Ianuarie 2014

Proiect La Geografie

Somesan Cristian
Lazar Mihai Andrei

Alpii Scandinaviei

Muntii Scandinaviei se prezinta sub forma unui lant muntos cu

lungimea de peste 1800 km si latimea maxima de cca.
Acestia masoara 300 de km, asimetric, cu fatada atlantica plina de
versanti abrupti, cu linia de tarm franjurata de fiorduri numeroase, foste vai
glaciare inundate de apele marii, dupa topirea imenselor mase de gheata,
la sfarsitul cuaternarului.
Au o directie dominanta NE-SV, suprapunandu-se in cea mai mare
parte, pe teritoriul Norvegiei; doar versantul estic, mai domol, se suprapune
partial pe teritoriul Suediei.
Sunt munti vechi, caledonici (peste 400 de milioane de ani), suferind
de-a lungul timpului atacul eroziv al apei si al vantului. In urma cu cca 2
milioane de ani, Muntii Scandinaviei s-au mai inaltat cu cateva sute de
metri, pentru ca in pleistocen (prima epoca a cuaternarului, caracterizata
prin alternante de intervale reci cu perioade calde), ghetarii sa modeleze
relieful, aducandu-l la aspectul actual.
Rocile din care sunt alcatuiti Muntii Scandinaviei sunt diverse, cele
mai raspandite fiind rocile foarte vechi, puternic metamorfozate, in deosebi
sisturile cristaline (roci formate prin procesul de metamorfismal altor roci
sub actiunea presiunii), gnaise, granite, dar si gresii, calcare, etc.
Formele de relief variate dau un aspect pitoresc acestor munti care
nu impresioneaza prin inaltime, cat prin peisajele de basm, intalnite la tot
pasul. Cele mai caracteristice forme de relief sunt platourile inalte (numite
de locuitori "vidde"), hornurile, circurile si vaile glaciare.

In Muntii Scandinaviei se detaseaza, prin trasaturile distincte pe care

le au, trei sectoare:

1) Sectorul nordic
Cel mai ingust, cu
forma unei creste
asimetrice, puternic
accidentata, are
altitudini maxime de
1800m 2100m.

Altitudinea cea mai mare este atinsa in varful Kebnekajse (2117m),

alte varfuri importante fiind Stora (2090m), Sulitelma (1914m) si Burge
(1703m).
2) Sectorul central
Este cel mai coborat, cu altitudini ce rar trec peste 1000m. Aici se
gasesc numeroase lacuri glaciare (Kallsjon,Tunnsjo,etc.), marturie peste
timp a glaciatiunii pleistocene.
3) Sectorul sudic)
Este cel mai impunator prin lungime (peste 800km) si latime (cca. 300
km).
De asemenea, aici se gasesc cele mai mari altitudini din Muntii
Scandinaviei, detasandu-se varful Galdhopiggen (2470m), din Muntii
Jotunheimen.
Se remarca varfurile Glittertind (2405m), Snohetta (2286m) si
Rondane (2183m).
Chiar daca nu poate fi inclus intr-un anumit sector, tarmul norvegian
al Muntilor Scandinaviei se remarca prin spectaculozitatea sa. El este inalt,

foarte dantelat, cu numeroase fiorduri ce patrund spre interiorul muntilor,

cele mai tipice fiind Hardangerfjord (179 km lungime), Romsdalfjord,
Sognefjord (204 km lungime), Trondheimfjord, etc.
Clima Muntilor Scandinaviei este temperat-oceanica, temperaturile
medii anuale fiind de numai 2-3 grade C, iar precipitatiile sunt foarte
abundente (2500-3000 mm/an), local, aceste cantitati fiind depasite.
Aceste conditii climatice au permis formarea si mentinerea unor ghetari de
platou, din care ghetarul Iostedalsbreen are cea mai mare suprafata (468
km.p). Raurile foarte numeroase, ce brazdeaza ambii versanti ai M-tilor
Scandinaviei, au debite bogate si constante, fiind in mare parte amenajate
hidroenergetic.
Circurile glaciare ramase in urma glaciatiunii pleistocene cantoneaza,
in cele mai multe cazuri, lacuri de o rara frumusete.
In ceea ce priveste vegetatia, sectorul nordic si cel central sunt
caracterizate de o vegetatie asemanatoare tundrei, cu numeroase turbari in
partea superioara a versantilor. In sectorul sudic, versantii mijlocii si inferiori
sunt acoperiti cu paduri de conifere (pin si molid), mesteacan si mai rar alte
foioase. Muntii Scandinaviei, indeosebi sectorul suprapus Norvegiei, se
remarca printr-un potential turistic deosebit, conditiile naturale si cele
antropice impunand o activitate de "loisir" intensa.
Norvegia, denumita si "Tara Fiordurilor", "Tara cascadelor" sau" Tara
Aurorelor Boreale", are peste 90% din teritoriu suprapus Alpilor
Scandinaviei, iar lungimea tarmului (cu fiorduri si golfuri) depaseste
25000km.

