuitul turistic de mare atractivitate al zonei Porţile de
Fier;
- turismul de afaceri, reuniuni şi congrese – prin poziţia într-o zonă pitorească şi
bogată în vestigii istorice, mediu natural reconfortant, cu posibilităţi de recreere, apropiată de
centrele economice şi culturale şi aeroporturile internaţionale din vestul ţării.
- turismul ecologic (ecoturismul) – Parcul Naţional Valea Cernei – Domogled poate
constitui baza practicării unui turism dirijat, nepoluant, prin amenajări speciale, care să
includă: centre de vizitare şi informare, trasee şi echipamente specifice, şi prin o promovare şi
publicitate specifice domeniului.
- turismul pentru vânătoare şi pescuit sportiv – are posibilităţi mari de extindere în
contextul Regulamentului Parcului
speoturismul şi turismul pentru alpinism – favorizate de zestrea speologică a Văii
Cernei şi de prezenţa reliefului calcaros.
turismul cultural, de cunoaştere – se poate amplifica prin punerea în valoare a
vestigiilor arheologice şi ansamblurilor urbane balneare ale secolului al XIX-lea.
BIBLIOGRAFIE
33. Bucur Sabo, M., - Marketing turistic, Universitatea „Spiru Haret", Bucureşti 1998.
34. Cătoiu I., Teodorescu N., - Comportamentul consumatorului, Editura Economică,
Bucureşti 1997;
35. Cătoiu I., - Metode şi tehnici utilizate în cercetările de marketing. Aplicaţii, Editura
Uranus, Bucureşti 1999;
36. Powers, T. - Introduction to the Hospitality Industry, Wiley, New
York, 1992
37. Demetrescu M.C., - Analiza sistemelor de marketing, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică,
Bucureşti 1982;
38. Dumitrescu L., - Marketingul serviciilor, Editura Imago, Bucureşti 1998;
39. Drăgan J.C., Demetrescu M.C., - Noul marketing în mileniul III, Editura Europa Nova,
Bucureşti 1998;
40. Erdeli, G., Istrate, L, - Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii din
Bucureşti 1996.
41. Florescu C., - Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1996.
42. Gafencu Zaiţ A., - Introducere în marketingul serviciilor, Editura Universităţii Al. I.
Cuza", Iaşi 1996.
43. Gherasim T., Gherasim D., - Marketingul turistic, Editura Economică, Bucureşti 1999;
44. Mâlcomete, P., Vorzsake, M. - Strategii de marketing, Editura
Junimea; Iaşi 1976.
45. Stăncioiu, A.F., - Strategii de marketing în turism, Editura
Economică, Bucureşti 2000.
46. Ciobanu, I., - Management strategic, Editura Polirom, Iaşi 1998.
47. Nedelea, Al. - Piaţa turistică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003
48. Pearce, D. - Tourism Development, Longman, London, 1998
RESURSE INTERNET
ANALIZA TURISTICA
A A STATIUNII Pag
28
BAILE HERCULANE din
– REFERAT – 28
1.
http://econ.unitbv.ro/aspeckt/pag/olimpiada_2007/DEZVOLTAREA_DURABIL
%C3
%83_A_TURISMULUI_ROM%C3%82NESC_PRIN_CONCEP_EREA_UNOR_PR
ODUSE_TURISTICE_COMPETITIVE_final.doc ;
2.
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no18/articol_fulltext_pag
48.pdf ;
3. http://www.seap.usv.ro/idd/curs_licenta_ECTS.pdf
4.
http://www.mturism.ro/fileadmin/mturism/studii_nationale/Strategie_ANT_0
1.08.200
6.pdf ;
5. http://www.mturism.ro/index.php?id=48 ;
6. http://www.mturism.ro/index.php?id=52&art=11 ;
7. http://www.anat.ro/index.php?p=cat&cat=CAT0000147 .
8. http://www.carpati-valea-cernei.com/42454.html