UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Determinarea gradului de atractivitate al statiunii turistice Baile Herculane

NUME: CHICU C. CRISTINA ANUL: II, F.R. GRUPA: 8

-2013-

Baile Herculane

Statiunea Baile-Herculane este integrata n Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, precum si istoria bimilenara a statiuni asezata la o altidudine de peste 168 m, pe aceeasi paralela cu Nisa si Venetia, i confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene. Originea statiuni se ntinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat ntr-o tabula votiva. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memorie vie a 1860 de ani de existenta nentrerupta a statiunii (153 2013). Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. n perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Impresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre, romanii sositi n Dacia le-au nchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz), ncepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, n cadrul Imperiului austriac. Din 1736 ncepe reconstructia si modernizarea bailor , a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, ntre care: mparatul Iosif al II-lea, mparatul Francisc I si mparateasa Charlotte, mparatul Franz Iosef si mparateasa Elisabeta. n 1852, mparatul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind cea mai frumoasa statiune de pe continent, iar mparateasa Elisabeta scrie un jurnal intim n care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si ncntatoare. Existenta nentrerupta de doua milenii a statiunii Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii ntr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. n prezent, dotarea tehnico-edilitara de prim rang, la un confort de nalta tinuta a unora dintre unitatile de cazare, precum si bogata diversitate a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la metode moderne de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura etc. confera acestei statiuni un nalt grad de atractivitate. La nceputul acestui mileniu, industria turismului reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, n acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic, turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a economiilor acelor regiuni care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator. Scurt istoric: - 1826 - se realizeaza fantana arteziana din centrul statiunii. - 1837 - se realizeaza primul pod metalic in arc din Europa. Acesta se afla chiar la intrarea in statiune. - 23 ianuarie 1838 - are loc un cutremur care a daramat toate casele si biserica romaneasca , care se afla in centrul statiunii (acum chioscul pentru fanfara). - 1839 - vine pentru prima data in statiune Nicolae Balcescu pentru a se intalni cu un general polonez . - 1840 - mari inundatii , Mehadia este in intregime sub apa. - 1841 - are loc o seceta cumplita. Oamenii aduceau apa in vase cu carele de la Dunare. - 1847 - in piata statiunii este montata statuia lui Hercules. Statuia a fost turnata din bronz de tun de maestrii Ramelmayer si Glantz din Viena si daruita de catre arhiducele Carol, ofiterilor si soldatilor din statiune care pazeau granita. - 1849 - ajunge la Herculane Ludowic Kossut insotit de o garda italiana formata din 23 de ofiteri , medici si 500 de soldati. - 1852 - se construieste dupa planul arhitectului Doderer, vila imparatesei Elisabeta (Sissi, sotia

imparatului Austro - Ungariei Franz Iosef). - 1897 - principesa soseste la Herculane si este cazata in aceasta vila (azi, sediul Casei de Cultura) - 1899 - se stinge din viata A. Tatartczy primul primar din istoria statiunii. De numele lui se leaga prima rezervatie naturala din Romania - Domogled si infintarea unei agenti de turism montan avand sediul in incinta cazinoului din centrul statiunii, acum un magazin. Acolo exista o cafenea unde se intilneau toti aristocratii din statiune.Tot el este cel care a descoperit Pestera Mare de la Soroniste iar Emil Racovita cand vine in statiune pentru a carta aceasta pestera in semn de respect pentru Tatartczi,a denumit -o Pestera Tatartczv. Un mare impatimit al drumetiei montane si un iubitor de natura A. Tatartczv de nationalitate maghiara era foarte iubit de populatie. Drept pretuire locuitorii statiunii i-au ridicat un monument in cimintirul orasului . - 1893 - este construita uzina electrica care se afla in amonte de statiune langa podul de pe DN 75. Mai tarziu uzina a fost dotata cu un generator diesel mercedes care este in stare de functionare si acum. Multiplele cai de acces: - Aeroporturi in apropiere: Caransebes (80km de Herculane), Timisoara - aeroport international (170km de Herculane), Craiova (160km de Herculane) - Cale ferata dezvoltata, folosita chiar si de trenuri internationale (exemplu Bucuresti-TimisoaraBudapesta) - Infrastructura rutiera bine reprezentata (de ex. E70 care trece pe langa Baile Herculane)

n mprejurimile staiunii Bile Herculane, nirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 10 km, sunt cunoscute 16 izvoare si foraje, cu ap mineral terapeutica, utilizate in balneatie si apa termosalina utilizate in agrement. Sursele de apa sunt clasificate n funcie de caracteristicile fizice, compoziia chimic i calitile curative: 1. Grupa 7 Izvoare (zona strand 7 Izvoare); 2. Grupa Hercules (zona Hotel Roman- Restaurant Grota Haiducilor) , 3. Grupa Diana (zona bar Rotunda); 4. Grupa Neptun (zona Hotel Hercules); 5. Grupa Vicol (zona UGSR-IGO). Dupa caracteristici, ele pot fi utilizate: - in cura interna: Foraj Diana III, Izvor de Stomac (Neptun 3), Izvor de ochi (Neptun II) - a nu se utiliza fara recomandare medicala; - pentru agrement - ape termosaline: foraj Crucea Ghizelei (strand 7 izvoare) si izvor Hercules care alimenteaza strandul din centru si piscinele acoperite ale unitatilor hoteliere din centrul vechi. - in cura externa celalalte surse din grupele Neptun si Vicol care sunt captate in bazele de tratament ale unitatilor hoteliere. Apele minerale terapeutice din staiune prezinta si contraindicatii, fiind recomandate doar cu consult de specialitate.

