Subcarpatii Getici

 Subcarpatii Getici reprezinta sectorul vestic al Subcarpatilor.

Limite
 Valea Dambovitei la est, ii separa de grupa Bucegi
 Valea Motrului in vest, ii desparte de Podisul Mehedinti;
 in nord intra in contact cu Carpatii Meridionali (grupele Fagaras, Parang si Retezat Godeanu- respectiv M-tii
Valcanului)
 sud Podisul Getic

Geneza
 Sub raport paleogeografic, Subcarpatii Getici reprezinta o uniate relativ tanara a pamantului romanesc. Evolutia lor
este strans legata de evolutia Carpatilor Romaniei.
 Subcarpatii Getici s-au format in timpul ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine din timpul erei Neozoice
(Neogen). Acestea au cutat si au inaltat formatiunile sedimentare (pietrisurile de Candesti) acumulate in
Depresiunea Getica.
 Cutarea depozitelor a avut loc in faze diferite: Stirica (sfarsitul Badenianului), Moldavica (Sarmatian) si Valahica
(sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului).
 Actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare a definitivat infatisarea actuala a reliefului.

Litologia
 In litologia acestei unitati predomina rocile sedimentare friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri . Se gasesc si cute
diapire.

Caractere generale
 scaderea in altitudine de la nord spre sud si de la est spre vest (1000 m-1100 m la est de Olt si 400-500 m la
vest de Olt); altitudinea maxima este la contactul cu muntele - 1.150 m; altitudinea minima coboara sub 300 m in
Depresiunea Tirgu Jiu;
 pietrisurile de Candesti au fost indepartate de pe structura subcarpatica de actiunea de denudare ulterioara,
astfel incat in prezent ele au ramas in aceasta unitate numai in partea estica a Subcarpatilor Getici.
 inaltarea cu app. 1000 m a Carpatilor la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, in anumite limite si a
Subcarpatilor, a avut consecinte foarte importante in modelarea reliefului, vaile adancindu-se puternic in cuvertura
miopliocena, iar procesele de versant au devenit foarte active (ravene, ogase, organisme torentiale).
 Subcarpatii Getici alcatuiesc o unitate de tranzitie intre Carpati si regiunile extracarpatice. Sunt formati din roci
neogene cutate, fiind in acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Altitudinile (pe alocuri de peste
1.000 m) ii aseamana cu regiunile montane. Relieful lor se aseamana cu cel al dealurilor prin rocile friabile ce-i
alcatuiesc;
 resursele de tip lagunar, in primul rand sarea, urmare a plasticitatii sale, a determinat formarea cutelor de tip
diapir, foarte bine puse in evidenta la Ocnele Mari
 sunt formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri
 predomina vaile transversale;
Relief structural - monoclinal
 alternanta unor formatiuni mai dure (conglomerate si gresii burdigaliene si helvetiene) cu altele mai moi (nisipuri,
marne nisipoase si chiar tufuri), obisnuit monoclinale, au condus la formarea cuestelor pe flancul sudic al
depresiunilor, atat a celor submontane, cat si a celor intracolinare;

Relieful
 Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea - dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul
Getic - a cate doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:
Depresiuni "submontane"
o in apropierea muntelui, puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune,

1
o Depresiunea Campulung (pe Riul Tirgului), Bradet (pe Valsan), Arefu (pe Arges), Jiblea (pe Olt), Horezu, Polovragi
(pe Oltet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe riul
cu acelasi nume);
Dealuri subcarpatice interne
o cu structura cutata
o Magura Matau (1.018 m), Dealul Carlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile Gorjului (402 m).
Depresiuni ("intracolinare")
o dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare;
Dealuri "externe"
o situate spre exterior, foarte slab cutate
o Dealul Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), Dealul Bran (333 m).

