* Muntii vulcanici

o Muntii Caliman
o Muntii Giurgeu
o Depresiunea Varsag
o Muntii Harghita
o Muntele Ciomatu
o Depresiunea Giurgeu
o Depresiunea Ciuc
o Depresiunea Baraolt
* Muntii Moldovei
o Muntii Giurgeului
o Muntii Hasmasu Mare
o Muntii Ciucului
o Muntii Nemira
o Depresiunea Casin
o Muntii Giumalau
o Muntii Rarau
o Muntii Bistritei
o Depresiunea Bilbor
o Depresiunea Borsec
o Muntii Ceahlau
o Muntii Tarcau
o Muntii Stnisoarei
o Muntii Gosmanu
o Muntii Brezunt
o Depresiunea Comanesti
* Muntii Sudici
o Muntii Persani
o Muntii Baraolt
o Muntii Bodoc
* Muntii Giurgeului
Muntii Giurgeului, parte integranta a grupei centrale a Carpatilor Rasariteni, r
eprezinta rama vestica a cristalinului Muntilor Bistritei mijlocii,
care se desfasoara intre Valea Sec la nord si Gruiul Sandominicului la sud, in V
alea Oltului, flancati fiind de masivul Haghimasul Mare, paraul Putna si Valea B
istricioarei spre est, iar spre vest de Valea Muresului, Depresiunea Giurgeului,
Valea Toplitei, respectiv Platoul vulcanic al Calimanilor.
Sunt orientati nord-sud si se intind pe o lungime de peste 50 km, iar in latime
variaza intre 6 si peste 20 km, acoperind astfel o suprafata de peste 800 km2.
Clima
Parte componenta a Carpatilor romanesti, zona Giurgeului corespunde tipului de c
limat temperat boreal de nuanta montana, carpatica, cu diverse caracteristici, i
n functie de expozitia sudica sau nordica a versantilor, de orientare, etc.
Energia reliefului determina o circulatie activa a brizelor, care in timpul nopt
ii acumuleaza aer rece pe fundul vailor si in depresiuni, producand cunoscutele
inversiuni termice si facand sa se inregistreze temperaturi scazute (Gheorgheni
35C la 11.11.1929). Aceste acumulari de aer sunt de obicei insotite de ceturi, ca
re, insa, se risipesc odata cu rasaritul soarelui cand briza de vale pune in mis
care masele de aer spre crestele muntoase.
Elementele termice se reflecta si in covorul vegetal, reprezentat de paduri de c
onifere, mai dense uneori in vai si depresiuni ca pe inaltimi, unde apar pasunil
e. De altfel si plantele cultivate in depresiuni sunt dintre cele rezistente la
un climat rece: secara, ovazul, , rar graul si mai ales cartofii.
Precipitatiile, mai frecvente primavara si vara, ajung la o medie anuala de pest
e 800 mm, in depresiunea Gheorghenilor fiind chiar mai scazute (603 mm/an). Numa
rul zilelor in care solul este acoperit de zapada, ajunge la Gheorgheni la 86,4,
iar numarul zilelor cu inghea la 163,6. Temperatura maxima s-a inregistrat tot
la Gheorgheni ( + 35C la 7.VII.1929).
La Borsec climatul este subalpin, cu temperaturi medii anuale ce nu trec de 5,8C
(5,9 in ianuarie si +16,6C in luna iulie). Iernile sunt astfel aspre si reci, iar
verile racoroase, resimtindu-se totusi, in depresiuni, protectia ramelor muntoa
se fata de vanturile puternice si reci din est si fata de cele din alte directii
, frecvente aici. Se resimt si efecte locale de fohn. Ca urmare exista o nota sp
ecifica de climat de munti mijlocii care favorizeaza activitatea turistica, in g
eneral.