CATEVA LEGENDE GASITE LA HERCULANE

Geneza Cltor prin ast lume/De te uii i nu pricepi/Ce poveti ar vrea s-i spun/Munii pe-ale lor poteci/Ia de-ascult-acum cu mine/O genez mai aparte/De i-o place/Atunci s-o zicem/Altora mai departe. Hestia (zeia focului la traci) ngrijea de focul/Cela sacru de pe cer/Lumina s nu se sting/Pe traci s-i apere de ger./Ea era zei pur/Doar Zamolxe (zeul soare) o pei/i ca frai de cruce-ndat/Ei tiur a se iubi./Trei fete se zmislir (plcile tectonice)/Din mantaua lor de foc (magma)/Ce mbrac tot pmntul i-i boroas la mijloc. Munii de la Herculane O cltorie toponimic n jurul oraului Tot umblnd zevzec prin lume ntr-o zi m-am nimerit Pe crri de munte line. Era chiar la rsrit Cnd deodat m-am trezit C aud din hu c vine De sub mine Zvonuri i acorduri line. Stam lipit cu capun iarb Pe pmntul ud i rece Simeam cum respir gza Cnd prin piatr timpul trece i atunci rpit de farmec Am vrut s-ascult povestea lor Cea a Faliilor care Ademenesc orice fecior. .. Din Poiana Padina (padin crov, mic depresiune) i pn- n Rudina(tudin rp) Prin crovuri i pe rpe Nu ne gsim hodina. Pe Vf. ucu unim (fluierm, chiuim) tare Cum uuie (fonete) pdurea De unde curg izvoare Numit La Ciucioare (izvoare). Iar printre culmi semee Jelete ru un pria Ca doina mult prea trist A unui flcia. Jeleru e izvorul La care poposesc Ca apoi pe culme Din nou s o pornesc, Pn-n vrfulmare Al lui Domogled Unde vd acas C m-ateapt un ied (dom-ogled nseamnvedere acas; dom acas, ogle(d) (rus., magh.) a privi cu dragoste). Sus ca un oim Pe Vrful oimu M-a aventura i-a pluti spre nori Ca s anun ca ei Ploaia ce va urma. napoi nu m-a uita Dar la Soronite M-ateapt petera Care din pcate E fr aur sau cosoni n ea. I se mai spune i Petera Tatarczy (numele unui primar ungur al staiunii Bile Herculane) tatar (om argos (magh.)) Dup numele unui conductor maghiar Ce-a administrat oraul n timpul austroungar. Petera Dracului Sau a sracului Muli o mai numesc Fiindc puul ei imens Fr ap Deseori l nimeresc i din el nu se adap Ci-n el viaa Zpciii i-o sfresc! .. Aa c-am adstat (ateptat) n pru m-am scldat De praf m-am splat i-am privit napoi Ctre munii goi De la Herculane Ca dou coloane Brae de tunel Sprijin pentru cer, erpuind duioase Dou lanuri muntoase Gemene le poi spune Dar nu dup nume. Le zici Munii Cerna i Mehedini Fr s-i alini Sor i frai Foarte-apropiai. Ea mic, mpdurit Ei dezgolii i-nali Ai aceleiai familii Cunoscut ca Munii Carpai. Ea spiritual Ei mai btioi Ea foarte sulfuroas Ei mai mltinoi. Zice-se c odat Una ei au fost Dar apa, faliile i vntul Au mprit frumos pmntul Iar paloul unui nzdrvan A tiat n ei Drum ca un gvan (prpastie) Alergnd s mi omoare Balaurul ce mnca fecioare. Coronii Oamenii fluturi ai locului Legenda fluturilor de pe Domogled ntr-o zi Cnd stam degeaba Sus pe Vrful Domogled i priveam n tihn cerul Fredonndu -mi un lied Fluturii au dat nval S m cucereasc Cu a lor poveste care Pare nelumeasc. Cic la-nceput de vremuri Cnd pmntul de frisoane i erupii a mai scpat Hestia i cu Zamolxe Pe aici la un moment dat i-au fcut timp i s-au plimbat. Mastodonii mpietrii Ca s-i inspecteze Pe dinozaurii bondoci Din lut s-i mai cloneze. Inspirai de-aceste locuri Fr asemnare Cte-un om ei au creat Din raze de soare. Amndoi cu furcan bru Au tot tors fuiorul de coroniu (element chimic ipotetic aflat n coroana solar) i-au esut Aripi de fluturi au fcut La ntreg poporul. Coroniu i Coronia Le-au pus cte un nume Iar neamului lor de Coroni I s-a dus vestea-n lume Cunoscut fiind de-atunci Numai cu bun renume.