Depresiunea Campulung
o depresiune submontana, pe Riul Tirgului
o situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer; marginita la sud de Magura Matau
o aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti.
Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare
o depresiune intracolinara, strabatuta de Jiu,
o situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici; spre est se intinde pina la Gilort, iar spre vest pina la Motru;
o este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal
extern);
o depresiunea are altitudini reduse - sub 300 m

Clima
 este temperat-continentala
 Factorii care influenteaza clima:
 Pozitia geografica in sudul Carpatilor Meridionali (caracter de "adapost", pe ansamblu); este un climat de
tranzitie intre climatul cu influente submediteraneene (spre Podisul Mehedinti) si climatul de ariditate (din est).
 Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor o data cu
nivelul altimetric si apropierea de munte.
 Climat de dealuri exista un etaj de dealuri inalte (la peste 500 m) si de dealuri joase (sub 500 m), in depresiuni.
 temperaturi medii anuale de 6-10°C
 temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu inaltimea, corespunzator, de la 22°C la 20°C
 temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) de la -1°C (in Depresiunea Tirgu Jiu) la -2°C, -3°C la cele mai
mari altitudini.
 precipitatiile sunt de 700-1000 mm/an, in functie de altitudine;
 vanturile caracteristice sunt cele din S-V si E, iar la vest de Jiu patrund dinspre munti mase de aer foehnice.

Apele
 Riurile fac parte din grupa de sud, fiind colectate de catre Dunare:
 Jiul primeste ca afluenti (in afara zonei subcarpatice) Motru si Gilortul, iar in apropierea lacului Ceauru, raul
Tismana.
 Oltul are ca afluenti pe Oltet (cu Cerna) si Topolog.
 Argesul primeste pe Vaslan, Raul Doamnei (cu Riul Tirgului si Argesel) si Dimbovita.
 Apele raurilor au provenienta pluviala, foarte putin se alimenteaza din ape subterane. Se remarca o valoare mare a
debitului solid, fenomenul fiind favorizat de rocile friabile, de terenul in panta si de suprafetele intens despadurite.
 Lacurile din Subcarpatii Getici sunt de mai multe categorii:
 lacuri in masive de sare: Ocnele Mari
 lacuri de acumulare: Ceauru, pe Jiu, in Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare; pe Olt (in sectorul dintre Cozia si
Ocnele Mari) si pe Arges (intre Vidraru si Curtea de Arges);
 Apele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului). Sunt ape freatice lipsite de continuitate. In unele locuri
apar la suprafata sub forma unor izvoare minerale (Baile Olanesti, Baile Govora).

Vegetatia
 Factorii care influenteaza vegetatia:
2
  clima - in partea de vest a Subcarpatilor Getici (indeosebi in depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare) apar si specii
submediteraneene.
 fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe
culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.
 altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
 Asociatia vegetala predominanta este cea de padure
 etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea inferioara si
gorun la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.
 etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m
 etajul fagului la peste 700 m in delurile subcarpatice.
 Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:
stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna
 In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),
vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul
coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de
munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.
 In partea de vest exista specii submediteraneene: broasca testoasa, vipera cu corn;
 Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
 Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri
 Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune acide de padure
(cambisoluri)
 Pe dealurile cele mai inalte se intalnesc podzoluri (spodosoluri) .
 In depresiuni se dezvolta soluri hidromorfe (lacovisti), pe langa izvoarele sarate soluri halomorfe, iar in lunci soluri
aluvionare de lunca.

Populatia
 Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii
societatii omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor agricole. Reteaua
de riuri influenteaza transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus la aparitia unor industrii noi.
 Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale
Tarii Romanesti: Campulung si Curtea de Arges.
 Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km² pe ansamblul Subcarpatilor Getici. In depresiunile mari ajunge la
150 loc/km², iar pe dealuri se diminueaza corespunzator.
 Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gorj) decit in est (Arges).

Asezarile
 Asezarile umane sunt concentrate in depresiuni si de-a lungul vailor.
 Asezarile rurale sunt situate pe vai, terase, la confluente, la contactul depresiunilor cu muntele sau cu dealurile
subcarpatice si pe culmi.
1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu:
 satul rasfirat, cu casele prinre gradini si vii
 satul adunat (in depresiuni)
 satul linear (in lungul vailor).
2. Dupa marime
 sate mijlocii (500-1000 loc)
 sate mari (1500-5000 loc).
3. Dupa functii majoritatea au profil:
 agricol - cresterea animalelor, pomicultura, viticultura
 petrolier
 industrial
3
  forestiere
 tot mai mult se tinde spre functiuni economice complexe, indeosebi prin dezvoltarea industriei mici si
artizanale.
 Asezarile urbane
 Ramnicu Valcea (113.000 loc.), oras comercial inca din Evul Mediu (rafinarie, combinat de prelucrare a
lemnului, industria pielariei);
 Tirgu Jiu (98.000 loc.) (utilaj minier, industrie textila si alimentara)
Orase cu populatie intre 25.000-50.000 loc:
 Campulung - prima capitala a Tarii Romanesti, cu insemnatate deosebita in Evul Mediu, (intreprindere de
autoturisme de teren ARO, combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei
usoare).
 Curtea de Arges (industrie electrotehnica, industria lemnului); functie turistica
Orase cu populatie sub 25.000 loc:
 Ocnele Mari - extractia sarii
 Bumbesti-Jiu - industria constructoare de masini
 Ticleni - extractia petrolului si gazelor naturale
 Novaci si Horezu - industrie mica si artizanala
 statiuni balneoclimaterice:Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti, Caciulata
 Tirgu Carbunesti