Norvegia

Norvegia, unul dintre cele mai bogate state din lume, este situat pe
rmul de vest al Peninsulei Scandinave i este unul din cele mai nordice
ale continentului european, cu o treime din suprafa dincolo de cercul
polar.
Este o ar muntoas, cea mai mare parte a teritoriului fiind ocupat
de muni foarte vechi. Lanul Alpilor Scandinavi, cei mai nali sunt n
partea central-sudic (Vf. Galdhopiggen 2468 m). Platouri sterpe
(Hardangervidda), lacuri i cmpii ngheate despart lanurile muntoase. n
nordul teritoriului se afl cea mai ntins suprafa ocupat de gheari din
Europa). Caracteristice pentru peisajele norvegiene sunt golfurile maritime
intrate adnc n uscat, numite fiorduri.
Populaia era n 2004 de cca. 4.590.000 locuitori cu o densitate de 14
loc./km2. 75% este populaie urban i 25% populaie rural. Norvegienii
sunt scandinavi, fiind nrudii cu danezii i suedezii. Aproximativ 20.000 de
sami, minoritatea naional a Norvegiei locuiesc n nordul Laponiei.

OBICEIURI, TRADIII I ACTIVITI ALE NORVEGIENILOR:

- Norvegiana are dou forme Bokmal si Nynorsk care sunt combinate
ntr-una singur numit Samnorsk; Sami vorbesc de asemenea limba lor
care este asemntoare cu finlandeza.
- Biserica oficial este Biserica Luteran Evanghelic, de care aparin 88%
dintre locuitori, dar alte religii sunt de asemenea recunoscute.
- Ziua naional numit Ziua Constituiei se celebreaz pe 17 mai iar imnul
naional este: " Ja, vi elsker dette landet " ("Da, iubim acest pmnt").
- Moneda naional este coroana norvegian (1 euro = 8.45 NOK martie
2004).
- Norvegia nu este ar membr a Uniunii Europene deoarece locuitorii rii
au votat mpotriv; nivelul economic foarte ridicat i determin pe norvegieni
s nu acorde atenie Uniunii.
- Norvegienii mnnc de obicei patru mese pe zi, dar multe familii de
fermieri mnnc de cinci ori chiar. Micul dejun include n general cereale i
sandwich-uri cu brnz, gem, hering, marmelad sau felii de carne.
- Sandwich-ul cu brnz de capr este preferatul norvegienilor. Sandwichurile sunt de asemenea mncate la prnz i la cinele trzii. Cina este de
obicei singura mas cald a zilei. Include sup, carne de animale sau
pete, cartofi, legume i desert.
- Norvegienii beau cafea n timpul zilei i mai ales dup mas. Multor
norvegieni le place berea, care este deseori servit cu un lichior incolor
numit aquavit.
- Aquavit-ul este cel mai celebru alcool norvegian; una dintre mrcile
acestei buturi puternic alcoolizate este pstrat n butoaie de lemn pe
nave. n perioada de fermentaie, navele cu alcool trebuie s traverseze
ecuatorul cel puin o dat.
- Norvegienii au contribuit foarte mult la dezvoltarea artei. Piesele scrise de
Henrik Ibsen la sfritul secolului XIX i-au adus faima ca printe al dramei
moderne. Trei scriitori norvegieni au primit premiul Nobel pentru literatur.

Statui de Gustav Vigeland ,

poate cel mai mare sculptor
norvegian, pot fi vzute n parcul
Frogner din Oslo.
Edward
Grieg,
cel
mai
cunoscut
compozitor norvegian, a folosit
melodii din folclor pentru piesele
sale orchestrale.