Ad Aquas Herculi Sacras Ad Medi(c)am Traducere i adaptare, cum se pricepe fiecare C apa-i lucru sfnt tie oriicine Dar aia din pmnt De la adncime nclzit bine De magma fierbinte E ca prima tain Din cele apte sfinte! Fiindc te boteaz Cnd te mbiaz Parc ai renscut Din ap i lut! i-apoi de-aa fel izvoare Termale Sunt mult mai rare Nu are oricare S se spele pe picioare Cnd vrea, la drumul mare Cum se-ntmpl la gropane n Bile Herculane! Legenda lui Ion Blan Care a mblnzit balaurul de pe Valea Cernei mpreun cu Ana Vdana Ion Blan Un bietan Dintr-un sat Cara-Severinean A primit n dar odat O viper Frumoas fat! Nasu-n vnt Ea i-l purta i ghidu mai era Ziua-ntreag se juca Sngele i-l nclzea Nu la soare Dac sta Ci prin iarb de-alerga. Era zmbitoare i dormea pe-o floare Ginga aluneca n sn la Ion Se ascundea S n-o vad lumea C se ruina Pe Ion mi-l mbria Pe sub cma i se furia De gt, de brae l strngea Cu drag pe el Se-ncolcea C mult tare-l mai iubea! Ion Blan o ndrgise Deloc de ea nu se ferise i o rsfa voios Dndu -i carne, dndu-i os Cci era bun mcelar Mult prea harnic cuitar Trana vitele de zor Chiar la el n abator. Cioplea-n muchiulei cu spor De ziceai c e sculptor Tia esutul de pe oase La chirurgie parc studiase! Uneori mergea la stne Ca s-i fac treaba bine Gazda lui i mulumea C-o ciosvrt l pltea. De-aia carne el avea Vipera de i-o hrnea Din belug i da s-nghit Protein frgezit Grsimea i-o servea la vrac S o ung la stomac! Se-nelege c n timp De-atta digestie Vipera s-a transformat ntr-o imens bestie. Sprinten nu mai era Prin iarb abia se mai tra Nici pe flori nu mai dormea Ci n peteri se -ascundea Cci cu ct timpul trecea Se-nria, se urea Se umfla, parc dospea. i cu ct mai mult mnca Tot mai foame i era! Lumea cnd o ntlnea Se crucea, se ngrozea Din cale i se ferea Ru o afurisea Cu pietre o alunga Pn cnd o nfuria. Atunci ea se repezea S-i sfie dac putea De ura lor ca s scape i nghiea i cte apte! Hercules ntemeietorul oraului Bile Herculane Auzit-ai auzit De-un voinic neostenit Care-ntruna Fr hodin Crap, sparge i dezbin? Toat ziua-n hrmlaie Sugrum, spnzur i taie! Montrii i decapiteaz Cu otrav-i sgeteaz! Pielea dumanilor o vneaz Cu ea se costumeaz i-n sngele lor spurcat De multe ori s-a mbiat! Munii tie s-i despart Apele s le mpart! Nu cu degetul pe hart Lumea vrea s o mpart n drepi-buni i ri-nebuni Ci cu propriile brae n rzmerie i hare Se arunc fr team De-i porunc Sau de-l cheam Oriicine cu o problem N-are mcar o dilem De e bine sau e ru C nu e vreun smdu (contabil)! De mciuc, arc, cuite Faptele-i sunt legiuite! N-ai s vezi la el, mi, vere Rzboi cu negociere! i-i atta de viteaz ns plin asemeni de necaz! Ca un semizeu se poart De sclav i e umila soart!.

Rezervatia naturala Domogled - Valea Cernei

La nceput a fost Rezervatia floristica si peisagistica Muntele Domogled - una dintre cele mai vechi din Romania - constituita in 1932 pe o suprafata de 900 ha in urma propunerii Academiei Romane, 1973 de a se nfinta un sistem de parcuri naionale. nfintat practic in anul 1990 Parcul National Domogled - Valea Cernei este al doilea ca marime din ara, unicul care nglobeaza un ntreg bazin hidrografic i un singur masiv montan. Parcul Naional Domogled-Valea Cernei se afl situat n estul judeului Cara -Severin ocupnd suprafaa de 23.185 ha, n vestul judeului Mehedini ocupnd suprafaa de 8.220 ha i n vestul judeului Gorj cu o suprafa de 29.806 ha. Rezervatia este un sanctuar al unei flore si faune de o deosebita varietate, foarte bogata in elemente rare, endemice sau cu raspandire meridionala (balcanica etc.).

Exista o specie endemica de pin, pinul negru de Banat, o mare originalitate pentru Valea Cernei. Dintre plantele mai marunte, dar in cea mai mare parte endemice, caracteristice si cu flori frumoase: specii de garofita (Dianthus banaticus, D. kitaibelii), o ciubotica-cucului (Primula auricula), o campanula (Campanula crassipes), o albastrita (Centaurea triniaefolia), o brandusa (Colchicum haynaldi), cele doua specii de ghimpe (Ruscus aculeatus si R. hypoglossum), un stanjenel (Iris reichenbachii). Fauna Vaii Cernei este reprezentata in special de mamifere (ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, vulpea, jderul, bursucul, pisica salbatica, vidra, veverita). Specii de animale interesante intalnim si printre nevertebratele terestre (scorpioni, coleoptere), si printre cele de apa (in izvoare traiesc cateva specii de insecte raspandite in Balcani dar la noi rare sau rarisime), si printre vertebrate (serpi de pilda). Dar gloria de necontestat a Domogledului o reprezinta fauna sa de fluturi, muntele acesta fiind unanim recunoscut drept una dintre zonele Europei cu cea mai bogata si remarcabila fauna de lepidoptere. In rezervatia Domogled au fost semnalate pana in prezent cca 1.500 specii de lepidoptre, adica aproximativ 45% din numarul total al speciilor cunoscute pe intreaga tara; se considera ca cifra totala trebuie sa fie insa in jur de 2.000 de specii (adica 60-65% din totalul faunei noastre de fluturi). Din punct de vedere biogeografic, centrul de greutate cade pe elementele euro -siberiene, caracteristice pentru Europa Centrala, dar la acestea se adauga procente insemnate de specii pontice, est -mediteraneenebalcanice, sau caracteristice Carpatilor Meridionali. Dintre reptile, de retinut este prezenta viperei cu corn (Vipera amodytes) precum si prezenta unei specii rare de serpi, sarpele sfant sau sarpele lui Esculap. Viata mai este prezenta aici si in intunecimea pesterilor, cu numeroase specii, unele endemice altele descoperite aici pentru prima data..