Industria
 Industria energetica
 petrolul se extrage de la limita cu Podisul Getic: Ticleni, Bâtleni, Scoarta, Albeni, Bărbăteşti; prelucrarea se
realizeaza la rafinaria de la Ramnicu Valcea
 gazele asociate se exploateaza la Ticleni si Bustuchin.
 lignit
 in est intre Arges si Dambovita si cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Godeni, Poenari, Jugur, Boteni;
alimenteaza termocentrala de la Schitu-Golesti;
 rezerve mai mici sunt intre Olt si Jiu, la Alunu-Cuceşti (Jud. Valcea) Bereşti, Scoarţa-Albeni (Jud. Gorj)
 termocentrale mai mici (Ramnicu Valcea, Govora)
 hidrocentrale (pe Olt, pe Arges)
 Industria chimica
 exploatari de sare (la Ocnele Mari
 produse clorosodice (la Govora si Ramnicu Valcea)
 fire sintetice (Campulung)

 Industria lemnului
 cheresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges
 furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la combinatele de la Preajba (linga Tirgu Jiu) si
Ramnicu Valcea.
 Industria materialelor de constructie
 lianti (ciment si var) de la Campulung si de la Birsesti, linga Tirgu Jiu
 ceramica fina de la Tirgu Jiu si Curtea de Arges.
 Industria usoara
 incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu Valcea
 Industria alimentara
 conserve din fructe Riureni
 produse lactate din Campulung.

Agricultura
 Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii.
 solurile mai slabe calitativ

4
  alunecarile de teren si substratul argilos diminueaza calitatile naturale ale fondului funciar, chiar daca conditiile
de clima sunt foarte favorabile
 terenurile accidentate (dealurile) si extinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc
considerabil cultivarea plantelor agricole
 in Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni si finete si cele prielnice culturii pomilor fructiferi
 Cultura plantelor cuprinde:
 culturi cerealiere (porumb indeosebi), plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (in zonele
periurbane) si indeosebi pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc.);
 Subcarpatii Getici impreuna cu Subcarpatii Curburii si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala
regiune pomicola a tarii, in care predomina prunul, dar noile plantatii extind cultura marului; judetele Arges si
Valcea au cele mai mari livezi din tara. Mari plantatii pomicole exista la Campulung, Ramnicu Valcea si
Tismana.
 Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti de dealuri, mai modeste calitativ (decit la munte si campie),
datorita eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor furajere.
 Se cresc ovine, bovine, pasari.

Cai de comunicatie si transporturile

 Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:
 pe Jiu este calea ferata electrificata Filiasi - Tirgu Jiu - Bumbesti - Livezeni - Simeria; intre Filiasi si Tirgu Jiu are
o varianta pe Gilort (Filiasi - Tirgu Carbunesti - Tirgu Jiu) si un segment mai nou, pe Jiu (Filiasi - Rovinari - Tirgu
Jiu);
 pe Olt, calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu; la Babeni (sud de Ramnicu Valcea) se desprinde calea
ferata noua Babeni-Alunu;
 pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges;
 pe Riu Tirgului, calea ferata Pitesti - Campulung;
 Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges, Riu Tirgului), dar penetreaza mai mult in interiorul
Subcarpatilor.
 Exista si sosele longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu Valcea - Horezu - Tirgu Jiu - Baia de Arama sau intre
Campulung si Curtea de Arges. Aceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute: Novaci - Sebes
("Transalpina") si Curtea de Arges - Vidraru - Depresiunea Fagaras ("Transfagarasanul").

Obiective turistice
 statiuni balneoclimaterice (Calimanesti, Caciulata, Baile Govora, Baile Olanesti), numeroase monumente istorice si
arhitectonice, etnografice, folclor;