- Norvegia genereaz cea mai mare putere electric din lume pe cap de
locuitor.
- Norvegienii au inventat faimoasele agrafe de prins hrtiile.
- Un viking norvegian, Leif Ericson a descoperit America n jurul anului
1.000 d.Chr. (cu aproape 500 de ani naintea lui Columb, 1492 d.Chr).
- Norvegianul Roald Amundsen a fost primul om care a atins Polul Nord
(1911).
- Norvegia are a patra flot din lume ca mrime (dup Grecia, Japonia i
SUA) i una din cele mai mari industrii ale pescuitului (dup Japonia).
- Toi cetenii rii beneficiaz de asisten medical gratuit.
- Norvegia face parte din primele 3 state n lume n ceea ce privete
sperana medie de via de 79,4 ani i PIB-ul de 40 000 USD / loc.

Amsterdam

Informatii generale
Dei sediul Guvernului olandez se afl la Haga, Amsterdamul este
capitala nominal. De asemenea, Amsterdamul este cel mai mare ora din
Olanda cu o populaie de peste 750.000 locuitori i cel mai vizitat ora
avnd peste 3,5 milioane de vizitatori anual.
Olanda este ara situat n vestul Europei, nvecinndu-se la sud cu
Belgia i la est cu Germania. n partea de nord-vest este mrginit de
Marea Nordului. Dei, numele oficial al rii este Kingdom of the
Netherlands (Regatul rilor de Jos), muli oameni folosesc mai des
numele Holland (Olanda). Provinciile Olanda de Nord (North Holland) i
Olanda de Sud (South Holland) reprezint numai o parte din ar. Din acest
motiv este corect denumirea de The Netherlands (rile de Jos).
Termenul de Amsterdam provine din alturarea cuvintelor dam (n
neerlandez nsemnnd baraj) i cuvntul Amstel (ru ce strbate oraul).
Pe plan local, oraului i se mai zice i Mokum (ora pe limba idis).

Asezare
Amsterdam este situat n vestul rile de Jos , n provincia Olanda
de Nord .Rul Amstel se termin n centrul oraului i se conecteaz la un
numr mare de canale care se termin n cele din urm n lacul IJ.
Amsterdam este situat la 2 metri sub nivelul mrii .Terenul din jur este plat
pentru ca este format din poldere mari.

Amsterdam este intens urbanizat, cum este si zona metropolitan

din jurul oraului. Cuprinznd 219.4 kilometri ptra i (84.7 mile ptrate) de
teren, oraul are 4457 locuitori pe km patrat i 2275 de case pe km patrat.
Parcurile si rezervatiile naturale alctuiesc 12% din suprafa a terestr a
orasului.
Clima
Amsterdam are un climat oceanic puternic influenat de proximitatea fa
de Marea Nordului la vest. Att iernile cat si verile sunt considerate
uoare , dei uneori destul de rece . ngheurile apar mai ales n timpul
perioadelor de vnt din est sau nord-est din continentul european interior .
Precipitaii medii anuale din Amsterdam sunt 838 milimetri . O mare parte
din aceast precipitatie cade ca o ploaie usoara. Zilele nnorate i umede
sunt frecvente n timpul lunilor reci incepand cu octombrie pana in martie .
Populatie
Amsterdam a avut mereu o populaie mixt. n trecut, n capitala Olandei sau stabilit muli strini: francezi protestani, flamanzi i evrei. Atitudinea
tolerant a locuitorilor oraului era cutat de mul i imigran i. Ora ul se
bucurase timpuriu de libertatea cultelor religioase. La cre terea
demografic a Amsterdamului au contribuit i contingente de numero i
imigrani frizoni, germani i scandinavi.

Bibliografie

http://turistu.ro/2011/01/oslo-si-norvegia-prin-ochii-georgianei-huiban/
http://www.jurnaldenord.info/ghidul-noului-venit/despre-norvegia-taraobiceiuri-legi/
http://www.referat.ro/referate/download/Norvegia_98d60.html
https://www.scribd.com/doc/57475399/Muntii-Scandinaviei
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Scandinaviei
http://www.materie.ro/materie/unitati-majore-de-relief-in-europa-181
http://ro.wikipedia.org/wiki/Amsterdam
http://referate.unica.ro/Referat-Amsterdam-11987.html
http://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/amsterdam-turism274531.html