Obiective turistice
- Statuia lui Hercules - In nordul statiunii gasim statuia semizeului Hercules, fiul lui Zeus si al unei muritoare, cu o piele de leu pe spate si o maciuca pe umarul stang. Aceasta statuie turnata in bronz este un monument comemorativ adus in Baile Herculane in 1847 de la regele Carol pentru soldatii raniti care s-au vindecat in acel loc. Statuia se gaseste pe strazile statiunii si poate fi vizitata de catre oricine doreste si este interesat sa simta putin din epoca timpurie greceasca. - Gara Baile Herculane - este considerata ca fiind cea mai frumoasa gara din tara. Aceasta a fost construita intre 1878 si 1886, dupa planurile arhitectului A.D. Serres. Edificiul, realizat in stilul baroc, este o copie a castelului de vanatoare al imparatesei Maria Tereza din apropierea Vienei. Gara din Baile Herculane reprezinta un important obiectiv turistic, aflandu-se pe Lista Monumentelor Istorice. De-a lungul timpului aici au trecut o serie de personalitati precum: Franz Iosif, imparateasa Sissi, Alexandru I al Serbiei si Carol I al Romaniei. Aici s-au filmat si scene din filmul Balul de sambata seara (1968) regizat de Geo Saizescu. Interiorul este decorat cu fresce reprezentand elemente din mitologia romana. - Muzeul Nicolae Cena - este situat in centrul istoric al statiunii Baile Herculane, judetul Caras-Severin, in cladirea Cazinoului, fiind infiintat in anul 1924. Proiectul construirii unui muzeu in statiunea de pe malul Cernei a apartinut generalului Nicolae Cena; acesta a inceput, din 1921, sa adune obiecte istorice cu scopul infiintarii unui muzeu regional in Herculane. Muzeul de istorie din localitate prezinta documente referitoare la istoria statiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale arheologice, monede antice, piese de ceramica, podoabe, inscriptii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme, piese de harnasament. - Manastirea Adormirea Maicii Domnului - a fost infiintata la initiativa IPS Laurentiu Streza in cadrul edificiului Vila Dobosanu din statiunea Baile Herculane, donata in anul 1925 Episcopiei Caransebesului si luata abuziv in anul 1946 de regimul comunist. Cladirea a fost retrocedata in anul 1998 si s-a hotarat infiintarea unui asezamant social monahal, pentru a fi folosit ca loc de odihna si tratament pentru cler si credinciosi cu posibilitati financiare mai reduse dar si

loc de viata duhovniceasca. Odata cu trecerea timpului asezamantul monahal social a prins contur, avand in componenta: paraclis, trapeza, chilii si camere de oaspeti. In anul 2007 asezamantul a fost ridicat la rang de manastire, impodobind astfel salba de manastiri din Episcopia Caransebesului. Hramul bisericii este Nasterea Maicii Domnului. - Vila Elisabeta - a fost construita de Guvernatorul bilor, Carol Tatartzi, n stilul rococco II, avnd o factur asimetric, fiind alcatuita din dou corpuri de cldire unite printr-o teras circulabil i cu un turn cu ceas accesibil pe o scar nodal.Vila i trage numele de la vizita pentru cteva zile, n primvara lui 1887, a celebrei mprtese Elisabeta, cunoscut i sub numele de Sissy - Pestera Tatarczi - este o pestera de referinta pentru zona . Se afla chiar in centrul rezervatiei Domogled bine ascunsa intr-un tanc de stanca fiind gasita foarte greu de catre turisti . Nu are marcaj turistic datorita faptului ca se afla chiar in inima rezervatiei . Este formata dintr-o galerie tunel 60 m cu un portal imens in apropierea Putului Mare 30 m adancime . De remarcat aici perlele de pestera ( unicat in pesterile din Valea Cernei ) cat si resturi de oase ale ursului de pestera . Pestera a fost cartografiata integral de catre Emil Racovita . - Izvoarele de apa plata isi au originea din Pestera Izverna traverseaza intregul masiv muntos aproape 40 km si sint izvoare carstice . Cind sint precipitatii debitul acestora creste ajugind la jumatate din debitul riului Cerna.

Obiective din imprejurimi

- Statuia lui Decebal - este nalt de 55 m i lat de 25 m aflat pe malul stncos al Dunrii, ntre localitile Eelnia i Dubova, n apropiere de oraul Orsova. Statuia l reprezint pe Decebal, ultimul rege al Daciei i este sculptat ntr-o stnc. Este cea mai nalt sculptura n piatra din Europa. Ea a fost sculptat dup modelul celei din stnca Muntelui Rushmore din statul american South Dakota i este cea mai mare statuie din Europa: are cu doar ase metri mai puin dect Statuia Libertatii, dar cu opt mai mult dect monumentul lui Hristos din Rio de Janeiro, i cu aproximativ 10 metri mai mult dect nlimea legendarului Colos din Rhodos. - Cazanele Dunarii - sunt un sector din defileul Dunarii la trecerea prin Muntii Carpatii..Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, ncadrndu-se ntre masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul Romniei) i Veliki Strbac (Serbia).Cazanele Mici se ntind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind sunt pozitionate ntre masivele Ciucarul Mic (Romnia) i Mali Strbac (Serbia). - Pestera Ponicova - Petera Ponicova este spat n versantul stng al Dunrii, n Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind parial inundat dup crearea lacului de baraj. Galeriile sale nsumeaz 1.660 m strbtnd Ciucaru Mare i ieind n Dunre. Este declarata rezervatie speologica datorita unor resturi de fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramica foarte veche si a unor specii endemice - Manastirea Sfanta Ana - este asezata pe coama Dealului Mosului, care domina orasul Orsova. Mnstirea Sfnta Ana a fost construit ntre anii 1936 i 1939 si a fost ctitorit de ctre ziaristul interbelic Pamfil eicaru, care a luptat n zona Orovei n calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie n Primul Rzboi Mondial. Mnstirea, care trebuia s poarte hramul Sfnta Ana (dup numele mamei lui eicaru), nu a fost sfinit imediat dup ncheierea lucrrilor de construcie. n anul 1990, Mnstirea Sfnta Ana a fost preluat de Mitropolia Olteniei i la 2 decembrie 1990 a fost sfiinit de episcopul Damaschin Severineanul, vicar al Mitropoliei Olteniei. - Manastirea Vodita - Manastirea a fost ridicata intre anii 1370 si 1372 de Sfantul Cuvios Nicodim de la, cu sprijinul voievodului Vladislav I. Manastirea Vodtia a fost sfintita in data de 29 iulie 2001, de catre Inalt Preasfintitul Teofan, Mitropolitul Oltenie. Inchinata Nasterii Maicii Domnului si Sfantului Antonie cel Mare, manastirea asezata la numai un kilometru distanta de apele Dunarii, in judetul Mehedinti, este situata la o distanta de 17 kilometri vest de orasul Drobeta Turnu Severin si la aproximativ opt kilometri est de Orsova; in dreptul manastirii, pe drumul principal, se afla asezata o troita de lemn.

- Manastirea Mraconia- se afla in comuna Duhova, la o distanta de 15 kilometri vest fata de orasul Orsova. Actuala manastire este ridicata pe locul fostei manastiri Mraconia, ridicata in valea cu acelasi nume. Manastirea initiala a fost ridicata in anul 1523 sub jurisdictia Episcopiei de la Varset de catre dregatorul regiunii de granita a Caransebesului si Lugojului, banul Nicola Garlisteanu. Se crede ca a fost ctitorita in anul 1453 si refacuta dupa anul 1800. Atestata documentar de la 1453, Manastirea Mraconia este distrusa in timpul razboiului ruso-austro-turc dintre anii 1787 si 1792, fiind refacuta si demolata din nou in 1968. - Barajul - Execuia proiectului romno-iugoslav a nceput n 1964. n 1972 barajul a fost deschis, mpreun cu dou centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigaia au fost realizate ecluze, cte una pe fiecare mal.Flora i fauna, precum i comorile geomorfologice, arheologice i culturale au fost protejate de ambele ri de la construcia barajului. n Serbia prin Parcul Naional erdap (ncepnd cu 1974, 636,08 km) iar n Romnia prin Parcul Naional Porile de Fier (din 2001, 1 156,55 km). - Porile de Fier - este numele unui defileu pe fluviul Dunre. Face parte din grania intre Serbia i Romnia. n sensul larg, reprezint 134 km din cursul Dunrii, n sensul mai ngust doar barajul hidroelectric din apropierea oraului romnesc Orova. La est de Porile de Fier, n apropiere de oraul Drobeta-Turnu Severin se afla podul lui Traian. Defileul se afl ntre Romnia n nord i Serbia n sud. n acest punct, rul separ Munii Carpai de Balcani. Numele maghiar, Vaskapu, nseamn tot "Porile de Fier", i este folosit, mpreun cu cel romnesc, pentru a denumi ntreg lanul de defileuri. Un nume alternativ romnesc pentru ultima parte este Clisura Dunrii. n Serbia defileul este cunoscut sub numele de erdap fiind un parc naional, ultima seciune numindu-se erdapska klisura. Defileul este uneori denumit "Defileul Dunrii", denumire greit deoarece cursul fluviului mai are i alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrd. - Ruinele Cetii medievala Mehadia - se afla la 80 km de Caransebes si 29 km de Orsova. Castrul este asezat la circa 3 km nord de comuna Mehadia si la circa 2 km sud de satul Plugova, pe partea stnga a drumului european E 70. Ruinele lui se afla amplasate intr-o lunca plana, la sud de rul Bolvasnita si la est de rul Belareca. Conturul castrului se distinge si azi bine pe teren. El are forma unui patrulater ale carui laturi sunt marcate de un val inalt, care atinge in unele locuri inaltimea de 3-4 m. - Cheile Corcoaia - se afla la 44 km amonte de statiunea Baile Herculane, la 200 m amonte de Cerna Sat. In chei se poate ajunge pe drumul nemodernizat care se afla in prelungirea soselei care duce in Cerna Sat. Cheile Corcoaia au fost declarate rezervatie naturala, fiind una dintre cele mai frumoase forme de relief din Valea Cernei. In chei se gasesc formatiuni deosebit de spectaculoase: marmite, lapiezuri, cavitati de dizolvare. Impresionant este peretele drept al Cheilor care are un fel de tunel de 50 m, format datorita scurgerilor de apa.

Trasee turistice
Baile Herculane - Izvorul Munk - Grota cu Aburi Din Piata Hercules urcam scarile din dreapta Bisericii Catolice. Urmarim poteca ce urca in serpentine pana la Izvorul Munk. Ajunsi aici observam in peretele de stanca jos la baza, izvorul. De la Izvorul Munk continuam urcusul la dreapta pe poteca cu punct galben. Dupa doua serpentine suntem pe Piscul Jubilar. Piscul a fost numit astfel datorita evenimentului din anul 1896 de la Herculane cu prilejul inaugurarii canalului Portile de Fier (astazi aflat sub apele lacului cu acelesi nume). Pe Platoul Coronini si pe acest varf s-au aprins atunci mai multe focuri bengale. De la Piscul Jubiliar urcam in continuare si ajungem la Piscul Ciorici (413 m). De aici putem privi panorama vaii Cernei. Coboram pe poteca doua serpentine si suntem la Grota cu Aburi. Aici din mica pestera ies aburi fierbinti (52 - 58) cu miros de sulf. Intrand in pestera auzim bolboroseala aburului care iese la suprafata prin fisurile pesterei. Pestera a fost folosita de catre localnici ca sauna (baia de aburi).

Baile Herculane - Crucea Alba - Vf. Domogled Pornim din spatele hotelului Cerna de pe soseaua de ocolire si urcam o poteca larga bine intretinuta, cu serpentine largi si banci de odihna care ne conduc prin padurea de fag de sub peretele vertical al Masivului Domogled. Inaintand vedem cum padurea de fag cedeaza locul pinului negru de Banat. In locul potecii apar brinele de calcar unde va trebui sa fim foarte atenti pe unde punem piciorul. Dupa putin timp ajungem la Crucea Alba apoi continuam urcusul pe Poteca Pisicii pana in Vf. Domogledul Mic, 1101 m, trecand pe langa Pestera lui Serban (un haiduc al locului pe vremuri). La cateva sute de metri de Domogledul Mic se afla Vf. Domogledul Mare 1106 m. Nu sunt izvoare pe parcursul acestui traseu turistic. Baile Herculane - Poiana Bendina Traseul este comun cu cel care urca in Virful Arjana pana in Poiana Bendina. Ajunsi aici o luam in dreapta paralel cu raul Cerna. Coboram in poteca ce merge in chei. Traseu turistic nou propus de Carpati Valea Cernei. Baile Herculane - Cheile Prisacine Traseul permite cunoasterea reliefului carstic de pe cursul mijlociu al raului Cerna. Vegetatie abundenta, pesteri, pereti grandiosi de o mare spectaculozitate. Cheile propriu zise n-au decat cateva sute de metri dar inaintarea spre amonte nu este la indemana oricui. Se cere o agilitate si un efort foarte mare pentru a sari din bolovan in bolovan si inainta prin apa paraului care strabate cheile. Baile Herculane - Crucea Ghizelei Pintenul de stanca, situat deasupra apei, la varsarea Ogasului lui Roset, denumit Crucea Ghizelei, si-a luat numele de la o cruce de lemn pusa aici la 11 iulie 1892, de catre baroneasa Malcomes, cu ocazia unei plimbari facuta in imprejurimile statiunii. Astazi crucea originala nu mai este; ea a intrat insa in topografia locului. Baile Herculane - Grota Hotilor Intre colturi de stanca, ascunsa privirii, dar accesibila pe o poteca de picior se afla Grota Hotilor (fals Grota Haiducilor), loc de salas si restriste a numerosi locuitori si indeosebi a bandelor de ,,lotrones care dadeau de furca atat bogatasilor veniti sa beneficieze de puterea tamaduitoare a izvoarelor termale cat si tarziu, poterelor turcesti sau patraulelor austriece. Pestera are trei intrari dinspre versant si este folosita actualmente ca locuinta pentru lilieci. Cercetari efectuate sub egida Academiei Romane au scos la iveala urmele omului din paleolitic, cele mai vechi documente ale existentei omului pe aceste meleaguri. Interiorul adanc al pesterii este pus sub protectie ca Monument al naturii fiind inchis cu un grilaj de fier ce face apel la bunul simt al vizitatorului spre a fi respectata la fel ca multe obiective turistice din Valea Cernei. Baile Herculane - Saua Padina Intram in traseu de langa uzina electrica a statiunii. Este un traseu de forta dar si cel mai interesant din Valea Cernei. Poteca merge in serpentine prin padurea de fag pana sub peretii de calcar. De aici poteca o ia in stanga si intra in cheile Saua Padina. Traseul este asemanator cu cel din Domogled pana la Pestera lui Serban. Tribune sa fim atenti la traversarea podetelor de lemn. Cheile sunt salbatice si inguste. Acest traseu are un specific aparte pentru ca majoritatea timpului mergem aproape suspendati in aer din cauza acestor podete. Odata a circulat un funicular care transporta lemne de sus din poiana. Daca este liniste deplina nu este exclus sa vedem si animale salbatice deci sa avem tot timpul la indemana un aparat de fotografiat sau o camera video. Dupa doua ore sintem in poiana Saua Padina la altitudinea de 1000 m.

Este cea mai frumoasa poiana din intreg bazinul vaii Cernei. Poiana are o lungime de 3 km. Flora si fauna din poiana (unicat), sunt sub protectia legii. Pe toata lungimea traseului nu se gaseste o sursa de apa. Sunt probleme cu marcajul la iesirea din chei.

Baile Herculane - Fantana Paharnicului - Camana Gornenti Traseul este comun pana in poiana Saua Padina. Trecem de poiana si ajungem in drumul forestier care urca din localitatea Toplet. Aici traversam drumul si ajungem la Fantana Paharnicului. Fantana are o legenda interesanta. Mergem putin in dreapta si suntem in Dealul Camenei de unde vedem stancariile din Camana dar si paraul cu acelasi nume. Aceste locuri sunt bogate in legende si istorie. In 1836 aici a fost un sat pe nume Camana dar din cauza invaziei turcesti satul a fost distrus iar localnicii s-au mutat in satul Gornenti. Se mai vede si astazi vatra satului. Tot aici se afla o pestera dar intrarea este inchisa de blocurile uriase din piatra. Pana la Fantana Paharnicului nu avem o sursa de apa. Trebuie urmarit marcajul dar si timpul de mers pentru intoarcere. Cel mai bine este sa cerem cazare la taranii din satul Gornenti dar pentru asta trebuie sa trecem dealul din dreapta paraului. Pentru intoarcere avem doua variante, sa ne intoarcem inapoi sau sa mergem in dreapta pe drumul forestier o ora si sa intram in traseul din Crucea Alba. Atentie la marcaj. Traseu turistic nou propus de Carpati Valea Cernei. Baile Herculane - Lacul Prisaca - Cheile Tasnei Intrarea in traseu se face la km 14 al soselei Baile Herculane - Baia de Arama, din acest punct incepe judetul Mehedinti. De-a lungul paraului Tasna a fost granita intre Valahia si Austro-Ungaria care urmarea creasta Muntilor Mehedinti si apoi urca la gura paraului Craiovei. Din sosea se desprinde un drumeag mai abrupt ce urca spre Tasna, poteca, era des folosita de locuitori din satele de peste munte, un indicator ne arata ca spre chei urmam marcajul cruce albastra. Cheile Tasnei nu au egal in frumusete si salbaticie. Privind panorama, cheilor Tasnei, stancile din calcar impreuna cu vegetatia de pe ele, gandul ne poarta la filmele cu Winetou si Old Schaterhand. Locurile sint putin cunoscute, marcajele se pierd asa cum se intampla des in Muntii Mehedinti. Uneori Tasna dispare in subteran, sub pachetul de calcar pentru ca, dupa ce versantii se departeaza, sa iasa la lumina. Poteca urca avand in dreapta un perete vertical iar in stanga un amfiteatru calcaros cu buchete de arbusti pe deasupra carora isi resfira coroana pinul de Banat. Treptat poteca se asterne lina si se apropie de linia superioara a cheilor, brusc aparitia unei mori de apa in acele locuri ne uluieste, Moara Dracului. Ocolirea spre dreapta ne duce deasupra morii apoi inca un ocol spre stanga unde cheile se termina. La capatul cheilor gasim intr -o poiana un izvor de apa, Izvorul Stiubeiului si o stana unde ciobanii abia asteapta sa-si vanda produsele. Baile Herculane - Sfinxul Banatean De la gara din Baile Herculane mergem o portiune din drumul european DN 70 spre Orsova unde ajungem la podul de beton peste raul Cerna. La capatul podului gasim un drum de tara care trece pe langa gradinile oamenilor. O luam pe acest drum in circa 3 km ajungem la Sfinx. Pe marginea drumului pe dreapta este o fantana, dar apa nu este potabila. Sfinxul reprezinta o figura dacica un cap de om cu un coif dacic orientat cu fata spre vest. Nici pana in momentul de fata nu se stie cum a fost posibila o sculptura a naturii atat de perfecta. Stanca are o inltime de 16 m si latime de 8 m putand fi usor observata de la distanta de pe drumul european E70 Bucuresti Timisoara. Baile Herculane - Bendina - VF.Arjana Intram in traseu din drumul national Herculane - Baia de Arama la Km 18. Trecem podul de lemn peste Cerna urmand marcajul cerc galben, ajungem la o bifurcatie de poteci. Urcam prin cea din stanga avand drept azimut izvorul de apa. In circa 20 min ajungem in Poiana Bendina de unde vedem o parte a panoramei vaii Cernei. Continuam urcusul si dupa 1 ora de mers ajungem in Poiana Lunga. De aici vedem Vf Arjana in fata noastra. Dupa inca o ora de mers suntem pe varf.

Baile Herculane - Piatra Puscata In peretele de stanca a fost sapata o poteca granicereasca de catre austrieci numita de localnici, patraula. Obiectivul turistic se afla in dreptul km 28 de pe drumul national Herculane - Baia de Arama. Baile Herculane - Cascada Vanturatoarea - Vf. Cicilovete Intrarea in traseu, km 12 de pe DN 75. Trecem podul peste raul Cerna dupa care incepem sa urcam pe cararea in serpentine pe langa paraul Scochina, atentie la caini. Dupa o ora de mers ajungem la cascada Vanturatoarea. Poteca este bine intretinuta si urcusul nu este greu, fiind accesibil pentru toata lumea dar este necesara o incaltaminte de munte. Cascada are 72 m inaltime. Peretele este din calcar iar ultimii 20 m de la baza sunt in surplomba, facand ca apa sa se pulverizeze pur si simplu in aer. Poteca trece pe sub cascada, inaintam cu mare atentie, stanca fiind umeda in majoritatea timpului. Ocolim peretele prin dreapta lui si dupa trei serpentine suntem deasupra cascadei pe Vf. Piatra Galbena 1005 m de unde vedem o parte a panoramei vaii Cernei. Nu ne apropiem prea mult de marginea peretelui. Continuam mersul si in jumatate de ora dupa ce traversam poiana Cicilovete suntem sus in Vf. Cicilovete 1105 m. Coborarea ramane la alegere, in functie de timp, in stanga spre Vf. Poiana cu Peri 800 m sau inapoi pe unde am urcat in niciun caz in dreapta spre Vf Arjana. Apa este potabila. Din pereti pana in virf nu mai avem alta sursa de apa. Pe tot traseul nu parasim poteca sau marcajul . Baile Herculane - Barajul de la Prisaca - Zavoiul Copilului Aici se afla cel de al 2 - lea baraj de pe Cerna, acest punct se mai numeste ,,La Prisaca . In spatele lui s-a format un lac de acumulare ce-si intinde apele pana la Buzla, putin mai sus de ,,Zavoiul Copilului, cuprinzand sub oglinda sa cele Sapte Izvoare Reci. In lac, adusa prin tunelul ce va strapunge Muntii Cernei, va poposi raul Bela Reca, captat in aval de confluenta sa cu paraul Bogiltin, 4 km mai jos de comuna Cornereva. Traseul turistic se parcurge integral cu masina.

Unitati de cazare si tratament

Statiunea ofera o gama foarte variata de unitati de cazare, tratament si agrement; de la pensiunile incluse in agro-turism, de una, doua si chiar trei margarete, la hoteluri de pana la trei sau chiar patru stele. Dintre acestea vom face referire la Hotel International unitate care ofera turistilor, si nu numai, aproape toata gama de tratamente si programe de agrement. Amplasat intr-o zona hoteliera din centrul nou al statiunii, hotelul se face remarcat prin eleganta si stilul unic, impresionand prin locatia intima si deschiderea pe care o are spre parcul Vicol si Gradina de vara. Hotelul a fost deschis n mai 2010, cu scopul declarat de a oferi clientelei servicii de nalt inut la preuri avantajoase. nc din faza de proiect, accentul a fost pus pe calitate. ncepnd cu materialele de constructie folosite, continund cu finisajele profesionale, cu mobilierul modern sau echipamentele specifice, cu aparatura medical de ultim generaie i dotrile pentru agrement. De asemenea pentru a avea servicii la standarde inalte echipa manageriala a selectat atent personalul cu o inalta calificare si cu o vasta experienta internationala n spiritul satisfacerii cerintelor celor mai exigeni turisti, reuind s includem un nou concept n oferta de servicii turistice a staiunii. i iat c nu a trecut mult timp pn la recunoaterea oficial a rezultatului eforturilor noastre, ntruct chiar la sfarsitul anului 2010 n gala Fashion Romania Awards, Hotelului Internaional i-a fost decernat premiul de Cel mai fashion complex turistic din Banat.

Servicii i faciliti:
Seif la recepie; Cabin de du n fiecare camer; Centru Spa; Baza de tratament proprie;

 Piscina termal acoperit; Piscina de agrement acoperit; Detectoare de fum i sistem de prevenire a incendiilor n toate zonele publice; Acces la internet de mare vitez n toate camerele i in sala de conferin; Telefon; Radio cu ceas desteptator; Aer conditionat in cadrul restaurantului; Incalzire central. Centrul SPA si baza de tratament din cadrul hotelului, care functioneaza pe intreaga perioada a anului va ofera o serie de procedurii cu aparatura de ultima generatie si cu personal calificat. Centrul ofera pe langa proceduriile zilnice si diverse alte procedurii folosite numai in cadrul hotelului nostru, ca de exemplu: impachetari cu struguri, cu ceai verde, cu ciocolata, cu ghimbir, masaje relaxante, masaje de reflexoterapie, masajul Shiatsu, bazinul de agrement, detoxifieri, jacuzzi si dus subacval. INDICATII PENTRU CURA BALNEARA CU APE SULFUROASE SI ELECTROTERAPIE - Afectiuni reumatismale inflamatorii (poliatrita, spondilita reumatoida stadiul I, II si III in afara puseului, spondilita anchilozanta in toate stadiile, artritele reactive); - Afectiunile reumatismale degenerative (artrozele cu diferite localizari, coxartroze, gonartroze, spondiloze, artroze ale mainii si piciorului); - Afectiuni postraumatice (fracturi, luxatii, entorse sold, genunchi protezat, redori postraumatice); - Afectiuni ale nervilor periferici si radacinilor nervoase(hernii de disc, discopatii, nevralgii, paralizii); - Afectiuni ale aparatului respirator(sinuzite cronice,rinite cronice, faringite, traheo-bronsite cronice); - Afectiuni ale tendoanelor, ligamentelor, muschilor(tendinite, sinovite, fibromialgii); - Afectiuni dermatologice(psoriazis, dermatite seboreice); - Diabet zaharat tip II compensat; - Afectiuni datorate pozitiilor vicioase la adolescenti si copii; - Tulburari de statica.